producători agricoli - REVISTA FERMIERULUI

11 organizații europene ale fermierilor, printre care și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au semnat o poziție comună prin care cer decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM (Cadrul Financiar Multianual) sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza COVID-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din Uniunea Europeană și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente, deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalitate;

  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

„Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediului și de adaptare la schimbările climatice”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Consorțiul de asociații europene din domeniul agricol susține că: „În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală. Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile”.

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă; Camera Agrară a Republicii Cehe; Asociația Agricolă a Republicii Cehe; Camera Agricolă și Alimentară Slovacă; Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare; Confagricoltura - Italia; Consiliul Agricol Danez; Asociația Națională a Producătorilor de Cereale - Bulgaria; Camera de Agricultură și Comerț - Estonia; „Parlamentul Fermierilor” Letoni; Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole.

Publicat în Eveniment

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a transmis, pe 7 octombrie 2020, o informare de presă referitoare la o modificare legislativă care se consideră a fi foarte importantă în reabilitarea și dezvoltarea sistemului de irigații din România, mai ales că urmează să se realizeze de către guvern implementarea programului de reziliență, unde alocarea comunitară pentru sistemul de irigații și desecare este de circa cinci miliarde de euro.

Astfel se arată că „Asociația Producătorilor de Porumb din România salută inițiativa pe care mai mulți deputați au depus-o deja la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, în vederea modificării articolului 34 din Legea Îmbunătățirilor Funciare nr. 138/2014, demers pe care îl consideră vital pentru extinderea sistemului de irigații sau desecare și drenaj, combaterea eroziunii solului etc., astfel încât cât mai mulți fermieri să poată efectua lucrări de îmbunătățiri funciare, ceea ce va duce inclusiv la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Introducerea în dezbaterea legislativă a acestei modificări răspunde unei realități evidente, unei nevoi a pieței și adoptarea ei în cel mai scurt interval posibil ar fi de bun augur pentru facilitarea investițiilor în infrastructura de irigații, ceea ce ar putea salva culturile agricole într-un an agricol nefavorabil, așa cum a fost cel pe care îl traversăm. O astfel de modificare se impune cu atât mai mult cu cât noua Politică Agricolă Comună sprijină reziliența exploatațiilor agricole, sustenabilitatea practicilor din acest sector, răspunzând inclusiv dezideratului de gestionare a riscurilor climatice”.

Dacă expunem problema mai pe înțelesul tuturor, este vorba de faptul că foarte mulți fermieri reclamă faptul că nu pot iriga, deoarece antenele (conductele) subterane care aduc apa de la stațiile de punere sub presiune până la hidranți traversează terenurile mai multor proprietari de teren, iar aceștia nu le repară și nici nu le întrețin, și chiar mai mult, nici nu permit altora (că este vorba de ANIF cum se dorește, OUAI etc.) dreptul de a interveni în a le repara, deoarece nu se poate fără acordul proprietarului.

Acum, înainte de a intra în fondul problemei, este de menționat, pentru cei care doresc să se aplece asupra problemei, că vorbim de fapt de modificarea Art. 34 din Legea 138 din 2004 și nu din 2014 (așa cum greșit este indicat în comunicatul asociației) care se referă la modificarea vechiului Cod Civil.

Mi-a captat atenția această propunere de a analiza Art. 34 deoarece pe fond este corectă, necesară și lăudabilă, dar din păcate nu știu dacă modul cum va fi transpusă în practică de inițiatorii legislativi (adică grupul de parlamentari) va fi corect susținut, deoarece problema servituții este destul de delicată în raport cu dreptul de proprietate, iar informațiile de care dispunem privitoare la intenții, așa cum am arătat, sunt foarte puține. Sau se mai poate pune întrebarea și dacă această modificare legislativă chiar poate fi făcută așa cum se intenționează.

Dar, ca de obicei, să plecăm de la izvorul legal care se are în vedere, respectiv Articolul 34 din L138/2004, unde se arată:

„(1) Agenția, organizațiile și federațiile pot dobândi, în condițiile legii, un drept de servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din motive tehnice și economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren, potrivit legii.

(2) Reprezentanții Agenției, organizațiilor și federațiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de urgență, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecțiuni, înlăturării urmărilor unor dezastre și aplicării de măsuri de protecție a mediului înconjurător.

(3) Proprietarii de teren vor fi despăgubiți, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor lor, în cazurile menționate la alin. (1) și (2).”

Din informațiile mele, expuse și de unii membri ai APPR pe paginile de socializare, dar fără a avea o confirmare oficială din partea inițiatorilor legislativi, problema este la aliniatul 1 în principal și se referă, așa cum am și subliniat în citatul articolului, la necesitatea acordului proprietarilor pentru obținerea dreptului de servitute.

Se pare că dorința este de a se elimina această formulare și a se înlocui cu una mai permisivă și mai simplă, care practic nu știu dacă se poate face, deoarece trebuie ținut cont de câteva aspecte legale, pentru a nu se ajunge la situația acceptării de către Curtea Constituțională a unei excepții de neconstituționalitate pe acest text.

Pornind de la ipoteza că se dorește o astfel de modificare, îmi propun o scurtă analiză a unor texte legale care poate ajuta pe mulți din cei interesați de reabilitarea sistemului de irigații să înțeleagă natura problemei de fapt și poate să fie de acord în final că putem aplica o soluție mult mai simplă, mai bună și pe durată nedeterminată.

Conform Constituției, la Art. 44, alin. 5 și 6 prevăd următoarele:

„Alin. 5.  Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

Alin. 6. Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.

Astfel, prima întrebare care se pune este dacă îngroparea conductelor (antenelor)  în sol se consideră ,,folosirea subsolului”, iar după părerea mea răspunsul este afirmativ, deci asta implică existența unui acord de despăgubire între cel care face lucrările și cel care este proprietarul terenului, pentru delimitarea zonei afectate și a modului de despăgubire.

Inclusiv jurisprudența Curții Europene reține acest lucru, prin soluția dată în ,,cauza Mellacher contra Austria [24], Curtea a recunoscut posibilitatea statului de a reglementa folosinţa unor bunuri atunci când se urmăreşte un scop de interes general, dar a stabilit că în aceeaşi măsură nu trebuie pierdute din vedere imperativele de protejare a interesului individual, iar păstrarea raporturilor de proporţionalitate implică acordarea unei despăgubiri, dreptul de indemnizare fiind un element constitutiv al dreptului de proprietate.”

Un alt aspect de care trebuie ținut cont în cazul de față este că dacă o autoritate de stat sau privată, cum ar fi ANIF, OUAI, persoană juridică etc., dorește să reabiliteze sistemul de irigații, în cazul nostru infrastructura secundară, trebuie să țină cont de drepturile proprietarului de teren așa cum am arătat mai sus, dar se impune și un acord al eventualului arendaș, deoarece dacă pământul este arendat, dreptul de folosință și culturile nu sunt ale proprietarului, ci ale arendașului, dar izvorul de drept este același, adică terenul agricol respectiv.

Dacă ținem cont de aceste prevederi mai sus prezentate, modificarea Articolului 34 este, după părerea mea, imposibil de realizat, în condițiile în care prevederile constituționale impun existența despăgubirii față de proprietar și implicit și către cei care au obținut dreptul de folosință prin concesiune, arendă, iar această despăgubire nu se poate face decât printr-un acord cu proprietarul (și arendașul, dacă există) sau, în caz contrar, prin decizie judecătorească.

Problema este că în conformitate cu prevederile Codului Civil, instanța nu poate fi apelată decât după apariția unei situații litigioase, care impune ori o negociere eșuată cu proprietarul, și arendașul, dacă există, sau pe baza unei corespondențe rămase fără răspuns din partea acestora din urmă, ambele însemnând exact ce nu se dorește, pierderea timpului.

Bun, care este soluția în acest caz? După părerea mea, soluția cea mai simplă și de durată nedeterminată pentru a se rezolva pentru totdeauna problema reabilitării, menținerii și folosinței infrastructurii secundare a sistemului de irigații, indiferent de proprietarii sau arendașii suprafețelor de teren, este exproprierea prin lege a suprafeței de teren traversată de antenă, plus doi metri de o parte și de alta a acesteia, adică în total o lățime de 4 m, lucru care ar permite efectuarea oricăror tipuri de intervenții la aceste antene și prin înlocuire, dar și ulterior pentru întreținerea acestora de către stat prin ANIF sau OUAI și alte tipuri de organizații.

