producator agricol - REVISTA FERMIERULUI

QU DONGYU, DIRECTOR GENERAL AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTUĂ (FAO):

Pandemia COVID-19 pune o presiune enormă asupra sistemelor publice de sănătate din întreaga lume, iar milioane de oameni din cele mai avansate economii ale lumii se află în diverse forme de carantină.

Știm că pierderile umane vor fi mari și că eforturile masive de a ține piept epidemiei implică costuri economice grele.

Pentru a reduce riscul de afectare și mai mare generat de o lipsă de alimente pentru milioane de oameni, chiar și în țările bogate, întreg globul trebuie să ia măsuri imediate pentru a reduce perturbările în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

Este necesar un răspuns coordonat și coerent la nivel global pentru a împiedica această criză de sănătate publică să declanșeze o criză alimentară în care oamenii să nu aibă acces sau să nu-și poată permite să se alimenteze.

Deocamdată, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securității alimentare, în ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate.

Deși nu este nevoie de panică, pentru că  există o cantitate suficientă de alimente pentru toți, trebuie să fim pregătiți să facem față riscului în care alimentele să nu fie disponibile acolo unde este nevoie.

Focarul COVID-19, cu toate blocajele însoțitoare, a creat o congestie logistică care a ricoșat pe lanțurile valorice ale economiei globale moderne.

Restricțiile de circulație, precum și refuzul din partea lucrătorilor pot împiedica fermierii să-și gestioneze fermele și procesatorii de produse alimentare (care se ocupă de majoritatea produselor agricole) să-și exercite atribuțiile. Lipsa de îngrășăminte, medicamente veterinare și de alte aporturi necesare ar putea afecta și producția agricolă.

Închiderea restaurantelor, cumpărăturile alimentare mai puțin frecvente diminuează cererea de produse proaspete și produse pescărești, afectând producătorii și furnizorii, în special fermierii mici, cu consecințe pe termen lung pentru populația din ce în ce mai urbanizată a lumii, fie că se întâmplă asta în Manhattan sau Manila.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie să pună în aplicare măsuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentară națională.

Având în vedere experiența crizei globale a prețurilor la produsele alimentare din 2007-2008, știm că astfel de măsuri nu pot decât să agraveze situația.

Restricțiile la export instituite de țările exportatoare pentru a crește disponibilitatea alimentelor pe piața internă ar putea duce la perturbări grave pe piața alimentară mondială, ceea ce duce la creșterea prețurilor și totodată la volatilitatea acestora.

În 2007-2008, aceste măsuri imediate s-au dovedit extrem de dăunătoare, în special pentru țările cu deficit alimentar, cu venituri mici și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a procura mărfuri alimentare pentru cei nevoiași și vulnerabili.

Cu toții ar trebui să învățăm din trecutul nostru recent și să nu facem de două ori aceleași greșeli.

Factorii de decizie trebuie să aibă grijă să evite restrângerea accidentală a condițiilor de aprovizionare cu alimente.

În timp ce fiecare țară se confruntă cu propriile provocări, colaborarea - între guverne și întreaga gamă de sectoare și părți interesate - este primordială. Avem o problemă globală care necesită un răspuns global.

Trebuie să ne asigurăm că piețele alimentare funcționează corect și că informațiile despre prețuri, producție, consum și stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor în timp real. Această abordare va reduce incertitudinea și va permite producătorilor, consumatorilor, comercianților și procesatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să nu admită un comportament de panică nejustificat pe piețele alimentare globale.

Efectele pandemiei COVID-19  asupra sănătății unora dintre cele mai sărace țări sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine că orice criză alimentară care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care îl putem evita.

Avem deja 113 milioane de oameni care suferă de foame acută; în Africa subsahariană, un sfert din populație este subnutrită. Orice perturbări în lanțurile de aprovizionare cu alimente vor intensifica atât suferința umană, cât și provocarea de a reduce foamea în întreaga lume.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a nu lăsa să se întâmple acest lucru. Prevenirea costă mai puțin. Piețele globale sunt esențiale pentru atenuarea șocurilor ofertei și cererii în state și regiuni și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că sunt reduse la minimum orice întreruperi în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

COVID-19 ne amintește în forță că solidaritatea nu este caritate, ci simțul realității.

Foto credit: @FAO Pier Paolo Cito FAO

Publicat în Opinii

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune autorităților o serie de măsuri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației cu hrană. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. „Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora, pachet de măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează”, arată confederațiile și asociațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

România este o țară preponderent agricolă. 45% din populație locuiește în mediul rural și 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar. Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. „Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranță națională”, precizează un comunicat de presă al alianței formată din organizații profesionale din sectorul agroalimentar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

„1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agroalimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va crea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente. Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului. În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri. Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin. 3 lit. a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și servicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art. 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană, mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgentă a unui ghid pentru starea de urgență COVID-19 dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul. Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.”

Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Publicat în Comunicate
Duminică, 22 Martie 2020 22:23

Căpșune românești în miez de iarnă

La marginea Aradului, funcționează cea mai mare exploatație cu căpșuni din vestul țării. O afacere cu un „gust delicat”,  întinsă pe aproape un hectar, cotată la un milion de euro ca investiție și pusă pe picioare grație unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă, în cuantum de 90%. Serele de căpșuni de la Arad sunt prevăzute cu dotări de ultimă generație, tehnologie ultramodernă pentru irigat, o linie de ambalare, mașină de deshidratat și un mic spațiu de depozitare.

„În teorie, partea noastră de finanțare la proiect a fost de 10%, în practică însă a fost mai mare. Proiectul a fost aprobat la o cotație euro de 4,53 lei, iar noi am plătit aproape totul la 4,7 lei. Plus alte costuri neeligibile pe care ni le-am asumat.”

Măcar teoretic, finanțarea proiectului societății Iama Agri & Co SRL este de 90% nerambursabilă, pentru că realitatea a distribuit procentele altfel, după cum ne-a arătat Iasmina Stoici, administratorul serelor. „În teorie, partea noastră de finanțare la proiect a fost de 10%, în practică însă a fost mai mare, pentru că, din start, am avut o pierdere la schimbul valutar. Proiectul a fost aprobat la o cotație euro de 4,53 lei, iar noi am plătit aproape totul la 4,7 lei. Plus alte costuri neeligibile pe care ni le-am asumat. Cred că diin 90% valoare nerambursabilă a proiectului, în realitate nu depășește 70%”.

Reprezentanții societății Iama Agri & Co, beneficiarul proiectului cu finanțare europeană, au optat pentru un model olandez de seră și cultivă căpșunele în substrat de nucă de cocos, tehnologie adoptată în premieră în România la serele de la Biled, din județul Timiș. De altfel, și afacerea cu căpșuni de la Arad își are rădăcinile tot în județul Timiș, la Peciu Nou, acolo unde Iasmina Stoici a cultivat pentru prima oară căpșuni în spațiu protejat… și a mers. Amplasarea la Arad a serei a fost decisă de vecinătatea cu autostrada, ceea ce face mult mai facilă distribuția în țară. Experiența acumulată i-a permis ulterior să meargă pe un soi de căpșuni considerat „sigur”, soiul Albion. „Este un soi remontant, destul de răspândit în România. L-am ales pentru că este foarte rezistent pe timp de vară. Rezistă foarte bine la căldură, deși, în toamnă târziu, are ceva probleme cu făinarea. Mai are avantajul că este productiv și gustos. Chiar m-a întrebat cineva dacă poate să facă dulceață. Se poate. A făcut și a ieșit foarte bună. Ca în fiecare an, am încercat și un alt soi, am pus Irma, a fost ok, dar nu ne-a satisfăcut. La anul, vom încerca Harmony. Vom testa în fiecare an, până când vom găsi un soi mai nou și mai bun decât Albion”, a precizat Iasmina Stoici.

La Arad, Iama Agri & Co produce căpșune pe parcursul întregului an, începând din primăvară și terminând în luna decembrie.

„Avem o piață bună. Căpșunele românești au căutare atât în cofetării, cât și în supermarketuri.”

Bani investiți „cu cap”

Gustul este o variabilă greu de determinat și, pentru a nu risca nimic, Iasmina Stoici reduce tratamentele la minimum.

Tehnologia de cultivare a căpșunilor este mult mai complicată decât s-ar crede. Fiind pe substrat de cocos, rețeta de irigare trebuie să fie foarte clară. „Și plantele, ca și oamenii, au nevoie de calciu, de magneziu. Rețetele de irigare le primim de la un consultant din Olanda, pe baza unor analize riguroase. Cât privește tratamentele, ca „insecticid” am folosit prădători. Niște insecte foarte eficiente. Oriusul mănâncă foarte bine tripsul, marea problemă a spațiilor protejate. Totuși, pe finalul de an,  am avut ceva probleme cu ploșnițele, iar insecte mai mari care să mănânce ploșnițele nu sunt. În orice caz, încercăm să folosim cât mai puține substanțe chimice pentru tratarea căpșunelor, pentru că ținem la gustul lor și dorim să avem o afacere pe termen lung”.

Despre calitate vorbește Iasmina Stoici, pentru că știe foarte bine că aceasta te impune pe piață și te face rentabil, iar semnele sunt încurajatoare. Intrate în producție abia din august 2018, căpșunele de la Arad se pare că au pășit cu dreptul în piață. „Am văzut că avem o piață bună. Căpșunele românești au căutare atât în cofetării, cât și în supermarketuri. Spre exemplu, în Timișoara căpșunele noastre sunt foarte apreciate de cofetării, fiind ceva mai ferme ca textură, merg foarte bine pe torturi și prăjituri pentru că nu se înmoaie și nu se strică. Nu suntem pe câștig din primul an, pentru că avem de amortizat investiția, dar este ok. Serele ar trebui să producă aproximativ 2 kg de căpșuni pe an pe fiecare stolon. Acum, noi am intrat pe producție mai târziu anul trecut și am prins prețuri bune, de extrasezon. Am avut un preț mediu de aproximativ 15 lei/kg, din care jumătate au fost cheltuieli curente. Estimăm că anul acesta prețul mediu va fi ceva mai mic, deși ne străduim să dirijăm ciclul de producție în așa fel încât să nu prindem sezonul când se produc căpșune și în câmp”.

Serele de la Arad sunt prevăzute cu dotări de ultimă generație, tehnologie ultramodernă pentru irigat, o linie de ambalare, mașină de deshidratat și un mic spațiu de depozitare, altfel spus, un milion de euro investit „cu cap”. Se pare că nu va fi singurul milion, pentru că deja este pregătit un nou proiect pentru extensie, care ar putea intra la finanțare anul acesta. Și dacă va fi să fie, tot căpșuni se vor cultiva, pentru că Iasmina Stoici la asta se pricepe… chiar foarte bine.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca contribuie la eforturile spitalelor din oraș de a diagnostica rapid testele prelevate de la persoane suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, cu aparatură performantă și specialiști în diagnostic, prin Touch Real-Time PCR Detection System PCR (RT-PCR) în boli parazitare și infecțioase, din cadrul Facultății de Medicină Veterinară.

Un echipament de tip RT-PCR din dotarea laboratoarelor USAMV Cluj-Napoca a fost transferat la Spitalul Județean de Urgență din Cluj-Napoca, iar doi specialiști au fost delegați de luni, 16 martie 2020, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, cercetător științific dr. Angela Ionică, de la Disciplina de Parazitologie și Boli parazitare,  și asist. univ. dr. Ioana Buzura-Matei, de la Disciplina de Microbiologie.

Alte două aparate de tip RT-PCR sunt la dispoziție pentru laboratoare de diagnostic SARS-CoV-2. „La cererea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, două cadre cu experiență în biologia moleculară, în diagnosticul bazat pe identificarea materialului genetic specific agenților infecțioși, au acceptat și au fost delegate de la universitatea noastră să lucreze zilnic în laboratorul de diagnostic COVID-19 al spitalului. Comunitatea universitară este mândră de gestul colegelor și le mulțumește pentru efort și pentru spiritul de solidaritate. Dintre cele trei aparate RT-PCR puse la dispoziția sistemului de sănătate de către universitate, aparate care pot fi folosite pentru diagnostic, un aparat a fost deja transferat Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, aparatul fiind compatibil cu kiturile folosite de laborator. Celelalte aparate disponibile în universitate vor fi transferate laboratoarelor de diagnostic COVID-19, pe baza cererii acestora”, este mesajul transmis de rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, adăugând că Ministerul Educației și Cercetării a solicitat încă de la începutul săptămânii un inventar al aparaturii de tip RT-PCR la nivelul universităților din România pentru a fi puse la dispoziția Ministerului Sănătății. „Astfel că USAMV Cluj-Napoca s-a alăturat din primul moment demersului, cu speranța că sprijinul prin aparatură performantă și specialiști va contribui la eforturile întregii comunități medicale în lupta cu pandemia Covid-19”, a arătat rectorul USAMV Cluj-Napoca.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor din sectorul agricol, finanțate prin subMăsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina de internet: www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.  Aprilie este perioada estimată pentru depunerea proiectelor pe sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, care are o alocare estimativă de 6.896.879 euro.

Noutatea principală este că se prevede strict finanțarea abatoarelor de mici dimensiuni din zona montană. Prin subMăsura 4.2 rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Valoarea finanțării acordate prin intermediul subMăsurii 4.2 pentru abatoarele de mici dimensiuni din zona montană este de maximum 300.000 de euro și poate cuprinde și investiții în procesarea cărnii abatorizate.

Perioada de consultare publică este de zece zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subMăsura 4.2. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 14 martie 2020.

În link, calendarul orientativ al sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR pentru anul 2020: https://revistafermierului.ro/finantari/item/4340-afir-sesiuni-de-depunere-proiecte-pndr-2020.html

Publicat în Știri
Vineri, 07 Februarie 2020 11:53

„100% pentru Agricultură”

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și compania NETagro lansează parteneriatul „100% pentru Agricultură”. Cele două entități își propun să vină în întâmpinarea fermierilor cu informații și soluții tehnice adaptate la agricultura românească a anului 2020.

Parteneriatul dintre APPR și NETagro presupune un program de testări și evenimente – conferințe tehnice dedicate culturii mari, experiențe și vizite în câmp, testări de tehnologii – menite să aducă în atenția fermierilor soluțiile practice. „Atât APPR, cât și NETagro, prin intermediul fermei-școală NETagro Farming, au concentrat o bună parte din activitatea lor pe testările anuale de produse și tehnologii în cultura mare, din dorința de a identifica soluții optime și alternative care să aducă randament și profitabilitate în ferme”, a precizat Alice Dănilă, specialist marketing al companiei NETagro.

Astăzi, fiecare exploatație agricolă se confruntă cu tot soiul de provocări, cele climatice și legislative fiind resimțite puternic de agricultori. Prin urmare, necesitatea de testare și de identificare a unor tehnologii eficiente, corelate cu schimbările din piață, precum și schimbul de informație tehnică aplicată adaptată nevoilor fermierilor au condus la parteneriatul dintre Asociația Producătorilor de Porumb și o companie de distribuție de input-uri pentru agricultură, NETagro fiind prezentă pe piața noastră de 14 ani. „În urma testărilor și experiențelor directe în câmp dorim să creăm un mediu dinamic, în care să existe un dialog deschis constant între noi și fermieri. Toate acestea pentru a afla care sunt nevoile și provocările agricultorilor, pentru a putea face schimb de informații tehnice aplicate și pentru a da naștere unui nou tip de colaborare între producătorii agricoli și distribuitori”, a explicat Alice Dănilă.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În 18 noiembrie 2019, va avea loc a doua ediție a Concursului de Spumante Românești, în București, la GastroLab. „Anul trecut, am organizat prima ediție a Concursului de Spumante Românești. Am vrut, pe de-o parte, să văd care este nivelul de calitate al acestora și, pe de altă parte, să ajungă la consumatorul român informații pertinente despre categoriile de spumante. Pretențiile au crescut. Și din partea consumatorilor, dar și din partea mea. Acum organizez a doua ediție”, ne-a spus Tiberiu Onuțu, organizator și fondator al site-ului www.viesivin.ro.

Degustarea se va desfășura pe categorii distincte, respectiv vor fi evidențiate spumantele obținute prin metoda clasică, tradițională, separat de cele obținute prin metoda Charmat sau altele, mai rar întâlnite. „Va exista un clasament al spumantelor apreciate de consumatorul feminin și altul cu preferințele consumatorului masculin. De asemenea, e loc și pentru spumantele... mai speciale”, a explicat Tiberiu Onuțu. El a adăugat că va fi o degustare în orb pentru că, „dacă vrem să fim obiectivi, spunem ce simt papilele noastre, nu ce citim pe etichete”.

Comisia de jurizare este formată din oameni cu o competență recunoscută în domeniu, unii dintre ei făcând parte din echipa României care a participat la Campionatul Mondial de Degustare de la Chambord. Concret, sunt zece jurați: Iulia ScavoValentin Ceafalău, Horia HasnașZoltán Szabo, Cătălin PăduraruCezar IoanOlimpia Pleșa-Brandhuber, Dana Pop, Irina Mărășoiu și Ruxandra Păduraru. „Cu ajutorul lor, voi încerca să fac o jurizare cât mai obiectivă a probelor din concurs, astfel încât la consumator să ajungă o evaluare cât mai corectă”, a precizat organizatorul singurului concurs de la noi din țară destinat spumantelor.

Rezultatele vor fi făcute publice de Ziua Națională a României, la 1 Decembrie 2019. „Încep sărbătorile de iarnă, iar momentul este cât se poate de potrivit pentru consumatori”, a încheiat Tiberiu Onuțu.

Nu putem încheia însă fără a nominaliza producătorii români de spumante: Avincis, Balla Geza, Bauer, Bucium, Budureasca, Carastelec, Casa de Vinuri Cotnari, Crama Gîrboiu, Domeniile Panciu, Hermeziu, Jidvei, Liliac, Petro Vaselo, Rasova, Recaș, Riviera, Silvania, Știrbey, The Icon Estate (Halewood), Villa Vinea, Zarea.

La ediția concursului din 2018 au participat: Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Crama Gîrboiu, Domeniile Panciu, Hermeziu, Jidvei, Liliac, Petro Vaselo, Rasova, Recaș, Silvania, Villa Vinea, Zarea, iar anul acesta deja sunt înscrise în concurs nume noi care au lipsit anul trecut: Bucium, Carastelec, The Icon Estate (Halewood), SCDVV Blaj. Probele pot fi înscrise în Concursul de Spumante Românești până la data de 14 noiembrie 2019.

Despre prima ediție, din 27 noiembrie 2018, puteți citi accesând link-ul http://www.viesivin.ro/evenimente/concursuldespumanteromanestieditiai27noiembrie2018

Publicat în Eveniment

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Publicat în Cultura mare

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.

În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.

Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.

„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.

Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.

Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.

Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.

„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.

Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.

„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.

FB IMG 1505893281304Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR

Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.

„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.

El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.

Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020

Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.

FB IMG 1505893274603„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.

Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.

Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).

Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.

Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.

Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista