La început de nou an calendaristic, fermierii din România și Republica Moldova au avut parte de o zi de învățare, prilejuită de seria evenimentelor Corteva Learning Day, o caravană care a trecut prin toate regiunile agricole ale ambelor țări. În cadrul a peste 30 de evenimente, mai bine de 10.000 de fermieri au asistat la o adevărată lecție de agricultură susținută de specialiștii companiei Corteva Agriscience, în contextul provocărilor actuale. Totodată, inovațiile Corteva, cele mai noi tehnologii și soluții din portofoliu, precum și produsele biologice pentru 2025 au fost prezentate fermierilor.
Prin această serie de evenimente, Corteva și-a propus să le prezinte fermierilor români și moldoveni cel mai recent portofoliu de semințe Pioneer®, eficacitatea noilor produse pentru protecția plantelor și opțiuni sustenabile și productive pentru viitor, prin soluții biologice.
„Evenimentele Corteva Learning Day sunt mai mult decât o oportunitate de a ne prezenta portofoliul; ele reprezintă o parte esențială a angajamentului nostru de a consolida parteneriatul cu fermierii din România și Republica Moldova. Într-un peisaj agricol în continuă schimbare, fermierii se confruntă cu provocări complexe, de la variabilitatea climatică și presiunea dăunătorilor până la cerințele pieței aflate în evoluție. De aceea, ne concentrăm nu doar pe inovație, ci și pe adaptarea soluțiilor noastre la nevoile lor specifice. Prin expertiza noastră și dialog direct, oferim fermierilor cunoștințele și instrumentele necesare pentru a-și îmbunătăți productivitatea, a-și crește reziliența și a-și dezvolta afacerile în mod sustenabil. Lucrând împreună, putem impulsiona inovația și contribui la modelarea viitorului agriculturii locale”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova.
Programele de cercetare și dezvoltare ale Corteva pun un accent puternic pe inovație, aducând cele mai noi tehnologii pentru porumb, floarea-soarelui și rapiță fermierilor.
În acest an, compania a dezvoltat cea mai recentă generație de hibrizi de floarea-soarelui Pioneer®, precum P64LE280, creat pentru a combate mana florii-soarelui - o boală persistentă care amenință culturile de floarea-soarelui din întreaga Europă. Pentru hibrizii de porumb, Corteva a introdus Pioneer® P9944 și P9975, cele mai noi adiții la portofoliul Optimum® AQUAmax®, proiectate pentru a maximiza potențialul de producție și a conserva apa - un avantaj crucial, deoarece România și Republica Moldova s-au confruntat cu condiții de secetă din ce în ce mai severe în ultimii trei ani.
În cadrul evenimentelor, Corteva a prezentat și cele mai noi produse biologice fermierilor locali. În România, Sosdia™ Stress Max, un produs pentru reducerea stresului abiotic, ajută culturile precum porumbul să își mențină activitatea fiziologică și potențialul de producție în condiții de secetă și alți factori de stres. De asemenea, în Republica Moldova, fermierii pot alege îngrășăminte foliare precum Kinsidro™ Nutri, care acționează ca biostimulator pentru a susține creșterea rapidă a plantelor și a elimina blocajele nutriționale în culturi precum grâul, rapița și porumbul, sau Cellerate MoZn, care ajută la îmbunătățirea absorbției azotului și accelerează creșterea în primele stadii vegetative ale culturilor.
La evenimentele Corteva Learning Day, fermierii au aflat detalii despre Inatreq™ Active, o moleculă fungicidă revoluționară dezvoltată de Corteva Agriscience pentru a combate provocarea persistentă a septoriozei la culturile de cereale. Fungicidul Queen®, formulat cu Inatreq™ Active, oferă un control curativ și protector superior împotriva tuturor tulpinilor de septorioză, asigurând la culturile de grâu potențialul maxim de producție.
Jesper Mayland Olsen, COO JD Agro Cocora: „Anul trecut a fost unul bun, dar foarte secetos. Și totuși, putem spune că am obținut rezultate bune. Avem 6.000 de hectare cultivate cu cereale dintr-un total de 12.000 de hectare pe fermă, însă creștem ușor suprafața pentru a reduce riscul cauzat de secetă. Ne dorim culturi sănătoase și ne propunem să menținem plantele cât mai verzi pentru o perioadă mai lungă, deoarece o perioadă de vegetație extinsă crește producția, iar noi alegem cu atenție soluțiile pentru fermă. Înainte de lansare, am realizat teste și am aplicat fungicidul Queen®, formulat cu Inatreq™ Active, pe o suprafață mică de culturi de cereale și am observat că a avut un efect bun, cu producții la fel de mari sau poate chiar mai bune decât pe restul terenului. Am constatat că și-a atins obiectivul, respectiv îmbunătățirea perioadei de vegetație. Pentru sezonul următor, cu siguranță îl vom lua în considerare pentru ferma noastră, deoarece inovația este un punct de interes pentru noi în managementul fermei și în obținerea unor culturi sănătoase”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Finalul unui an calendaristic și începutul altuia sunt prilej pentru a face retrospective, dar și planuri pentru noul an. 2024 n-a fost deloc ușor pentru agricultură. Despre anul care a trecut și despre cel în care toți am intrat cu speranțe de mai bine am stat de vorbă cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Reporter: Cum ați caracteriza anul 2024?
Maria Cîrjă: Au fost foarte multe provocări, atât la nivel de fermieri, vremea, dar și din punctul de vedere al deciziilor luate de autorități, toate bulversând piața. Dar fermierii sunt oameni așezați, foarte greu de derutat și afacerea lor este agricultura. Deci, dacă mi-am ales să fac asta, trebuie să fac față și provocărilor, mai ales că la noi, în fiecare an, se întâmplă altceva. Dar asta am ales, aici lucrăm și trebuie să ne descurcăm și să găsim soluții.
2024 a fost unul dintre anii cei mai dificili din ultimii, cred, 30 de ani, un an în care fermierii s-au confruntat cu situații de tot felul, începând cu vremea, care nu le-a fost deloc prielnică, vreme care și-a pus amprenta pe culturile de primăvară, pe porumb și floarea-soarelui, dar mai cu seamă pe porumb. Această cultură în sud-est a fost distrusă aproape sută la sută, deci nu s-a putut recolta aproape nimic, iar media de producție la porumb a României, per total, este cea mai mică din ultimii 30 de ani, este vorba de trei tone pe hectar, luând în considerare și Transilvania, și vestul țării, unde porumbul s-a făcut. Însă, făcând o medie generală, aceasta este cifra cu care nu ne mândrim, pentru că ne doream producții mai bune, și în ultimii ani am avut un trend pozitiv în ceea ce privește producția de porumb, un trend pozitiv pe media de producție, dar și un trend pozitiv pe suprafața cultivată cu sămânță certificată, care a contribuit bineînțeles la creșterea producției medii. Dar știm cu toții ce s-a întâmplat, porumbul a suferit, floarea-soarelui, de asemenea, avem o medie de 2,2 tone pe hectar la floarea-soarelui per total suprafață de 1,1 milioane de hectare.
„Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut.”
Reporter: Prin urmare, cam la jumătate din ce eram obișnuiți. Marea majoritate depășea cota de 3-4 tone...
Maria Cîrjă: 4 tone este o producție foarte bună, dar ne obișnuiserăm cu ceva între 3 și 4, cu o medie de 2,8-3,2 tone/ha, ceea ce era o producție satisfăcătoare pentru floarea-soarelui. Așadar, culturile de primăvară au suferit, impactul în situația financiară a fermierilor a fost major, norocul a venit cât de cât de la rapiță, care a trecut bine peste toată perioada de vegetație, unde producțiile s‑au situat în jurul a 3 tone/ha, care este o producție bună la rapiță. Nu numai producția, dar și prețul este încă unul bun la rapiță. Putem spune că rapița i-a salvat cât de cât pe cei care au avut această cultură, dar și cerealele, chiar dacă prețul la grâu, mai ales, nu este unul satisfăcător, dar s-a recoltat. Ceea ce a făcut ca în toamna lui 2024 să se însămânțeze o suprafață însemnată cu rapiță și cereale, culturi care au fost semănate pe suprafețe-record anul trecut. Avem aproape trei milioane de hectare cu grâu și aproape 0,5 milioane de hectare cu orz, iar rapița este semănată pe o suprafață-record în România, estimările noastre fiind de vreo 900.000 de hectare, dar cu siguranță este mai mult, având în vedere și cunoscând tot ce s-a vândut pentru această cultură de rapiță.
Și ce se va întâmpla în primăvara acestui an, cine va suferi? Din nou, porumbul. Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut și care a făcut ca fermierii să se uite mai atent la culturile de toamnă, și vor reduce din suprafața de culturi de primăvară, iar cea mai mare suprafață va impacta porumbul.
Reporter: Avem culturi alternative pentru porumb?
Maria Cîrjă: Fermierii se uită spre sorg, suprafața de năut este foarte mică, nu putem vorbi aici de ea, dar se caută culturi alternative la cultura porumbului. Însă cu toții știm foarte bine că nu există. Prin urmare, trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment, să cultivăm porumb cât mai mult la irigat, ca să-l protejăm în aceste luni caniculare. Anul trecut, de la sfârșitul lunii iunie nu s-a mai terminat seceta. Am tot sperat.
Reporter: Avem seceta pedologică, dar avem și seceta atmosferică, cea care este cea mai gravă în cazul culturii de porumb, din ce au constatat specialiștii în ultimii ani. Practic, moartea plantei are drept cauză această secetă atmosferică.
Maria Cîrjă: Bineînțeles, dacă avem peste 35°, 40°, 45°C cum am avut în câmp în perioada înfloritului și polenizării la porumb, s-a terminat. Acolo n-a mai avut urmă de știulete, din cauza secetei atmosferice. După care, această perioadă prelungindu-se, a pus capac de tot. Deci planta a cedat. Nu numai că n-a mai legat, dar a cedat. Nici fân nu s-a mai putut recolta.
Reporter: Având în vedere că fermierii trec de câțiva ani printr-o perioadă destul de dificilă, iar cu sursele și resursele financiare nu stau prea bine, credeți că vor continua să cumpere sămânță certificată și să nu semene ce au prin pătul?
Maria Cîrjă: Cu siguranță sămânța este factorul cel mai important pentru obținerea unei producții. Deci, fermierii, specialiștii nu vor face rabat de la sămânță, pentru că știm cu toții că în momentul în care încercăm să folosim sămânță din ce am recoltat anul trecut, mai ales la porumb, 50% din producție ne-am luat-o singuri. Este clar. Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri. Se vor uita foarte atent dacă e nevoie de un erbicid sau nu. În cazul porumbului nu avem nevoie de alte erbicide și tratamente, erbicidele fiind cele mai utilizate produse fitosanitare, și aici vor încerca să facă anumite economii, să mai salveze din cheltuieli. În rest, poate vor mai economisi la îngrășăminte, dar și acolo este riscant, pentru că planta, orice potențial ar avea de producție, trebuie să aibă mâncare, hrană, și atunci este dificil de unde poți să salvezi ca să cheltui mai puțin pe hectarul de porumb. Într-adevăr, cei care au suprafețe mici își permit să recolteze, în condiții normale – Doamne ajută! – 2-3 tone, atunci încearcă și ei să jongleze un pic cu sămânța. Dar asta e pentru subzistență, nu pentru o afacere în agricultură.
„Trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment.”
Reporter: Cum stă Corteva Agriscience cu sămânța în acest moment?
Maria Cîrjă: Noi, jucând doar pe zona de rapiță, am avut sămânță suficientă pentru rapiță și chiar ne-am pregătit pentru această cultură, iar producția de semințe pentru rapiță se face în Europa. Putem spune că am avut suficientă. În ceea ce privește pregătirea cu sămânță de porumb și floarea-soarelui, având în vedere situația de anul trecut, seceta și tot ce s-a întâmplat, e adevărat că volumele pe care noi le-am estimat la începutul anului trecut erau unele, și ce s-a recoltat și se recondiționează și se săcuiește acum e altceva. Dar cu toții știm că fiecare producător are o marjă de siguranță, față de ce ai nevoie tot timpul se produce mai mult. Și atunci, putem asigura fermierii că avem sămânță suficientă și de porumb, și de floarea-soarelui pentru primăvara lui 2025.
Companiile se reorientează spre zona de produse biologice
Reporter: Să discutăm de protecția plantelor și mai ales despre ce soluții au fermierii la dispoziție având în vedere scoaterea de pe piață a unei multitudini de substanțe active în Uniunea Europeană.
Maria Cîrjă: Cu ceva ani în urmă, ne-am dat seama că impactul asupra fermei și asupra unui management normal al culturilor și combaterea buruienilor, a bolilor și dăunătorilor este foarte mare din cauza acestor decizii de a elimina foarte multe substanțe active de la utilizarea în țările Uniunii Europene. Majoritatea companiilor se reorientează spre zona de produse biologice, iar Corteva a încheiat cumpărarea a două mari companii din lume, Symborg și Stoller. Astfel, în 2024 am lansat gama de produse biologice, Corteva Biologicals. Practic, în acest moment ne putem duce în fața fermierului cu semințe, cu produse de protecție a plantelor și cu gama de produse biologice. În prima fază, în portofoliul nostru de Biologicals predomină partea de biostimulatori, Utrisha de pildă, care fixează azotul din atmosferă, soluții care ajută planta din punct de vedere fiziologic. Sunt în înregistrare, și așteptăm, soluții pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Ne așteptăm ca în următorii ani, în această gamă să avem biofungicide, bioinsecticide, chiar și bioerbicide. Știm cu toții că planta funcționează ca un organism viu, ca un organism uman, iar acești hormoni sau fitohormonii plantelor sunt cei care o ajută să supraviețuiască, ajutând-o să transfere de la rădăcină azotul la frunze, la flori, la organele de reproducere. Totul funcționează într-o anumită armonie. Iar acești biostimulatori pe care noi îi oferim acum sunt cei mai avansați, din acest punct de vedere. Fermierii sunt deschiși la această nouă gamă de produse, pentru că, pe lângă eficacitatea lor, pe lângă impactul pe care-l au în fiziologia plantelor, avem o variantă, această Utrisha, despre care, cu toții știm, că respirăm în atmosferă, unde azotul este într-o concentrație de peste 70%. Dar nu-l folosim. Plantele n-au cum să-l folosească. Această inovație este extraordinară, e bazată pe o bacterie, methylobacterium symbioticum, care ajută planta să-și ia azot din atmosferă, deci să se hrănească și cu azotul din atmosferă. E ceva extraordinar, fermierii au ajuns să simtă acest produs și-l vedem ca pe un produs care va deveni foarte mare, și pe fondul acestei noi legislații europene, care limitează aplicarea îngrășămintelor cu azot.
Reporter: Costurile fermierului cresc prin utilizarea unor astfel de soluții biologice?
Maria Cîrjă: Recunosc, ne-am făcut calcule și ne dorim ca pe fermier să nu-l coste mai mult, și va vedea impactul asupra producției singur, atunci când va calcula ce a obținut versus ce a investit. Pot să vă spun sigur că nu cresc costurile pe hectar la nicio cultură la care se aplică Utrisha. Iar în ceea ce privește biostimulanții, fermierii cunosc foarte bine această gamă de produse și impactul major asupra plantelor pe care-l are un produs pe bază de microelemente, în timpul vegetației, să-l dai plantei atunci când are nevoie de el, să nu umble singură să-l caute prin sol. Și i-l dai sub o formă accesibilă și atunci, să nu mai aibă nevoie să sintetizeze de exemplu azotul până la aminoacizi. Dai direct aminoacizi și îl folosește imediat.
„Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri.”
Reporter: Revin, cum vedeți ieșirea de pe piață a acestor substanțe active pe bandă rulantă?
Maria Cîrjă: Este un fenomen care ne îngrijorează și pe noi, îngrijorează pe toată lumea, dar nu putem să ne opunem. Modul prin care noi, companiile mari de cercetare, se opun, este înregistrarea unor noi molecule. Și bineînțeles, știm cu toții, o moleculă nouă, investiția și cercetarea din spatele ei este imensă. Să vă dau o cifră: compania din care fac parte cheltuiește în fiecare zi patru milioane de dolari. În fiecare zi suma aceasta merge în cercetare. Imaginați-vă, costurile sunt extraordinare, iar dezvoltarea unei molecule este nemăsurabilă. Și atunci, în momentul în care lansezi o moleculă nouă, așa cum vom face noi în această primăvară, când vom lansa un nou fungicid pentru cereale, bineînțeles că nu poate să vină cu un preț mic. Dar, eficacitatea și rezultatele vor face diferența. Fermierii e păcat, ar trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă produsele, să aleagă ce pot să investească, pentru că știm cu toții, avem fermieri care sunt foarte profesioniști, care investesc maxim pe hectar pentru că își doresc la porumb 16 tone, la grâu 9-10 tone, și atunci bineînțeles că și costurile sunt recuperate. Dar, dacă facem agricultură doar de subzistență, atunci ne uităm foarte atent la investiție. E greu. Dar încă există soluții ieftine.
„În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta înseamnă noile tehnici genomice.”
Încă în așteptarea legislației pentru noile tehnici genomice
Reporter: Să abordăm și un subiect mult dezbătut în ultimul an, noile tehnici genomice, care sunt utilizate pe scară largă în afara Uniunii Europene.
Maria Cîrjă: Noile tehnici de ameliorare, ingineria genetică de care am învățat cu toții cu mulți ani în urmă, sunt utilizate în toată lumea, în medicină, în industria alimentară. Este vorba de o nouă metodă de a obține un produs într-o perioadă mai scurtă. Și luăm din nou ca exemplu porumbul, că este cel mai discutat din punctul de vedere al ameliorării, pentru că ne dorim porumb cu rezistență la secetă, porumb cu rezistență la ostrinia, porumb cu rezistență la alți dăunători, dar bineînțeles, trebuie să facem aici o separare clară între noi tehnici genomice, aceste NGT, adică tehnici efectiv de ameliorare, și produsele obținute prin modificarea genetică. Ne întoarcem: ce aduc nou? Poți să identifici în genomul unei plante sălbatice, să spunem, o genă care este responsabilă de toleranța la secetă – mă întorc din nou la porumb. Prin inginerie genetică s-a ajuns că poți să tai din genomul respectiv acea bucățică, pe care o iei cu o pensetă, să zicem, și o pui dincolo, în genomul porumbului – faci un pic de „croitorie” – sau a hibridului pe care vrei să-l obții. Asta este, asta se întâmplă și la tomate, la orez în China, unde s-a obținut orez cu un conținut mai mare de vitamina A, deoarece consumul foarte mare de orez a contribuit la orbire rapidă în China, și atunci s-a găsit această soluție să îmbunătățească orezul cu vitamina A. Și nu s-a putut face decât rapid, prin această tehnică de ameliorare. În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta nu se întâmplă într-o zi, într-un an, ci în doi, trei, patru ani, până reușești să identifici gena respectivă, s-o transferi unde trebuie, să multiplici planta respectivă să vezi dacă ai transferat-o și merge mai departe, deci este o metodă care trebuie să fie legiferată în Europa, să putem avea acces la aceste metode care ne ajută să venim pe piață cu produse noi mai rapid, deci mult mai repede decât prin metodele convenționale. Asta nu înseamnă că într-un an o să fie o explozie de produse. La noi în țară avem la Universitatea din Iași oameni care lucrează prin aceste metode, doar că rezultatele muncii lor nu pot fi puse în practică, pentru că nu există legislație în vigoare.
Reporter: Cum vedeți anul 2025?
Maria Cîrjă: Important este cum trecem peste iarnă cu rapița și cu cerealele și, bineînțeles, să avem condiții de semănat pentru porumb și floarea-soarelui, soia. Mai departe, din nou: dacă stăm și ne uităm la cer și nu facem nimic să ajutăm, câteva sute de hectare pe an acolo, să mai avem ceva în plus irigat, cu toate că am simțit că o parte din fermieri nu mai au nicio speranță că or să primească bani de undeva și au început să investească în irigat. Ar trebui să-i ajutăm și din punct de vedere legislativ, să le asigurăm legislația necesară, să nu piardă timpul după avize, că aici ne cramponăm.
Reporter: Povestea un fermier că dacă vrei să reabilitezi o infrastructură de irigații sau să-ți cumperi niște echipamente cu ajutorul fondurilor europene, din momentul în care ai depus proiectul și s-a aprobat durează vreo șase ani până ajungi ca să funcționeze proiectul respectiv. Este enorm!
Maria Cîrjă: Este enorm, mai ales că în șase ani tu poți să-ți pierzi ferma, poți să dai faliment din cauza secetei.
Reporter: Revenind, cu ce gânduri ați intrat în noul an?
Maria Cîrjă: Cu siguranță trebuie să fim optimiști. Este obligatoriu să ne facem planuri optimiste, să facem producții, să trecem peste toate aceste hopuri, fermierii trebuie să se orienteze pe termen scurt, dacă e nevoie, și viziunea trebuie să fie pe termen lung. Pentru că, dacă investim anul ăsta și ne irigăm câteva zeci de hectare, e clar că ne asigurăm cât de cât existența ca lucrători de pământ pe viitor.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2025Abonamente, AICI!
Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, și-a reafirmat angajamentul față de viitorul agriculturii românești la Agri Trade Summit 2025, eveniment desfășurat la București pe 27 februarie. Compania și-a prezentat cele mai recente inovații în protecția culturilor, genetică și soluțiile Corteva Biologicals, subliniind dedicarea sa pentru sprijinirea fermierilor în navigarea peisajului agricol în continuă schimbare.
Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova, și-a început prezentarea arătând provocările majore cu care se confruntă agricultura românească, inclusiv impactul schimbărilor climatice, precum seceta și presiunea bolilor și dăunătorilor. „Agricultura românească se confruntă cu obstacole semnificative, dar și cu oportunități extraordinare. La Corteva Agriscience ne străduim să aducem în prim-plan discuțiile esențiale ale momentului, să punem în centrul atenției preocupările și nevoile fermierilor și partenerilor din industrie, descoperind valoare reală pentru comunitatea agricolă, contribuind la creșterea productivității și la crearea unui viitor prosper, îmbogățind viețile celor care produc și ale celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare”, a arătat Jean Ionescu.
Expertul Corteva a subliniat importanța inovației și sustenabilității în agricultură, evidențiind necesitatea adoptării tehnologiilor avansate de către fermierii locali. În cadrul acestui angajament, Corteva a prezentat un portofoliu complex de soluții, inclusiv Inatreq™ Active, o moleculă revoluționară, formulată sub denumirea comercială Queen™, care are eficicacitate superioară împotriva Septoriozei și a ruginii la cereale; Arylex™ Active, care oferă un control eficient împotriva buruienilor dicotiledonate rezistente; Proquinazid, molecula din componenta fungicidului Verben™, asigură un control eficient al făinării, iar Spinosad (Qalcova™), un insecticid de origine naturală, reprezintă o soluție sustenabilă pentru gestionarea dăunătorilor.
În ceea ce privește portofoliul de semințe, Jean Ionescu s-a concentrat pe hibridul de floarea-soarelui Pioneer® P64LE280, special dezvoltat pentru a rezista manei, o boală gravă ce afectează culturile de floarea-soarelui în Europa. Această boală s-a răspândit pe continent și pune în pericol producția de floarea-soarelui. Prin accentul pus pe patologia acestei culturi și cercetarea pe termen lung, Corteva a reușit să dezvolte hibridul P64LE280, care oferă o rezistență puternică la mană.
Jean Ionescu a continuat prin introducerea inovațiilor Corteva Biologicals, menite să contribuie la construirea unui sector agricol rezilient și sustenabil. Integrarea soluțiilor biologice în practicile agricole reprezintă o abordare progresistă, oferind o soluție viabilă pentru problemele generate de secetă, temperaturile extreme și rezistența la dăunători. Astfel, fermierii pot deschide calea către un sector agricol productiv în România.
În final, Jean Ionescu a discutat despre potențialul transformator al Noilor Tehnici Genomice (NGTs) în ameliorarea culturilor, subliniind rolul acestora în accelerarea dezvoltării caracteristicilor îmbunătățite ale plantelor și importanța accesului fermierilor europeni la aceste tehnologii.
„Într-un sector agribusiness în continuă evoluție, Corteva Agriscience rămâne un partener dedicat și proactiv, susținând fermierii și aliniindu-se valorilor fundamentale promovate de Agri Trade Summit România. Participarea companiei la această a treia ediție subliniază rolul esențial al colaborării în agricultură, întrucât Corteva Agriscience continuă să stimuleze inovația, să ridice standardele industriei și să contribuie la creșterea sustenabilă a sectorului”, a declarat Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn.
CITEȘTE ȘI: Agri Trade Summit: De la strategie la profit
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Syngenta își consolidează poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice pentru agricultură prin achiziționarea de produse naturale și tulpini genetice de la Novartis, astfel stimulând cercetarea în domeniul produselor biologice. Portofoliul de produse biologice va ajuta fermierii în tranziția către practici mai sustenabile. Totodată, Syngenta inaugurează o unitate de producție de ultimă generație în Carolina de Sud, SUA.
Compania Syngenta își extinde semnificativ capacitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul produselor biologice. Într-un comunicat de presă, Syngenta anunță că a achiziționat colecția Novartis de compuși naturali și tulpini genetice pentru utilizare în agricultură, în timp ce Novartis își păstrează drepturile exclusive asupra colecției pentru uz farmaceutic. Tranzacția include, de asemenea, transferul către Syngenta al echipei Novartis de Produse Naturale (Novartis Natural Products) și Chimie Biomoleculară (Biomolecular Chemistry).
Această mișcare oferă companiei Syngenta acces la o sursă importantă de noi direcții pentru cercetarea agricolă și capacități integrate în bioinginerie, știința datelor, fermentare, procesare în aval, precum și analiză. Ca parte a acordului, care se preconizează că se va încheia la 1 iunie 2025, Syngenta va închiria instalația pilot de fermentare Novartis și laboratoarele științifice situate în Basel, Elveția. Achiziția anunțată se bazează pe o colaborare de cercetare de succes între Syngenta și Novartis din 2019.
Această achiziție vine în urma demarării construcției noii unități de producție de produse biologice Syngenta din Orangeburg, Carolina de Sud, SUA. Aceasta este prima instalație de producție la scară mondială a companiei Syngenta pentru produse biologice agricole din SUA și va sprijini cererea în creștere pentru soluții biologice noi și bazate pe știință atât pentru piața din America de Nord, cât și pentru cea din America Latină.
Aceste evoluții vin în contextul în care Syngenta a încheiat deja mai multe colaborări pentru a accelera ritmul inovării în domeniul produselor biologice, precum și pentru a-și consolida poziția în domenii-cheie de creștere, cum ar fi eficiența utilizării nutrienților.
Jonathan Brown, director global pentru business-ul de produse biologice și tratament semințe, Syngenta, a declarat: „Cu cel mai vast și cuprinzător portofoliu pe toate segmentele de produse biologice ne-am consacrat ca lider în industrie. Pe o piață în continuă creștere, este important să oferi un portofoliu capabil să susțină evoluțiile continue. Sunt convins că această achiziție ne va permite să ne menținem capacitatea de a inova”.
În ultimele luni, Syngenta a anunțat diverse colaborări, inclusiv cu:
Provivi pentru noi soluții cu feromoni, care vizează dăunători devastatori în culturile cheie din Asia;
Ginkgo Bioworks pentru accelerarea lansării de produse biologice inovatoare;
Intrinsyx Bio în domeniul cu creștere rapidă al eficienței utilizării nutrienților;
Lavie Bio pentru descoperirea și dezvoltarea unui nou bioinsecticid;
Lithos Crop Protect pentru dezvoltarea de feromoni pulverizabili care vizează viermele vestic al rădăcinilor de porumb;
TraitSeq pentru utilizarea inteligenței artificiale în vederea accelerării dezvoltării de produse biologice inovatoare.
Camilla Corsi, director global al departamentului de cercetare și dezvoltare în domeniul protecției culturilor la Syngenta, a declarat: „Investim semnificativ pentru a oferi cel mai avansat portofoliu de soluții agricole inovatoare din industrie. Integrarea acestor active de talie mondială deschide un nou capitol privind capacitatea noastră de a dezvolta soluții biologice de ultimă generație pentru fermieri și reflectă angajamentul nostru de a promova soluții care continuă să ridice nivelul de sustenabilitate al agriculturii”.
Produsele biologice sunt tehnologii agricole care exploatează natura pentru a proteja și a îmbunătăți sănătatea culturilor. Produsele de biocontrol, biostimulanți și produsele pentru utilizarea eficientă a nutrienților completează inputurile agricole convenționale, oferind producătorilor agricoli o mai mare flexibilitate în gestionarea dăunătorilor și a bolilor, în abordarea stresului abiotic și în îmbunătățirea eficienței utilizării nutrienților și a sănătății solului. Produsele biologice sunt esențiale pentru sprijinirea agriculturii regenerative și a tranziției către practici agricole mai sustenabile.
De la achiziționarea Valagro în 2020, Syngenta și-a extins în mod sistematic orientarea către produsele biologice.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Hibrizi de floarea-soarelui High Oleic la potențial de linoleic, propunerea Syngenta
Pe 13 februarie 2025, la Brașov, s-a desfășurat Agora Vitis 2025, eveniment dedicat viticulturii. Este a doua ediție sub această denumire, Syngenta continuând astfel tradiția de 12 ani a organizării întâlnirilor cu viticultori și specialiști în protecția culturii de viță-de-vie. În prezența a 150 de specialiști în domeniu s-au prezentat portofoliul consacrat Syngenta pentru controlul bolilor și dăunătorilor, ultimele noutăți și viitorul în segmentul produselor biologice, noua gamă de ambalaje Evopac™ și serviciile digitale pentru plantațiile viticole. Au participat specialiști străini în domeniul protecției culturii de viță-de-vie, care au prezentat multe noutăți în domeniul produselor biologice și a viitorului în domeniu.
Agora Vitis 2025, prin „Legături de viță nobilă”, subliniază importanța conexiunii dintre portofoliul de produse convenționale și cele biologice, cât și legătura dintre specialiști și tehnologia Syngenta pentru protecția culturii viței-de-vie. Prin asocierea trecutului cu prezentul, această legătură exprimă și modul în care inovația Syngenta vine dintr-o moștenire a trecutului, unde pasiunea pentru inovație s-a transmis de-a lungul generațiilor.
În deschiderea evenimentului, Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a reamintit de importanța tradiției organizării de asemenea întâniri, de mai bine de zece ani, având mereu un scop important, orientat în două direcții. În primul rând, fermierii au ocazia să-și împărtășească poveștile și experiențele personale, cu provocări și reușite, din care întreaga comunitate se poate inspira. În al doilea rând, „cu această ocazie, privim împreună spre viitor, spre noile tehnologii, ținând cont de nevoile fermierilor și aliniindu-ne la tendințele pieței”.
Iulia Nicola, director marketing protecția plantelor Syngenta regiunea Marea Neagră, a vorbit despre călătoria și parteneriatul cu viticultorii din România: „Suntem onorați să facem parte din această călătorie, prin expertiză, portofoliu și oamenii din echipa Syngenta, iar Agora Vitis înseamnă o călătorie în timp, prin tradiție-portofoliu și produsele bine cunoscute de-a lungul aniilor, și prezent-inovație, aducând laolaltă contribuția noastră la dezvoltarea viticulturii din România”.
Emil Nedelcu, director național de vânzări protecția plantelor Syngenta România, a prezentat echipa de vânzări pentru culturi horticole și a reiterat importanța echipei unite Syngenta și a nevoii de a transmite cunoștințele, „prin împărtășirea experiențelor și a cunoștințelor, numai împreună putem găsi cele mai bune soluții, adaptate nevoilor fiecărui client, fiecărei ferme”.
Cum trebuie pozționate produsele fungicide în schema de tratament, printr-o abordare integrată, au aflat viticultorii de la Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice - regiunea Marea Neagră și Danubiană, care a prezentat produsul consacrat SWITCH®, un rege pentru combaterea putregaiului cenușiu. „Produsul SWITCH® protejează economic plantația și crama, și reprezintă o investiție care permite cramei să influențeze pozitiv profitul companiei, controlând costurile și maximizând veniturile. Switch este un produs care garantează o producție de calitate și nu permite nicio surpriză în plantație din partea Botrytis sp.”, a arătat Andreea Caimac.
Despre viitorul în domeniul protecției culturii viței-de-vie, precum și despre modul în care produsele biologice Syngenta inovează viitorul, a vorbit Marc Besse, manager portofoliu produse biologice și tratament sămânță Syngenta Europa. Acesta a pus accent pe valoarea produselor biologice în Europa, segmentul produselor de biocontrol și biostimulatori și viitorul acestora. Marc Besse a vorbit despre rolul produselor de biocontrol și a importanței promovării licențelor și a parteneriatelor strategice pentru a reduce decalajul față de portofoliul de cercetare și dezvoltare în vederea accelerării inovației.
Turex WG, o nouă soluție de biocontrol de la Syngenta, pe bază de Bacillus thuringiensis tulpina aizwai GC-91, ce acționează asupra larvelor Lepidoptere din toate cuturile speciale, a fost prezentată de Josip Razov, expert tehnic control dăunători, produse de biocontrol Syngenta Europa. De interes pentru viticultori este tehnologia de combarere pentru Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella. Josip Razov a prezentat modul în care acționează proteinele naturale din Turex WG și a efectului insecticid conferit de acesta.
A fost pus accent pe importanța existenței unui program de control integrat, cu soluții combinate - produse convenționale, de biocontrol și sisteme digitale de monitorizare și predicție. Au fost prezentate date cu rezultate din cultură prin monitorizare digitală în diferite regiuni din Europa.
Prezentările au continuat cu segmentul produselor biofungicide de la Syngenta pentru controlul agenților patogeni Ucinula necator și Botrytis cinerea în cultura viței-de-vie. Cu acest prilej, Marius Drăgoi, expert tehnic control boli și produse de biocontrol Syngenta Europa, a prezent beneficiile pe care biofungicidele TAEGRO® și RAVIBIS™ le au pentru viticultori. Flexibilitatea în aplicare, lipsa reziduurilor și moduri de acțiune multiple, au fost punctele menționate în prezentarea sa.
„TAEGRO® pe bază de Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, prin colonizare, eliberare de enzime cu activitate biocidă, activează imunitatea plantei, iar RAVIBIS™, combate eficient și rapid făinarea la vița-de-vie, un produs de perspectivă pentru managementul rezistenței și combaterea integrata a dăunătorilor. În acest an, s-a pus accent pe capacitatea produsului TAEGRO® de a activa imunitatea plantei, înaintea perioadei de inflorit. RAVIBIS™, lansat în România în 2024, are la bază 99,6% bicarbonat de sodiu și este clasificat ca substanță de bază, acceptată în agricultură conform articolului 23 din Regulamentul (CE) Nr. 1107/2009. RAVIBIS™ are rolul de a destabiliza procesele celulare ale fungilor, având un rol de biofungicid în control bolilor în cultura viței-de-vie”, a precizat Marius Drăgoi, care a adăugat că produsele biologice din portofoliul Syngenta completează și aduc mai multe opțiuni de control și combatere, oferind soluții special gândite pentru toate nevoile viticultorilor.
VIXERAN® este o altă noutate în domeniul biostimuanților, despre care a vorbit Andreea Caimac: „VIXERAN® asigură o sursă complementară de azot necesară plantelor, și are la bază o tulpină unică a Azotobacter salinestris CECT 9690, care fixează azotul din aer la nivelul frunzelor și a rădăcinilor, pentru a-l readuce în plantă în formă asimilabilă. Acest produs are capacitatea de a converti azotul atmosferic (N2) în azot asimilabil (NH4) și disponibil culturilor (fixarea azotului) atunci când plantele au nevoie de el. Beneficiile pentru fermieri sunt reprezentate de: modul triplu de acțiune, acționarea rapidă prin punerea azotului la dispoziția plantei, lispa grijilor cu privire la temperaturi scăzute după aplicare, datorită reactivării produsului Vixeran®, doza mică și ambalajul de dimensiuni mici, ce faciliează o ușurință a utilizării acestuia”. Au fost prezentate și rezultate tehnice din mai multe plantații din Franța.
Karolina Kleiber, manager portofoliu soluții pentru sănătatea plantelor și a solului Syngenta Europa, le-a vorbit specialiștilor prezenți la Agora Vitis 2025 despre biostimulatori ca al „12-lea jucător” în viticultură, prezentând câteva produse noi din portofoliul Valagro, care susțin cultura în momente dificile și maximizează rezultatele, precum VITASÉVE, Benefit PZ și MC Cream, SWEET, Geapower®.
Au fost prezentate rezultate cu VITASÉVE din loturi în Spania, de revitalizare a culturii viței-de-vie, date din Polonia la cultura de afin, după grindină. Produsul VITASÉVE stimulează diferite procese fiziologice esențiale pentru activitatea cambiului și pentru producția de vase conducătoare (xilem și floem).
Produsele BENEFIT PZ și MC Cream au rolul de a maximiza rezultatele, prin acțiunea asupra proceselor metabolice celulare a plantelor. BENEFIT PZ este dezvoltat cu o formulă specifică, care induce sinteza proteinelor și optimizează reacțiile metabolice cheie pentru a stimula diviziunea celulară. MC CREAM este conceput pentru a optimiza activitatea fotosintetică, pentru a furniza energie pentru creșterea plantelor și expansiunea celulară.
Un alt produs, SWEET, intensifică procesul de coacere, prin promovează producției de zahăr și accelerearea proceselor biochimice de maturare, datorită conținutului de calciu, magneziu, oligoelemente și polizaharide specifice.
Karolina Kleiber a prezentat și Geapower, unde materiile prime sunt și joacă rol de ingrediente esențiale. „Tehnologia care stă în spatele produselor Syngenta Biologicals, anume GeaPower®, presupune un proces brevetat de extracție, reprezintă o tehnologie care are în spate cunoașterea profundă a ingredientelor active și a materiilor prime, completată de tehnologii avansate de screening și investigare”, a punctat Karolina Kleiber.
Un exemplu interesant prezentat a fost legat de cunoașterea profundă a materiilor prime pentru extracția ingredientelor active din specii marine precum Ascophyllum nodosum, ingrediente cum sunt Acid alginic, Manitol, Fucoidani, Polifenoli și Florotanine, acestea fiind extrase și recoltate la momentul optim.
Iulian Zafiu, manager clienți cheie culturi horticole Syngenta România și Republica Moldova, a prezentat portofoliul complet și integrat pentru controlul bolilor și dăunătorilor în cultura viței-de-vie. Au fost prezentate produsele consacrate și biostimulanții, reiterind tradiția, încrederea și viitorul produselor Syngenta.
Sesiunea de prezentări s-a încheiat cu o demonstrație privind noile ambalaje Evopac™, noua gamă de ambalaje pentru produse lichide de la Syngenta, care oferă confort și siguranță.
Andrei Măruțescu, director comunicare, relații publice și proiecte de sustenabilitate Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a prezentat beneficiile ambalajelor Evopac™, noutatea capacelor tip CTS și a făcut o demonstrație tehnică a modului de utilizare a sistemului de transfer închis easyconnect.
Ionuț Glodeanu, expert soluții agronomice digitale Syngenta România, a vorbit despre Legea minimului și a prezentat noul serviciu digital Interra® Scan de cartografiere și analiză a proprietăților solului. „Interra® Scan este un sistem de cartografiere revoluționar pe bază de raze gamma, aducând în atenția publicului beneficiile cartografierii solului cu sisteme digitale versus motode de cartare clasică a solului și a modului în care datele obținute pot fi folosite de fermieri pentru creșterea randamentului culturilor și reducerea costurilor”, a arătat Ionuț Glodeanu.
Evenimentul Syngenta, Agora Vitis 2025 s-a încheiat cu o degustare de vinuri premium ale producătorilor autohtoni și o masă festivă, organizate pentru a recunoaște eforturile tuturor invitaților prezenți în susținerea performanței viticulturii din România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are, începând din 12 februarie 2025, un nou Consiliu Director, ales de către Adunarea Generală a Membrilor.
Vasile Iosif, director general FMC România și Republica Moldova, a fost ales în funcția de președinte al AIPROM pentru un mandat de doi ani. „Este o onoare pentru mine să continui călătoria pe care am început-o împreună în 2020. Sunt convins că asociația se află pe un drum ascendent și vreau să vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mă simt onorat și le mulțumesc și foștilor colegi din Consiliul Director, precum și celor care au fost aleși astăzi. Sunt sigur că vom forma o echipă puternică. Pentru acest mandat am stabilit trei priorități majore: actualizarea legislației în toate formele sale, dezvoltarea proiectului din Republica Moldova și atragerea de noi membri în asociație. În ceea ce privește industria, nu doar noi avem nevoie de o legislație actualizată și modernă. Al doilea proiect la care voi lucra împreună cu membrii Consiliului Director este cel din Republica Moldova. De asemenea, vom continua toate proiectele asociației. Vă doresc un an 2025 plin de realizări și implicare activă în cadrul asociației”, a declarat Vasile Iosif.
Pentru funcțiile de vicepreședinte 1 și vicepreședinte 2 ai AIPROM au fost aleși: Boualem Saidi - Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România și Jean Ionescu – Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
În cadrul aceleiași întruniri a fost ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director în persoana lui Gabor Krasznai - Country Manager pentru BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova și membrul plin supleant – Rozina Chesnoiu - Country Manager al Nufarm România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este Patricia Maria Ştirbu - președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Claudiu Crânguș – Manager General Alchimex.
„Doresc să felicit alegerea noului Consiliu Director și să mulțumesc celor care au fost membri ai Consiliului Director în mandatul precedent. Vă mulțumesc pentru contribuția adusă. Munca depusă de fiecare dintre noi în ultimii doi ani a jucat un rol important în realizările industriei. Anul 2024 a fost unul plin de provocări pentru noi toți, dar am demonstrat că suntem o voce unită și am colaborat eficient în discuțiile cu autoritățile. Apreciez echipa executivă AIPROM pentru eforturile lor; nu am avut nici o conversație la AIPROM care să nu se fi finalizat cu o soluție. Mă bucur că suntem recunoscuți și la nivelul CropLife Europe. Acum doi ani, am preluat mandatul de la Vasile Iosif și sunt foarte fericit să îi predau ștafeta. Poți conta pe mine, Vasile. Felicitări!”, a declarat Boualem Saidi.
Noua echipă de conducere își propune să continue misiunea AIPROM de a susține și dezvolta sectorul de protecție a plantelor în România, promovând utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor și respectarea principiilor agriculturii sustenabile. AIPROM rămâne un partener de încredere al industriei agricole, implicându-se activ în proiecte și inițiative care contribuie la siguranța alimentară, protecția mediului și inovarea în domeniul protecției plantelor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Compania Corteva Agriscience anunță aprobarea înregistrării și lansarea unui produs cu Inatreq™ Active în România. Este vorba de fungicidul Queen®, aprobat pentru vânzare și utilizare în țara noastră. Noul produs reprezintă o inovație de top, oferind control curativ și preventiv excelent împotriva tuturor tulpinilor de septorioză, susținând o strategie de combatere sustenabilă a bolilor la culturile de cereale pe termen lung.
Fiind primul fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea Septoriozei înregistrat în România, formularea Queen® asigură o aderență superioară și o distribuție uniformă pe suprafața frunzei, maximizând eficiența produsului.
„Queen® va fi disponibil în România în timp util pentru aplicările T2 la grâu, marcând un moment semnificativ pentru fermierii de la noi. Inatreq™ Active a fost deja introdus cu succes în țări precum Regatul Unit, Franța, Belgia, Luxemburg, Republica Irlanda și Grecia, iar înregistrările continuă să se extindă în alte regiuni importante de cultivare a cerealelor din Europa”, precizează Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Inatreq™ Active oferă o performanță biologică excepțională și introduce un mod de acțiune nou pentru combaterea septoriozei, oferind fermierilor un instrument esențial pentru gestionarea acestei boli. De asemenea, nu prezintă rezistență încrucișată cu alte produse fungicide utilizate la cereale și oferă opțiuni flexibile de apărare, alături de o performanță consistentă și cu spectru larg.
„Fungicidul Queen® reprezintă o inovație revoluționară pentru agricultura din România. Septorioza este o provocare majoră pentru cultivatorii de grâu, iar această soluție asigură un control robust, susținând în același timp practicile sustenabile de protecție a culturilor. Molecula unică Inatreq™ Active combate eficient septorioza, dar asigură și extinderea suprafeței foliare sănătoase, permițând culturilor să atingă întregul lor potențial și contribuind la creșterea productivității fermelor. În plus, introducerea acestui produs în portofoliul Corteva România de protecție a plantelor subliniază angajamentul companiei de a echipa fermierii cu soluții de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor agriculturii moderne. Datorită originii sale naturale, Inatreq™ Active se aliniază și cererii în creștere a consumatorilor pentru alimente produse în mod sustenabil”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Fungicidul Queen® oferă o protecție extinsă, menținând suprafața verde a frunzelor pentru a susține acumularea de producție mult timp după aplicare. Totodată, a demonstrat un control excelent al bolilor de tip rugină, cum ar fi rugina galbenă și brună, aliniindu-se standardelor actuale de pe piață. Conceput pentru aplicare ca tratament al frunzei stindard la momentul T2, Queen® oferă beneficii maxime pentru sănătatea și productivitatea culturilor în condițiile de câmp din România.
„Corteva Agriscience continuă să-și demonstreze leadership-ul în inovația agricolă, aducând produse precum fungicidul Queen® pe piața românească, ajutând fermierii să obțină rezultate profitabile și sustenabile”, a conchis Jean Ionescu.
CITEȘTE ȘI: Inovația care stabilește un nou standard în controlul septoriozei, fungicidul Queen® pentru cereale păioase
Strategii inovatoare pentru culturile de cereale
Soluțiile viitorului pentru combaterea buruienilor, Tarzec™ și Rexade™
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În anul care tocmai s-a încheiat, compania Romvac a împlinit 50 de ani de activitate. La finalul lui 2024, împreună cu directorul general/președintele Consiliului de Administrație, dr. Viorica Chiurciu, am discutat despre drumul parcurs de companie de la începuturi până astăzi. Reamintim că, Romvac este o companie producătoare de medicamente de uz veterinar, dar și pentru utilizare în medicina umană. Romvac Company și-a început existența de la un singur vaccin, pentru ca astăzi să ajungă să realizeze aproape 300 de produse medicinale de uz veterinar și alte aproape 100 de uz uman, astfel că la ora actuală vorbim de o companie reprezentativă pentru medicina veterinară și umană.
Reporter: Să începem cu produsele de uz veterinar, având în vedere că, în prezent, Romvac Company este cel mai mare producător de medicamente din România. Așadar, care e parcursul de la începuturi până astăzi în ceea ce priveşte producţia de medicamente de uz veterinar?
Viorica Chiurciu: Am început în 1974 cu un laborator care se numea „Laboratorul de virusuri tumorale aviare”, un laborator care a produs un singur vaccin, cel contra bolii Marek, era cancerul la găină. În felul acesta am marcat o premieră pe plan european, ajungând la o producție anuală de 20 de milioane de doze în 1977. Însă, tot în 1974, fiind necesari nişte embrioni pentru producerea acestui vaccin, s-a înfiinţat şi o fermă specială, cu găini libere de germeni patogeni, singura fermă de acest fel din sud-estul Europei.
În 1981, Laboratorul de virusuri tumorale aviare s-a transformat în Centrul de Cercetări şi Biopreparate pentru Păsări şi Animale Mici. Această întreprindere a avut o dezvoltare explozivă atât în domeniul cercetării, cât şi în domeniul producţiei de vaccinuri şi reactivi pentru păsări şi animale mici. Aşa încât, până în 1990, datorită acestei cercetări, portofoliul de produse biologice s-a dezvoltat până la 30, necesare atât avicolelor româneşti, cât şi caniselor pentru vulpi, iepuri, câini ş.a.m.d.
Marea cotitură a Centrului a fost când, în 1990, s-a transformat în SC Romvac Co S.A., când s-au extins foarte mult produsele biologice şi vaccinurile, de data aceasta şi pentru animale mari şi mijlocii – bovine, ovine, suine –, dar a fost o premieră că am introdus noţiunea de „medicament de uz veterinar”. Şi aşa am făcut aproape 400 de medicamente de uz veterinar. În 1995 ne-am şi privatizat prin metoda MEBO şi compania Romvac a evoluat nestingherită pe o piaţă puternic concurenţială.
Reporter: Ce înseamnă astăzi compania Romvac?
Viorica Chiurciu: Astăzi, Romvac este o companie puternică, matură, este cel mai mare producător şi distribuitor local. Avem în portofoliu peste 60 de produse biologice, aceasta însemnând vaccinuri de uz veterinar, seturi de diagnostic, produse revelatoare. Vaccinurile sunt pentru păsări, bovine, ovine, suine, caprine, cabaline, iepuri, câini şi pisici. De asemenea, avem peste 200 de medicamente de uz veterinar pentru toate speciile de animale crescute în România, din toate clasele farmaceutice, adică produse rehidratante, antiparazitare, antimicotice, antiinflamatorii, produse pentru dezinfecţii, dezinsecţii, deratizare, produse pentru afecţiuni dermatologice, ale glandei mamare ş.a.m.d. Totodată, produsele noastre sunt condiţionate în toate formele: soluţii, suspensii, unguente, comprimate.
Activăm pe trei divizii: divizia de medicină veterinară, de medicină umană şi compartiment de biotehnologii pentru fabricarea unor produse destinate sănătăţii plantelor şi solului. În toate aceste produse avem şi suplimente alimentare pentru animale şi premixuri, inclusiv pentru albine avem un stimulator, care prin componentele sale intervine în probleme bacteriologice, virusologice ale albinelor.
Am investit foarte mult în retehnologizare şi la ora actuală avem spaţii de producţie moderne, am investit în utilaje, în linii tehnologice. Avem un complex de laboratoare: Laborator pentru control de vaccinuri şi medicamente pentru uz veterinar, Laborator sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, care este acreditat RENAR, şi Laboratorul de cercetare-dezvoltare imunoinstant.
Avem o reţea de distribuţie solidă, compusă din depozitul central care este aici, la sediu, în Voluntari (Ilfov), dar şi 34 de depozite judeţene teritoriale şi farmacii. Prin urmare, pur şi simplu vorbim de un adevărat holding al activităţii noastre.
Reporter: În urmă cu mai bine de zece ani, împreună cu echipa de la Romvac ați pornit pe drumul cercetării în medicina umană. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?
Viorica Chiurciu: Pornind de la pericolul amplificării fenomenului de rezistenţă antimicrobiană indus de folosirea necorespunzătoare şi excesivă a antibioticelor, Romvac a lansat pe piaţă nişte produse revoluţionare care să fie o alternativă la această medicină alopată. Am lansat pe piaţă oul hiperimun şi produsele din gama imunoinstant, care cuprind 100 de produse şi care au la bază imunoglobulinele IgY specifice, acestea fiind anticorpi de pasăre. Demersul nostru ştiinţific în acest sens a fost acela că OMS şi Centrul european de prevenire şi combatere a bolilor a atras atenţia în repetate rânduri că ne aflăm în era post-antibiotice şi că antibioticele de ultimă generaţie îşi pierd din eficienţă în combaterea unor infecţii.
Aceste produse, având la bază imunoglobulinele IgY specifice care sunt anticorpi de pasăre, au multiple beneficii pentru sănătatea umană, şi anume: sunt adjuvanţi în terapia pentru infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice, infecţii urinare, infecţii genitale, gastrice, intestinale, dermatologice, pulmonare ş.a.m.d. De asemenea, susţin sistemul imunitar, asigurând unitatea pasivă a organismului, adică dau organismului anticorpi gata pregătiţi de pasăre şi sunt adjuvanţi în anumite boli autoimune, cum ar fi psoriazisul. Se adresează tuturor categoriilor de vârstă, copiilor, adulţilor şi vârstnicilor care se confruntă cu fenomenul de imunosenescenţă. Mai ales în anotimpurile friguroase este bine să ne întărim imunitatea, mai ales atunci când avem o imunitate scăzută şi suntem confruntaţi cu anumite situaţii de boală. În cabinetul nostru de medicină alternativă ne trec pragul mulţi pacienţi, atât din ţară, cât şi din străinătate, care se confruntă cu patologii din cele mai diverse, unele foarte complicate.
Reporter: Trebuie să mai punctăm un fapt important în evoluția Romvac Company, ați intrat și pe tărâmul produselor care trebuie să aibă grijă de mediu, de sol, de plante. Mai exact despre ce este vorba?
Viorica Chiurciu: Pentru reducerea impactului chimizării și pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, la Romvac am creat un îngrăşământ 100% ecologic, Rom-Agrobiofertil NP, utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium. Am mai dezvoltat un produs numit Bioromsil, care practic este un probiotic, un auxiliar tehnologic care se pretează pentru conservarea plantelor furajere.
Reporter: Sigur că toate aceste produse pe care le realizaţi, produse complete pentru uz veterinar, pentru medicina umană, pentru agricultură, au nevoie de o serie de acreditări şi de certificări la nivel naţional, dar şi european.
Viorica Chiurciu: De-a lungul anilor, compania Romvac a investit enorm în retehnologizare şi am obţinut acreditări şi certificări. Am obţinut certificarea pentru sistemul de management integrat, care înseamnă calitate, mediu şi sănătate-securitate ocupaţională, în conformitate cu standardele de referinţă corespunzătoare. De asemenea, din partea Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor avem confirmarea de încadrare în normele de bună practică de fabricaţie GMP. Tot acest set de reguli reprezintă pentru compania Romvac o carte de vizită, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Reporter: S-a început cu cercetarea, se continuă cu cercetarea, pentru că ea este cea care aduce pe piaţă produse noi pe de o parte, iar pe de altă parte vă menţine la un standard de calitate foarte ridicat. Ca atare, ce a însemnat cercetarea şi ce beneficii a adus cercetarea pentru compania Romvac?
Viorica Chiurciu: Romvac este unitate atestată pentru activitate de cercetare-dezvoltare, în coordonarea ASAS. Societatea noastră este printre singurele unităţi care alocă fonduri proprii pentru cercetarea ştiinţifică necesară inovării, îmbunătăţirii şi dezvoltării gamei proprii de produse, fapt ce ne-a asigurat unul dintre locurile fruntaşe pe piaţa de producţie şi distribuţie a vaccinurilor şi medicamentelor de uz veterinar.
Pe lângă cercetarea internă, tehnologică, care stă la baza produselor noastre, noi participăm şi la programe de cercetare de interes naţional, care se află sub patronatul unor instituţii ale statului cum sunt Ministerul Agriculturii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, Institutul „Victor Babeş”, aşa încât am obţinut fonduri nerambursabile şi avem rezultate notabile şi în aceste domenii, aferente acestor proiecte de cercetare. De asemenea, din aceste proiecte de cercetare am reuşit să producem şi să punem pe piaţă produse noi.
În prezent, suntem într-un program de cercetare de interes naţional cu mai multe instituţii ale statului, inclusiv cu facultăţi, în vederea obţinerii unui vaccin pentru pesta porcină africană. Desigur, toate aceste cercetări ne-au adus multe beneficii, în primul rând un plus de valoare ca imagine pentru compania noastră, dar şi ca imagine pentru ţară, pentru că am obţinut multe premii internaţionale, am participat cu lucrări ştiinţifice care au la bază brevete de invenţie atât în ţară, cât şi pe plan european, şi am câştigat medalii de aur multiple la Salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi invenţiei de la Cluj, am obţinut medalii de aur în 2018, 2022, 2023, iar în anul 2024 am obţinut la Salonul internaţional al inovării şi cercetării din Timişoara zece medalii de aur şi marele premiu al salonului internaţional. Tot în anul în care am împlinit cinci decenii de existență, am participat cu lucrări ştiinţifice în domeniul medicinei umane, am participat la Salonul internaţional de inovaţii şi invenţii de la Londra şi am câştigat două medalii de aur şi premiul special al juriului.
Reporter: Pentru a avea o imagine mai completă a celor 50 de ani parcurşi de compania Romvac, cum a influenţat parcursul istoric al companiei cultura organizaţională a societăţii?
Viorica Chiurciu: O cultură organizaţională potrivită poate să crească productivitatea muncii, de aceea este foarte importantă. Această cultură organizaţională nu a apărut spontan şi natural, istoricul şi-a pus mult amprenta pe aceasta. O cultură organizaţională trebuie să fie creată şi menţinută, iar la acest lucru a contribuit toată echipa începând cu managerul general, cu şefii locurilor de muncă, cu toată echipa angajaţilor care lucrează la noi în companie de 20, 30, 40, 45 de ani, unii chiar în familii, lucrează aici părinţi, copii şi nepoţi. Aşadar, este o dedicare şi pentru companie, aceştia şi-au transmis din generaţie în generaţie aceste valori, şi anume: punctualitate, profesionalism, lucrul în echipă, empatie. Oamenii au avut încredere în managerul general, au avut încredere în leadership şi în rezultatul muncii lor.
De aceea, ţin foarte mult la colectivul meu pe care mă bazez şi, ca director general al acestei companii şi lider al colectivului pe care-l conduc, doresc de fiecare dată ca angajaţii mei să fie mulţumiţi, să fie implicaţi şi productivi şi să transmită aceste valori despre care vorbeam înainte celor care sunt noi în echipă, pentru că acest lucru este o carte de vizită nu numai pentru compania noastră, dar şi pentru angajaţi care acţionează ca imagine prin comportamentul lor şi prin atitudine.
Reporter: Ca să ajungi la nivelul de a putea să oferi stabilitate angajatului, siguranţă şi o bunăstare, trebuie să faci continuu investiţii, mai ales într-o lume concurenţială ca aceasta. Dvs. n-aţi stat pe loc, tocmai de aceea compania este numărul 1 în România în ceea ce priveşte cercetarea, producţia şi distribuţia de produse. Cât de importante sunt aceste investiţii pentru societate?
Viorica Chiurciu: Într-adevăr, noi am investit foarte mult în dezvoltarea companiei, am investit în linii de producţie, în utilaje, în aparatură de laborator de top, în maşini auto pentru dezvoltarea distribuţiei noastre, fiind foarte importante pentru că fără o investiţie realitatea te depăşeşte. Şi toate aceste investiţii au ca rezultat formarea şi dezvoltarea unor noi produse necesare şi competente pe piaţă.
În 2024 am deschis un depozit de medicamente în Cluj, am achiziţionat două staţii de apă, cu anumiţi parametri de puritate ceruţi de farmacopeea europeană, fiind o obligativitate pentru regulile de bună practică de fabricaţie GMP.
Reporter: Cum vedeţi viitorul companiei Romvac?
Viorica Chiurciu: Deşi ne-am confruntat foarte des cu situaţii ostile în domeniul nostru de activitate, eu totuşi privesc cu optimism viitorul Romvac, gândind că succesul în această afacere are la bază întâmpinarea unei necesităţi, a unei nevoi. Iar sănătatea este cea mai mare nevoie a omenirii.
De asemenea, privesc cu optimism spre implementarea unor noi strategii care vizează lărgirea şi dezvoltarea portofoliului nostru de produse, creşterea cotei de piaţă, întărirea parteneriatului cu fermierii, noi proiecte şi, de asemenea, intenţionăm să ne extindem şi mai mult pe piaţa externă cu medicamentele şi produsele noastre medicinal-veterinare. Deja noi exportăm pe trei continente şi datorită acestor certificări şi acreditări pe care le-am amintit, GMP şi Sistem de management integrat, care atestă calitatea produselor noastre. Medicina este o ştiinţă, iar organismul uman sau animal este cel mai mare mister, totdeauna cercetarea şi tehnologia sunt supuse unor evoluţii continue şi de aceea salutăm acest lucru, pentru că încontinuu suntem implicaţi în cercetare.
Totodată, privesc cu optimism pentru că mă bazez pe colectivul meu, orice organizaţie şi mai ales organizaţia pe care o conduc este ca un mecanism de a cărei funcţionare depind toate aceste piese, privesc cu optimism spre viitor pentru că mă bazez pe oameni şi pe cultura organizaţională, care este o carte de vizită a companiei noastre şi dorim să o păstrăm şi să o transmitem mai departe, pentru că această cultură organizaţională a fost construită pas cu pas timp de 50 de ani.
Reporter: În acest moment se poate spune că Romvac a atins succesul în afaceri?
Viorica Chiurciu: Cu certitudine că Romvac a atins succesul în afaceri, gândind la toţi aceşti indicatori de succes pe care compania i-a punctat de-a lungul timpului, şi anume: profitul, mereu crescând de la an la an, pe care l-am reinvestit, dar am oprit şi pentru a da dividende oamenilor şi acţionarilor, mă gândesc la notorietatea pe care o avem, faptul că suntem cunoscuţi şi recunoscuţi pe unde mergem, este de asemenea un indicator de succes pentru noi, apoi loialitatea angajaţilor faţă de companie, care denotă încrederea în managerul general, în leadership şi încrederea în rezultatul muncii lor.
Aş aminti ca un indicator de succes încrederea partenerilor noştri de afaceri şi a clienţilor noştri, care ne cumpără produse nu numai datorită caracteristicilor oferite de acestea, dar mai ales pentru că au încredere în afacerea noastră, în compania noastră, de aceea am şi construit o reţea de parteneri de afacere şi clienţi solidă, care ne dau o siguranţă pentru viitor şi o stabilitate.
Reporter: În concluzie, Romvac are şi o reţetă a succesului?
Viorica Chiurciu: Din experienţa mea nu există o reţetă sigură. Pentru a atinge succesul şi performanţa în afacere nu este suficient să ai cunoştinţe doar în domeniu, ci trebuie să le fructifici şi să le pui în echilibru cu alte abilităţi de lider, de manager, de comunicare. A avea o afacere de succes este nevoie de viziune, de o planificare meticuloasă şi de o adaptabilitate constantă.
CITEȘTE ȘI: Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune
Îngrășământ biologic românesc pentru agricultură ecologică, Rom-Agrobiofertil NP
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Helmintosporioza lenticulară a grâului este o boală periculoasă care apare în culturile de grâu în anii când condițiile climatice sunt propice infecțiilor. În rândurile de mai jos sunt informații despre simptomatologia, biologia și strategia de combatere a acestei boli care poate produce pagube importante în producția de grâu.
Fungul Drechslera tritici – repentis a apărut în culturile de grâu din vestul României de prin anul 2002, dar din cauza tabloului simptomatic asemănător cu cel al fungului Septoria nodorum, a trecut neobservat (din cauza confuziei era raportat ca fiind Septoria nodorum). Identificarea corectă și prima raportare cu privire la acest patogen în Câmpia Banatului a fost făcută de către Cotuna & Popescu în anul 2007. În celelalte zone din țară patogenul era deja raportat.
Importanța economică și supraviețuirea patogenului
Helmintosporioza lenticulară este o boală gravă a grâului, capabilă să producă pagube cuprinse între 3% și 40% și chiar mai mult în anii extrem de favorabili. Infecțiile din timpul înfloritului sunt periculoase deoarece patogenul trece în sămânță. Cele mai mari pagube în producție se înregistrează atunci când infecțiile au loc în fazele de burduf și de înflorit [Shabeer & Bockus, 1988].
O sursă de inocul importantă este miceliul din seminţele infectate. Miceliul se dezvoltă în condiţii de temperatură cuprinse între 5 – 350C (la fel ca şi conidiile). Boabele sunt infectate sau predispuse la infecţie mai ales atunci când frunza stindard este afectată de boală şi când umiditatea este mare în perioada înspicatului. De altfel, ele pot fi infectate oricând de-a lungul perioadei de vegetaţie, însă predispoziţia maximă de îmbolnăvire este în timpul înspicatului. La suprafaţa cariopselor infectate apare simptomul de „red smudge” sau pată roşie – McMullen & Adhikari, 2009.
Fungul trăiește în mod saprofit pe resturile vegetale ale plantei gazdă, care constituie sursa principală de inocul primar. Pe paiele care rămân pe sol peste anotimpul de iarnă se formează pseudoteciile (forma telomorfă sau sexuată) cu asce şi ascospori.
Recunoașterea simptomelor
Simptomele macroscopice ale bolii apar de obicei în patru etape:
Stadiul de pată, când pe locul de infecţie iniţial după două zile apare o coloraţie închisă la culoare;
Pată înconjurată de cloroză, care apare la 4 – 6 zile după infecţie;
Necroza apare la 6 – 8 zile de la infecţie, iar clorozele se transformă în necroze şi în paralel începe sporularea;
Colapsarea frunzelor, acestea fiind afectate în întregime, iar sporularea este maximă.
Simptomele macroscopice sau externe apar prima dată pe frunzele bazale, sub forma unor puncte sau pete mici, circulare, de culoare maro deschis. Aceste pete sunt rezultatul infecţiilor primare, care au loc de regulă în lunile aprilie – mai. Cel mai mare pericol de infecţie este la grâul care s-a cultivat după grâu, datorită resturilor vegetale care rămân la suprafaţa solului. Frunzele bătrâne sunt primele infectate sau predispuse la infecţie.
Pe măsură ce patogenul evoluează, petele capătă formă ovală sau lenticulară, au culoare maro deschis şi sunt înconjurate de un halou gălbui (rezultatul infecţiilor secundare) – Schilder & Bergstrom, 1993; Cotuna & Popescu, 2008. În condiții favorabile de climă (nopţi umede şi calde), petele cresc în dimensiuni, se unesc iar pe frunze apar pete mari, cu aspect neregulat, la care se mai observă punctul iniţial de infecţie (aspect de necroză). Frunzele puternic atacate se usucă începând de la vârf. În faze avansate de infecţie, haloul sau zona clorotică din jurul petelor nu se mai observă (Wolf, 1991).
Pentru evitarea punerii unui diagnostic greșit (risc de confuzie cu Septoria nodorum), petele trebuie atent analizate pentru a vedea dacă pe ele apar suporţii negri ai sporilor. La mostrele colectate din câmp, conidiile nu se observă imediat, de aceea este necesară incubarea pe hîrtie umedă [Maraite et al., 1998; Cotuna, 2007].
A nu se confunda cu Septoria nodorum
Realizarea infecțiilor
Cercetările efectuate în ultimii ani în ceea ce priveşte epidemiologia acestei boli arată că, efectele cumulate ale temperaturilor ridicate, umidităţii relative mari şi a duratei de umectare a frunzelor mai mare de 12 ore (precipitaţii, rouă) conduc la apariţia şi dezvoltarea patogenului Drechslera tritici – repentis (Duveiller, 2004). Dezvoltarea patogenului este optimă la temperaturi cuprinse între 20 – 280C. Boala este asociată de regulă cu câmpurile pe care o cantitate mare de paie rămâne la suprafaţa solului (Bockus & Claassen, 1992).
Primele infecții sau infecțiile primare sunt realizate de ascosporii din pseudotecii care devin maturi primăvara. În condiții de umiditate, pe timp de noapte aceștia sunt eliberaţi din pseudotecii. Emisia de ascospori este maximă în lunile martie – aprilie şi are loc în condiţii de umiditate (şi roua este suficientă). Ascosporii sunt eliberaţi din asce la distanţe mici, de câţiva centimetri, spre deosebire de conidii care pot fi propagate pe distanţe mai mari cu ajutorul vântului (Rees & Platz, 1992; Murray et al., 2009).
Conidiile produc infecţiile secundare care afectează frunzele din etajele superioare (astfel apar şi pagubele în recoltă). Conidioforii se formează pe timp ploios, iar conidiile în timpul nopţilor calde şi umede la suprafaţa necrozelor de pe frunze şi sunt diseminate de vânt către plantele sau frunzele sănătoase. Dispersarea conidiilor are loc în timpul după – amiezei. Conidiogeneza, după cum am arătat mai sus, are loc în timpul nopţii, când umiditatea este mai ridicată şi alte suprafeţe purtătoare de conidii sunt uscate (Morrall & Howard, 1975; Platt & Morrall, 1980a, 1980b; Francl & Jordahl, 1992; Francl, 1997).
Sporii anamorfi pot fi dispersați pe kilometri întregi şi chiar zeci de kilometri (diseminare anemochoră), în zilele calde şi secetoase la temperaturi de 21 – 230C (optim). Ei germinează şi infectează grâul în condiţii variate de temperatură (5 – 350C), când frunzele sunt umede o perioadă de timp specifică, de aici rezidă și agresivitatea fungului.
În centrul petelor, punctul de infecție rămâne vizibil și după uscarea frunzelor
Managementul integrat al „helmintosporiozei lenticulare a grâului”
În cadrul sistemului de combatere integrată există o serie de măsuri care trebuie utilizate echilibrat pentru a ține sub control această boală.
Factorii care susțin infecțiile sunt:
Rotațiile scurte;
Lucrările minimale ale solului;
Densitatea mare a plantelor;
Rezistența la fungicide;
Soiurile sensibile;
Temperaturile ridicate;
Umiditatea relativă mare [Bockus & Claassen, 1992; Duveiller, 2004].
Măsuri profilactice
În general, helmintosporioza grâului este gravă în sistemele de cultivare în care lucrările solului sunt minimale sau nu se fac deloc (no tillage, minimum tillage) şi resturile vegetale rămân la suprafaţa solului. În sistemele convenţionale, boala este mai redusă din cauza îngropării resturilor vegetale. Se poate spune că factorii care influenţează intensitatea atacului sunt: lucrările minimale ale solului, irigarea, semănatul în afara epocii optime, fertilitatea scăzută a solului, monocultura (Sharma & Duveiller, 2003).
Prevenția constă în respectarea următoarelor măsuri agrofitotehnice:
Îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora pentru reducerea sursei de inocul (Diehl et al., 1982);
Utilizarea la semănat a soiurilor rezistente la boală este esențială;
Seminţele să fie libere de patogen;
Tratarea seminţelor înainte de semănat;
Respectarea asolamentului (asolament cu alte culturi care nu sunt gazde pentru patogen);
Rotaţia culturilor de cel puţin 3 – 4 ani;
Evitarea monoculturii;
Evitarea irigatului în perioada împăierii – înspicării (Docea & Severin, 1990);
Respectarea epocii optime de semănat.
Măsuri chimice
În cadrul strategiei de combatere, măsurile chimice dețin ponderea în prezent. Tratarea semințelor și aplicările foliare în timpul sezonului de vegetație sunt importante în combaterea helmintosporiozei lenticulare.
Combaterea chimică este dificilă atunci când infecţia s-a realizat deja, deoarece evoluţia acestei boli cu greu mai poate fi oprită de fungicide.
Simptomul de red smudge apare mai rar la Triticum aestivum și mai des la Triticum durum.Cel mai întâlnit simptom este de albire însoțit uneori de șiștăvireÎnainte de semănat se recomandă tratarea seminţelor. În Aplicația Pesticide 2.24.8.2 (2024) este doar un singur fungicid omologat la triticale, dar nu și la grâu, pe bază de difenoconazol + fludioxonil. Cu siguranță, fungicidele omologate pentru alți patogeni din sămânță controlează și patogenul Pyrenophora tritici repentis. În trecut erau mai multe produse de protecția plantelor omologate. Se pare că au fost scoase, deși apar omologate la alte helmintosporioze (ale orzului, de exemplu).
Fungul Drechslera tritici – repentis este greu combătut cu fungicide după ce frunzele sunt infectate. Este indicată aplicarea fungicidelor la apariţia primelor sporulări (stadiul EC 32 – 37). Deoarece sporularea are loc la suprafaţa necrozelor, analizele pentru stabilirea diagnosticului se vor face la frunzele bazale care de obicei sunt şi cele mai afectate (Kremer & Hoffman, 1993; Habermeyer & Gerhard, 1997).
Se recomandă ca tratamentele chimice să se efectueze în urma controlului fitosanitar al culturilor de grâu. Dacă se constată că sunt simptome, trebuie intervenit rapid pentru stoparea infecției, deoarece patogenul este destul de greu de ținut sub control din momentul în care infecția s-a realizat. În anii deosebit de favorabili, ciuperca și-a făcut apariția în culturi chiar din a treia decadă a lunii martie (în Banat).
Fungicidele ce pot fi utilizate în combatere sunt: Protioconazol + tebuconazol; Fenpropidin; Tebuconazol; Protioconazol; Bixafen + tebuconazol; Azoxistrobin; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Benzovindiflupir; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Proquinazid + protioconazol; Bixafen + protioconazol; Bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin; Tetraconazol; Fluxapyroxad + metconazol; Piraclostrobin;
Mefentrifluconazol + metrafenonă + piraclostrobin; Fluxapyroxad + metconazol [APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024].
În prezent, se recomandă utilizarea cu prudenţă a pesticidelor, aplicarea tratamentelor la momentul optim sau când se întrunește pragul economic de dăunare, respectarea dozelor recomandate de producători. Procedând așa, numărul de tratamente se va reduce simțitor, la fel și costurile.
Wolf & Hoffman (1994), în urma cercetărilor efectuate în Bavaria au stabilit două praguri pentru aplicarea unui tratament:
Când conidiile sunt găsite pe 5% din frunze;
Când simptomele apar la peste 5% din frunzele din etajul superior al plantelor.
Măsuri biologice
Tratarea semințelor cu agentul biologic Bacillus subtillis a dat rezultate foarte bune în controlul acestui patogen. Fungii Limonomyces roseipellis și Laetisaria arvalis (basidiomicotine) aplicați pe paiele de grâu în prezența umidității au redus sursa de inocul în procente ridicate. În urma aplicării s-a constatat că fungul Limonomyces roseipellis a redus inoculul cu 50 până la 80 și chiar 99% în anumite situații [Pfender et al., 1993].
BibliografieBochus W. W., Classen M. M., 1992 – Effects of crop rotation and residues management practices on severity of tan spot of winter wheat. Plant Dis., 76: 633 – 636.Cotuna Otilia, Popescu Gheorghe, 2008 – Helmintosporioza lenticulară, o boală nouă la grâul cultivat în Câmpia Banatului, Rev. Sănătatea plantelor, 2008;Diehl J. A., Tinline R. D., Kochhann R. A., Shipton P. J., Rovira A. A., 1982 – The effect of fallow periods on common root rot of wheat in Rio Grande do Sul, Brazil. Phytopathology, 72: 1297 – 1301.Docea E., Severin V., 1990 – Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor agricole, vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti, 320 p.Duveiller E., 2004 – Controlling foliar blight of wheat in the rice – wheat systems of Asia. Plant Dis. 88: 552 – 556.Francl L. J., Jordahl Y. G.,1992 – Spike inoculation of durum wheat with Pyrenophora tritici – repentis and seed symptomology. Proceeding of the second International Tan Spot Worshop, Fargo, ND.Francl L., 1997 – Local and mesodistance dispersal of Pyrenophora tritici – repentHabermeyer J., Gerharg M., 1997 – Pilzkrankheiten und Schasymptome im Getreidebau, BASF, p. 41 – 45.Kremer M., Hoffman G. M., 1993 – Effekte von Blattinfektionen durch Drechslera tritici – repentis auf den kohlenhydrat und stickstoffhaus halt von weizenpflanzen.Maraite H., Di Zinno T., Longrée H., Daumerie V., Duveiller E., 1998 – Fungi associated with foliar blight of wheat in warm areas. In E. Duveiller, H. J. Dubin, J. Reeves & A. McNab, eds. Proc. Int. Workshop Helminthosporium Diseases of wheat: Spot Blotch and tan spot, CIMMYT, El Batan, Mexico, 9 – 14 Feb. 1997, p. 293 – 300.McMullen Marcia, Tika Adhikari, 2009 – Fungal leaf spot Diseases of wheat: Tan spot, Stagonospora nodorum blotch and Septoria tritici blotch. PP – 1249 (revised), disponibil pe www.ag.ndsu.edu.Morrall R. A. A., Howard R. J., 1975 – The epidemiology of leaf spot disease in a native prairie 11 Airborne spore populations of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Bot., 53: 2345 – 2353.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.Pflender W. F., Zhang W., Nus A., 1993. Biological control to reduce inoculum of the tan spot pathogen Pyrenophora tritici-repentis in surface - borne residues of wheat fields. Phytopathology, 83: 371 - 375.Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980a – Effects of light intensity and relative humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 53 – 57.Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980b – Effects of wind speed and humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 58 – 64.Rees R. G., Platz G. J., 1992 – Tan spot and its control – some Australian experiences. In L. J. Francl, J. M. Krupinsky, M. P. Mc.Mullen, eds. Advances in tan spot research, p. 1 – 15, NDSU Agric. Exp. Sta. Publ. 146 pp.Shabeer A., Bockus W. W., 1988. Tan spot effects on yield and yield components relative to growth stage in winter wheat. Plant Disease, 72: 599 - 602.Sharma R. C., Duveiller E., 2003 – Effect of stress on Helminthosporium leaf blight in wheat. Pages 140 – 144 in: Proc. 4th Int. Wheat Tan spot and spot blotch Workshop. J. B. Rasmussen, T. L. Friesen and S. Ali, eds. North Dakota State University, Fargo;Schilder A. M. C., Bergstrom G., 1993 – Tan spot. In S. B. Mathur & B. M. Cunfer, eds. Seedborne diseases and seed health testing of wheat, p. 113 – 122. Copenhagen, Denmark, Jordburgsforlaget;Wolf P., 1991 – Biology, epidemiology, Schadrelevantz, konzeption für eine integrierte Bekämpfung von Drechslera tritici – repentis (Died.) Shoem., (Perfektstadium Pyrenophora tritici – repentis (Died.) Drechs., dem Erreger einer Blattfleckenkrankheit. Dissertation TU München;Wolf P. F. J., Hoffmann G. M., 1994. Decision model based on the epidemiology for integrated control of Drechslera tritici-repentis (Died.) Shoem., (teleomorph Pyrenophora tritici-repentis (Died.) Drechs.). Gesunde Pflanzen 46, 164–173.***APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Atunci când ne planificăm mesele, mulți dintre noi avem o diversitate de opțiuni. Datorită comerțului, ne bucurăm de acces la produse proaspete pe tot parcursul anului, indiferent de locul în care trăim. În timp ce majoritatea oamenilor din țările cu economii avansate nu își fac griji cu privire la accesul la hrană, mulți din alte regiuni nu sunt la fel de norocoși. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 733 de milioane de oameni suferă de foame severă.
În urma perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atenția s-a îndreptat către importanța producției locale și controlul alimentelor în Europa Centrală și de Est. Fermierii joacă un rol esențial în menținerea aprovizionării globale cu alimente, asigurând că alimente proaspete și nutritive ajung pe piețele locale și internaționale.
Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, subliniază problema critică a securității alimentare globale și rolul esențial al fermierilor în susținerea sistemelor noastre alimentare. În drumul lor către cultivarea alimentelor sănătoase și gustoase de care depindem cu toții, fermierii trebuie să facă față provocărilor economice, de reglementare, agricole și comerciale. Cea mai bună cale de a depăși aceste provocări este prin soluții inovatoare, bazate pe știință, care oferă o nouă perspectivă asupra a ceea ce este posibil în agricultură. Produsele biologice ajută la crearea acestui drum, sporind performanța, făcând culturile mai rezistente și protejându-le potențialul, contribuind în același timp la sustenabilitatea economică și de mediu.
Majoritatea produselor biologice au în compoziție materii de origine naturală. Unele sunt organisme vii, cum ar fi bacteriile benefice. Altele, cum sunt enzimele, sunt derivate din materiale naturale. Multe produse biologice susțin procesele pe care plantele le realizează în mod natural. Ele pot ajuta la îmbunătățirea performanței, la construirea rezilienței în fața stresului abiotic (precum condițiile meteorologice nefavorabile) și, în unele cazuri, protejează potențialul unei plante împotriva dăunătorilor.
Produsele biologice, în general, nu persistă în mediul înconjurător și au de obicei reziduuri minime sau inexistente. Ele pot fi folosite singure, dar cercetările și experiențele din teren arată că sunt deosebit de eficiente atunci când sunt combinate cu produsele convenționale de protecție a culturilor.
Astăzi, știința produselor biologice este mult mai avansată decât în urmă cu 30 de ani, când aceste produse naturale au început să câștige teren pe piață. Datorită progreselor științifice recente în domenii precum știința deciziilor, bioinformatica, genomica și biologia moleculară, avem o înțelegere mai profundă a modului de acțiune al acestor produse, cum să le maximizăm performanțele și să le prezicem eficiența. Compania globală de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience și-a consolidat poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice prin achiziția Symborg și Stoller. Aceste achiziții reflectă angajamentul Corteva de a oferi fermierilor noi instrumente pentru practicile agricole durabile și integrate. Corteva a adus deja inovații fermierilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv un produs optimizator de eficiență a nutrienților, care captează azotul din aer și îl transformă în amoniu, cunoscut sub numele de BlueN™ sau UtrishaN™. Ingredientul activ din acest produs, M. symbioticum SB23, este extrem de eficient în furnizarea de azot culturilor care, în mod obișnuit, consumă cantități mari de azot pentru a-și produce recoltele. Fermierii pot folosi acest produs pentru a crește eficiența utilizării azotului, luând în considerare diferitele surse de azot ca nutrient pentru plante.
Produsele biologice reprezintă o frontieră nouă în agricultură și necesită o nouă modalitate de gândire. Combinând produsele biologice cu cele convenționale de protecție a culturilor, fermierii au la dispoziție mai multe pârghii pentru a-și crește productivitatea, a se diferenția pe piață și a asigura hrana pentru o populație globală în creștere.
Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!