În general, solele amenajate pentru irigat sunt cu lățimea de 600 m și cu linia de hidranți pe mijloc la 300 m, adică la 100 ha, terenul care se impune a fi expropriat ar fi de circa 0,7 ha, adică la 3.000.000 ha statul ar trebui să exproprieze circa 21.000 ha și ar rezolva problema pentru totdeauna și indiferent de cine este sau nu este proprietar, și indiferent dacă acesta este de găsit sau nu.

În plus, costurile de expropriere ar fi rezonabile la valoarea programului de 5,5 miliarde de euro, unde noi am vorbi de despăgubiri de circa 100-120 de milioane de euro la cele trei milioane de hectare luate în calcul a fi amenajate pentru irigații.

Apoi, aceste terenuri pot fi date în administrarea ANIF sau cui s-ar crede de cuviință și care ar avea posibilitatea întreținerii infrastructurii în permanență, fără ingerințe sau obstacole de niciun fel.

Dar ce va fi vom vedea, însă am o bănuială că toată lumea „s-a gândit la această idee” și eu nu am făcut decât să o repet, și în mod sigur se va aplica.

Articol scris de DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Publicat în Gânduri de fermier

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Publicat în Știri

Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, membru al Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și SN Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea” SA, organizează pe 8 octombrie 2020, de la ora 11:00, în localitatea Pleșoiu, județul Olt, o întâlnire interactivă care are ca subiect legumicultura românească și viitoarele oportunități de colaborare a fermierilor cu Casa Unirea. Și-a anunțat participarea secretarul de stat din MADR Emil Dumitru și conducerea executivă a Casei Unirea.

„Vor fi prezenți fermieri din majoritatea bazinelor legumicole importante din județul Olt (Pleșoiu, Strejești, Grădinari, Izbiceni, Giuvărăști, Gârcov, Cilieni, Scărișoara, Urzica, Vădăstrița etc.), membrii fondatori ai Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, precum și reprezentanții instituțiilor publice din județ. Evenimentul se va desfășura pe stadionul din comuna Pleșoiu cu respectarea regulilor de distanțare socială și respectarea condițiilor impuse de starea de alertă. Producătorii de legume din bazinul legumicol Pleșoiu-Strejești-Grădinari sunt recunoscuți pentru calitatea produselor atât în județ, cât și în țară”, a precizat Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Foto: Ion Păunel, președinte SPA Olt

Publicat în Știri

Din 19 octombrie 2020, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) va desfășura cursuri de instruire inițială a utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor în scopul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor.

Având în vedere că instruirea este o obligație a fiecărui stat membru al UE, utilizatorii de produse de protecție a plantelor din sectorul agricol (producătorii agricoli) și sectorul neagricol (zone utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, zone forestiere, zone industriale), prestatorii de servicii care utilizează aceste produse în cadrul activității profesionale, distribuitorii, inclusiv angrosişti, vânzători cu amănuntul, vânzători şi furnizori de produse de protecție a plantelor, consilierii care oferă consultanţă în ceea ce priveşte gestionarea integrată a organismelor dăunătoare şi utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor, trebuie să se înscrie la sediul oficiului fitosanitar de pe raza județului în care își desfășoară activitatea începând cu data de 1 octombrie 2020.

„În urma participării la curs, după susținerea unui test grilă și promovarea acestuia, beneficiarii primesc un certificat de formare profesională care atestă dobândirea unor cunoştinţe necesare în funcție de rolurile și responsabilitățile fiecăruia”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri

Guvernul a adoptat HG nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Astfel, cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal sunt:

  • Schema de plată unică pe suprafaţă - 98,7381 euro/ha (total schemă: 974.939.000 euro);

  • Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1053 euro/ha (total schemă: 104.163.000);

  • Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha (total schemă: 570.959.000 euro);

  • Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha (total schemă: 20.547.000 euro).

De asemenea, plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 de fermieri.

Începând cu 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic în proporție de maximum 70%. „Avansul poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient”, precizează un comunicat APIA.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii pentru anii 2020 și 2021.

Publicat în Știri
Vineri, 02 Octombrie 2020 18:44

Un „nebun” frumos al zootehniei

Cititorii revistei noastre, dar și cei care urmăresc emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică la Agro TV, de la ora 18:00) au observat, de bună seamă, că avem tendința de a evidenția activitatea acelor fermieri care sunt preocupați de o permanentă dezvoltare. Suntem motivați de ideea că exemplul va fi urmat și de alții, pentru o dezvoltare a întregii societăți, pe principiul: dacă ție ți-e bine, și mie mi-e bine. Unul dintre aceștia tinde să devină și Călin Muscă, fiul unui fermier care este deja cunoscut pentru dinamica accentuată cu care s-a dezvoltat. Și cum așchia nu sare departe de trunchi, Călin, cu un suflu nou, duce mai departe energia creatoare a tatălui său.   

Cea mai recentă investiție a lui Călin Muscă este într-o linie integrată, formată dintr-un compartiment de sacrificare, un spațiu de tranșare și o fabrică de mezeluri. Mai precis, „pe toată platforma inițial a fost acest proiect pentru abatorizare și procesare, după care avem încă un proiect în derulare pe o secție de crud-uscate, cu o parte de comerț, sunt două proiecte totalizând 10 milioane de euro, cu 5 milioane nerambursabil, în total investiția aici este undeva la 11.300.000 de euro”, ne spune chiar el. De altfel, citările sunt desprinse dintr-un dialog purtat chiar la fața locului, pe care l-ați putut vedea într-un reportaj din emisiunea România Agricolă și pe YouTube, pe canalul cu același nume. 

Lucrările de construire sunt spre final, cu toate că sunt întârziate din cauza pandemiei. Cel mai dificil lucru a fost aducerea echipamentelor din Italia. Punctul de sacrificare va avea o capacitate de 120 de capete pe oră, cu o capacitate de frig de 1.000 de capete, practic se poate merge până la 1.000 de capete pe zi. 

Amplasarea construcției nu este întâmplătoare. „Am ales această locație pentru a fi relativ aproape și totuși la o distanță suficientă de fermă, pentru măsurile de biosecuritate ale fiecărei ferme, și construim aici o platformă de procesare cu tot ceea ce presupune acest lucru, în sensul că urmează să pornim și partea de abatorizare de vită, practic o să avem o singură platformă de procesare pe tot ce producem noi de pe fermele de zootehnic.” 

Intenția declarată este de a produce în acest spațiu produse „în varianta tradițională sau după rețetele tradiționale, dar cu tehnologie modernă. Și acest fapt, sincronizat cu marfă proaspătă în permanență, plus controlul pe care-l avem asupra materiei prime, pentru că vine din fermele noastre, eu zic că este un atu pe piață în acest moment”. 

Securitatea alimentară este, cum s-ar spune, la ea acasă, conceptul „de la furcă la furculiță” fiind enunțat, cu mult timp în urmă, chiar de tatăl lui Călin, mai bine cunoscutul Dimitrie Muscă. Formula puțin modificată a devenit sloganul sub care se încearcă impunerea la nivelul întregii Uniuni Europene a trasabilității produselor ce se comercializează pe piață. „Marele nostru avantaj este că plecând de la producția vegetală, care este apanajul tatălui meu, intrăm să integrăm partea de producție cereale pe fermele zootehnice, după care venim în abatorizare și procesare, livrând direct în raft către consumatorul final atât carne proaspătă, cât și produse.” 

Tehnologia pe care o vor folosi are elemente care vor face această trasabilitate și mai sigură. „Practic, în cele cinci camere de carcasă putem să mergem pe loturi, pentru că fiecare animal în momentul sacrificării intră pe un cârlig cu un cip de identificare. Acest lucru îmi generează posibilitatea de a intra cu ele în depozitul potrivit, în funcție de procentul de carne din carcasă a fiecărui animal sau în funcție de lot, pentru trasabilitate. Cipul va avea un număr de identificare care va arăta lotul de sacrificare, procentul de carne în carcasă, plus greutatea fiecărei carcase. Trasabilitatea, de fapt, presupune că dacă eu, în momentul acesta, iau o bucată de salam, pot să mă duc pe fluxul de producție în spate și știu că pentru acel salam s-a folosit carne din porcii aferenți unui anumit lot, pe care pot să-l identific mai departe în fermă, să știu de unde vine.” 

A ales varianta asomării electrice, nu cea pe CO2, „pentru că după ce am văzut diverse înregistrări ale animalelor la asomarea cu CO2 am ales să nu o aplic, pentru că practic asomarea cu CO2 presupune sufocarea acestora cu monoxid de carbon, ceea ce nu mi se pare varianta corectă pentru tratamentul unui animal. Adică vorbim de bunăstarea animalului, dar în final îl sufocăm. Asomarea electrică practic nu ucide animalul, ci pur și simplu îi neutralizează sistemul nervos central, până la înjunghiere”. 

Porcii pe care îi are în fermele sale sunt, din punctul de vedere al procentului de carne în carcasă, cu randament foarte bun. „Rapoartele de clasificări ale animalelor care pleacă și se sacrifică, în momentul acesta, la Macea (Arad), arată o medie de 59,6% carne în carcasă. Gândiți-vă în felul următor: scopul nostru este să producem carne. Depășind inclusiv partea economică, un kilogram de carne mă costă mult mai puțin să-l produc decât un kilogram de grăsime, economic vorbind. Dar, oricum, și clientul în magazin vrea carne, nu vrea slănină, și atunci este normal să selectăm hibrizi care să vină cu performanțe ridicate în zona de producție de carne.” 

Crede că trebuie să-și asume cineva riscul de a produce carne de porc în România, în ciuda amenințării permanente cu pesta porcină, pentru că altfel nu se poate vorbi despre prospețime. „Acum zâmbesc pentru că mi-am adus aminte de interviul doctorului Balaban, care a afirmat și el că doar un nebun, în zilele noastre, investește în porc, în România. Poate că suntem un pic nebuni, dar considerăm că România are capacitatea și are și nevoia de a-și produce carnea de porc pe care o consumă în interiorul granițelor. Pentru că românul mănâncă carne de porc, problema este că noi avem în magazine carne de porc, doar că se pune în discuție dacă acea carne de porc este sau nu este calitativ corectă, și aici vreau să mă refer la prospețime în primul rând, pentru că dacă este să ne gândim ce găsim în acest moment în marile rețele – și-mi aduc aminte de anumite reclame de pe radio, de anul trecut, dacă nu mă-nșel, «pulpă proaspătă de Spania». În realitate, gândiți-vă în felul următor: avem prima zi de sacrificare, în ziua următoare se tranșează, în a treia zi pleacă – în cazul fericit, avem 2-4 zile pe drum, cel puțin, din Spania în România, ajunge în depozit, se descarcă, deci în cazul cel mai fericit ajunge în raft în a opta sau a noua zi de la sacrificare. După anumite definiții, carne proaspătă, și din punctul meu de vedere, nu este. Pentru mine, carne proaspătă înseamnă un termen de trei-patru zile maximum. Acum nu pot să intru să fac eu politica altor comercianți sau a altor crescători de animale, dar consider că este nevoie să avem porc crescut în România, consumat în România, pentru că oricum România consumă echivalentul a 8 milioane de porci. Noi, înainte de problema pestei, reușeam să producem undeva la 4 milioane și jumătate de porci, care se sacrificau în țară.” Din păcate, nu e suficient un „nebun”, industriei alimentare din România i-ar trebui mai mulți. 

A ales o centrală de frig care se încadrează în filozofia sa în ceea ce privește relația cu mediul. Una mai puțin poluatoare și mai puțin periculoasă: „Am optat pentru o centrală de frig pe CO2 pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul, deja oricum sunt directivele europene care descurajează foarte mult utilizarea freonului, partea de amoniac mi s-a părut un pic mai greoaie și mai periculoasă, așa că varianta câștigătoare din punctul meu de vedere este CO2, chiar dacă se lucrează la presiuni mult mai mari, dar este o centrală despre care spun eu că este normal să o ai într-o asemenea investiție. 

Centrul va fi folosit și pentru tranșarea și procesarea cărnii de vită, cunoscut fiind că familia Muscă are și ferme de creștere a bovinelor. Evident, rase specializate pe carne. „Din punctul meu de vedere, vita de carne are un viitor foarte mare în România, doar că durează ca lumea să se obișnuiască cu ea. Mai este problema că și în acest moment încă se găsește pe anumite rafturi vită de carne incorect tratată sau o vită de carne de o calitate mai slabă, ceea ce mai aduce uneori consumatorului un semn de întrebare – mai iau vită sau nu? Dar în momentul în care ai o vită de calitate, plecând de la rasă, ai o parte de creștere corectă, ai partea de finisare, ai partea de procesare-sacrificare a animalului, zona de maturare. Fără maturare la o vită de calitate te poți descurca, dar partea de maturare dă un plus. La o vită de o calitate medie, fără maturare n-am făcut nicio treabă.” 

Rasa preferată este Charolaise, „am ales-o și pentru faptul că este una dintre cele mai mari rase ca greutate a carcasei. Eu calculez în kg de carne obținute pe fermă. Și în aceste condiții, dacă mă duc în Angus pe care toată lumea o cunoaște, este o rasă mult mai cunoscută, gândiți-vă că am ca procent de carne dintr-un animal am o diferență de cel puțin 20-25% în plus carne în Charolaise față de Angus. Pentru că Angus-ul este o rasă mai mică. Se pretează foarte bine, crește foarte ușor, se pretează în zonele de pășune acolo unde ai pășune, or, la noi în zonă condițiile meteo-climatice ne permit în cel mai bun caz să ieșim la pășunat cu animalele 1,5 – 2 luni pe an, și atunci nu am obținut absolut nimic, nu am niciun avantaj dacă le-aș scoate pe pășune, pentru că nu fac ce trebuie. Mi-este mult mai simplu să strâng din câmp, să pregătesc, să fac stocuri și să dau animalelor exact ce trebuie să mănânce”. 

Încă își crește efectivele. „Practic, am început pe carne în 2015, eu, taică-meu a fost un pic mai devreme decât mine, și față de cele 300 de capete cu care am început în 2015, acum avem peste 1.000 de animale, undeva la 1.200-1.300, nu știu să vă spun în momentul acesta exact. Practic, tot ce am crescut am crescut selectând femelele și sacrificând doar tăurașii, iar acest lucru a pus o presiune și pe cash-flow, pentru că un număr de animale creștea, dar fără să ai parte de vânzare decât la jumătate.” 

În cei 11 milioane de euro în total, intră și o flotă de 9 mașini de distribuție. „În acest moment, avem o flotă care este la Curtici, care face distribuția pe magazine. Fiind o investiție nouă tot ce este aici, mi s-a părut normal să vin și cu mașini noi pentru partea de distribuție. Asta nu înseamnă că o să renunț complet la cele vechi, dar o să pun un grad de încărcare de 80% din livrare să folosesc mașinile noi, care deja vin dotate nu doar cu agregate de frig, că asta este normal să fie, dar inclusiv cu partea de înregistrare și monitorizare a temperaturii, în așa fel încât eu în momentul în care am descărcat marfa la magazin se predă inclusiv bonul pe care-mi arată temperatura la care a stat din momentul în care a ieșit din partea de procesare până a ajuns în magazin, văd inclusiv acolo la ce temperatură a fost păstrată marfa.” 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19” că se suspendă primirea cererilor în data de 2 octombrie 2020. Motivul îl reprezintă modificările aduse măsurii la cererea producătorilor din sectorul legume-fructe și cartofi.

„Modificările/completările aduse Măsurii 21 de către Ministerul Agriculturii prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru sectorul legume-fructe și cartofi sunt: Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri aferente industrializării, respectiv: 2517 (Cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare); 3537 (Tomate câmp pentru industrializare); 3547 (Castraveți pentru industrializare), 6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare); 6567 (Cireși și vișini pentru industrializare)”, se arată într-un comunicat APIA, care precizează că, totodată, s-a făcut adaptarea la condiții specifice după structura exploatațiilor.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):

  • solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

  • suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;

  • suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;

  • suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi, cultivare în câmp:

  • solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel putin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

  • suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;

  • suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;

  • suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

„Măsurile de modificare/adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor, fiind incluse culturile destinate industrializării, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat”, precizează APIA. Totodată, reglementarea privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume-fructe și cartofi creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat situația rezultată în urma finalizării tuturor controalelor administrative și a plăților aferente Schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, pentru fiecare județ.

În total, 27.861 de fermieri au primit despăgubiri în sumă de 849.999.807,41 lei, pentru o suprafață de 1.116.860,11 hectare.

Cei mai mulți fermieri afectați de secetă, care au fost despăgubiți, sunt în județul Constanța, respectiv 4.769. Aici, sprijinul financiar al statului a atins cifra de 190.624.114,07 lei, iar suprafața despăgubită este de 250.895,98 hectare.

Pentru a vedea situația în fiecare județ, accesați link-ul: http://www.apia.org.ro/files/news_files/CP_APIA_Situatie_finala_despagubiri_seceta_01.10.2020.pdf

Publicat în Știri

Anul acesta, dificil pentru agricultură, tânărul fermier Ciprian Olteanu s-a hotărât să intre în politică și să se arunce în lupta pentru Primăria comunei Unirea din județul Călărași, o comună formată din satele Oltina și Unirea, așezată în estul județului, pe malul stâng al Dunării și pe malurile brațului Borcea, cu o populație de peste 2.600 de locuitori. În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, Ciprian Olteanu, candidat din partea Partidului Național Liberal, este primarul comunei călărășene Unirea.

Fermierul și-a bazat campania pe idei și proiecte, nicidecum pe aruncatul cu noroi. Și a câștigat. „Este victoria întregii echipe și a celor care au decis să ne sprijine la aceste alegeri locale, iar în scurt timp și cei ce au sprijinit echipa adversă or să realizeze că și ei au câștigat. Cum spuneam la începutul campaniei mele, din această luptă câștigă doar cetățenii comunei Unirea, iar noi acum trebuie să demonstrăm asta. Le mulțumesc tuturor! A fost o luptă în adevăratul sens al cuvântului, un carusel emoțional din care această echipă tânără și cu prea puțină experiență a ieșit câștigătoare”, a declarat Ciprian Olteanu, care, însă, comparativ cu politica, are o experiență de peste zece ani în administrarea afacerii de familie, în care s-a implicat încă de mic copil.

Tânărul de 29 de ani s-a prezentat în fața locuitorilor comunei cu o listă de zece proiecte: accesarea fondurilor europene, care vor reprezenta principala sursă de finanțare pentru toate proiectele comunei; sprijinirea antreprenorilor locali, cu condiția angajării forței de muncă locale; asfaltarea în totalitate a străzilor din Unirea și Oltina; racordarea la sistemul național de gaze naturale atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentruu cei industriali; extinderea sistemului de canalizare; mărirea capacității de pompare a apei, pentru asigurarea presiunii tot timpul anului și îmbunătățirea calității apei; cadastrarea comunei Unirea intravilan și extravilan, toți proprietarii de teren și toate gospodăriile primind gratuit cărți funciare; refacerea bazei sportive și construirea unei săli de sport multifuncțională; crearea de condiții optime în școli (căldură, toalete interioare), dotarea acestora cu echipamente didactice de ultimă generație și deschidere de After School; organizarea crescătorilor de animale într-o asociație care va crea noi oportunități pentru aceștia.

Să-l cunoaștem pe Ciprian Olteanu

E născut pe 2 decembrie 1990, este căsătorit, are doi copii mici (fată și băiat), iar soția, Marilena, îi este alături și în afacerea agricolă.

Tânărul primar are un master în contabilitate la Academia de Studii Economice din București, unde în 2012 a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor (engleză). De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În prezent, urmează cursurile din programul de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Ferma familiei Olteanu are în exploatare 2.900 de hectare. Principala responsabilitate a tânărului fermier este maximizarea productivității terenurilor, asigurându-se că activitățile de zi cu zi sunt bine planificate și că totul este pregătit în avans pentru diferite activități agricole. „Coordonez activitățile de implementare a noilor tehnologii, precum rata de însămânțare variabilă, utilajele ghidate GPS, software-ul de gestionare a agriculturii pentru o mai bună planificare și o mai bună urmărire a consumului de intrare. Coordonez echipa din fermă, dezvolt relațiile dintre clienți și furnizori, negociez contractele și supraveghez livrările. Din 2016 sunt președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Unirea Călărași și prin această organizație am accesat două proiecte europene, în valoare totală de două milioane de euro, 100% nerambursabile. Am dezvoltat un sistem de irigare pentru 750 de hectare și am implementat noi tehnologii, cum ar fi: sistem GPS, monitorizare prin satelit, monitorizare automată a consumului de combustibil, software și monitorizare input-uri aplicate, stație meteo cu senzori subterani care monitorizează umiditatea solului”, ne-a spus fermierul Ciprian Olteanu.

Experiența propriei afaceri, cu siguranță, îl va ajuta pe tânărul primar Ciprian Olteanu să facă față cu succes viitoarelor responsabilități.

Foto: Ciprian Olteanu, arhiva personală

Publicat în Satul românesc

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner grundfos MAI 2021

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista