producatori - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în sistemul financiar contabil al instituției au fost transferați un număr de 100.135 fermieri cu o sumă de aproximativ 41,04 milioane euro, în vederea efectuării plăților în băncile comerciale și/sau Trezorerie.

Pe data de 23 octombrie 2023 s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Reamintim că, în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

Pentru a vedea cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2023 accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5900-apia-a-inceput-autorizarea-platilor-in-avans-pentru-anul-de-cerere-2023.html

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Schimbările recente ale climei au motivat fermierii să adopte practici sustenabile în scopul obținerii unei productivități pe termen lung. În 2023, fermierii români persistă în eforturile lor de a se alinia cu practici care susțin un sistem alimentar rezilient.

Condițiile meteo instabile și seceta din 2022 au afectat culturile agricole, iar la începutul acestui an, fermierii nu au avut la dispoziție rezerve suficiente de apă subterană în zona de est și sud a României. Din cauza acestor condiții, în 2023, numărul agricultorilor din România care aplică practici agricole durabile și asimilează soluții inovatoare în agricultură este în creștere în comparație cu perioadele anterioare.

Agricultura regenerativă rămâne o preocupare semnificativă și persistentă pentru fermieri, cu o importanță în continuă creștere pe agenda lor, concentrându-se pe refacerea solului și îmbunătățirea procesului de gestionare a apei. Prin urmare, numărul fermierilor care optează pentru sisteme de lucrare a solului prin care să reducă pierderea resurselor de apă este în creștere. În prezent, lucrarea minimă a solului este un sistem la care unii fermieri sunt forțați să recurgă din cauza secetei sau a schimbărilor legislative și va prevala cu siguranță în țara noastră în viitor. Mai mult decât atât, este o abordare holistică a agriculturii care urmărește îmbunătățirea sănătății solului și gestionarea apei, minimizând în același timp impactul agriculturii asupra mediului.

Schimbările climatice și condițiile meteorologice din acest an, similare cu cele din anii precedenți, au avut un impact asupra practicilor utilizate de către fermieri pentru a îmbunătăți calitatea și cantitatea producției. Alegerile de produse făcute de fermieri descriu, așadar, peisajul agricol așa cum este astăzi: în 2023, cele mai comune produse preferate de fermieri sunt porumbul și cerealele păioase, care luptă în fiecare an pentru primul loc, cu aproximativ 2,5 milioane hectare, urmate de floarea-soarelui cu 1,1 milioane hectare și de rapiță cu 0,8 milioane hectare. Cu toate acestea, condițiile meteorologice extreme au dus, de asemenea, la un an dificil pentru culturile fermierilor în zona de sud și sud-est a țării, cu culturi de primăvară afectate în multe zone de secetă. Recoltele de floarea-soarelui au fost serios impactate de condițiile climatice, recolta situându-se la 20% până la 40% din potențialul productiv, de la 0,8 până la 2 tone/ha, iar în cazul porumbului, de la 0 la 3 tone/ha, unul dintre cei mai dificili ani din ultimii zece.

În ultimii doi ani, fermierii români s-au adaptat la condițiile meteorologice extreme alegând soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, mărind ponderea cerealelor păioase, reducând cantitatea de îngrășăminte și trecând la tehnologii mai prietenoase cu solul. Prin urmare, compania internațională de agricultură Corteva Agriscience colaborează activ cu fermierii pentru a le satisface cerințele, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare care abordează nevoile lor imediate, menținând un accent puternic pe inovațiile viitoare.

Fermierii prioritizează în mod constant selectarea celor mai bune produse și tehnologii pentru culturile lor, iar acest lucru rămâne o preocupare centrală în 2023. În acest context, portofoliul Corteva Agriscience se evidențiază, oferind fermierilor o gamă de instrumente de neegalat pentru a se adapta la schimbările climatice și pentru a spori nivelul cantitativ al producției pe termen lung, benefică atât pentru oameni, cât și pentru mediu.

În 2023, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui rămân o prioritate pentru fermieri, aceștia începând să diversifice structura culturilor și a produselor utilizate, cu scopul de a îmbunătăți calitățile solului. Din aceste motive, în acest an fermierii continuă să aleagă cel mai bine vândut hibrid de porumb din România - P9889 și cel mai bine vândut hibrid de floarea-soarelui - P64LE162 din portofoliul Pioneer®, aceste produse ieșind în evidență datorită rezistenței lor la secetă, adaptabilității în diverse tehnologii și randamentului stabil.

Cu ajutorul inovației,  fermierii beneficiazăde produse și servicii care să satisfacă cerințele sistemului alimentar, în timp ce păstrează resursele și asigură sustenabilitatea pe termen lung a terenurilor lor. Prin urmare, în acest an fermierii din România au folosit predominant Lumiposa® 625, un insecticid formulat ca tratament al semințelor de rapiță, care oferă un control excelent asupra insectelor, protejând tinerele plăntuțe. Pentru protejarea culturilor de cereale, fermierii au preferat să folosească VerbenTM, cel mai nou și puternic fungicid al Corteva Agriscience, special dezvoltat și lansat în 2022 pentru a proteja cerealele încă de la primul tratament în primăvară. Fermierii au remarcat efectul lui VerbenTM asupra acestor culturi datorită efectului său de lungă durată împotriva ruginei și a făinării la cerealele păioase.

Anul 2023 a adus o perioadă de instabilitate atmosferică în timpul verii, care s-a suprapus peste cea mai importantă perioadă a formării și dezvoltării viței-de-vie, faza de înflorire, și tot mai mulți fermieri aleg Zorvec™ Zelavin® Bria pentru a-și proteja culturile de viță-de-vie. Prin administrarea preventivă a lui Zorvec™ Zelavin® Bria, într-un bloc de două aplicații consecutive, realizate la intervale de zece zile, primul tratament la începutul înfloririi, urmat de al doilea tratament la sfârșitul înfloririi, s-a obținut un control eficient al manei la vița-de-vie. De asemenea, LaserTM 240 SC este un insectid biologic care a ajutat fermierii ce activează în segmentul horticol să își protejeze culturile de insecte (Lepidoptere, Diptere si Coleoptere) fară să fie îngrijorați de rezidualitate sau de impactul asupra insectelor benefice.

Activitățile desfășurate în peisajul agricol pentru 2023 influențează în mod semnificativ disponibilitatea și calitatea alimentelor pe piețele din România. Aceste alimente servesc ca o resursă vitală în promovarea bunăstării comunităților noastre, iar Corteva se dedică îmbunătățirii agriculturii prin echiparea fermierilor români cu resursele necesare pentru a combate insecuritatea alimentară, susținându-i în atingerea unei productivități și durabilități de lungă durată în fiecare an.

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Crop Protection Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Aproximativ o sută de tineri fermieri, dintre care cinci din Republica Moldova, s-au înscris în seria a cincea a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Participanții au un obiectiv comun, acela de a-și dezvolta afacerea agricolă și de a se implica în reprezentarea fermierilor pe plan național și european.

Luni, 23 octombrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat a V-a serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, un proiect care și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul tinerilor în comunitatea rurală. Acesta pregătește generațiile viitoare de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Putem, acum, prin acești tineri, să gândim în mod concret schimbările necesare din agricultura românească. Prin ei vom schimba satul românesc, vom schimba modul în care agricultura este apreciată de cei care o fac și de cei care beneficiază de rezultatele ei. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” a devenit, prin lansarea celei de a 5-a serie, un anagajament împlinit în Pactul între generații pentru viitorul agriculturii. Reînnoirea generațională poate fi o soluție pentru problemele întâmpinate în momentul de față de sectorul agricol, printr-un angajament voluntar între cele două generații”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

IMG 2716

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români, urmărește trei obiective: să asigure succesiunea, să-i pună pe tinerii absolvenți în poziția de vectori ai transformării și să dezvolte o comunitate de afaceri. „Am pornit de la ideea de formare ca proces al transformării, ca ulterior să punem toată energia noastră în construirea unui vehicul care să împingă sistemul din România la nivelul celor mai performante țări. Agricultura joacă un rol vital în societatea noastră, iar pregătirea noilor lideri este mai importantă ca niciodată”, a adăugat Florian Ciolacu.

Programa celei de-a cincea serii vine cu noutăți, a fost introdus un curs numit „Influențare fără autoritate”, precum și un curs de „Story Telling”, care îi vor ajuta pe tineri să-și consolideze relațiile, atât cu membrii familiei, cât și cu partenerii de afaceri. „Le vom propune tinerilor din seria a V-a și un nou proiect privind procesul de succesiune în fermele din România, care va constitui o bună oportunitate de interacțiune și schimb de experiențe cu alți fermieri din România. Ne dorim ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe și, în același timp, să aplice cunoștințele și abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor, atât în proiectele propuse de noi, cât și în fermele lor”, a precizat Violeta Daria, managerul programului.

daria

Grupul Agricover este susținătorul principal al programului, împreună cu alți parteneri precum BCR Social Finance și Summit Agro România. Cei trei parteneri finanțează programul și toate activitățile conexe pentru participanții la cursuri.

„Astăzi, odată cu lansarea celei de-a cincea serii, suntem mai aproape de realizarea visului nostru: pregătirea a o mie de tineri fermieri care să poată prelua leadership-ul ecosistemului agricol, asigurând schimbarea generațională în fermă și transformarea agriculturii românești sustenabile. Visați cu mine asupra destinului agriculturii românești, având această comunitate puternică de tineri pregătiți să conducă fermele, afacerile de familie din agricultură. Fiecare absolvent al programului de formare este o promisiune pentru o agricultură mai prosperă și mai durabilă”, a punctat Jabbar Kanani, membru în consiliul director Clubul Femrierilor Români, inițiatorul și fondatorul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Grupul Agricover se implică în inițiativa Clubului Fermierilor Români încă din prima serie a programului și susține astfel și anul acesta cheltuielile de școlarizare pentru participanții din seria 2023-2024, în cadrul acțiunilor sale de responsabilitate socială.

IMG 2741

„Agricover este dedicat dezvoltării agriculturii românești, iar schimbarea generațională din ferme reprezintă fundamentul acestei evoluții. Suntem convinși că investiția în tinerii fermieri este investiția în viitorul nostru și suntem bucuroși să vedem cum creștem și înflorim împreună cu fiecare zi ce trece. Acești o sută de tineri care s-au alăturat astăzi programului ne aduce mai aproape de atingerea obiectivului nostru, acela de a pregati profesional o mie de tineri lideri pentru agricultura de mâine”, a specificat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

 

Seria a V-a: Continuitate și noutăți

 

Datorită succesului seriei anterioare, programul va rămâne structurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

Cursurile se încheie pe 15 martie 2024 cu un concurs de planuri de business dezvoltate de tineri în program, pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business.

Se mențin cele două direcții importante care consolildează „structura de rezistență” a programului: dezvoltarea unui plan individual de carieră și a unui plan de afaceri pentru propria fermă. Cele două instrumente sunt totodată utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs. De asemenea, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare și, la solicitarea lor, pot beneficia de experiența unui mentor – fermier experimentat, care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru îmbunătățirea activităților din ferma lor, în cadrul Programului de mentorat propus de Clubul Fermierilor Români.

IMG 2713

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil participanți

Tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile de pregătire în următoarele domenii: Administrarea Afacerii; Business Management; Leadership; Comunicare și vorbire în public; Diplomație și protocol; Vânzare și tehnici de negociere; Marketing și Story Telling în agribusiness; Resurse umane; Simulare de business; Succesiunea afacerii de familie; Asigurări agricole; Comerțul cu cereale; Reforma PAC și Pactul Ecologic European; Managementul financiar al fermei; Tehnologie și digitalizare.

În funcție de interes, participanții la program pot opta pentru stagii de internship la Bruxelles, la Reprezentanța României la Comisia Europeană, Comisia de Agricultură din Parlamentul European sau asociații europene ale fermierilor, în România la instituțiile responsabile din agricultură – MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul parteneriatului cu aceste instituții.

Perioadă desfășurare Program

Participanții la program primesc burse din partea Agricover, susținătorul principal al programului, care acoperă costurile aferente cursurilor. Programul se desfășoară pe parcursul a șase luni, în perioada 23 octombrie 2023 – 15 martie 2024. Cursurile se desfășoară în format fizic, în săli de curs, câte o săptămână, în fiecare lună, de luni până vineri, de la 9.00 la 17.30.

Pentru mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” accesați link-ul: https://cfro.ro/tineri-lideri/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

IPSO Agricultură, lider pe piața utilajelor agricole din România, și Metzer, prima companie din Israel cu unitate de producție de linii de picurare în țara noastră, anunță un parteneriat strategic menit să revoluționeze industria irigațiilor prin picurare de la noi. Prin această colaborare, IPSO Agricultură și Metzer doresc să ofere fermierilor români instrumentele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare ale agriculturii. „Suntem dedicați să sprijinim agricultura românească și să contribuim la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol”, transmit cele două companii.

Unindu-și forțele pentru a oferi fermierilor români soluții avansate, personalizate și performante de sisteme de irigații prin picurare, IPSO Agricultură, prin departamentul IPSO Irigații, și Metzer România aduc în prim-plan tehnologii de vârf care sunt ecologice și care contribuie la reducerea impactului provocat de schimbările climatice și de alte provocări cu care se confruntă fermierii în zilele noastre.

 

Avantajele parteneriatului

 

Metzer, cu o experiență de peste 50 de ani în sectorul microirigațiilor la nivel mondial, aduce în România tehnologii de ultimă generație și cunoștințe temeinice despre necesitățile fermierilor. Cu ajutorul IPSO Agricultură, o companie cu reputație solidă în domeniul soluțiilor agricole inteligente, acest parteneriat strategic va oferi fermierilor autohtoni acces la tehnologii inovatoare și servicii de consultanță specializate pentru a optimiza producția și a asigura utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Parteneriatul IPSO Agricultură – Metzer România are următoarele avantaje:

  • Sisteme de Irigații Avansate: Fermierii beneficiază de sisteme de irigații avansate, bazate pe tehnologia de linii de picurare, care asigură distribuția uniformă a apei și optimizarea consumului de apă. Astfel, agricultorii obțin randamente mai bune și economisesc resursele de apă prețioase.

  • Soluții Personalizate: Pentru fiecare fermier sunt oferite soluții personalizate, în funcție de specificul culturilor, solului și cerințelor locale, pentru a asigura eficiență maximă și producție sustenabilă.

  • Consultanță Specializată: Echipa de experți a celor două companii va oferi consultanță fermierilor în ceea ce privește proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de irigații, garantând astfel performanța optimă a echipamentelor.

  • Angajament Ecologic: Sistemele de irigații sunt proiectate să reducă consumul de apă și să minimizeze impactul asupra mediului înconjurător, contribuind la o agricultură sustenabilă și la conservarea resurselor naturale.

 

IPSO Agricultură este de peste 25 de ani partenerul agricultorilor din România care doresc soluții eficiente și profitabile, capabile să aducă un beneficiu cât mai mare prin utilaje și sisteme moderne inteligente. Grija pentru nevoile clienților este atuul cu care IPSO Agricultură își consolidează poziția de partener strategic de încredere al tuturor fermierilor români.
Metzer România este o filială a Metzer, lider inovativ în industria irigațiilor prin picurare, cu o experiență vastă și recunoscută în producția de linii de picurare și sisteme de irigații de înaltă calitate la nivel global.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment
Vineri, 20 Octombrie 2023 14:23

Călin Fărgaciu, gospodarul din Săndulești

Comuna Săndulești, din județul Cluj, este dovada că hărnicia alungă sărăcia. Asta poate și pentru că primul gospodar al comunei este cunoscutul fermier Călin Fărgaciu, care are o bună cunoaștere a realităților și provocărilor cu care se confruntă agricultura și întregul spațiu rural. În rândurile ce urmează vă invităm să-l cunoașteți pe primarul, fermierul și omul Călin Fărgaciu.

„Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi.”

Reporter: Comuna Săndulești, numită de locuitori „Capitala Ardealului”, se află la poalele Munților Apuseni, Munții Trascău, mai exact, în apropierea Rezervației Naturale Cheile Turzii. Aici s-a născut, a crescut și-și duce traiul de zi cu zi Călin Fărgaciu. Aşadar, s-o luăm pe rând. Călin Fărgaciu, fermier sau primar?

Călin Fărgaciu: În primul rând, sunt fermier. Probabil că acesta este şi motivul pentru care am trecut un pic şi în administraţie. Cât Dumnezeu va considera că trebuie să fiu şi aici o să fiu şi aici, la primărie, în rest la fermă şi în agricultură o să fiu mereu.

Sunt unul dintre oamenii care au crescut pe lângă Mircea Ciurea, Dumnezeu să-l odihnească, am continuat ce a pornit Mircea ca luptă sindicală şi ca luptă a celor care suntem în rural şi în agricultură, împreună cu Dan Ţandea, tot aşa şi el a trecut la Domnul, şi încet-încet în asociaţie, în cooperativă şi în ce facem noi în agricultură vin tineri, şi asta e foarte bine, se predau ştafete, se face schimbul între generaţii şi este minunat dacă noi reuşim să lăsăm o cărămidă, două, trei, cinci, astfel încât cei care vin după noi, tinerii, să aibă pe ce clădi.

Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi. Mai demult, în perioada interbelică şi înainte, în general cel mai gospodar din sat era şi primar. Lumea atunci ştia să cumpănească mai bine lucrurile.

A fost şi o perioadă în care comunităţile considerau că dacă ai făcut treabă bună şi ai dezvoltat un business în agricultură, ajungând în funcţia publică te vei îmbogăţi şi mai tare. Era o cutumă şi o gândire păguboasă pentru toată lumea, pentru că ulterior comunităţile şi-au dat seama că oamenii gospodari ştiu să facă treabă, făcând pentru ei aveau expertiză şi în zona atragerii fondurilor, ştiau să chibzuiască un buget, deci nu veneau chiar doar pentru a face paradă. În general, în comunele şi în unităţile administrativ-teritoriale în care se merge doar pe discurs politic, pe promisiuni care nu au un fundament şi în gândirea unui buget, comunităţile stau pe loc sau chiar regresează.

calin fargaciu 1

Reporter: Câte suflete sunt în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Sănduleşti e o comună de gradul trei, o comună mică, are doar în jur de 2.300 de locuitori, sunt două sate, Sănduleşti şi Copăceni. Noi zicem că suntem Capitala Ardealului, dar asta zicem noi, nu vrem să supărăm pe nimeni, chiar avem la intrarea în comună un însemn care spune acest lucru: „Comuna Sănduleşti, Capitala Ardealului”. Dar este doar marketing, şi ca un lucru care să creeze zâmbet celor care-l ascultă, în comuna Sănduleşti se fac foarte multe cununii. Într-adevăr, am şi creat un spaţiu, o casă de căsătorii în care cei care se căsătoresc să poată să aducă pe toată lumea care doreşte să fie la fericitul eveniment, şi am observat că veneau şi din alte părţi. Există o legislaţie, primarul poate da o dispensă şi se pot cununa şi la noi tinerii care doresc. Căsătoream nişte tineri de aici, care apoi mi-au zis: „Vor şi nişte prieteni de-ai noştri să se căsătorească la Sănduleşti!”. Am rămas mirat, de ce vor să se căsătorească aici? Şi-mi răspund: „Vor să se cunune în Capitala Ardealului!”. O chestie de marketing pe care am tot derulat-o în online şi până la urmă lumea a înţeles că la Sănduleşti se întâmplă lucruri bune, suntem oameni aşezaţi. Chiar avem o comunitate de oameni aşezaţi, deşi suntem multietnici, multiconfesionali, multiculturali, dar încet-încet s-a aşezat foarte mult comunitatea. Chiar când am ieşit primar în 2016 ieşeau de la diferite biserici şi de multe ori nu se salutau chiar cum aş fi considerat eu că trebuie să facă un bun creştin, şi-i spuneam soţiei mele: „Parcă am ajuns primar în Belfast!”. Dar încet am adus înapoi comunitatea, pentru că am avut inteligenţa ca în momentul în care a fost ales viceprimarul el să fie din Copăceni, eu fiind localnic din Sănduleşti, şi astfel şi prin buna noastră colaborare comunitatea a înţeles că dacă în administraţie este linişte şi pace, lucrurile merg bine şi ei trebuie să facă la fel. Am făcut foarte multe activităţi în care i-am adus împreună și asta pentru noi este o bucurie, chiar lucrurile se întâmplă bine în comunitatea noastră şi probabil de aceea şi Domnul îşi întoarce privirea spre noi şi face ca bugetul să fie unul astfel încât noi să progresăm.

Reporter: Care sunt activităţile economice de bază în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Agentul economic cu cea mai mare pondere este tot în zona agriculturii, este o fermă de vaci cu lapte, 700 de capete, Agronova, care face treabă bună. Va trebui să aducem şi alt gen de mediu economic la noi, pentru că așa funcţionează un buget la nivel de România, şi probabil şi în alte state, o parte din contribuţiile de pe raza unui UAT se întorc procentual în cadrul UAT-ului, de asta vedem că unele comune explodează, pentru că au creat mediu economic sau au transformat o parte din terenul agricol în parc industrial. Nu ştiu dacă neapărat este cea mai bună formă, însă pentru comunităţi şi pentru dezvoltare este bine, se creează locuri de muncă, bugetul local are nişte sume confortabile astfel încât să facă o infrastructură la nivel de Europa, cum ne dorim. Din acest punct de vedere, Sănduleşti este o comună fericită, pentru că am asfaltat aproape toate drumurile, mai avem de turnat asfalt pe o porțiune de 7 km, unde s-au finalizat lucrările de canalizare. Da, comuna Săndulești are canalizare sută la sută, are apă în sistem centralizat, are gaze naturale, electricitate, internet, tot ce înseamnă confort. Şi dacă reuşim, oricum avem proiect pe Saligny, cu siguranţă se va asfalta și bucata rămasă şi astfel închidem cercul, comuna ca infrastructură, ca utilităţi, este la nivel de urban.

comuna sandulesti

Avem în lucru un parc industrial. Când va fi gata, eu chiar pot să plec acasă, deoarece comuna Sănduleşti va rămâne cu un buget confortabil, cu locuri de muncă şi cu siguranţă. De fapt, ca zonă de rezidenţial, nici nu prea avem unde să construiască. Tot ce a fost grădină sau casă mai veche toate sunt cumpărate, au venit mulţi tineri în comunitate, chiar acum construim – ceea ce e o mare bucurie - trei clase de învăţământ primar. Se întoarce şi diaspora, s-au mutat familii tinere la noi şi chiar vreau să vă spun, fără a face reclamă pentru vreun ONG, există un ONG la Bucureşti, se numeşte Bookland, cu care dezvoltăm împreună proiecte, ei ajută comunităţile să investească în educaţie. Îi aduc pe toţi cei puternici şi cu potenţă economică, cu materiale de construcţii, în general UAT-urile mai plătesc manoperă sau materiale pe care nu le pot ei furniza. Am renovat un corp de clădire şi acum construim chiar un corp nou şi urmează să construim şi o mică sală de sport. Adică nu încercăm să creăm proiecte decât adaptate la nivelul comunităţii. Nu vom avea o sală de sport megalomanică, ci una care să satisfacă nevoile copiilor de la şcoală.

„Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani.”

Reporter: Comuna este situată într-o zonă foarte frumoasă, cu multe obiective turistice în apropiere...

Călin Fărgaciu: Există o energie bună la Sănduleşti şi asta cred că face ca lumea să-şi dorească să treacă pe aici şi să stea la noi. Adevărat, suntem şi bine amplasaţi, pentru că avem Cheile Turzii într-o parte a localităţii, avem Cheile Turului cu Valea Racilor, Cheile Copandului cum le spunem noi în partea dinspre Turda, e salina foarte aproape, Muntele Băişor e staţiune turistică, de la noi începe Valea Arieşului cu tot ce înseamnă zonă cu potenţial turistic extraordinar. A fost o mare bucurie când am reuşit să asfaltăm drumul care face legătura cu Cheile Turzii. Era un drum de 4,5 km pe care comunitatea întotdeauna şi-a dorit să-l vadă asfaltat și am reușit.

 

Fermierii trebuie să devină și procesatori, și retaileri

 

Reporter: Să trecem și la agricultură, la fermieri... 

Călin Fărgaciu: Acum trebuie să dau din casă şi să vă spun că sistemul cel mai uşor îl învingi din interior. Ăsta a fost motivul pentru care eu am intrat în politică cu mult timp în urmă, nu neapărat cu gândul de a fi primar, deşi mi-am dorit dintotdeauna, pentru că acumulând o experienţă şi o expertiză din lumea businessului, mi-am dat seama că pot să fac unele lucruri bine. Nu ştiu dacă mai bine decât alţii, dar tot am făcut câteva lucruri bine. Văd aşa, când lumea îmi zâmbeşte pe stradă, şi fără lipsă de modestie, la al doilea mandat am câştigat cu 80%. Asta cam spune ceva despre gradul de satisfacţie a cetăţenilor, dar nu despre asta vreau să vorbim. Am intrat în politică pentru că, i-am amintit pe Mircea şi pe Dan, făceam mitinguri, mergeam la Bucureşti, zgâlţâiam porţile Ministerului Agriculturii câte 2.000 de oameni să ne cerem drepturile. Ulterior ne-am dat seama că cu un telefon putem să mergem în mod calm la Bucureşti, să ne primească ministrul a doua sau a treia zi, să discutăm şi să facem lucrurile să funcţioneze. Mai greu a fost până când sistemul a înţeles că noi existăm şi că într-adevăr suntem o forţă, şi în acelaşi timp contribuim şi la bunăstarea ţării. Dacă ne uităm statistic, anii cei mai buni din punctul de vedere al PIB-ului sunt anii în care agricultura merge bine. Şi probabil că şi-au dat şi ei, politicienii, seama în timp.

Deci îmi place să fac lucruri şi la primărie, dar nu înseamnă că neapărat aş vrea să trec la Domnu’ din primărie. Nu. Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani, pentru că aşa funcţionează, cumva cam în dinţi de fierăstrău, ani mai buni, ani mai puţin buni. Perioada tristă pe care o traversăm acum am mai traversat-o. Noi speram că nu se va întâmpla. Motivele sunt multe, cu siguranţă războiul din Ucraina e unul din motivele care ne afectează foarte tare pe toţi, în primul rând pentru că a scăzut foarte mult consumul, ăsta e un motiv.

interviu 242 calin fargaciu 3

Am înființat Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin -BOVICOOP, suntem destul de bine coagulaţi, suntem prezenţi activ în 14 judeţe şi avem colaborări şi cu alţi colegi din altă parte. Astăzi, există un apetit al consumatorului pentru produse româneşti. Se vor întâmpla lucruri în viitor. Fermierul va trebui să iasă cumva din starea de confort în care să producă doar materii prime şi să le dea celor care să le proceseze şi apoi să ajungă la retail. Va trebui să devenim oarecum şi procesatori, deşi noi credeam că va fi în a doua – a treia generaţie, marile ţări producătoare de lapte deja fac lucrul ăsta, cei din Occident care oarecum sunt dinaintea noastră cu tot ce înseamnă economie de piaţă, în general marile uniuni de fermieri au ajuns să deţină şi o parte din procesare.

„Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.”

Reporter: Într-o vreme, îndepărtată, nu era judeţ fără două-trei făbricuţe de procesare a laptelui, nu mai zic de cele de carne, abatoare şi aşa mai departe, iar astăzi sunt judeţe care nu mai au abatoare, în care nu mai găseşti o fabrică de procesare a laptelui. Prin urmare, credeți că e necesar ca procesarea să crească pe lângă cooperativele de fermieri, mai ales că multinaţionalele continuă să fie cele care să impună preţul şi să se joace cu contractele?

Călin Fărgaciu: În trecut toată hrana era produsă în România. Lucru care acum nu se mai întâmplă. Deci, în trecut importam doar citrice şi piper, produse care nu se făceau la noi. Acum se importă foarte mult produs finit, inclusiv aluat congelat, de lactate nu mai vorbesc, partea de carne şi așa mai departe.

Va trebui ca noi, cei care producem materia primă, să devenim şi procesatori, şi cred că ulterior va trebui să devenim şi retaileri. Va trebui creată o contrapondere la marile reţele de supermarketuri. Chiar dacă există lapte la dozator, care e foarte bun şi e şi mai ieftin, omul merge în supermarket pentru că merge cu coşul, îşi pune în coş tot ce vrea el, pentru că e mult mai confortabil. Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să aducem genul acela de comerţ spre consumator, să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.

În ceea ce privește fermele de vaci, practic, ferme comerciale în România sunt vreo 300.000, după cum s-a văzut la depunerea cererilor pentru ajutor. Însă ceea ce vreau să vă spun e că țara noastră la ora actuală îşi produce doar 40% din cantitatea de lapte de care are nevoie şi totuşi nu-i nevoie de laptele nostru, pentru că ne inundă ungurii, ne inundă polonezii, lucrurile nu se întâmplă chiar cum ar trebui să se întâmple. Adică sigur, trebuie să-i ajutăm pe toţi, dar ar trebui să ne ajutăm în primul rând pe noi. A fost o sincopă legată şi de „cornul şi laptele”, adică unele aspecte oarecum au fost neglijate de stat.

„Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.”

Reporter: Cum e piața laptelui, s-a mai reglat prețul? Pentru că în primăvară a fost destul de rău pentru crescătorii de vaci.

Călin Fărgaciu: De curând, cantitatea de lapte care e necesară la procesare s-a mai reglat, iar preţul a ajuns să depășească 1,3 – 1,4 lei/litru şi tinde chiar spre 2 lei, la poarta fermei. Sigur că, în condiţiile în care dacă faci furajare din stoc şi fermele mari de vaci toate fac furajare din stoc, atunci, referitor la costul de producție, suntem undeva pe la 2,3 – 2,4, chiar 2,5 lei cu litrul de lapte. Mai nivelează un pic subvenţia, însă nivelarea preţului şi acoperirea pierderilor din subvenţie înseamnă să ajungem să nu mai putem face investiţii. Multă lume nu înţelege că de fapt subvenţia reprezintă o mâncare ieftină pe masa românilor. Nu este subvenţionat fermierul, ci este subvenţionat consumatorul final. Adică noi, fiecare, ca populaţie, când mergem şi cumpărăm o parte din mâncarea ieftină este sprijinul pe care-l are fermierul ca să vândă un pic mai ieftin. Se acoperă de fapt nişte pierderi. Dar dacă noi ajungem să acoperim nişte pierderi din subvenţie, costul de producţie, atunci nu mai facem investiţii, încep să se închidă ferme, apar probleme sociale, PIB-ul României nu e acolo unde ar trebui să fie.

interviu 242 calin fargaciu 1

Agricultura este un factor important la nivel macro în economia ţării. Nu toată lumea înţelege, unii înţeleg că fermierii vor bani ca să-şi cumpere jeepuri, fără să ştie că ei mai umblă şi prin noroi şi-şi iau jeepul nu de făloşi, ci că trebuie să meargă în câmp şi când plouă, şi când e vreme bună. Indiferent câtă tehnologie ai avea într-o fermă, nu poţi chiar să suplineşti toate, mai ales că noi încă suntem, geografia ţării nu permite nişte ferme imense, eu personal nici nu mi le doresc, eu vreau încă să existe mica proprietate, proprietarul de nivel mediu, care, de fapt, el e motorul oricărei economii şi la noi, şi în Europa. Francezii au făcut greşeala asta să creeze nişte exploataţii imense şi ulterior au creat nişte pungi de sărăcie. Sper că România nu va ajunge acolo, dar să ştiţi că s-au închis multe ferme de vaci.

Există nişte dimensiuni în care eşti oarecum rentabil, echilibru şi între munca pe care o investeşti în fermă, efortul tău şi beneficiu. Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze şi pentru familia ta, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.

Reporter: Care este opinia dvs. în legătură cu plafonarea preţului la alimentele de bază?

Călin Fărgaciu: Probabil că populaţia va simţi în buzunar această plafonare, însă să ştiţi că fermierul este cel mai afectat. Tot ceea ce a însemnat ieftinirea laptelui la raft a fost doar pe spinarea fermierului. Noi, în decembrie 2022, vindeam laptele cu 3 lei litrul. A venit nebunia cu scăderea preţului, am ajuns pe la 2 lei, şi în momentul când s-a propus prima reducere de preţ la raft laptele a ajuns 1,30 – 1,80 lei/litru. După cum vedeți, reducerea a fost clar pe cârca fermierului. Fermierul nu are ce face, vaca este ca o siderurgie, în fiecare zi trebuie mulsă, în fiecare zi produci lapte. Dacă nu ţi-l cumpără nimeni, trebuie să-l arunci, nu ai altă variantă. Şi procesatorul ştie asta, şi retailerul ştie. De asta s-au şi închis ferme de vaci. Am încercat noi să obţinem o subvenţie, însă din păcate subvenţia se consideră ajutor de stat, Europa nu a vrut să aprobe genul ăsta de abordare, şi pentru ei a fost un cartof fierbinte, şi astfel s-au mai abatorizat câteva mii, zeci de mii de vaci, s-au mai închis nişte ferme, o parte dintre fermieri au ajuns în industrie sau în zona de asistenţă socială, lucru pe care tot statul îl decontează. În continuare lucrurile sunt într-o zonă de gri, pentru că de-abia acum tinde spre 2 lei laptele, pentru că s-au închis ferme, a scăzut producţia, nu mai este lapte, nu pentru că încearcă cineva să ne ajute pe noi. Întotdeauna s-a întâmplat aşa, cel puţin de 30 de ani de când fac eu agricultură, totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.

Reporter: Cum e acest an pentru ferma dvs. în ceea ce privește partea vegetală, care vă asigură furajul pentru animale?

Călin Fărgaciu: Noi, fermierii, avem o vorbă: în anii secetoşi facem marfă bună, dar puţină, în anii ploioşi facem marfă multă, dar nu de cea mai bună calitate. Anul ăsta este un an bun agricol, însă pentru munca câmpului a fost un efort mare din partea fermierilor, deoarece ca să faci fânuri în timpul dintre două reprize de ploaie nu a fost suficient, şi atunci am apelat la baloţi înfoliaţi. Foarte mulţi dintre fermierii de la noi din zonă şi-au achiziţionat echipamente pentru a putea face lucernă înfoliată. Este bine că şi fermierii din România au reuşit să ajungă să aibă tehnologie, astfel încât în funcţie de condiţiile meteo ei să-şi poată lua hotărârea cea mai bună în ceea ce priveşte culturile, mă refer la masa verde, la silozuri de plante proteice, pentru că până la silozul de porumb mai este.

După cum se vede, lucrăm cu mai multe utilaje, astfel încât să reuşim ca în timp scurt să facem cosirea şi apoi, în funcţie de ce va zice buletinul meteo, lăsăm şi facem fânuri dacă vor fi trei zile de temperaturi ridicate, iar în cazul în care considerăm că nu vom avea timp suficient, o să balotăm şi o să înfoliem, după care în scurt timp o să şi scoatem baloţii, pentru că nu ne permitem să ocupăm foarte multă suprafaţă cu partea de baloţi înfoliaţi.

La final, cred eu, 2023 va fi un an bun pentru fermieri şi-l aşteptam, pentru că anul trecut a fost un an greu, a fost un an cu secetă, dintr-o eroare pentru noi, văcarii, culturile de porumb siloz, lucerna şi păşunile au fost prinse la plante de nutreţ şi nu au fost în pachetul de sprijin pentru secetă la culturi agricole. Am avut sprijin pe vaca de lapte, însă ar fi fost bine dacă şi porumbul siloz ar fi fost prins în pachetul de despăgubiri. Am înţeles că la Ministerul Agriculturii se discută ca această eroare să fie îndreptată, acum dacă se va putea şi vor reuşi va fi foarte bine pentru noi, dacă nu, noi, fermierii, oricum suntem apropiaţi de divinitate şi zicem aşa: ce dă Domnu’, aia e bun şi pentru noi. Iată că anul ăsta Domnu’ a fost bun cu noi, lucerna arată extraordinar. Aici, în zona Transilvaniei, unde ne aflăm noi în zona de podiş Turda-Cluj, facem maximum trei coase. Sunt suprafeţe şi sole în România unde se fac şi patru, şi cinci coase, sigur, în funcţie de regimul pluviometric, există şi frumoasa zonă a Braşovului în care ei pot să pună şi amestec de ierburi, pentru că regimul de ploi este unul aproape de normal şi fac un furaj superior, combinat între o graminee şi mai multe leguminoase, noi putem să facem aici doar lucerna. Lucerna se comportă bine în zona noastră.

„Totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.”

interviu 242 calin fargaciu 4

 

„Trebuie să învățăm tot timpul și să ne adaptăm”

 

Reporter: Nu vreau să încheiem fără să vorbim despre omul Călin Fărgaciu. Așadar, cine e Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Am 53 de ani şi anul trecut m-am înscris la doctorat. Cam aşa cred că ar trebui să se întâmple lucrurile, nu cred că există o vârstă la care să faci şcoală, mereu trebuie să mergi la şcoală, mereu trebuie să înveţi. Ne uităm de multe ori la medici, că până se pensionează tot învaţă. Cred că şi noi, zootehniştii şi agronomii, va trebui să facem lucrul ăsta, sigur că pentru mine e o bucurie că sunt coleg de doctorat cu fiica mea. Nu ştiu dacă neapărat pot să finalizez doctoratul, pentru că, uitându-ne la televizor, a devenit un lucru de care aproape că ţi-e spaimă să îl ai, nu cumva cinci propoziţii să nu fie ale tale, dar în acelaşi timp legătura cu mediul academic trebuie să o avem tot timpul.

Călin Fărgaciu mereu va fi un fermier, deşi viaţa aşa a vrut, să fiu vizibil uneori. Sunt o persoană destul de smerită, în ultimul timp m-am apropiat şi mai mult de Dumnezeu, sunt creştin ortodox, dar am descoperit şi înţeleg cu tărie că tot ce am am de la Domnul. Şansa mea în viaţă a fost să învăţ bine, pentru că nu am fost un bogat, am avut nişte părinţi extraordinari, însă au fost într-o perioadă de comunism în care n-au putut să-mi lase foarte multe lucruri, dar am avut o educaţie bună.

fargaciu camp

Reporter: Revoluția din 1989 v-a prins student la zootehnie?

Călin Fărgaciu: La Bucureşti. Eram chiar la Bucureşti, eram atunci militar în termen, am terminat în ’88-’89, chiar în perioada aceea. Ce să zic? Lucrurile s-au întâmplat bine pentru mine în viaţă doar pentru că Dumnezeu m-a iubit. Mie mi-a dat, zic, de o sută de ori decât aş fi putut să-I cer eu. Eu nu ştiam să-I cer atât cât de mult mi-a dat.

Am o fetiţă care a terminat şi ea zootehnia, şefă de promoţie, acum e înscrisă la doctorat. Am un copil minunat. Cred că o parte din ceea ce am creat eu ca fermă va merge mai departe, pentru că Diana a mers la zootehnie nu pentru că i-am impus eu ca să ducă tradiţia de familie mai departe, ci pentru că într-adevăr îi place şi ei vaca de lapte, îi place agricultura.

Am investit foarte mulți bani în tehnică modernă, în tehnologie, pentru că vreau ca fata mea să fie doar manager de fermă. Eu şi muncesc în fermă, pentru că e o opţiune personală, acolo îmi găsesc liniştea, dacă stau între văcuţe sau dacă stau pe tractor o zi-două, îmi încarc bateriile. M-am născut cu un alt mod de a vedea lucrurile, nici nu ştiu dacă e o laudă că-ţi place să munceşti fizic neapărat. Probabil că va trebui să evoluăm. Văd noile generaţii, nici nu mai au rezistenţa fizică pe care am avut-o noi. Poate că e un lucru bun, poate că e bine că pentru ei viaţa e mai uşoară, nu ştiu dacă neapărat îi pregăteşte şi pentru perioade mai grele. Că vedeţi, numai un pic de război a fost la graniţa noastră, a fost un pic de pandemie, nu s-au mai găsit produse şi deja am început să ne înspăimântăm cu toţii, am început să descoperim grădina din spatele casei, am început să ne apropiem de Dumnezeu.

Reporter: Uitându-vă în urmă, aveți regrete?

Călin Fărgaciu: E o întrebare grea... Nu cred că am ceva ce să regret, pentru că, vă spuneam, mie Dumnezeu mi-a dat mai mult decât aş merita, consider eu. Chiar cred lucrul ăsta. Am ajuns în poziţiile pe care mi le-am dorit, chiar dacă ulterior le‑am regretat. Mă refer la poziţii de demnitate publică. Pentru că în general îţi ia din timpul tău, personal, şi din timpul familiei. Dar cineva trebuie să facă şi lucrurile astea, dacă fiecare stă deoparte, atunci nu au cum să meargă lucrurile bine. Sigur că unele lucruri acum aş şti să le fac mai bine. Au fost şi perioade în care am muncit prea mult, când puteam, dacă eram un pic mai atent, să-mi uşurez viaţa. Asta încerc să transmit copilului meu: tot ceea ce eu la un moment dat nu am judecat sută la sută smart – că ăsta e un termen pe care acum îl foloseşte toată lumea – să dau copilului meu. Sigur că şi el, până nu se va lovi o dată, de două ori cu capul de pragul de sus, nu va înţelege.

Reporter: O ultimă întrebare. Ce şi-ar mai dori Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Să fie un preţ bun la lapte. Programul de investiții „Anghel Saligny” să funcţioneze şnur în România şi atunci Călin Fărgaciu, atât fermierul, cât şi primarul, va avea o stare de bine şi va putea în viitor să facă numai fermă, pentru că-mi doresc din tot sufletul să aloc mai mult timp familiei.

 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Salonul gastronomic Revino Gourmet Show, ajuns la a doua ediție, are loc în perioada 21-23 octombrie 2023, la Hotel Novotel din București. Brânzeturi, specialități din carne, vinuri, bere artizanală și alte delicatese vor putea fi degustate în cele trei zile ale evenimentului. Sâmbătă și duminică, iubitorii de gastronomie și profesioniștii vor avea posibilitatea să deguste produse locale și internaționale, iar ziua de luni este dedicată exclusiv segmentului HoReCa.

Revino Gourmet Show - Salon Gastronomic este un prilej pentru vizitatori să afle informații de calitate, direct de la producători și să cunoască produse artizanale, fabricate în loturi mici, dar și altele cu notorietate. Totodată, produselor gastronomice li se alătură vinurile, la Revino Gourmet Show fiind prezente crame din țara noastră, dar și de peste hotare.

,,Diversitatea producătorilor de brânzeturi maturate din ultimii ani este una vizibilă, iar la a doua ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet Show vor fi la degustare sortimente noi de la producători locali de o calitate excelentă, ideale pentru a fi asociate cu o multitudine de vinuri premium de la crame locale și nu numai. Nu vor lipsi nici specialitățile de carne, delicatese tartinabile dulci sau sărate, berea craft și cafeaua de specialitate”, precizează Alina Iancu, organizatorul salonului gastronomic și fondator Revino și CrameRomânia.ro.

alina iancu

În 2015, Alina Iancu a lansat Revino.ro, agregator de tipul tripadvisor ce promovează turismul viticol din România, cazări la crame sau în apropierea acestora, degustări de vinuri, evenimente, locații ce promovează vinul sau povești direct de la producători.

Anul următor, în 2016 a organizat prima ediție Revino Bucharest Wine Show, salon de vinuri și turism viticol unde pasionații de vinuri și cunoscătorii pot degusta vinuri premium și pot afla informații despre vizitarea cramelor direct de la reprezentanții acestora.

2019 a fost anul în care brânzeturile i-au atras atenția Alinei Iancu, de la producție până la asocierea lor cu vinul. Astfel s-a născut proiectul Revino Gourmet ce organizează evenimente cu brânză și vin, dar și cadouri gastronomice.

În 2022 a avut loc prima ediție Revino Gourmet Show, salon gastronomic unde pasionații și cunoscătorii au ajuns în număr mare pentru a degusta brânzeturi, specialități din carne, bere artizanală, vinuri, spirtoase, ciocolată.

La Revino Gourmet Show se organizează și masterclass-uri, în cadrul cărora vor fi prezentate vinuri şi brânzeturi în asociere.

„10 ani de CrameRomania și vinuri bune”. Acest masterclass este prezentat de Alina Iancu, fondator CrameRomania și Horia Hașnaș, specialist în vinuri (sâmbătă, 21 octombrie, ora 16:30). Vor fi prezentate și degustate șase vinuri locale din recolta 2013 în asociere cu brânzeturi maturate românești.

„Franţuzesc neaoş românesc”, un masterclass prezentat de Cristina Dumitrescu, fondator Zada ​​Brânză Cinstită și Dana Pop, Wine Doctor, specialist brânzeturi și vinuri (duminică, 21 octombrie, ora 14:00). Cinci brânzeturi bucovinene vor fi degustate în asociere cu cinci vinuri franțuzești.

„Microregiune, exemple de bune practici/degustare de brânzeturi” - Experiența rurală în Transilvania, masterclass prezentat de Oana Udrea și Chef Horia Simon (sâmbătă, 21 octombrie, ora 13:30). Masterclassul se centrează pe ideea celor doi speakeri de a deschide un restaurant cu specific local în mediul rural și de a dezvolta o rețea locală de aprovizionare. Proiectele rurale precedente i-au învățat că microregiunea este răspunsul când încerci să schimbi o comunitate. Așa au pornit în drumul lor să construiască o comunitate locală închegată de mici producători locali, gospodării din agricultura de subzistență și actori din zona tusimului și serviciilor adiacente.

Mai multe detalii despre masterclass-uri: https://gourmetshow.revino.ro/masterclasses/

Link pentru achiziționare bilete la salonul gastronomic Revino Gourmet Show: https://gourmetshow.revino.ro/tickets/

Dacă doriți mai multe informații, accesați link-ul: https://gourmetshow.revino.ro/

 Revino Gourmet Salon Gastronomic 2023 3 1

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Începutul anului 2023. Agricultura din România a avut problemele ei de acum obișnuite, cum ar fi influența cerealelor ucrainene, costul îngrășămintelor chimice și al inputurilor în general, lipsa politicilor agricole, aplicarea PNS-ului cu lacunele și erorile lui, dar și seceta mai mereu prezentă pe zona de est și sud a țării.

Dar vine și un an 2024, care va aduce patru rânduri de alegeri, cu promisiuni care mai de care mai frumoase, îndrăznețe și mai nevăzute, care să convingă încă o dată electoratul pentru a introduce în urnă biletul norocos al unei funcții de demnitate publică, pentru cei care sunt mai carismatici și lipsiți de inhibiții în a păcăli opinia publică, după 34 de ani de experiențe negative.

Mereu în agricultură am dus lipsa unor subiecte (câte au fost, au fost prea puține) care să creeze cu adevărat baza unei strategii naționale pentru agricultură, care să fie asumată la modul general de clasa politică și care să rezulte din analiza argumentată a nevoilor agriculturii în raport cu modul de economie pe care dorim să o dezvoltăm, pentru a putea reprezenta și deveni un sector profitabil al economiei românești.

În acest sens, fără a avea pretenția unor adevăruri absolute, voi încerca în următoarea serie de articole ale rubricii ,,Gânduri de fermier”, să lansez sau să relansez câteva teme pe care le consider de mare importanță pentru agricultura românească, dar nu numai, cumva ca o provocare și pentru alți colegi din agricultură, dar și pentru specialiști din institute de cercetare, mediul asociativ, presa agricolă și mulții alții care se doresc implicați, de a participa cu argumente la astfel de discuții, dar și de a continua astfel de dezbateri și în alte direcții unde eu personal nu mă pricep.

Poate mulți crescători de animale, legumicultori, apicultori sau viticultori care vor citi vor fi nemulțumiți de alegerile mele, dar eu nu sunt specialist în zootehnie, vie sau pomi, legumicultură sau apicultură, însă îi invit pe cei care activează în aceste sectoare să aleagă teme, să sintetizeze o serie de argumente și, dacă se consideră că este nevoie, mă pot contacta pentru a le găsi o formă de a le face publice în paginile revistei.

 

Seceta la alții

 

Legat de subiectele articolelor următoare pe care o să le propun cititorilor, am încercat să aleg o serie de teme care să implice și să aibă relevanță pentru mai multe sectoare și pentru mai mulți fermieri din agricultură, dar în același timp să reprezinte o minimă platformă de discuții în perioada următoare de campanie electorală, inclusiv pentru cei care visează să conducă destinele agriculturii românești.

Revenind la subiectul propus pentru acest articol, ne reîntoarcem în timp în primăvara acestui an, când au apărut o serie de informații pe fluxurile de știri, legate de seceta gravă care se abătuse asupra agriculturii spaniole.

Trebuie menționat că Spania are în mod obișnuit probleme cu seceta, dar la începutul anului 2023 se confrunta cu o secetă cum nu mai existase în agricultura spaniolă în ultimii circa 80-100 de ani, mai ales că aceasta era o continuare a anului 2022, la fel foarte secetos, deci efectele amplificându-se la un nivel extrem de mare și grav.

În aceste condiții, specialistul în agro-climatologie Serge Zaka a descris într-o intervenție pentru presa spaniolă (preluată de EURONEWS) că ,,Spania este într-o situație de megasecetă, suferind cea mai mare parte a efectelor secetei din vara anului 2022 și apoi a iernii uscate care a urmat. Starea [actuală] a solului și a rezervelor de apă corespunde în general cu ceea ce vedem de obicei în august. Acest lucru este total fără precedent”.

Într-o altă intervenție pentru televiziunea spaniolă, expertul Jorge Olcina, șeful laboratorului de climatologie de la Universitatea din Alicante, arăta că „situația este deosebit de alarmantă în regiunile Catalonia și Andaluzia, unde rezervoarele de apă sunt la mai puțin de 25% din capacitatea lor”.

Din această cauză, guvernele regionale ale ambelor regiuni au impus restricții de apă la sfârșitul lunii februarie, ceea ce înseamnă că locuitorii nu au mai avut voie să-și ude grădinile sau să-și umple piscinele. Fermierii au fost rugați, de asemenea, să reducă irigarea.

În continuarea intervenției sale, dl Olcina arăta că ,,nici restul Spaniei nu este în afara pericolului. Starea rezervelor este din ce în ce mai îngrijorătoare în regiunile Valencia, Murcia, Castilia-La Mancha și Extremadura. Stocul de apă disponibil a scăzut sub 40% din capacitatea totală”.

Astfel, se contura la acel moment situația critică a rezervelor de apă ale Spaniei, și aici trebuie să înțelegem că vorbim de rezervele de apă pentru populație, economie, agricultură și orice alt sector care vă mai vine în minte.

Ca o curiozitate, este de menționat că și în Spania mai există obiceiul de a invoca prezența și intervenția divină, dar fără a fi motiv de derâdere și batjocură în societate, și asta deoarece înainte de a emite o concluzie, lumea de acolo (societatea, în general) se apleacă mai serios asupra lucrurilor și dacă constată că oamenii aceia (fermierii, în cazul nostru) nu mai pot face nimic altceva, toate soluțiile fiind deja epuizate, pot înțelege acest gest de natură religioasă și o văd ca ultimă soluție în fața incapacității autorităților de a-i ajuta.

Astfel, presa spaniolă a relatat despre mai multe astfel de procesiuni religioase, precum cele din satul andaluz Jaen, unde pe 1 mai 2023 s-a organizat o astfel de acțiune, denumită ,,El Abuelo”, unde locuitorii s-au rugat pentru ploaie, scoțând statuia lui Hristos pentru a le întări rugăciunile, fapt care se mai întâmplase doar în anul 1949.

Poate este important de știut că în Spania, începând cu anii ‘50, s-au instalat sute de baraje și sisteme de deviere a cursurilor de apă, pentru a răspunde lipsei recurente a acesteia. În total, țara are acum aproximativ 1.200 de baraje și rezervoare artificiale, mai multe decât oricare altă țară din Europa, dar nu numai. Majoritatea acestor baraje se găsesc în jumătatea de sud a Spaniei, furnizând apă în principal zonelor intensiv agricole, dar și fermelor mai mici sau activităților turistice și nevoilor populației.

Întorcându-ne la subiectul nostru, guvernul spaniol, evaluând situația ca fiind extrem de gravă atât pe termen scurt, dar și în perspectivă, a decis în urma unei reuniuni de urgență a cabinetului o primă serie de măsuri, prin alocarea unei sume de circa 2,19 miliarde de euro pentru două componente, prima în valoare de vreo 749 de milioane de euro, ca sume de completare la despăgubirile acordate fermierilor spanioli, și a doua componentă de circa 1,4 miliarde de euro, pentru construirea de noi baraje de colectare a apei.

Nu trebuie uitat că la acest moment sistemul spaniol de asigurări pentru agricultură care funcționează sub forma societății ,,AGROSEGURO” este cel mai performant din Europa, dar în astfel de situații chiar și acesta își atinge limitele, iar statul a fost nevoit să intervină sub diferite forme pentru a salva fermierii de la dispariție, inclusiv prin acordare de despăgubiri financiare, dar și prin exceptarea de la anumite taxe și impozite.

Cu toată reacția rapidă a guvernului spaniol, dată poate și de apropierea la acel moment a alegerilor locale și municipale, specialiștii au tras și alte semnale de alarmă, în sensul că această soluție privind ,,construirea mai multor rezervoare de apă nu mai are sens: nu mai avem apă de pus în rezerve”, a spus Olcina de la Universitatea din Alicante. „În schimb, trebuie să dezvoltăm noi moduri de a folosi apa, cum ar fi reutilizarea apei. Dar, mai presus de toate, trebuie să folosim mai conștient apa”, a adăugat acesta, astfel putând să ne ducem cu gândul că acest program s-ar putea să reprezinte doar bani risipiți în condițiile în care se consideră că în Spania climatul se schimbă, inclusiv în zona montană, ariditatea crește și astfel sursele de apă care să umple rezervoarele și barajele scad, deci programul ar fi inutil.

 

România și necesitatea de apă

 

Plecăm cu gândul la acest moment al povestirii din Spania pentru a veni înapoi pe plaiurile mioritice și să vedem în același context cum stăm cu rezervele și consumul de apă.

La acest moment, Hidroelectrica are o capacitate de stocare, în cele circa 40 de lacuri de acumulare, de vreo patru miliarde de metri cubi, apă care este folosită aproape exclusiv pentru producția de energie electrică, regularizarea unor cursuri de apă împotriva inundațiilor și viiturilor, dar și pentru consumul populației și al industriei, într-o foarte mică măsură.

Consumul de apă al României a cunoscut în ultimii 35-40 de ani o variație extrem de importantă, în sensul că acesta, înainte de Revoluție și în primii ani după aceasta, se ridica la circa 20 de miliarde de metri cubi anuali, cam cât este consumul actual al Germaniei.

Acum, trebuie să înțelegem că acest consum era atât de ridicat și din cauza consumurilor exagerate din industrie, din cauza unor tehnologii energofage sau a risipei, dar și din cauza consumului pentru agricultură, care se ridica la aproape 5,5-6 miliarde de metri cubi pe an, adică cu peste 50% mai mult decât sunt rezervele Hidroelectrica azi.

Datele ultimilor ani arată, conform Apelor Române, că în 2018 cererea era de 6,86 miliarde de metri cubi, iar acum s-a ajuns la 8,6 miliarde, iar cea mai mare creștere s-a înregistrat la cererea de apă în agricultură, de la 1,62 miliarde la 2,8 miliarde în doar cinci ani, asta datorită creșterii suprafeței irigate.

Tot conform acelorași date, consumul casnic a crescut cu doar vreo 0,2 miliarde de metri cubi, de la 1,16 miliarde de metri cubi de apă la 1,35 miliarde. Potrivit datelor INS, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a ajuns în 2022 la 597 milioane de metri cubi, o scădere ușoară față de 2021.

În această trecere în revistă a rezervelor de apă trebuie avută în vedere că de principiu distribuirea cursurilor de apă (nu a volumelor de apă) pe teritoriul țării este relativ uniformă, doar că cele mai mari captări sunt pe Dunăre cu cele două baraje de la Porțile de Fier 1 și 2, iar apoi mai sunt câteva baraje mari pe râuri interioare (Bicaz, Vidraru, Vidra, Izvorul Muntelui, Oașa și altele).

O primă observație ar fi că în România mai există posibilități imense de construcție de noi baraje de acumulare, atât de natură tehnică, în sensul în care să găsim locații care să prezinte conformație naturală, dar și versanți de natură geologică potrivită pentru a se construi barajul, dar mai există și surse de apă care pot fi captate pentru astfel de întrebuințări.

După opinia profesorului Dorel Pavel și studiile realizate de ISPH, potențialul hidroenergetic neexploatat este estimat la circa 8000 Mwh, adică echivalentul a circa 11-12 reactoare nucleare precum cele de la Cernavodă (unul are o putere instalată de circa 700 Mwh), iar acumulările de apă se pot ridica la cca 6-7 miliarde metri cubi apă. În această estimare s-au inventariat doar situațiile foarte favorabile economic și tehnic, potențialul fiind mult mai mare dacă se vor lua în calcul și variantele bune economic sau cele medii.

Acest potențial a fost blocat în mare măsură de politica dusă prin Ministerul Mediului, care oficial a invocat eventualele probleme de mediu care pot apărea, dar care nu au fost demonstrate nicăieri în lume în cazul unor construcții și exploatări durabile, urmărite permanent, și unde se aplică legea în mod precis atât în timpul construcției, dar și ulterior pe durata exploatării, ci, din contră, se consideră că avantajele și beneficiile pot fi extrem de importante pentru natură și om.

Sunt numeroase exemple în acest sens, iar mulți dintre cei care mai fac turism în România se duc și admiră lacul de la Oașa sau lacurile Scropoasa sau Bolboci din Masivul Bucegi, care pot fi luate drept model de bună practică.

Având în vedere experiențele de la noi cu modul de manifestare al clasei politice, de multe ori și sub umbrela unor propuneri fără logică și temei științific ale Comisiei Europene, ne putem pune întrebarea dacă Ministerul Mediului nu a fost folosit ca organ de limitare a dezvoltării locale prin exploatarea resurselor hidroenergetice și, pe de altă parte, de stimulare a unor alte activități de producere a energiei, pe bază de panouri fotovoltaice sau eoliene (toate venite din import), care au impact chiar mai mare asupra naturii, dar acesta este un subiect separat.

Cert este că România, dacă dorește astăzi, să zicem, să își amenajeze circa patru milioane de hectare de teren agricol irigat (asta însemnând repararea celor trei milioane de hectare de pe timpul lui Ceaușescu și încă un milion de hectare care ar fi de dorit drept amenajări noi) și să poată asigura măcar 150 mm/ha/an (adică 1500 mc/h sau echivalentul a 3 udări), are nevoie de surse de apă de 6 - 6,5 miliarde de metri cubi, adică de 1,5 ori cât poate înmagazina astăzi Hidroelectrica, presupunând că ar și folosi această apă pentru irigații, ceea ce nu se întâmplă.

La fel este de reținut că într-un an secetos cum a fost și acesta, o cultură de porumb are nevoie de 4-5 udări, iar o cultură de soia, de 5-6 udări, ceea ce ar duce consumul de apă necesar irigațiilor pentru suprafața avansată de 4 milioane ha la un volum de 8-9 miliarde de metri cubi de apă.

Trebuie menționat că astăzi noi, ca țară, nu avem stocuri de apă pentru irigații, adică ne asigurăm apa de irigații doar din ce curge pe Dunăre sau anumite râuri interioare (un procent foarte mic), fără să putem folosi acumulările din barajele de la Porțile de Fier 1 și 2 care sunt exclusiv pentru producerea de energie electrică, iar pe râurile interioare nu avem amenajări de captare a apei de irigații pentru folosință în timpul verii (nu avem captări de apă nici pentru industrie sau turism), ele fiind tot pentru energie electrică și într-o foarte mică măsură pentru nevoile populației sau industriei, asta cu toate că ne uităm la apă cum curge liber pe râurile interioare și Dunăre, și, neîngrădit, către mare.

Este obligatoriu să înțelegem cu toții că în România dezvoltarea economică viitoare (industrie, agricultură, turism, populație) se bazează aproape în totalitate pe apa care curge prin intermediul cursurilor de apă, deoarece noi nu avem baraje de captare. Dacă cursurile scad sau seacă, în acele zone autoritățile nu au soluții de suplinire a lipsei de apă (în afară de cisternele pompierilor), cum ar fi putut fi existența în amonte a unui baraj, căruia să i se dea drumul în mod controlat pentru a susține nevoile economice și sociale.

Pentru cei care nu știu sau au uitat foarte repede, anul trecut în România, în jurul datei de 1 august, s-a oprit apa de irigații în sudul țării, din cauza nivelului scăzut al Dunării care făcea imposibilă aducțiunea de apă, iar situația nu a putut fi atenuată cu barajele de pe Dunăre, deoarece acea apă, așa cum am arătat mai sus, avea o altă destinație. Dar odată cu scăderea cursurilor râurilor au fost puse la grea încercare și alimentarea cu apă pentru populație, industrie, răcirea reactoarelor de la Cernavodă, circulația fluvială și multe altele.

Dacă ne referim la agricultură, este sugestiv exemplul din acest an, când la neirigat în zona mea (Brăila), dar și în alte județe limitrofe producția de porumb a fost de 250-400 kg/ha, iar la irigat producția este de 10-12 to/ha. Dacă o raportăm la 2 milioane ha irigate (jumătate din cât am propus pentru amenajat), vorbim de o producție de 20 de milioane de tone/an, cu o valoare de piață astăzi de circa 3,6 miliarde euro/an, totul fiind posibil în acest scenariu.

Ecologiștii trebuie și ei să înțeleagă că și fauna sau plantele mor fără apă, deci o regularizare a acestor cursuri de apă ar ajuta și aceste aspecte, iar beneficiile ar fi incomparabile în raport cu problemele care ar putea apărea.

 

Avem interesul unor astfel de investiții în viitorul apropiat în România?

 

Personal, fără presiunea societății cu toate elementele care o constituie, nu cred că avem o clasă politică să poată prevedea o astfel de ,,APOCALIPSĂ”, iar asta va fi una dintre greșelile fundamentale ale noastre ca țară și nație, cu mult mai mare decât greșeala care se dovedește acum a lipsei unui buget de înarmare la un nivel rezonabil de-a lungul ultimilor 30 de ani, fapt care ne-a dus într-o situație de vulnerabilitate pe care încercăm să o recuperăm, dar nu va fi ușor.

Nu trebuie să neglijăm scenariul foarte probabil ca ariditatea multor regiuni din sudul, estul și vestul tării să crească și noi să nu avem instrumente de intervenție pentru a salva producția de hrană a țării, iar decât să ajungem să dăm anual câteva sute de milioane de euro pentru despăgubiri fără finalitate, nu ar fi mai bine să gândim un program de captare a resurselor de apă care azi se pierde?

Cred că realizarea unor investiții în astfel de baraje ar putea fi un pilon de bază al strategiei de asigurare a securității alimentare a țării, dar și garanția unei dezvoltări economice, care nu va fi posibilă fără apă.

Legat de problema resurselor de apă ale unei țări sau alteia, mi s-au părut interesante afirmațiile ministrului moldovean al Agriculturii, domnul Bolea, care afirma că în raioanele din sudul țării (Republica Moldova) nu ar trebui să se mai cultive porumb, în condițiile în care precipitațiile însumează cca 200-300 mm/am, iar consumul porumbului este de 500-600 mm/an pentru o producție decentă.

Afirmația mai includea o parte referitoare la nevoia unor reglementări legale privind cultivarea acestei plante, dar care până la urmă a fost dezmințită de demnitarul moldovean.

Totuși, această afirmație îmi aduce aminte de o situație din Franța, unde în departamentele din centrul și nordul Franței nu găsești fermieri care să cultive porumb boabe decât în mod excepțional, deoarece condițiile climatice nu sunt cele mai bune, rezumându-se la porumbul de siloz pentru zootehnie sau la cultivarea cerealelor, sfeclei de zahăr sau a rapiței, iar asta deoarece acești fermieri ascultă de sfaturile cercetătorilor din diferite institute de cercetare sau camere agricole.

Ca să spui acest lucru în România, în sensul că poate trebuie începută o discuție despre recomandările de amplasare a culturilor sau activităților agricole în anumite zone cu probleme climatice, nu ar face decât în cele mai multe situații ca aceia care ar avea ceva de spus să rămână rezervați, în schimb fel de fel de neaveniți își vor da cu părerea în funcție de cum ar bate vântul, iar astfel, din păcate, mulți fermieri dintre cei care ar trebui să fie protejați de astfel de recomandări vor sfârși prin falimentul fermei, fenomen existent, dar nerecunoscut azi.

 

Care ne sunt urgențele

 

În concluzie, cred că avem nevoie urgentă de:

I. Realizarea unei strategii de captare a resurselor de apă în vederea creării unor rezerve strategice pentru susținerea agriculturii și a industriei în condiții de calamitate naturală gravă.

  • Această strategie ar trebui să aibă în vedere și reducerea/eliminarea importurilor de pește, care se cifrează la cca 110.000 de tone pe an, reprezentând între 85-90% din consumul intern.

  • Poate fi baza unor dezvoltări locale de natură turistică, așa cum a început lacul Oașa, sau de prea mult timp așteaptă o inițiativă în acest sens alte lacuri de acumulare ca Bolboci sau Scropoasa.

  • Asigurarea stocurilor de apă pentru consumul populației sau al obiectivelor industriale, în special al celor strategice, dar nu numai.

Acest program ar trebui să cuprindă captările care ar putea fi realizate în zonele montane pe cursurile existente, care apoi ar putea fi folosite și drept canale pentru conectarea la noi amenajări de irigații sau pentru aprovizionarea Dunării pentru a avea nivel care să facă posibilă irigarea culturilor din sud-estul țării.

Ar trebui să ne gândim să ducem apa Dunării pe albia unor cursuri care se varsă în fluviu pe teritoriul românesc, ca să nu fim nevoiți apoi să împărțim cu ,,frații bulgari”, iar astfel de cursuri sunt Ialomița/Prahova sau Buzău, care vin din zonele montane și care pot prelua pe parcurs și alte surse de apă.

O astfel de gândire poate fi implementată și în sudul țării, folosindu-se culoarul râurilor Argeș/Dâmbovița, dar la fel, și cu riscurile asociate, bazinele Oltului și Jiului. În plus, nu ar trebui uitată finalizarea proiectului amenajării Siret-Bărăgan.

II. Realizarea unei strategii de obținere a resurselor de apă pentru ,,înverzirea Dobrogei” prin desalinizarea apei de mare, astfel încât să fie asigurată apa pentru irigații și industrie.

  • Costul energiei pentru uzinele de desalinizare ar putea fi redus și ,,verde”, având în vedere că zona este propice atât pentru energie fotovoltaică, dar și eoliană (pe lângă cea nucleară de la Cernavodă), care ar asigura costuri reduse de obținere a apei.

  • Sursele de apă astfel obținute ar putea permite și o reindustrializare a zonei, care ar permite fructificarea existenței portului Constanța, dar lipsa apei este un impediment pentru multe sectoare economice.

Această regiune, Tulcea și Constanța, ar însemna circa 450.000 ha potențial irigabile, zonă care ar putea cunoaște o dezvoltare fantastică prin culturi de origine subtropicală, atât culturi vegetale, dar și culturi pomicole sau viticole și cu desfacere la export (caise, piersici, struguri de masă, smochin, migdale, legume).

Dar pentru a dimensiona și realiza o estimare corectă și fiabilă a modului de gestionare a resurselor de apă, am avea nevoie și de alte analize, dar și de alte măsuri. Aici ar trebui să ne gândim la stimularea fermelor cu sere hidroponice care permit recircularea apei și consumurile cele mai eficiente dintre toate sistemele de cultură ale legumelor.

Trebuie avute în vedere și recuperarea, și reutilizarea apei, noi fiind acum în situația în care avem stații de epurare care curăță apa și îi dau drumul în diferite cursuri de apă, în loc să o reutilizeze în procesul de producție sau în alte scopuri, aspecte care se întâmplă și la stațiile de epurare a apelor din unele localități sau complexe zootehnice.

Autoritățile trebuie să se trezească din visele frumoase cu râuri repezi și ape cristaline care nu se mai opresc și să încerce să vizualizeze terenuri aride, lipsa vegetației și a animalelor, imagini ale „APOCALIPSEI” resurselor de apă care se apropie cu pași repezi, iar la rândul lor ecologiștii de cafenea trebuie să înțeleagă că plantarea unui pom sau interzicerea agriculturii intensive va aduce doar niște mici modificări la imaginile apocaliptice anterioare, adică pe lângă peisajele aride vor mai fi și oameni subnutriți, muribunzi și care nu vor mai avea puterea să se gândească la nimic.

Dar despre asta și multe alte aspecte, într-un număr viitor. În rest, numai de bine.

*****

De ceva timp, cochetez cu unii dintre colegii din presa agricolă la un mod de organizare a unor grupuri de lucru sau denumite oricum altfel, dar fără a avea patronajul unui minister, asociații profesionale sau organizații de presă, ci o formă cât mai independentă, dar unde să participe specialiști din ASAS, Institutul de Economie Agrară, INCDA Fundulea și stațiunile din teritoriu, MADR, organizații ale fermierilor, specialiști din presa agricolă și fermieri cu astfel de competențe, care cu toții, într-un spirit voluntar, dar asumat, să pună umărul la un astfel de proiect. Normal că doar presa (în special cea agricolă) poate face promovarea și diseminarea unui astfel de proiect. Trebuie menționat că un astfel de proiect nu este dedicat celor care își doresc o trambulină ministerială sau parlamentară, ci pentru cei care în mod altruist ar dori să aloce timp, și nu puțin, pentru studiu, pentru a scrie și pentru a susține astfel de programe atât de necesare, după cum bine constatăm de vreo 30 de ani încoace.
Dar vom putea construi un astfel de forum pentru dezbatere, fără a pune înainte egoismul și dorința de a mai avea o funcție sau avantaj personal? Eu sper sincer că da și sunt deschis discuțiilor cu toți cei care ar îmbrățișa o astfel de idee, și aștept cu drag orice feedback în acest sens.

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 16 octombrie 2023 a demarat Campania de autorizare a plăților în avans aferentă Cererilor de plată depuse în anul 2023.

Pentru anul de cerere 2023, în conformitate cu Regulamentele UE, statele membre pot acorda plăți pentru intervenții/măsuri, cu încadrarea în procentul de maximum 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul măsurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Pe 16 octombrie a.c., Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se asigură cadrul legal pentru plata a peste un miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plăți derulată de către APIA, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2023 (OUG nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării). De prevederile actului normativ beneficiază pe Pilonul I al PS PAC 2023-2027 un număr de circa 800.000 fermieri pentru plata avansului aferent Cererilor de plată depuse în anul 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2023

apia 1

apia2

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 septembrie 2023.

Plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2022.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Disciplina de Apicultură și Sericicultură, face parte din consorțiul european al Proiectului Better-B, care are drept obiectiv principal restaurările, armonizările și echilibrările fiziologice ale coloniilor de albine. Consorțiul este format din 18 parteneri din 14 țări, iar coordonator este prof. dr. Dirk de Graaf, de la Universitatea Gent (Belgia), care a fost distins în 2021 cu titlul Doctor Honoris Causa al USAMV Cluj-Napoca.

Proiectul Better-B este finanțat cu 6,3 milioane euro din partea Uniunii Europene, a Regatului Unit și a Elveției, iar cercetările sunt dedicate îmbunătățirii tehnologiei apicole, rezistenței la stresul abiotic, la schimbările climatice, pierderea habitatului și la acțiunea substanțelor chimice periculoase.

Tema principală se referă la coloniile de albine, care sunt adesea slab adaptate pentru a face față stresului extern, cum ar fi schimbările climatice, pesticidele, provocarea și atacul paraziților, exacerbate de practicile apicole moderne. Specialiștii din cadrul proiectului subliniază faptul că reziliența apiculturii este susținută în primul rând de valorificarea puterii naturii, de restabilirea armoniei și echilibrului, atât la nivelul albinei ca individ, cât și la nivel de colonie sau între colonie și mediul ei.

„Consorțiul Better-B consideră calea către armonie și echilibru ca fiind reprezentată de coloniile darwiniene: colonii abandonate sau sălbatice, care au supraviețuit în mediul sălbatic sau au fost selectate pe criterii bazate pe potrivirea caracterelor de rezistență. Cu toate acestea, astfel de colonii lipsesc de obicei din efectivele de multiplicare și alte multe caracteristici favorabile, importante pentru apicultura modernă. Soluția noastră este să înțelegem procesele și mecanismele care sunt selectate în natură, pentru a putea adapta practicile moderne de apicultură tehnologiilor apicole avansate. Acesta este proiectul Better-B”, a explicat prof. dr. Daniel S. Dezmirean, decan al Facultății de Zootehnie și Biotehnologii și responsabil cu implementarea Proiectului Better-B din partea USAMV Cluj-Napoca.

Implementarea acestei noi abordări a managementului apicol va fi întreprinsă în strânsă colaborare cu apicultorii români, ca părți interesate. Specialiștii din cadrul proiectului consideră că armonia și echilibrul trebuie să aibă loc pe trei niveluri - mediul înconjurător, albinele melifere și practicile apicole, toate urmând a fi abordate în cadrul Proiectului Better-B, care va avea o durată de patru ani.

Better B

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Ediția de toamnă a Festivalului Internațional al Vinului din România RO-Wine se desfășoară în perioada 13 – 15 octombrie 2023, în București, la Fratelli Studios. Evenimentul este orientat exclusiv către piețele vinului premium și de lux.

RO Wine - International Wine Festival of Romania include crame din România, Europa și alte regiuni viticole ale lumii, o selecție gourmet impresionantă, masterclass-uri susținute de oaspeți de autoritate și evenimente speciale.

Producătorii de vin beneficiază de oportunități comerciale atractive, la nivel local, dar și internațional. Operatorii și consumatorii HoReCa sunt bineveniți să se bucure de cele mai înalte standarde pe care le poate oferi industria.

„Pentru mine, RO Wine - International Wine Festival of Romania înseamnă foarte mult, înseamnă bucurie, oameni dragi și mereu vinuri extraordinare. Una dintre cele mai mari satisfacții este să pot oferi contextul ideal în care vinurile bune să poată fi descoperite de un public care să le aprecieze la adevărata lor valoare. Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. În fiecare an, festivalul oferă o interacțiune directă cu operatorii premium HoReCa și cu oameni pasionați de vin din întreaga lume”, a declarat Marinela Ardelean, organizator RO Wine.

marinela

 

Salonul „Gustul Italiei”

 

La festivalul RO Wine, ICE - Agenţia Italiană pentru Comerţ Exterior și ITA Bucarest, precum și companii italiene sunt prezente în cadrul Salonului „Gustul Italiei” cu o selecție de produse de excepție.

Vineri, 13 octombrie, are loc deschiderea oficială a Salonului „Gustul Italiei”, iar ambasadorul Italiei la București, Alfredo Durante Mangoni, va fi prezent la eveniment și va face declarații despre relația de comerț dintre Italia și România, va oferi date despre importurile de produse italiene și despre consumul acestora în rândul românilor. Totodată, sunt prezenți peste 40 de producători de top din Italia (crame, producători de făinoase, dulciuri, brânzeturi etc).

Potrivit datelor Ambasadei Italiei la București, România este a 17-a piață de desfacere a produselor agroalimentare italiene. În 2022, țara noastră a importat produse agricole și agroalimentare din Italia de peste 770 de milioane de euro. Românii au consumat în 2022 peste 19.000 de tone de paste făinoase și peste 96.000 de hectolitri de vin din Italia. Din totalul vinurilor italiene importate în 2022, circa 50% a fost reprezentat de vinurile spumante.

 

Masterclass-uri la RO Wine

 

Vineri, 13 octombrie 2023

17:00 – 18:00 Masterclass  „Vinuri din Argentina: RUTINI – prima familie în vinuri fine”. Vinurile cramei RUTINI sunt importate în România de Global Wine & Fine Spirits. Speakeri: Dragos Ghinea și Florin Bejan.

19:00 – 19:30  Lansare carte „ȚARA ȘI VINUL” de Marinela Ardelean - Tritonic Books | Speakeri: Marinela Ardelean, Valeriu Stoica și Bogdan Hrib.

Sâmbătă, 14 octombrie 2023

13:00 – 14:00 Masterclass „Discover the Frescobaldi Crus”. FRESCOBALDI este importat în România de PARMAFOOD.

Speaker: Maria Chiara.

14:00 – 15:00 Masterclass „California's Top Tier: A 100-Point Wine Exploration”. Kendall – Jackson, importator PARMAFOOD.

Speaker: Michele Fazari.

15:00 – 16:00 Masterclass „Pinot Noir & Muzică Live” – Jidvei

Speaker: Constantin Drăgan

17:00 – 18:00 Masterclass Peuch Haut - Gust și tradiție din Languedoc, importator: VINEXPERT.

Speaker: Jean-Bernard Tison.

Duminică, 15 octombrie 2023

14:00 – 15:00 Masterclass „Borgogno și marele terroir din Barolo”. BORGOGNO FONTANAFREDDA importat de PARMAFOOD.

Speaker: Andrea Graneris.

16:00 – 17:00 Masterclass „Vinuri spumante premium din Spania: Cava și abordarea mediteraneană”. HOLA BARCELONA, importator GLOBAL WINES & FINE SPIRITS.

Speaker: Tom Dukker, Managing Partner HOLA BARCELONA.

Mai multe detalii despre RO Wine - International Wine Festival of Romania găsiți pe site-ul evenimentului (https://romaniawinefestival.com/), iar pentru bilete accesați link-ul: https://www.bilete.ro/ro-wine/.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista