producători agricoli - REVISTA FERMIERULUI

Pentru prima dată în cei peste trei ani și jumătate de la apariția pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, instituțiile cu rol în gestionarea acestei boli s-au așezat la masă și au decis să își asume împreună un plan esențial pentru stoparea și controlul PPA, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România. APCPR salută publicarea în transparență decizională a proiectului de OUG pentru aprobarea Planului de măsuri de urgență pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România și pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

De la începutul anului 2021, România a înregistrat 281 de noi focare de boală la porcul domestic, din care aproximativ 97% se regăsesc în gospodăriile populației, fapt ce prefigurează un viitor întunecat pentru producția de porcine din România, cu afectarea economică a tuturor fermierilor și tipurilor de exploatații, indiferent de mărime sau sistem de creștere, cu un impact social care cu greu va putea fi depășit în următorii ani, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției Revista Fermierului de către APCPR.

Proiectul de OUG pune în practică măsurile recomandate de misiunile de audit ale Comisiei Europene din perioada 2018-2020 și cele pe care membrii asociației le-au solicitat și le consideră necesare pentru controlul și stoparea bolii atât la porcul domestic, cât și la mistreți. Prin acest proiect de act normativ se va reglementa modul în care se pot produce și comercializa porci în diverse sisteme de creștere și în toate tipurile de exploatații existente pe teritoriul României și se vor adopta reguli cu privire la gestionarea mistreților, aceștia fiind unul dintre principalii vectori de difuzare și menținere a bolii în teritoriu. „Proiectul de OUG stabilește atribuții și competențe pentru fiecare autoritate a statului cu rol în gestionarea bolii. Astfel, toate autoritățile naționale și locale trebuie să își asume atribuțiile și competențele ce le revin, să elaboreze norme de aplicare care să fie puse în practică cât mai urgent, într-un efort conjugat de combatere a PPA. Proiectul de OUG publicat în transparență decizională reprezintă pentru fermieri primul semnal de intrare într-o normalitate europeană și, la acest moment, singura speranță pentru securizarea producției de carne la nivel național și evitarea falimentului.”

APCPR solicită autorităților adoptarea în regim de urgență a acestui act normativ și publicarea normelor de aplicare în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de OUG.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici: http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2021/03/Modif_1_Proiect_OUG_plan_masuri_PPA_si_modif_Lege_407_2006-18.03.2021.pdf

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

În cadrul conferinței de presă de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, desfășurată marți, 23 martie 2021, ministrul Adrian Oros a prezentat secretarii de stat și atribuțiile acestora. „După ce Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat, în cadrul căruia MADR va avea mai multe proiecte, unele componente vor fi preluate de către secretarii de stat, pe fiecare domeniu în parte”, a precizat ministrul Agriculturii.

 

Antal Szabolcs Barabasi coordonează domeniul Politici Agricole în Sectorul Zootehnic, Agenția Națională de Zootehnie.

George Aurelian Cățean coordonează Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț și Agenția Zonei Montane.

Gheorghe Ștefan coordonează Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și Relația cu Parlamentul; Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului.

Marius Micu coordonează domeniul Politici Agricole în Sectorul Vegetal, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor, Agenția Națională Fitosanitară, Învățământ-Cercetare și relația cu mediul asociativ; Banca de resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Aurel Simion coordonează Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, Direcția Generală de Afaceri Europene și Relații Internaționale, Direcțiile Agricole Județene și Oficiul de Studii Pedologice și Agricole, Direcția Îmbunătățiri Funciare și Fond Funciar.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Atrag atenția că, deși este frig, există deja patogeni instalați în culturile de grâu. În urma verificării mai multor culturi de grâu din județul Timiș/Bucovăț am constatat prezența fungului Zymoseptoria tritici care produce boala numită „septorioza frunzelor”. În solele verificate frecvența atacului este îngrijorătoare, la fel și intensitatea. Sunt afectate mai ales culturile de grâu care au fost semănate mai devreme și au intrat bine dezvoltate în iarnă. Umiditatea prezentă favorizează acest patogen care poate realiza infecții într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 - 35 grade Celsius. Picnosporii pot germina chiar și la pragul minim de 2 - 3 grade Celsius.

Așadar, este momentul să verificați starea fitosanitară a culturilor de grâu și să decideți aplicarea primului tratament. Evident după ce trece acest val de frig care stresează foarte mult plantele. De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim dumneavoastră îl puteți alege în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor.

Atunci când patogenul s-a instalat este bine să alegeți cu atenție fungicidul. O combinație de mai multe substanțe active vă poate proteja o perioadă mai lungă de timp (de contact și sistemice). Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale are spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni. La cereale, după cum știți, discutăm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii și boli ale spicului.

Septorioza frunzelor - Septoria tritici (Roberge in Desmaz)

Din cauza agriculturii intensive practicate astăzi, septorioza frunzelor produce pagube în toate zonele de cultură a cerealelor, mai ales în anii umezi și răcoroși. Septoria tritici este întâlnită în România cel mai adesea în zonele de câmpie, cu climat mai arid. În anii cu precipitații, alături de septorioza frunzelor poate apărea și septorioza nodurilor și spicelor.

Cum recunoaștem septorioza frunzelor?

Leziunile apar de regulă pe frunzele mai bătrâne toamna și chiar în timpul iernii. Petele sau leziunile au formă ovală sau chiar alungită, uneori neregulată. La început, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro. La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii, care în stadiu avansat devin cenușii. Astfel de frunze necrozate mor. În condiții favorabile de temperatură și umiditate, primăvara și chiar vara, petele capătă formă dreptunghiulară, limitate de nervurile frunzei. De jur împrejurul petelor apare uneori un halou clorotic. Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor spori negri numiți picnidii, care pot fi observați cu ochiul liber. Picnidiile cu picnospori sunt așezate în șiruri paralele cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pe pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].

Aspecte generale despre patogenia și epidemiologia fungului Septoria tritici

Septoria tritici trece peste anotimpul de iarnă pe resturile vegetale infectate, pe miriște sub formă de miceliu, picnidii cu picnospori și pseudotecii, rezistând la temperaturi scăzute. La aceste surse de inocul se adaugă sămânța. Prin miceliul din tegument și picnidiile din șanțulețul ventral și smocul de perișori al cariopselor, ciuperca poate fi transmisă în sezonul următor [Popescu, 2005]. Picnidiile pot supraviețui în miriște câteva luni, chiar 20 de luni, timp în care își păstrează capacitatea de infecție [Hess et Shaner, 1985; Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Când infecția se transmite prin sămânță, după semănat, în timpul germinării, miceliul ciupercii trece din tegument în coleoptil. În această fenofază, coleoptilele infectate se vor brunifica și vor muri. Toamna, tinerele plăntuțe pot fi infectate de picnosporii din picnidii și chiar de ascosporii din pseudotecii. Pseudotecii care eliberează ascospori pot fi găsite pe resturile vegetale în iernile blânde [Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Primăvara, primele infecții sunt realizate de ascosporii aduși de vânt din zonele unde au iernat după care infecțiile secundare sunt preluate de picnosporii din picnidii. După Popescu (2005), infecțiile primare pot fi produse și de miceliile care iernează în camera substomatică și care primăvara, în condiții favorabile de climă vor forma picnidiile cu picnospori. În practică, adeseori pseudoteciile sunt confundate cu picnidiile, de aceea analizele de laborator sunt necesare pentru stabilirea exactă a sursei de inocul.

Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].

Septoria tritici este un fung care are nevoie de prezența umidității în toate fazele infecției (germinare, penetrare, dezvoltare). Numeroase studii arată că perioadele de umiditate trebuie să fie de aproximativ 72 de ore pentru ca patogenul să realizeze infecția. O perioadă de 24 de ore cu umiditate poate fi insuficientă pentru apariția simptomelor [Hooker, 1957; Shaner et Finney, 1976; Browning, 1979; Hess et Shaner, 1985].

După Fournet (1969), picnosporii sunt eliberați din picnidii atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. Picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii germinează la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3 grade C, optime de la 20 până la 25 grade C și maxime cuprinse în intervalul 33 - 37 grade C [Hilu et Bever, 1957]. Popescu (2005) arată că germinarea sporilor și infecția se poate realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8 grade C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.

Răspândirea sporilor pe distanțe mari se face cu ajutorul vântului. Comparativ cu picnosporii care nu pot fi dispersați pe distanțe mari, ascosporii pot parcurge distanțe lungi cu ajutorul curenților de aer.

Perioadele de timp lipsite de ploaie opresc evoluția patogenului. În astfel de situații patogenul rămâne în zona bazei tulpinii, progresia bolii către etajele superioare fiind oprită. De asemenea, răspândirea bolii pe verticală și orizontală este încetinită când condițiile climatice nu sunt favorabile și rapidă atunci când temperaturile din timpul nopții sunt cuprinse între 8 - 10 grade C și precipitațiile sunt prezente [Eyal et al., 1987].

Cum putem controla septorioza frunzelor de grâu?

Atunci când dorim să controlăm acest patogen (și nu numai) trebuie să ținem cont de mai mulți factori: epidemiologia patogenului, tehnologia culturii, rezistența genetică a soiurilor, controlul chimic, controlul biologic etc.

Măsurile profilactice sunt printre cele mai importante. Tehnologiile de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), îndepărtarea resturilor vegetale și rotații corecte duc la diminuarea sursei de inocul.

Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974]. La acestea se adaugă utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate. În cazuri speciale miriștea poate fi arsă, dar doar dacă se obțin avizele necesare acestei operațiuni [Popescu, 2005].

Măsurile chimice se bazează pe utilizarea pesticidelor. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ. Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie.

În România, sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe pesticide. Amintesc aici: fludioxonil, fluxapiroxad, protioconazol, fludioxonil + difenoconazol, difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol, fludioxonil + sedaxan, etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987].

De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim poate fi ales în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma controlului fitosanitar și a prognozei vremii.

Pesticidele omologate pentru utilizare în vegetație sunt: azoxistrobin, benzovindiflupir, ciproconazol, difenoconazol, flutriafol, metconazol, procloraz, protioconazol, tebuconazol, bixafen + protioconazol, fenpropimorf + metrafenonă + epoxiconazol, spiroxamina + tebuconazol + triadimenol, difenoconazol + tebuconazol, tebuconazol + protioconazol, izopirazam + protioconazol, bixafen + tebuconazol etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

În controlul biologic, de perspectivă sunt bioagenții Trichoderma spp., Bacillus megaterium, Pseudomonas sp., Gliocadium roseum, Sporotrichum mycophillum [Popescu, 2005; Ponomarenko, 2011].

În cadrul unor studii experimentale efectuate pe suprafețe mici s-a constatat că B. megaterium oprește dezvoltarea septoriozei cu până la 80%. Bacteriile antagonice din genul Pseudomonas sunt mult studiate în prezent, mai ales că dezvoltarea lor nu este stânjenită de fungicidele utilizate. Totuși, mai sunt necesare multe studii în câmp pentru ca aceste biopreparate să își dovedească eficacitatea [Ponomarenko, 2011].

În fermele ecologice din Timiș se apelează în prezent la produse biologice pentru tratarea semințelor pe bază de Trichoderma spp., Bacillus subtilis, micorize arbusculare și extract de alge. Aceste produse asigură o protecție destul de bună în primele stadii de vegetație.

Bibliografie
Browning J. A., 1979 - Genetic protective mechanisms of plant pathogen populations: Their coevolution and use in breeding for resistance. Pp. 52-57 in M .K. Harris, ed. Biology and Breeding for Resistance. Texas A & M University Press, College Station, Texas Publ. MP - 1451. 605 pp.
Eyal Z., A. L. Scharen, J. M. Prescott, M. van Ginkel, 1987 - The Septoria Diseases of Wheat: Concepts and methods of disease management. Mexico, D.F.: CIMMYT. 52 pp.
Fournet J., 1969 - Properties et role du cirrhe du Septoria nodorum Berk. Ann . Phytopathol. 1:87 - 94.
Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989 - Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.
Hess D. E., G. Shaner, 1985 - Effect of moist period duration on septoria tritici blotch of wheat. Pp. 70-73 in A.L. Scharen, ed. Septoria of Cereals. Proc. Workshop, August 2 - 4, 1983, Bozeman, MT. USDAARS Publ. No. 12. 116 pp.
Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
Hilu H. M., W. M. Bever, 1957 - Inoculation, oversummering and susceptpathogen relationship of Septoria tritici on Triticum species. Phytopathology 47: 474 - 480.
Hooker A. L., 1957 - Methods of inoculation and determining varietal reactions in the Septoria disease of oats. Plant Dis. Rep. 41: 592 - 597.
Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.
Ponomarenko A., S. B. Goodwin, G. H. J. Kema, 2011 - Septoria tritici blotch (STB) of wheat. Plant Health Instructor. DOI:10.1094/PHI-I-2011-0407-01.
Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
Shaner G., R. E. Finney, 1976 - Weather and epidemics of Septoria leaf blotch of wheat. Phytopathology 66: 781 - 785.
Shearer B. L., R. J. Zeyen, U. Ooka, 1974 - Storage and behaviour in soil of Septoria species isolated from cereals. Phytopathology 64: 163 - 167.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Luni, 22 Martie 2021 17:53

Cuțitul a ajuns la os!

Luni – 23 martie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare i-a trimis premierului Florin Cîțu o scrisoare deschisă pe care o redăm mai jos. Reamintim că, miercuri – 24 martie 2021, APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) organizează un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11:00 și 14:00.

Fermierii fierb, noi reprezentanții lor, cu dificultate ținem starea de spirit, încă, sub control!

MOTIVE

  1. Subvenții sub nivelul celor europene, în timp ce achizițiile noastre: utilaje, fertilizanți, inputuri, semințe, carburanți duc banii tocmai către acele țări unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât și de UE.

  2. 95% dintre fermieri au credite la bănci, plătesc dobânzi si penalități la credite, în timp ce în alte state europene dobânzile sunt în jur de 1-2% sau chiar negative.

  3. Da, în 30 de ani, agricultura a crescut, dar aceasta nu a însemnat neapărat creșterea nivelului de trai! Satul românesc este depopulat, iar zootehnia, principalul client al fermierilor din sectorul vegetal în condiții normale, este în moarte clinică!

  4. Anul trecut, ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri înseamnă:

    • Diminuarea cifrei de afaceri cu 40% - la 90%.

    • Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri, traduse în pierderi de 25 -50%.

    • Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția îngrășămintelor, care, în ultimele 2 luni, au crescut cu 30-110%.

    • Costul carburanților a crescut cu 15% din 15 noviembrie 2020 până acum.

    • Distribuitorii nu mai finanțează fermieri cu datorii din anul 2020 pentru căa nu au încredere că își vor recupera banii.

    • Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă, iar acestea din urmă au fost despăgubite în procent de aproximativ 90%. Nu este corect ca cele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară, NU.

    • Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale, au primit penalități de la 100 până la 800 lei/tonă.

  5. Dl. Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afirmat că: „Despăagubirile nu acoperă nici pe departe pierderile suferite de fermieri”.

  6. Despăgubirile se vor întoarce, în mare parte, la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.

La toate acestea adăugăm noi motive de îngrijorare generate de măsuri și acțiuni care ne vor afecta grav în acest an din cauza: propunerilor de modificare a legii vânzării terenurilor, în defavoarea fermierilor; reducerii ANT cu până la 100%, față de anul trecut; inaccesibilității programului AGRO IMM INVEST pentru fermierii din zonele afectate de seceta din anul agricol precedent.

În concluzie, domnule prim ministru:

  • Cu demnitate cerem sprijin, nu cerșim!

  • Cu demnitate, vă solicităm să sprijiniți ieșirea fermierilor dintr-o situație gravă!

  • Dovediți că susțineți agricultura din România, sector economic aflat în mare suferință!

  • Constatați că nemulțumirile fermierilor disperațti pot genera manifestări sociale grave, care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastră, nici pentru noi.

  • Dați semnalul pe care îl așteaptă mii de fermieri - alocare financiară pentru plata despăgubirilor către fermierii din zonele calamitate de secetă în anul 2020!

Publicat în Comunicate

Marți, 23 martie 2021, între orele 11:00 și 17:00, are loc Expo AgroZootehnica Online, eveniment virtual dedicat fermierilor și pieței de agribusiness din România. Este prima expoziție virtuală realizată în țara noastră în domeniul zootehnic, fiind un proiect dezvoltat de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) împreună cu AAC (Austrian Agricultural Cluster).

Evenimentul Expo AgroZootehnica Online își propune să prezinte bune practici din Austria și România pentru ferme moderne și o agricultură durabilă.

Programul expoziției virtuale conține prezentări și seminarii susținute de specialiști în domeniu din Austria și România. Vor fi abordate diverse subiecte, de la tehnici și tehnologii de creștere a animalelor, practici agricole cu tehnologii de precizie, până la concepte pentru lanțul scurt de aprovizionare alimentară.

Pe durata conferinței se desfășoară târgul online, unde vizitatorii se pot conecta direct cu expozanții prin chat și webcam.

Evenimentul are loc pe o platformă digitală, ferma virtuală AAC. Platforma este interactivă și foarte ușor de utilizat, asigurând participanților un acces rapid la informații, soluții și specialiști în domeniul agrozootehnic din Austria și România.

Participarea fermierilor este gratuită, iar toți cei interesați se pot înregistra aici: https://www.ubivent.com/register/22/AAC-03-2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, stabilește plafonul aferent plăţii pentru ajutor naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine și caprine care se acordă pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 19.475.763 euro, în echivalent 94.895.655 lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumei totale la efectivele de femele ovine și caprine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (17 martie 2021), la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, sunt în sumă de 43.974.445 de euro, în echivalent 214.265.485 de lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Suma totală se distribuie astfel:

  • 527.430 de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 742.000 de euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 827 de euro pentru tutun;

  • 879 de euro pentru hamei;

  • 567 de euro pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse în cele de mai sus.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor totale la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1 - 6.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal, pentru anul de cerere 2020, a fost pus în dezbatere publică pe data de 17 martie 2020, iar toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare revine în atenția Guvernului României cu o soluție viabilă pentru acordarea despăgubirilor fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost afectate de seceta extremă din anul 2020. Reprezentanții Alianței menționează că mecanismul propus nu afectează ținta de deficit bugetar asumată de țara noastră, fiind o ultimă soluție de compromis pentru salvarea agriculturii românești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are prevăzute în buget credite de angajament de circa 10,6 miliarde de lei, cu destinația de a servi drept contribuție națională la alocările din fonduri europene, adică cu vreo două miliarde de lei în plus față de anul trecut, când s-a alocat o sumă record. „Deoarece probabilitatea ca acești bani să fie absorbiți integral în acest an este redusă, din moment ce mai devreme de jumătatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, există riscul major ca sumele să fie pierdute la rectificările bugetare care vor urma. De aceea, vă rugăm să considerați transferarea temporară a sumei de 1.093.000 mii lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene pentru inițierea unui mecanism care să implice sistemul bancar în acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în scrisoarea deschisă trimisă vineri – 19 martie 2021 – premierului Florin Cîțu și ministrului Agriculturii Adrian Oros. „Vă rugăm să ne răspundeți cu sinceritate și asumarea răspunderii, DA sau NU?”, se încheie scrisoarea Alianței.

În urma întâlnirii avute de Alianța pentru Agricultură și Cooperare pe 4 martie a.c. la Guvern, prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Adrian Oros au spus că în 2-3 zile, MADR va veni cu o soluție agreată pentru compensarea fermierilor calamitați la culturile de primăvară de seceta pedologică severă și arșița atmosferică din 2020. După ce termenul de trei zile lucrătoare a fost depășit fără a se primi un răspuns, Alianța a solicitat și a avut o nouă întâlnire cu Adrian Oros pe 10 martie 2021, la Ministerul Agriculturii, ocazie cu care reprezentanții Alianței au constatat că ministrul Agriculturii nu a putut furniza un răspuns concret privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă anul trecut, dar a afirmat că după ședința de guvern din ziua respectivă, după consultarea cu premierul, va comunica soluția care va fi implementată. Astăzi, 19 martie, se împlinesc  nouă zile de când fermierii așteaptă un răspuns, care pare că nu mai vine.

Fermierii reamintesc Executivului efectele secetei din 2020. Gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungând ca aproximativ 25% din fermierii afectați să nu aibă posibilitatea înființării culturilor de primăvară începând cu sfârșitul lunii martie a.c., iar aproximativ 35% să realizeze o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți a pierderilor suferite anul trecut.

Dată fiind gravitatea situației, în zonele afectate puternic de secetă, există un deficit major de apă în sol și chiar dacă anul acesta regimul pluviometric va ajunge aproape de normal, va fi imposibil ca producțiile să atingă nivelul dintr-un an normal.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pentru anul 2021, rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, este de 102,354 lei/1.000 litri și reprezintă conversia din euro în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1000 litri calculată la rata de schimb a monedei euro din data de 1 octombrie 2020, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Diferența dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei și rata accizei reduse (102,354 lei/1.000 litri) se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Suma totală, alocată din bugetul MADR pe anul 2021, pentru plata subvenției la motorina utilizată în trimestrele III și IV din 2020 este de 340.550.000 lei.

Proiectul de act normativ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se află, din 16 martie 2021, în dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii. În termen de zece zile de la data publicării, toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți, 16 martie 2021, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Potrivit proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, în anul 2021, valoarea ajutorului de minimis care se acordă cultivatorilor de usturoi este de maximum 14.617,5 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020, fără a depăşi valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt în sumă de maximum 3.078.000 euro, echivalent lei - 15.000.000, şi se asigură din bugetul pe anul 2021 repartizat MADR. „Suma alocată în acest an este cu aproximativ 1.600.000 de euro mai mare a față de anul 2020”, susține Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzută pentru această subvenție, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în bugetul alocat Ministerului Agriculturii pe anul în curs.

În anul de cerere 2021, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie - 22 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la data de 29 noiembrie.

Pentru proiectul de act normativ privind ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi, supus dezbaterii publice, accesați link-ul: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista