producatori - REVISTA FERMIERULUI

Am urmărit cu mare interes evoluția protestelor din mai multe țări europene, cum ar fi Franța, Belgia, Polonia, Spania, România, Italia, Polonia. În toate cazurile se aduc în discuție diverse cauze care au dus la actuala situație, cum ar fi condiționalități de mediu din ce în ce mai mari, costurile foarte ridicate ale materiilor prime și combustibililor, prețurile de vânzare ale produselor agricole din ce în ce mai mici, obligații privind lăsarea unor terenuri nelucrate, creșterea costurilor birocratice și multe altele.

Un aspect care merită menționat este legat de faptul că de această dată majoritatea revendicărilor sunt adresate Comisiei Europene în totalitate sau în ,,parteneriat” cu guvernele naționale.

În același timp și în presă, dar și pe rețelele de socializare, văd numeroși ,,cunoscători” de ocazie sau membri ai unor ONG –uri ale ecologiștilor care acuză fermierii că nu vor să spună adevărurile, că au vile și mașini de lux (asta în estul Europei), că au primit subvenții cu nemiluita și multe altele de acest gen și că, de fapt, au ieșit în stradă fiindcă ,,nu se mai satură” să tot primească, dar ei în realitate ar câștiga destul.

De menționat că aceste ,,discursuri” sunt întâlnite în special în țările estice, cele mai primitive la nivel de înțelegere a fenomenelor economice, unde aproape totul se face după ureche și lipsit de profesionalism, iar campionii detașați sunt România și Bulgaria.

A nu se înțelege că în restul țărilor comunitare totul ar fi perfect, doar că acolo populația nu ,,mușcă” la toate fentele și prostiile lobbiștilor, mai ales în ceea ce privește problemele fermierilor, și aceasta are încă un respect și admirație la cotele cele mai înalte față de activitatea agricultorilor, dovadă că susținerea pentru proteste este în jurul a 90%, chiar dacă disconfortul vieții zilnice în multe situații este destul de prezent din cauza acțiunilor revendicative.

 

Realitatea costurilor unui fermier

 

Vă propun să analizăm mai în profunzime cum arată în realitate costurile unui fermier care se ocupă de cultura mare (pentru neinițiați înseamnă culturi de câmp gen porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiță, mazăre, soia și altele), iar astfel de analize (mă refer la principii, nu la modul de prezentare) mi-ar fi plăcut să văd în dezbaterea din această perioadă, astfel încât deciziile sau percepțiile publice legate de justificarea acestor proteste să nu fie date de cel care urlă mai tare, ci de cel care are argumentele cele mai solide. Văd de foarte multe ori că autoritățile care se ocupă de interesele agriculturii la nivel european, dar și național, de multe ori nici măcar nu mai au legătură cu realitățile din teren, dar asta este o altă poveste.

De aceea mi-am propus ca acest articol să fie un material ceva mai tehnic, dar făcut cumva să fie înțeles și de cei care nu sunt de specialitate sau nu au tangență cu agricultura, și are în vedere prezentarea unor devize estimative de costuri pentru principalele culturi vegetale ale fermierilor români, dar nu numai.

Astfel de devize se pot întocmi, pot fi adaptate sau altfel formatate și pentru alte culturi, cum sunt cele legumicole, pomi, vie, dar, sigur, și cu particularitățile specifice acelor activități.

Nu voi pomeni mărci de utilaje, produse sau branduri, pentru a nu se considera publicitate mascată, iar eventualele scăpări sunt fără intenție.

Îmi place să cred că formatul devizelor de cheltuieli atașate la prezentul material este simplu, poate fi reprodus în orice fermă în care avem un fermier care utilizează decent EXCEL și pricepe documentele contabile ale fermei. Mai mult, cei care vor parcurge și vor înțelege raționamentul acestora vor putea apoi să interpreteze diferitele situații și vor putea să se pronunțe dacă sunt sau nu în regulă.

Sistemul prezentat este ținut de mine în ferma pe care o dețin și din experiența anilor parcurși s-a dovedit un instrument extrem de eficace. Normal că, odată cu derularea activităților în fermă, situația este actualizată la ceea ce se întâmplă efectiv, astfel încât la final să avem costul real înregistrat.

Alături de aceste documente, în fermă se țin și altele (sau ar trebui), iar unul crucial din punctul meu de vedere este cashflow-ul, adică fluxul banilor real, adică atunci când estimezi că încasezi și plătești în cadrul fermei, iar așa poți să anticipezi dacă vei avea o eventuală gaură de finanțare și care sunt soluțiile să o acoperi.

Devizul are câteva secțiuni și o să prezint pe scurt explicația lor, astfel încât toată lumea să înțeleagă în același mod situația prezentată.

Ca o paranteză, poate acum cei care de-a lungul timpului nu au înțeles s-au lămurit acum de ce susțin mereu ca fermierii să aibă o pregătire specifică în domeniu, să aibă un bagaj minimal de cunoștințe în administrarea unei ferme, care nu înseamnă doar tehnologia agricolă, ci, din păcate, înseamnă astăzi mult mai mult, în condițiile în care birocrația a crescut excesiv de mult.

Prima parte se referă la costul cu motorina pentru lucrările mecanice efectuate, urmează cheltuielile cu salariile directe (adică mecanizatorii), urmate de cheltuielile cu materialele (îngrășăminte, pesticide, foliare, regulatori etc.) și semințele, vin apoi cheltuielile cu piesele și reparațiile (include și reviziile utilajelor) și astfel avem totalul valorilor de până aici care reprezintă cheltuielile directe.

Urmează cheltuielile cu arenda, cheltuielile indirecte, dobânzile, asigurările și amortismentul, iar toate acestea vor fi trecute în revistă un pic mai încolo.

Vor fi și ,,specialiști” care își vor aduce aminte de fel de fel de sisteme trecute cu hantru sau mai știu eu ce aplicații noi care îți arată profitul în cinci valute convertibile, dar eu sunt de principiul să îi învățăm pe cei care au nevoie întâi mersul pe jos și apoi cel pe bicicletă.

 

Exemplu de administrare a fermei

 

Ca să pornim discuția de undeva, după estimările mele și raportat la cheltuielile anticipate a le avea în ferma mea, eu prevăd o cheltuială contabilă (cu toate cheltuielile directe, indirecte, arendă, financiare și amortisment incluse) de circa 6.300 lei/ha la grâu, 7.400 lei/ha la rapiță, 8.000 lei/ha la porumb și 6.300 lei/ha la floarea-soarelui, toate valorile fiind rotunjite la nivel de zeci de lei.

Atenție, vorbesc de culturi irigate, iar ferma mea este amplasată în județul Brăila, astfel încât toată lumea să poată înțelege și contextul general al unor cheltuieli, gen arendă, prețuri estimate versus proximitate port Constanța etc.

În aceste condiții, dacă scădem valoarea subvențiilor standard, adică subvenția pe suprafață, eco-schema și subvenția pe motorină (nu vorbesc de diverse angajamente de agro-mediu), adică un total de circa 900 lei pe ha, iar valoarea rămasă o împărțim la prețurile estimative care se pot obține (sau le imaginăm acum) la poarta fermelor pentru recolta viitoare, adică o medie de 830 lei/tona de grâu ca o medie între panificație și furaj, apoi circa 1.800 lei/tonă la rapiță, 800 lei/tona de porumb (dar cred că sunt optimist) și 1.500 lei/tona de floarea-soarelui, ar trebui pentru a fi pe zero să facem producții de circa 7.200 kg/ha grâu, vreo 4.100 kg/ha rapiță, circa 9.000 kg/ha porumb și aproximativ 3.600 kg/ha floarea-soarelui, și mă repet, asta după ce am scăzut subvențiile.

Știu, fără să îi văd în realitate, că sunt unii care nu țin astfel de estimări și cum deja li se ridică sângele la cap susținând că este o prostie și că nu au niciun fundament, dar fără să știe că la mulți aceste costuri sunt și mai mari din motivele pe care le vom expune mai jos.

De aceea în continuare trebuie avute în vedere câteva considerații legate de situația existentă în ferma mea și principalele diferențe care se pot întâlni în cazul altor ferme.

Legat de prima secțiune a devizelor unde avem consumul de motorină, de menționat că noi suntem o fermă care face minimum till și apoi semănăm direct în lucrarea de bază fără altă pregătire.

Cei care lucrează clasic poate mai trebuie să adauge ceva la consumurile de motorină prin creșterea numărului de lucrări, alții care lucrează no till mai scad din lucrări, alții lucrează la alte adâncimi sau pe alte tipuri de sol (mai grele sau mai ușoare) și tot așa, de aceea fiecare își adaptează devizele la propria situație concretă.

Noi irigăm cu ajutorul motopompelor, dar alții poate irigă cu motoare electrice și adaugă cheltuiala cu energia. Alții care nu sunt la irigat ar trebui să scadă din valorile mele costuri de 600-650 lei/ha la grâu și rapiță (deja două irigări s-au făcut în toamnă la ambele culturi) și de 900 lei/ha la porumb, unde estimăm că vom avea mai multe udări, dar sperăm să ni le reducă bunul Dumnezeu.

Salariile mecanizatorilor sunt importante și atunci au o pondere, dar și fermierii mici (ei înșiși fiind principalii mecanizatori) trebuie să înțeleagă că pentru faptul că nu își plătesc salariu (sunt și care își plătesc, dar sunt minoritari) nu înseamnă că au costurile mai mici, înseamnă că nepriceperea economică este mai mare, iar pentru mine asta este o mare greșeală și statul ar trebui să-i pună interdicție ca practică. De ce? Fiindcă sunt numeroase situații în care astfel fermierul nu plătește nici contribuții la sănătate sau pensii, sau cel mult plătește pentru o singură persoană, iar soția și copiii au poziție de coasigurat, cu toate că muncesc cu toții, iar la pensie le vom plăti pensii sociale, situație pe care o avem și la acest moment.

La cheltuielile cu semințele, fiecare își trece în devize ce are și ce folosește, dar, atenție, și sămânța produsă în fermă (acolo unde se practică) are un cost și nu este gratis, cum cred foarte mulți fermieri, iar la aceasta ar trebui să se adauge costuri cu tratamentul și condiționatul (asta dacă fermierul înțelege importanța acestor operațiuni), dar fiecare face cum crede, fiind pe buzunarul lui.

Urmează îngrășămintele, unde eu având terenuri de tipul cernoziom, făcând o fertilizare echilibrată an de an și nefiind adeptul recordurilor de producție, deci nu forțez pe productivitate, am o anumită schemă de fertilizare dată și de cartare, și de istoricul producțiilor, însă alți fermieri pot avea alte concepții și formule, deci fiecare trebuie să adapteze la ceea ce practică, dar cred că un nivel mediu de 130 kg/ha DAP și 300-400 kg echivalent azotat (deci un total de maximum 150 kg/ha s.a. azot, în funcție de cultură) este o fertilizare mediu-intensivă și poate reprezenta o medie de calcul.

La îngrășăminte, noi cumpărăm cu plata imediat, la livrare, dar fermierii care plătesc la recoltă ar trebui să știe că plătesc în plus circa 1,5-2% pe luna de finanțare, în funcție ,,pe mâna cui încap”, iar cei mici mai plătesc vreo 2-3% în plus comparativ cu un fermier mediu, iar în comparație cu un fermier mare plătesc mai mult și cu 5-6%. Toate aceste cheltuieli de finanțare ar trebui adăugate la cheltuieli cu dobânzile, dar nefiind individualizate, rămân la cheltuieli cu materialele. Asta nu înseamnă că fermierul trebuie să creadă că el nu are costuri financiare, adică costuri cu dobânzi, doar că sunt la distribuitori și nu la bancă. Acest principiu este valabil în mare măsură și la pesticide, dar sunt alte valori.

Fermele solvabile își reduc aceste costuri prin angajarea de linii bancare care pot merge de la ROBOR (3 luni sau 6 luni după caz) + marje de 2-5%, adică între 8,5-12% în comparație cu cei care ajung pe la IFN, iar acolo sunt și situații în care dobânzile sunt ,,de bun management” și depășesc 22-24%, dar asta fiindcă și fermele respective au situație financiară dificilă și băncile nu îi mai finanțează. Una peste alta, între cele două tipuri de finanțări diferența de dobândă este undeva la 10%, ceea ce nu este puțin deloc.

Ca o fermă să fie solvabilă, trebuie să fie făcută de la început așa, adică toate proprietățile și dotările se fac pe fermă, iar evidența costurilor trebuie să fie extrem de serioasă. Din păcate, și vorbesc dintr-o anumită experiență trecută pe unde am mai lucrat, sunt destui fermieri care de la început înțeleg afacerea mai altfel, adică firma care exploatează nu are nimic, asta ca o protecție pentru un eventual moment când va fi executat de distribuitori, iar totul este pe numele soției, copiilor, mama soacră, iar astfel de situații sunt cunoscute. Doar că banca nu finanțează astfel de afaceri.

Privitor la pesticide, în general folosesc produse consacrate, care au spus ce au avut de spus drept confirmare a rezultatelor în diferite condiții de producție, dar fără a fi un fan al ,,trendurilor”. Dar încerc și produse noi pe anumite suprafețe și la anumite culturi, mai ales dacă anumite condiții specifice se schimbă pe teren.

Prețurile din devizele mele sunt după scăderea discounturilor, unde fermierii trebuie să își treacă propriile valori în funcție de produs, de discount și dacă îl primește (dacă are datorii din urmă este mai greu de obținut sau este mai redus).

Important de precizat este că folosim o rotație de cinci ani și încercăm să nu ne lăsăm atrași de o cultură sau alta, deoarece echilibrul este întotdeauna cel mai bun.

Mergând mai departe, ajungem la piese și reparații, unde costurile depind foarte mult de vechimea și valoarea parcului de utilaje, de modul de exploatare și întreținere, de priceperea mecanizatorilor – dacă sunt prost plătiți, și priceperea și implicarea este direct proporțională.

Arenda poate fi diferită în alte zone în funcție de fertilitatea solelor, existența de irigații, distanța față de porturile de export și tot așa. În cazul nostru, valorile sunt de circa 300 euro/ha, dar valoarea trecută în deviz este mai mică, deoarece când raportăm cheltuiala o facem la toată suprafața, incluzând și suprafețele în proprietate.

Urmează cheltuielile cu dobânzile pentru creditele de capital de lucru, dar și pentru investițiile făcute sau în curs de derulare, apoi avem cheltuielile cu asigurările pe care le facem de la înființarea fermei, dar ne-au ajutat tare mult în 2020, și la final avem amortismentul, cu o valoare destul de importantă.

Cheltuielile cu dobânzile sunt date de două tipuri de credite, cele aferente capitalului de lucru, adică pentru desfășurarea activității, și încercăm să le ținem la un nivel de cca 2.000 lei/ha, astfel fiind acoperite cheltuielile cu îngrășămintele, motorina și anumite cheltuieli neprevăzute. Restul cheltuielilor curente sunt fonduri proprii.

A doua mare grupă de credite sunt cele de investiții, durata lor este la o medie de circa cinci ani, iar filozofia este ca în principiu la fiecare zece ani să schimbăm în mare utilajele, plus o creștere a dotărilor, dar asta nu înseamnă că nu avem și utilaje ceva mai vechi.

Poate vor fi mulți care vor zice că dobânzile sunt mari, dar să nu uităm că traversăm o perioadă inflaționistă, iar dobânzile au crescut pe măsură, mai tragem încă de creditele angajate în 2020 odată cu seceta și plus că nevoia de împrospătare a tehnologiilor există, chiar dacă eu, cel puțin, nu am o viteză foarte mare în acest sens.

Pentru cei care nu pot raporta dobânzile noastre și să le compare cu tipul lor de fermă, pot spune ca exemplu cu dobânda că înseamnă credite totale de 250.000 de lei pentru o fermă de 50 ha, sau de 500.000 de lei pentru una de 100 ha și de 1.000.000 de lei pentru una de 200 ha, deci la aceste valori costurile pe hectar vor fi ca la mine. În dobânzi trebuie inclus și costul finanțării plătite către furnizori, care tot costuri înseamnă, că sunt la bancă sau la o altă firmă.

Legat de amortisment, o să mă opresc un pic, fiindcă văd foarte mulți fermieri mici și mijlocii (sunt și mari, din păcate) care chiar nu înțeleg această cheltuială, dar, de fapt, aceasta reprezintă recuperarea banilor pe care i-ați alocat pentru diversele investiții, pe care le face toată lumea, respectiv utilaje și clădiri. Este drept că această neînțelegere este dată de faptul că la contabilitatea în partidă simplă specifică PFA, II sau IF nu se ține această cheltuială și atunci fermierul uită să reducă ,,profitul obținut” cu această cheltuială.

Amortismentul este o cheltuială pe care fermierul o face dintr-un profit, iar în aceste condiții acestuia nu îi rămâne în buzunar să îl cheltuie pe diverse lucruri personale, ci este investit în active necesare activității de producție și se scade din profit pentru a nu se reține impozit.

Doar că statele cu sistem contabil francofon sunt un pic mai ,,hoațe”, în sensul că tu plătești poate banii integral, deodată, dar recuperarea prin amortisment o faci pe mai mulți ani, mergând de la trei ani pentru utilajele din spatele tractorului, la 7-10 ani la cele autopropulsate și la peste 15 ani la clădiri.

Singurul activ la care nu se calculează amortisment este terenul, deoarece se consideră că acesta nu se depreciază, cu toate că prin  proastă exploatare se poate reuși și această „performanță”.

Dar să luăm un exemplu concret. Pentru o fermă de 100 ha, are nevoie (în opinia mea și doar ca exemplu) ca să își desfășoare activitatea de un tractor de circa 130 CP, utilajele aferente gen plug, disc, combinator, semănători de prășitoare și păioase, un MET, un MA și pentru restul poate lucrează cu prestatori. La ora actuală toate aceste echipamente se duc spre 150.000 de euro fără probleme și fără „fițe” la alegerea brandurilor cumpărate. Dacă la toate aceste utilaje calculăm un amortisment mediu de 5 ani (utilajele au 3-5 ani, iar tractorul 7-9 ani), vom avea 150.000 euro: 5 ani: 100 ha  = 300 euro/ha, adică 1.500 lei.

Pentru a cumpăra aceste utilaje, fiecare dintre dumneavoastră trebuie să veniți cu acești bani ori de acasă, dar soția vă întreabă când îi aduceți înapoi, ori, dacă doriți să nu știe de aceste cheltuieli, vă duceți la bancă sau leasing, dar și acolo trebuie să îi rambursați la un moment dat.

Deci, pe înțelesul tuturor, amortismentul înseamnă banii care ori trebuie să îi rambursați familiei dacă sunt personali, ori băncii/firmei de leasing, dar în ambele cazuri ca să îi rambursați trebuie întâi să îi faceți, deci de aceea se evidențiază ca o cheltuială.

Acum vi se pare cunoscută situația, și celor care nu calculați amortismentul? Mai sunteți la fel de profitabili acum?

La venituri și la prețurile produselor agricole, vă rog să aveți în vedere că estimările sunt făcute la valorile de acum, dar acestea pot scădea sau crește în funcție de ce va mai fi, iar apoi nu uitați să ajustați prețurile și în funcție de distanța față de porturi, valori extrem de importante.

Un alt aspect extrem de important este că aceste estimări nu cuprind scăderile de venituri în caz că nu se vor acorda derogările privind pârloaga (cei 4% + 1% eco-schema) sau situația unor culturi care poate vor avea alte rezultate financiare.

În aceste condiții, îmi permit să spun că estimez pentru anul acesta, pentru a ieși pe zero, că fermierii, în funcție de condițiile concrete, la neirigat trebuie să producă între 5.500-6.000 kg/ha la grâu, 3.300-3.600 kg/ha la rapiță, în jur de 7.000 – 7.500 kg/ha la porumb și circa 3.300-3.600 kg/ha la floarea-soarelui, dar aceste valori se raportează la o medie, putând fi și valori mai joase (dar sunt excepții) sau mai ridicate (situații foarte frecvente în zonele afectate de secetă în ultimii ani), în funcție de condițiile concrete din fiecare fermă.

Dacă situația este simplă sau nu, fiecare cititor poate aprecia, în condițiile în care producțiile medii, în ultimii zece ani, să zicem, în România nu au atins astfel de valori, iar dacă s-au apropiat au fost pe medie, adică fermierii jumătate sunt profitabili și jumătate sunt în faliment.

Orice observații bazate pe argumente cu pixul în mână sunt binevenite și de apreciat, iar cele din vârful fotoliului și cu gândul la cai verzi pe pereți prefer și vă rog să rămână anonime.

În rest, numai de bine.

tabel.grau

tabel.rapita

tabel.fl.soarelui

tabel.porumb

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente,AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că lansarea Campaniei de primire a Cererilor de Plată pentru anul 2024 va fi realizată în aproximativ două săptămâni.

Fermierii erau obișnuiți ca la data de 1 martie să înceapă Campania de depunere a Cererilor de Plată la APIA. Însă, în acest an, campania va fi întârziată cu circa două săptămâni, conform Agenției.

Fostul director general al APIA, actual secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Pintea, ne-a declarat, săptămâna trecută: „Este posibil ca în 2024 să fie un decalaj poate chiar de o lună la depunerea Cererilor de Plată. De ce? În primul rând pentru că se aşteaptă încă derogările pentru GAEC-uri, vorbim de GAEC 7 şi GAEC 8, modificări în ceea ce priveşte anumite ecoscheme, pentru că ştim că anul 2023 a fost un an greu atât pentru salariaţii APIA, cât şi pentru fermieri, trecând la Noua Politică Agricolă Comună, cu noul Plan Naţional Strategic, astfel încât au fost anumite discuţii şi cumva venite şi din teritoriu în ceea ce priveşte problemele cu care s-au confruntat fermierii în anul de cerere 2023, astfel încât unde se pot face anumite reglaje să se poată face pentru cererea din 2024”.

APIA transmite că, în acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8. Ulterior, legislația națională va fi armonizată cu prevederile legislației europene.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, procesul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 va fi posibil după aprobarea tuturor actelor normative necesare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a pus la dispoziția acestora aplicația IPA ONLINE prin care pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, fără a avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a punctat directorul general al APIA, Cornel Turcescu.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agri Trade Summit, care a avut loc în Hala Laminor - București, pe 22 februarie 2024, a reunit 1.024 de plătitori de bilete și peste o sută de invitați, din 18 țări. Depășind recordul ediției din 2023, evenimentul a demonstrat un interes în creștere pentru piața agricolă din România și pentru oportunitățile de afaceri pe care le oferă.

Agri Trade Summit, evenimentul emblematic al agribusiness-ului din România, a încheiat cu succes a doua sa ediție, consolidându-și poziția de platformă principală pentru dialogul dintre fermierii români și liderii industriei agricole, atât la nivel local, cât și european.

DSC 1712

Sub îndrumarea expertului în comerțul cu cereale, Cezar Gheorghe, și al echipelor co-organizatoare ale AGRIColumn și Godmother, evenimentul a adus la lumină inovații și tendințe în agribusiness, evidențiind rolul crucial al României ca hub geostrategic în sectorul agricol european.

„A doua ediție Agri Trade Summit nu doar că a repetat succesul inițial, dar a amplificat și impactul evenimentului pe scena internațională. Am reușit să aducem împreună un număr și mai mare de fermieri, companii și experți, facilitând dialogul constructiv și punând bazele unor colaborări profitabile”, a declarat Cezar Gheorghe, co-organizator Agri Trade Summit, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

DSC 1825

„Reflectând asupra Agri Trade Summit 2024 din perspectiva domeniului publicitar, evenimentul a devenit, într-o formulă vizibil modernizată, un catalizator pentru inovație și interconectare, pentru piața de agribusiness, ceea ce subliniază angajamentul Godmother față de evoluția dinamică a sectorului”, a precizat Valentin Văcăruș, co-organizator și expert în Comunicare.

Evenimentul a oferit o platformă extinsă pentru discuții pe teme actuale și provocări în agribusiness, oferind perspective valoroase asupra viitorului sectorului. Prezentările și panelurile de discuție au abordat subiecte precum provocările sectorului agribusiness în 2024, sustenabilitate și inovație în agricultură, importanța programelor de ameliorare locale, liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru agribusiness și studii de caz relevante din industrie.

DSC 2142

În plus, Agri Trade Summit a continuat să ofere oportunități ample de networking, cu zone dedicate întâlnirilor de afaceri 1 la 1 și o secțiune extinsă de standuri expoziționale, unde participanții au putut interacționa cu reprezentanții a 27 de companii renumite din domeniul agricol, financiar, de leasing, trading sau din domenii conexe.

Suportul și participarea unor figuri de marcă din cadrul autorităților locale și internaționale au subliniat importanța și relevanța evenimentului pentru sectorul agricol, confirmând angajamentul României față de dezvoltarea și promovarea agribusiness-ului la nivel european și global. Printre aceștia: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, care au transmis mesaje video personalizate.

DSC 1769

Ultimele tendințe, provocările și practicile de succes în agribusiness au fost abordate și în prezentările, discursurile și dezbaterile susținute de distinși invitați internaționali, precum: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi, Commercial Director of Cooperative Agricole Lorraine, Franța; Philippe Strabach, Farmer and Administrator of Cooperative Agricole Lorraine, Franța.

Printre vorbitorii români care și-au adus contribuția la eveniment, pe cele două scene, reamintim: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România și Alexandru Băiceanu - Marketing Manager KWS; Rodica Cata - director comercial Romtextil; Cătălina Dogaru- Regional Environmental Markets Specialist Cargill și Mihail Huciu - Conservation Agronomist Cargill; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains SA și Gheorghe Turcu Senior Trader; Cezar Gheorghe - fondator AGRIColumn; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Alexandru Savin - CEO ROCA AGRI RDF; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Andrei Vlădoi – Sales Manager Morami; Leonardo Lambrea – CEO UBM AGRI România.

DSC 2792

De asemenea, în cadrul a două dezbateri publice, care s-au desfășurat sub formă de panel, Fermieri și Traderi, Provocări comune în Agribusiness respectiv România – Franța, Diferențe comportamentale în Trading, România a fost reprezentată de nume precum: Alexander Degianski – co-owner Forest and Biomass România; Cosmin Iancu - Picmar Prod Com Ilfov; Gabriel Stanciu – Sismad Agro; Răzvan Avram  – Green Agro Crop; Claudiu Jurubiță – Coop Agro Activ; Răzvan Prelipcean – Fermierii Iscusiți; Marian Iordache – Agro Total; Bogdan Soare – Sanagro Slobozia.

Agri Trade Summit a avut alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), Mewi (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), Maria Group (Silver), Romtextil (Silver), Precom Agro (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

DSC 1864

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, au susținut Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere. Acestea din urmă au fost reprezentate, pe scena principală a evenimentului, de Alexandru Baciu – vicepreședinte LAPAR, Mircea Băluță – președinte UNCSV, Theodor Ichim – președinte Forumul APPR, Florian Ciolacu – director executiv Clubul Fermierilor Români.

Alți parteneri ai evenimentului: Breakfast powered by Boromir, Partener Hidratare – Carpatina, pliculețe de zahăr pentru cafea – KWS, Crame partenere: Crama Hamangia & Strunga Winery. Amenajarea zonei de lounge – Mobexpert, iar Hoteluri partenere – Ramada Plaza, Grand Hotel Bucharest & Crowne Plaza Bucharest.

Evenimentul a fost în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, 9am.ro, AgribusinessJob, Agrobiznes, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, Retail.ro, BIZ, Start#Up, Wall-Street.ro, Agrimedia, Miller Magazine, TechnoMarket, Radio România Actualități, Line Media și AgroImpact, precum și de media TRUST, în calitate de partener de monitorizare.

DSC 1513 1

AGRIColumn este un furnizor de servicii complexe și complete în România și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRIColumn este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal analizează piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc.), face previziuni pe termen mediu și scurt și oferă informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România. Raportul AGRIColumn este folosit ca instrument de lucru de companii din România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Turcia și este utilizat ca mediu de informare corectă de către Guvernul României, instituția Prezidențială și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În plus, AGRIColumn este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA. AGRIColumn este generator de soluții în fermele din România, un mediu educativ ce transferă know-how către entități juridice prin programe complexe de instruire în agribusiness și un generator de procese de învățare pentru noile generații de fermieri în cadrul programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor 4.0,  susținute de către Clubul Fermierilor Români.
Godmother înseamnă pasiune pentru crearea unor experiențe de brand pozitive, bazate pe conexiuni profunde între brand și consumator. Compania își propune să inspire audiențele prin campanii (evenimente, activări in-store sau digitale) care oferă valoare, sunt relevante și de impact atât pentru consumator, cât și pentru brand. Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste o mie de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, cel mai recent dintre acestea fiind VirtualAgro, cel mai mare târg virtual de agricultură din România, care a avut loc la finalul lunii mai 2021.

DSC 2920

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

O scrisoare deschisă, semnată de președinții Copa și Cogeca, Christiane Lambert și Lennart Nilsson, împreună cu reprezentanții a peste 60 de organizații membre din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, a fost trimisă recent președintelui Comisiei Europene - Ursula von der Leyen și prim-ministrului Belgiei, Alexander De Croo. „Este o acțiune extraordinară pentru a răspunde situației extrem de severe cu care se confruntă comunitatea agricolă europeană”, arată Copa-Cogeca.

Publicăm în rândurile ce urmează scrisoarea deschisă a celei mai puternice organizații profesionale a fermierilor și cooperativelor agricole din UE, Copa – Cogeca.

Agricultura și silvicultura au servit tradițional drept piatra de temelie a proiectului european datorită importanței lor strategice. Sectoarele noastre produc o gamă largă de bunuri esențiale pentru toți și sunt actori-cheie în asigurarea securității alimentare pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE, fiind cei mai mari exportatori de produse alimentare și agricole din lume.

Fermierii sunt primii care simt consecințele evenimentelor meteorologice extreme, contribuind în același timp la tranziția verde prin reducerea emisiilor și stocarea carbonului, fiind custozii zonelor rurale și a biodiversității. În plus, ne implicăm activ în inițiativele de agricultură și silvicultură inteligente din punct de vedere climatic și durabile în regiunile noastre.

În ultimii ani, vocile fermierilor europeni și ale cooperativelor agricole au devenit din ce în ce mai vitale, însă îngrijorările noastre au fost în mare măsură ignorate. În schimb, mulți factori de decizie par să perceapă sectorul nostru doar ca pe o problemă, ignorând sutele de mii de inițiative de sustenabilitate virtuoase și neglijând importanța strategică a agriculturii și silviculturii în cadrul proiectului european. Acest paradigmă trebuie să se schimbe acum! Fermierii și cooperativele agricole europene fac parte din soluție!

Ne confruntăm cu o convergență fără precedent a provocărilor economice, climatice și sociale și cu alte obstacole care pun în pericol mijloacele de trai și competitivitatea numeroșilor fermieri. Mulți dintre noi ne găsim prinși între costurile în creștere și presiunile de pe piață exercitate de câțiva retaileri concentrați și alianțe de achiziții care activează în statele membre. În plus, anumite aspecte ale politicii comerciale a UE pun o presiune nesustenabilă asupra unora dintre produsele noastre esențiale, împiedicându-ne să adoptăm pe deplin tranzițiile necesare. Din toate părțile Europei, efectele evenimentelor climatice extreme și ale tensiunilor geopolitice au consecințe imediate asupra comunităților noastre rurale și a capacității sectorului nostru de a continua să furnizeze societății bunuri accesibile. Cum putem să ne pregătim eficient pentru înnoirea generațională în astfel de circumstanțe?

Aceste provocări au fost exacerbate de constrângerile și reglementările suplimentare din partea Uniunii Europene. Pactul Verde pentru agricultură a fost un tsunami reglementar, cu prea multe consultări grăbite, ținte de sus în jos lipsite de evaluare și propuneri adoptate fără studii de fezabilitate. Numărul tot mai mare de proteste agricole legitime din ultimele săptămâni și luni subliniază necesitatea urgentă ca Uniunea Europeană să-și îndrepte atenția înapoi către zonele rurale, agricultură și silvicultură în cadrul politicilor sale. Membrii noștri susțin demonstrațiile pașnice. Acest lucru nu poate fi subliniat suficient. Nu vom încuraja nicio acțiune care contravine regulilor stabilite de societatea noastră democratică.

Cu toate acestea, fermierii noștri, proprietarii de păduri și cooperativelor agricole au nevoie de stabilitate, vizibilitate și predictibilitate pentru a putea privi cu încredere spre viitor. Un model cooperativ competitiv menit să îmbunătățească puterea de negociere a fermierilor în lanțul de aprovizionare alimentară, să faciliteze investiții comune pentru a permite fermierilor să obțină mai multă valoare adăugată pentru produsele lor și să încurajeze sustenabilitatea economică, socială și ambientală a fermierilor trebuie promovat. Autonomia noastră productivă și tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie busola strategică a UE.

Astăzi, în calitate de membri ai Copa și Cogeca, subliniem necesitatea urgentă de a aborda preocupările ridicate de mii de fermieri protestatari și de a oferi o perspectivă pe termen lung pentru sector.

Pe termen scurt, accentul trebuie să fie îndreptat către următoarele aspecte:

1. Implementarea unor măsuri urgente pentru simplificarea muncii și vieții fermierilor și introducerea unor măsuri de stimulare care fac diferența. Acest lucru implică eliminarea oricăror constrângeri administrative excesive incompatibile cu condițiile agronomice, precum și legislația de sus în jos care nu se potrivește tuturor. Prin urmare, salutăm un pachet de simplificare destinat să abordeze preocupările fermierilor. În acest sens, solicităm Comisiei Europene să acorde derogări de la cerințele de condiționalitate (de exemplu, GAEC 1, GAEC 6, GAEC 7), scheme ecologice și angajamente agro-mediu și climă construite pe acestea. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție specifică și GAEC 2 pentru a evita orice impact economic negativ asociat cu implementarea acestuia. Un pas preliminar (chiar dacă parțial și insuficient) a fost deja făcut pentru 2024 în ceea ce privește GAEC 8.

2. Consolidarea propunerii Comisiei privind reînnoirea Măsurilor de Comerț Autonom pentru Ucraina (ATM), prin includerea cerealelor, semințelor oleaginoase și a mierii în sistemul de măsuri de salvagardare automate propuse pentru carne de pasăre, ouă și zahăr. Am solicitat, de asemenea, modificarea perioadei de referință pentru acest sistem de la volumul mediu al anilor 2022/2023 la cel al anilor 2021/2022. Trebuie garantat un sprijin specific pentru serviciile vamale la frontierele cu Ucraina.

3. Asigurarea reciprocității în standardele de producție agricolă și un teren de joc echitabil în comerțul nostru. Trimiteți un mesaj puternic și opriți acordul UE-Mercosur în forma sa actuală.

4. Asigurarea unei remunerații corecte pentru fermele europene în lanțul alimentar, cu implementarea urgentă și eficientă a Directivei privind Practicile Comerciale Incorecte în fiecare stat membru, distribuție mai echitabilă a prețurilor în lanț împreună cu o interdicție eficientă a vânzării sub cost.

5. Susținerea unei avansări în cazul plantelor NGT de categorie 1 pentru a transmite un mesaj orientat spre viitor pentru sectorul nostru în ceea ce privește inovația și soluțiile practice.

6. Reglementări suplimentare cum ar fi Directiva privind Emisiile Industriale (IED), Legea privind Restaurarea Naturii (NRL) și Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje, care încă se află în discuție de către legislatorii UE, reprezintă „abordări impuse țintite de sus în jos” lipsite de mijloace, tranziții și finanțare adecvate. Acest lucru ar trebui corectat și să reflecte, acolo unde este necesar, mandatele Parlamentului European. Implementarea acestor piese de legislație pe teren în forma în care sunt finalizate în prezent este probabil să ducă la o pierdere de competitivitate, costuri crescute și povară administrativă pentru membrii noștri, precum și la neînțelegeri și respingere.

7. Căutăm sprijin pentru o decizie pozitivă urgentă în ceea ce privește propunerea Comisiei de a modifica anexele Convenției de la Bern pentru a permite gestionarea populației de lupi, ceea ce ar fi benefic pentru fermieri și comunitățile rurale din întreaga UE. În săptămânile și lunile următoare va fi necesar să evaluăm impactul Pactului Verde asupra sectorului agricol și să învățăm din el. Pentru mandatul 2024-2029, pledăm pentru o reglementare redusă de o calitate superioară. Ca prim pas, va fi crucial să elaborăm un inventar general al impactului legislației adoptate, permițând în același timp timp pentru consultări și discuții tehnice privind orice inițiativă nouă. În aceste timpuri provocatoare, apreciem mâna întinsă și dorința de a participa la discuții facilitate de dialogul strategic lansat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Suntem dedicați și implicati activ în asigurarea succesului acestui dialog strategic pentru a restabili perspectivele fermierilor și cooperativelor agricole într-un mod constructiv.

Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol, pentru a beneficia de oportunitățile oferite de cercetare, inovație și tehnologii noi și pentru a ajuta agricultura și silvicultura să revină pe drumul cel bun, mandatul viitoarei Comisii trebuie să se concentreze pe patru piloni imperativi:

1. Următorul buget al UE trebuie să reflecte numeroasele provocări cu care se confruntă fermierii.

2. Agenda politicii comerciale trebuie să fie consistentă cu ambiția stabilită în cadrul pieței interne, garantând în același timp măsuri de reciprocitate robuste și asigurând atenție producțiilor UE sensibile.

3. Orice noi propuneri legate de agricultură trebuie să fie însoțite de un studiu de fezabilitate, discutat cu părțile interesate.

4. Este necesar un Comisar pentru Agricultură și Zone Rurale cu un rol cheie ca vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe măsură ce numărătoarea inversă se apropie de alegerile care vor avea loc în doar câteva luni, cei care sunt la inima primei politici europene comune și care cred în viitorul Europei așteaptă cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Pentru a urmări evoluția zborului celor două specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus), am amplasat două capcane galbene cu adeziv și o capcană galbenă cu apă pe teritoriul Stațiunii Didactice a USVT Timișoara, într-o cultură de rapiță.

Dacă săptămâna trecută, pe 15 februarie 2024 nu aveam nici o captură la cele trei capcane (era frig, iar apa de la capcana cu apă chiar a înghețat), acum lucrurile stau cu totul altfel. Temperaturile mai ridicate de la sfârșitul săptămânii au favorizat zborul celor două gărgărițe. În consecință, avem capturi la cele trei capcane. Citirile la capcane le voi face pe întreaga perioadă de vegetație a rapiței în zilele de marți și vineri.

Ceutorhynchus pallidactylus (femelă stânga și mascul dreapta), la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus pallidactylus femelă stânga și mascul dreapta la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

La citirea din data de 20 februarie 2024 (cinci zile de la ultima citire unde nu am avut capturi), situația capturilor la capcane este următoarea:

  • Capcana 1 cu adeziv - 9 capturi (1,8 gărgărițe/zi);

  • Capcana 2 cu adeziv - 30 capturi (6 gărgărițe/zi);

  • Capcana 3 cu apă - 43 de capturi (8,6 gărgărițe/zi).

Aceste rezultate trebuie să ne alerteze. De ce? Pentru că se anunță vreme caldă în perioada următoare și cu siguranță vom asista la o abundență de gărgărițe.

Din observațiile făcute în câmp, pe 20 februaie 2024, am observat că gărgărițele se hrănesc și au început să se împerecheze. Încă nu ne îngrijorăm, dar monitorizăm cu atenție acești doi dăunători pentru a surprinde momentul optim pentru aplicarea unui tratament (care este foarte greu de surprins din păcate).

Analiza adulților capturați la capcane arată că Ceutorhynchus pallidactylus este predominant prin comparație cu C. napi (deocamdată).

Ceutorhynchus napi. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus napi. Timișoara 20.02.2024

Nu am reușit să analizez toate capturile, dar vă pun la dispoziție rezultatele de la capcana cu apă unde am avut și cele mai multe gărgărițe. Din totalul de 43 de gărgărițe, 86% aparțin speciei „pallidactylus” și 14% speciei „napi”. Sunt prezente ambele sexe (masculi și femele). Ceutorhynchus pallidactylus este foarte activ, se împerechează. Despre Ceutorhynchus pallidactylus știm că primii adulți care ies din hibernare sunt masculi. Acum sunt prezente și femelele în procent destul de ridicat. Nu am găsit încă femele cu ouă. Cu siguranță sunt și poate chiar au depus și ouă. Voi verifica săptămâna viitoare acest aspect.

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara 20.02.2024

 

Ce trebuie să facă fermierii

 

Monitorizați zborul. Citiți capcanele la trei zile sau chiar și zilnic. Observațiile trebuie făcute înainte de amiază sau la amurg.

Dacă constatați că, timp de trei zile consecutiv la capcane vin zece adulți de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus, trebuie să treceți la efectuarea unui prim tratament. Acest prag este recomandat de EPPO (Organizația Europeană de Protecția Plantelor) și vă recomand să țineți cont de el.

Știu că unii fermieri s-au grăbit cu primul tratament, efectuându-l în prima fereastră cu vreme caldă de la sfârșitul primei decade a lunii februarie. Acum vor trebui să intervină din nou, din păcate.

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Pentru detalii cu privire la metodele de combatere ale celor două gărgărițe, accesați pagina universitară de facebook dedicată fermierilor USVT PLANT PROTECTION și pagina companiei Bayer Crop Science România. Sau, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html

417413735 122141125052088675 294084154310131259 n

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Factori precum schimbările climatice, creșterea populației și preocupările legate de securitatea alimentară conduc industria agricolă să caute abordări inovatoare pentru a proteja și îmbunătăți productivitatea culturilor. Datorită acestor condiții actuale, agricultura modernă câștigă teren prin integrarea sinergiei dintre inteligența artificială (IA) și sectorul agricol.

Inteligența artificială, definită ca sisteme capabile să efectueze sarcini care în mod tipic necesită inteligență umană, găsește o aplicație semnificativă în agricultură. Prin urmare, pentru o agricultură de vârf în România, integrarea IA în operațiunile agricole reprezintă un salt transformator în exploatarea celor mai recente tehnologii care pot oferi suport inestimabil fermierilor, în plus față de soluții inovatoare de protecție a culturilor și hibrizi avansați. Tehnologia facilitează procesele decizionale care depășesc capacitățile umane în ceea ce privește viteză, precizie, analiză și multitasking.

Conexiunea dintre IA și agricultură este fundamentală, aducând soluții cu rol transformator pentru a aborda provocările, a îmbunătăți eficiența și a promova agricultura de precizie. De exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul precis, aplicarea de produse biologice sau de protecție a culturilor și recoltarea. Mai mult, capacitățile de analiză predictivă ale IA ajută în prognozele meteorologice și predicțiile de productivitate.

Semnificația viitoare a IA în agricultură constă în rolul său de promovare a practicilor durabile și reziliente. Pe măsură ce populația globală crește și schimbările climatice aduc provocări, IA maximizează productivitatea, reduce deșeurile și alimentează inovația în practicile agricole.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, se angajează să valorifice potențialul transformator al IA în agricultură, aliniindu-se dedicării sale de a susține fermierii. Compania se concentrează pe furnizarea de instrumente accesibile și eficiente pentru luarea deciziilor bazate pe date, revoluționând gestionarea culturilor, irigația și alocarea resurselor prin agricultură de precizie.

Angajamentul companiei față de agricultura de precizie și luarea deciziilor bazate pe date este subliniat de lansarea Granular Link, consolidând poziția Corteva Agriscience în fruntea valorificării IA pentru a susține fermierii și a asigura practici agricole durabile. Implementarea Granular Link de către Corteva în România a marcat un moment semnificativ pentru agricultura românească. Platforma digitală îmbină în mod fluid expertiza agronomică cu tehnologia de vârf.

Alimentată de IA, Granular Link gestionează datele agronomice, oferind informații inteligente, recomandări privind culturile, alerte privind dăunătorii și bolile, și hărți de aplicare a ratei variabile. Platforma, echipată cu imagini de satelit de înaltă rezoluție, stabilește un nou standard pentru monitorizarea culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate și să optimizeze gestionarea terenului.

Granular Link, aplicație disponibilă în România, oferă o soluție completă pentru fermieri. Caracteristicile platformei includ hărți de semănat cu viteză variabilă, imagini de satelit de înaltă rezoluție zilnică, aplicații de fertilizare și fungicide, și o previziune unică a datei de recoltare a porumbului. Aplicația simplifică sarcinile zilnice pentru fermieri, oferind instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații meteorologice locale, recomandări personalizate privind irigația și management operațional cuprinzător.

Dorința fermierilor de a fi mai productivi și eficienți, împreună cu necesitatea tehnologiilor moderne de a aborda schimbările majore, va susține viitorul val de inovație.

„Granular Link a fost și va fi o aplicație indispensabilă pentru ferma noastră. Cu ajutorul celor mai puternici sateliți și funcționalități avansate, am reușit să creăm hărți pentru semănatul și fertilizarea variabilă a culturilor noastre în creștere, porumb, floarea-soarelui și grâu. Această aplicație puternică și ușor de utilizat a adăugat valoare fermelor noastre și ne-a ajutat să monitorizăm și să optimizăm producția de culturi. Suntem recunoscători Corteva Agriscience pentru această oportunitate”, arată Cosmin Rus, managerul de fermă la Emiliana West Rom SRL din comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Hegedűs Krisztián, inginer agricol și fermier la SC Terracult SRL, satul Horia, județul Arad, împărtășește aceeași opinie: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru succesul nostru în agricultură. Testarea și utilizarea sa pe parcela noastră de grâu anul trecut a condus la un randament ridicat și satisfacție garantată. Anul acesta, prin aplicarea principiului de semănat variabil la cultura noastră de orz, cu Granular Link am reușit să menținem standardele noastre ridicate și să monitorizăm eficient culturile noastre. Cu acces la cele mai puternice indicatoare vegetative și previziuni precise privind irigația, această unealtă ne-a dat încrederea să optimizăm operațiunile noastre agricole și să obținem rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține operațiunile noastre agricole”.

 

Articol scris de: Ferdinand Tatu, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

Ferdinand Tatu Corteva Agriscience AI in Agriculture

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

S-a publicat calendarul estimativ pentru lansarea sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II al Planului Strategic PAC 2023-2027 și pentru submăsurile 4.1 și 17.1 din PNDR 2014-2020.

„Aceste sesiuni reprezintă o oportunitate de a accesa fonduri în domenii care vizează investiții în sectoarele vegetal, forestier, achiziții de utilaje, înființarea grupurilor de producători, irigații, transfer de cunoștințe și consiliere, cooperare și prime de asigurare”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sesiunile de depunere proiecte se desfășoară în perioada martie-noiembrie 2024, fondurile disponibile fiind de aproximativ 1,4 miliarde euro pentru intervențiile din PS 2023-2027 și 232 milioane euro pentru măsurile din PNDR 2014-2020.

Informații suplimentare și detalii specifice despre fiecare intervenție se regăsesc în secțiunea Dezvoltare Rurală a paginii www.madr.ro, precum și pe site-ul oficial al AFIR, www.afir.ro.

calendar estimativ 1

calendar estimativ 2

pndr

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Având în vedere că România se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA), Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Şișesti” (ASAS), prin Secţia de Medicină Veterinară, a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanţi ai ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA judeţene, precum și ai organizaţiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor, ca urmare a situaţiei epidemiologice unice privind creșterea suinelor din țara noastră.

Situaţia României este unică în Uniunea Europeană. În timp ce toate celelalte state membre UE raportează doar cazuri de infecţie la porcii mistreți, în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Faţă de această situaţie, ASAS, prin Secţia de Medicină Veterinară, a considerat necesară consultarea tuturor celor implicați în domeniul creșterii suinelor, pentru a identifica acţiuni imperative în situaţia epidemiologică de facto.

Astfel, în urma discuţiilor, concluziile transmise de ASAS sunt următoarele:

  • Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului;

  • Finanţarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și naţională;

  • Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situaţii epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană;

  • În cadrul programului de cercetare ADER (2023-2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toţi furnizorii de cercetare veterinară din ţară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin;

  • Trebuie precizat însă, că instituţiile publice cu atribuţii în medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - deţin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/testărilor numai la nivel de laborator;

  • În România nu există facilităţi (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerinţelor ştiințifice și legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecţii de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA. Realizarea unei astfel de facilităţi reprezintă o urgenţă majoră;

  • România este printre puţinele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar;

  • Faţă de această realitate epidemiologică și instituțională, se consideră că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgenţă a CSAT.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie

ADAMA Ltd., lider global în industria de produse pentru protecția plantelor, a anunțat lansarea a cinci fungicide noi pentru cereale pe piața din Europa pentru a combate cele mai importante boli care afectează randamentul producțiilor în cele mai critice faze de dezvoltare ale culturii. Noile produse oferă clienților ADAMA un portofoliu cuprinzător de soluții inovatoare concepute pentru a oferi rezultate excelente în domeniu, fiind aplicabile în diferite etape ale tratamentului (T1, T2 sau T3) și acoperind diferite segmente de preț.

Odată cu această lansare, ADAMA va avea unul dintre cele mai robuste portofolii din industria soluțiilor pentru controlul bolilor cerealelor din Europa. Cele cinci produse au la bază molecula performantă DMI, care constituie în prezent fundamentul pentru tratarea bolilor cerealelor, după ce au fost retrase treptat de pe piață alte substanțe active cheie.

Totodată, compania a introdus noua sa tehnologie brevetată - Asorbital® - pentru a îmbunătăți activitatea produselor sale, oferind o penetrare îmbunătățită, o mișcare sistemică excelentă în țesutul frunzelor, un control superior și de lungă durată al bolii și o rezistență excelentă la spălare.

„Noul nostru portofoliu de fungicide pentru cereale reafirmă capacitatea companiei de a oferi valoare și inovație prin îmbunătățirea performanței moleculelor existente cu tehnologii de formulare brevetate și prin livrarea de produse care oferă un control excelent al bolilor, mențin recolta în siguranță și abordează diferitele segmente de preț de pe piață. Știm că agricultorii se confruntă cu provocări diferite și au nevoi diferite. O abordare unică pentru toate aceste nevoi nu funcționează. De aceea, am creat un portofoliu specific, adecvat scopului, pentru a răspunde diferitelor probleme ale fermierilor, indiferent că este vorba de tipul de boală sau de momentul în care este nevoie de control”, a declarat Alex Mills, Director Global Fungicide ADAMA.

Portofoliul european de fungicide pentru cereale ADAMA include:

  • Soratel®, o soluție versatilă și cu spectru larg bazată pe tehnologia de formulare Asorbital® brevetată de ADAMA, care poate fi utilizată în diferite segmente, singură sau în amestec.

  • Maxentis®, un fungicid cu spectru larg, aplicabil în diverse culturi, ușor de utilizat, cu fereastră de aplicare flexibilă, care poate fi adăugat cu ușurință în orice program de tratament al grâului, în T1 sau T2.

  • Forapro® este un fungicid cu spectru larg bazat pe tehnologia de formulare Asorbital® care controlează toate bolile majore ale grâului din T1, cum ar fi Septoria, Rugina și Făinarea.

  • Maganic®, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital®, este un fungicid aplicabil în T3 care protejează grâul împotriva tuturor bolilor apărute la nivelul spicelor, inclusiv Fusarium spp., asigurând protecție împotriva acumulării de micotoxine și cereale de calitate superioară.

  • Avastel® este fungicidul premium cu spectru larg de la ADAMA, aplicabil în T2, cu control atât curativ, cât și preventiv al bolilor, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital®, care oferă un nou standard de eficacitate și protecție de lungă durată.

„În urmă cu 10 ani, am luat decizia strategică de a investi în sprijinul cultivatorilor de cereale din Europa, având în vedere că anticipam eliminarea treptată a reglementărilor privind substanțele active cheie de pe această piață. Am conceput un plan pentru a ne asigura că fermierii au astăzi produsele necesare pentru a răspunde presiunii tot mai mari generate de apariția și controlul bolilor, de noile provocări agronomice și de cerințele privind sustenabilitatea. Portofoliul pe care vi-l prezentăm astăzi, îmbunătățit cu cinci produse noi, vizează toate aceste aspecte. Acest portofoliu le permite partenerilor noștri să le ofere fermierilor soluțiile cele mai potrivite, astfel încât să aleagă acel produs sau acea combinație de produse care corespunde unor nevoi specifice. Fiecare fermier va găsi o soluție potrivită pentru el și pentru provocările cu care se confruntă”, a precizat Sergio Dedominici Paz, Vicepreședinte EAME, ADAMA.

ADAMA a început să-și prezinte noul portofoliu de fungicide pentru cereale în 2023, odată cu introducerea Soratel® în Marea Britanie, iar lansările vor continua în Europa, în Marea Britanie și Irlanda pe tot parcursul anului 2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Institutul European pentru Studii Economice a publicat un studiu care arată haosul din sectorul agricol și propune soluții pentru îmbunătățirea acestuia.

Studiul intitulat „Decontaminarea Agriculturii de Politici Incoerente” evidențiază provocările semnificative ale agriculturii românești și propune o serie de soluții concrete pentru îmbunătățirea sectorului. Acest raport pune accentul pe discrepanțele și incoerențele actuale din politica agricolă, subliniind efectele negative ale subvențiilor și ale reglementărilor privind Organismele Modificate Genetic (OMG), precum și problemele emergente legate de importurile de cereale netaxate din Ucraina.

Studiul realizat de Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Năsulea arată că, deși subvențiile sunt destinate să sprijine agricultura, ele adesea favorizează marile exploatații agricole și distorsionează piața, în timp ce fermele mici luptă să rămână competitive. Mai mult, subvențiile nu îmbunătățesc neapărat productivitatea agriculturii românești. „Procesul de aplicare pentru subvenții și asigurarea conformității cu diverse reglementări poate fi descurajant, mai ales pentru fermele mici”, spune Radu Nechita.

În plus, autorii studiului remarcă existența unor preocupări legitime cu privire la efectele negative ale subvențiilor asupra mediului. Conform acestora, subvențiile pot încuraja supraproducția și utilizarea excesivă a fertilizanților, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele, ceea ce în final contribuie la degradarea solului, poluarea apei și pierderea biodiversității.

O altă problemă analizată se referă la importurile netaxate de cereale din Ucraina, care au creat o concurență neloială pentru fermierii români, afectând prețurile și competitivitatea cerealelor românești pe piața internă. „Într-un sistem de piață cu adevărat liber, neîngrădit de distorsiuni artificiale precum subvențiile și standardele agricole stricte, astfel de provocări legate de concurență probabil nu ar apărea în aceeași măsură”, arată Diana Năsulea.

În ceea ce privește Organismele Modificate Genetic (OMG), autorii studiului subliniază că nu există dovezi științifice care să susțină afirmația că acestea ar fi dăunătoare sănătății, însă ele pot crește randamentele și pot reduce utilizarea pesticidelor, care sunt dovedite a avea un impact negativ asupra sănătății. „Sănătatea mai bună și îngrijirea mai bună a mediului ar trebui să fie obiectivele noastre principale. Nimic nu va fi vreodată 100% sigur. Tehnicile agricole tradiționale pot provoca multe daune mediului și pot avea efecte negative asupra sănătății oamenilor. Culturile modificate genetic nu sunt automat rele și culturile tradiționale nu sunt perfecte. Obiectivul nostru ar trebui să fie găsirea celui mai bun amestec care poate asigura siguranța publică și a mediului, valorificând progresele în biotehnologie”, afirmă Christian Năsulea.

Politici publice menite să îmbunătățească sectorul agricol din România, propuse de autorii studiului:

  • Reformarea sistemului de distribuire a subvențiilor pentru a încuraja echitabilitatea;

  • Reducerea distorsiunilor de pe piață pentru a se ajunge la un echilibru între costurile generate de subvenții pentru contribuabili și securitatea alimentară;

  • Îmbunătățirea infrastructurii agricole pentru a îmbunătăți productivitatea și reziliența;

  • Dezvoltarea asociațiilor de fermieri pentru a îmbunătăți accesul pe piață, eficiența și puterea de negociere colectivă a acestora;

  • Încurajarea utilizării metodelor sustenabile în agricultură prin realinierea subvențiilor pentru a sprijini inițiativele care prioritizează conservarea mediului;

  • Impulsionarea cercetării în domeniul OMG și reviziuirea cadrului de reglementare pentru a explora și întregul spectru de beneficii potențiale ale acestor culturi.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2023 de către Institutul European pentru Studii Economice, cu sprijinul EPICENTER. Studiul în varianta extinsă poate fi accesat la adresa: https://ies-europe.ro/202401-decontaminarea-agriculturii-de-politici-incoerente.htm

Agricultura COVER 01

Despre autorii studiului

Christian Năsulea predă Economie la Departamentul de Relații Internaționale și Istorie Universală din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București. Este director executiv al IES-Europe și cercetător afiliat al Institutului de Cercetare în Probleme Economice și Fiscale. Domeniile sale de interes includ politicile publice și stimulii pentru dezvoltare economică, negocierea politică și comercială în relațiile internaționale, economia comportamentală și procesele de decizie.  
Radu Nechita predă Microeconomie, Integrare Economică Europeană, Globalizare și Dezvoltare la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (Departamentul de Studii Europene). Este preocupat de factorii instituționali ai dezvoltării, cu accent pe reglementări, politici monetare și fiscale. Promovează educația economică, iar din 2003, organizează pentru studenții din Cluj-Napoca Seminarul „Friedrich von Hayek”, o serie extra curriculară săptămânală de conferințe interactive.
Diana Năsulea este licențiată în Relații Internaționale și Studii Europene, are un master în Istoria și Practica Relațiilor Internaționale și este doctorand la Departamentul de Economie și Politici Economice din cadrul Academiei de Studii Economice București. Este Director de Programe al IES-Europe și cercetător afiliat al Institutului de Cercetare în Probleme Economice și Fiscale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista