Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.
În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.
Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.
Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.
Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.
Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.
Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?
Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.
Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.
R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?
V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.
R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?
V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.
R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?
V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.
R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?
V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.
R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?
V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.
R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?
V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.
R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?
V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.
Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.
R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?
V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.
R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?
V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.
R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?
V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.
Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.
R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?
V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.
Un total de aproape 200 de milioane de ouă sunt produse în prezent în fermele românești, ca urmare a majorării consistente a efectivului de găini (7,5-8 milioane de capete), a anunțat președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, în debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București.
Oficialul UCPR a precizat totodată că în urma unei analize întreprinse laolaltă cu medicii veterinari din ferme s-a constatat o evoluție a producției în primele 11 luni ale acestui an cu 7-8%. Inițial, majorarea era de 4-5 la sută, însă, mărturisește Van, producția a crescut cu 7-8% față de anul trecut, în aceeași perioadă, producție internă.
„Luna aceasta (n.r. - decembrie 2017) producem 180-200 de milioane de ouă (...) în ferme. Cred că este cea mai mare producție de ouă care s-a realizat în exploatații în ultimii patru-cinci ani. În ferme, avem 7,5-8 milioane de găini cu o producție medie de 80 și ceva la sută procent de ouat, ceea ce înseamnă 6 milioane și ceva de ouă”, a afirmat liderul organizației care cuprinde sub umbrela sa un număr de 250 de ferme. „Avem un număr mare de găini. Fermierii și-au programat efectivele fără să știe că va fi această criză a ouălor. Ei își programează fluxurile în așa fel încât găinile tinere să intre în ouat în perioada rece. Anul acesta, și-a programat un număr mai mare de găini, decât de obicei”.
El a adăugat însă că această cantitate de 180-200 de milioane de ouă nu asigură consumul intern, motiv pentru care importurile persistă, cu posibilitatea de a fi păstrată tendința din 2016.
În ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.
„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, a punctat Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.
Nu în ultimul rând, Van a afirmat că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR a menționat că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.
„Ar trebui să fie același lucru și în România”, a conchis el.
„S-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine”
Cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.
Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor.
„Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, a menționat oficialul guvernamental.
La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la Palatul din strada Carol I,
Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.
„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.
Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.
O producție-record la porumbul P0937 a fost înregistrată în anul 2017 (18.030 kilograme boabe la hectar) în ferma lui Dan PRICEPUTU din localitatea Viziru, județul Brăila, practic cea mai înaltă de acest gen de când agricultorul în cauză activează în domeniu, anunță compania PIONEER printr-un document transmis presei de specialitate zilele acestea.
Conform testimonialului, fermierul brăilean lucrează circa 1.400 ha, iar pasiunea pentru agricultură a moștenit-o de la tatăl său, care de altfel a pus bazele fermei.
„A studiat și a devenit inginer agronom, iar în urma rezultatelor obținute, putem spune că este cu adevărat PRICEPUT în ale agriculturii”, au ținut să precizeze producătorii de sămânță de porumb.
Aceiași furnizori au transmis presei că PRICEPUTU a semănat porumb pe 530 ha, dintre care 240 cu hibridul P0937, ale cărui performanțe au confirmat așteptările la proba cântarului.
„Poate vă întrebați care a fost «secretul» unei asemenea producții”, se întreabă reprezentanții companiei, tot ei răspunzând că acesta a constat în alegerea hibridului, în ciuda unei tehnologii „nu foarte complexă, ci una chiar modestă”.
„Hibridul a fost cu mult peste așteptările mele, cultura s-a dezvoltat excepțional, este adevărat că într-un an agricol bun, dar nu trebuie să uităm de vijeliile care au pus probleme chiar și culturilor de porumb și în multe sole plantele au fost afectate, lucru care nu s-a întâmplat și cu P0937. Ca tehnologie de cultură nu am aplicat cine știe ce. Am arat în toamnă, pregătirea patului germinativ a avut loc în primăvară și a însemnat o singură trecere cu combinatorul. Semănatul l-am început din data de 15 aprilie și a durat aproximativ o lună. Am semănat 84.000 de boabe/ha și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Apoi, postemergent, am erbicidat, iar la prășit, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 200 kg/ha azot substanță brută. Apoi, la stadiul de 10-12 frunze, cultura a mai beneficiat de 200 kg/ha substanță brută. În zonă am avut o medie a precipitațiilor destul de bună, însă eu am și irigat în 3 tranșe. Nu am făcut niciun tratament, hibridul a fost foarte viguros, rezistent la căderi, chiar nu am avut probleme cu el”, a declarat fermierul campion.
Hibridul potrivit și spații de depozitare
Fermierul încă nu a terminat recoltatul, mai are încă 70 ha de cules, chiar dacă în fermă a început campania în data de 20 septembrie, iar la P0937 a început în data de 15 octombrie.
„Umiditatea la recoltare a fost de 16,7 %, iar producția record într-o solă a fost de 18.030 kg/ha. Până în prezent, media pe fermă este de 16.000 kg/ha; cred că la finalul recoltatului va depăși această valoare. Am fost mai mult decât mulțumit de alegerea acestui hibrid, chiar dacă are FAO un pic mai mare, pentru mine a fost hibridul potrivit pentru că am și irigații și uscător de cereale”, a adăugat Dan Priceputu.
Mai mult, producătorul agricol are întreaga producție depozitată, pentru că beneficiază de spații de depozitare ce pot adăposti 7.000 tone - 4.000 tone în silozuri cilindrice și 3.000 tone în magazii.
„Depozitez, nu vând la aceste prețuri, care nu justifică munca. Dacă noi am știut să alegem un hibrid bun și am făcut producție bună, nu înseamnă că prețul ar trebuie să fie atât de mic. În cei 18 ani de când sunt în producție, nu am avut asemenea rezultate. Într-adevăr, a fost un an bun, am avut ploi, dar hibridul a fost cheia, iar noi am reușit să-l valorificăm aproape de potențialul maxim”, a conchis agricultorul brăilean.
P0937- FAO 550 este un hibrid tardiv, cu un potențial de producție excelent. Acesta beneficiază de o greutate hectolitrică a boabelor excelentă, precum și de o toleranță foarte bună la Helmitosporioza și tăciunele zburător. Totodată, P0937 tolerează bine temperaturile ridicate din perioada de umplere a boabelor.
„Fiind vorba de un hibrid intensiv, recomandat pentru tehnologii ridicate, se recomandă a se cultiva numai în sistem de irigare!”, menționează specialiștii în încheierea materialului de presă.
Începând cu 23 octombrie 2017 (Tomata II), peste 100 de fermieri olteni, din totalul de peste 2.400 înscrişi în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate, sunt gata să scoată pe piaţă roşii, au anunțat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din teritoriu.
Datele DAJ Olt prezentate de presa centrală relevă că în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate s-au înscris un număr de 2.447 de producători din județ. Din acest total, 1.427 au reușit să cultive şi să recolteze tomatele în luna mai, în primul ciclu de producţie, iar aproximativ 1.000, în perioada 23 octombrie-20 decembrie.
Informațiile disponibile la acest moment sunt că aceștia ar putea ajunge cu marfa în pieţe pe care producătorii olteni deja le cunosc: Cluj, Braşov, Deva și Sibiu. În ceea ce privește preţul mărfii, acesta urmează să fie în conformitate cu mercurialele din zonele de desfacere alese.
În prima parte a programului pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate, fermierii din judeţul Olt au reuşit să obţină fonduri totale de peste 4,4 milioane de euro.
Potrivit șefului MADR, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii, promisiunea sa fiind că românii vor avea pe masa de Crăciun roșii autohtone.
„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea în urmă cu mai bine de o lună.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge vreio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte-tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).
Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR, și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.
Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.
Așa cum v-am obișnuit deja, partenerii noștri de la Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com) continuă să ne ofere informații de primă mână, de această dată în posesia noastră intrând, în exclusivitate, un raport al celor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA din București cu privire la calitatea grâului din recolta 2017.
Conform documentului, per total, „calitatea probelor analizate este bună și foarte bună”, cantitatea și calitatea proteinelor din grâul recoltat în acest an (indicatori proteine substanță uscată, test Zeleny în cm cubi) fiind și ele catalogate drept „foarte bune”.
Potrivit specialiștilor IBA, dintre cele mai performante soiuri de grâu se distinge „Litera” și, în ordine descrescătoare, „Glosa”, „Renan” și „Izvor”. Totodată, se remarcă probele din județele Arad, Călărași, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sălaj, Timiș și Vrancea. În plus, toate probele de Lovrin primite de la Timișoara au o calitate excepțională.
Pe de altă parte, raportul spune, cităm: „Dintre soiurile care au avut calitate mai slabă în anumite județe menționăm soiul Glosa. În ceea ce privește conținutul de gluten, se va face o corecție, în minus, de 3-4 procente, din cauza etalonării aparatului pe probe cu gluten mare”.
În județul Arad, marea majoritate a probelor au fost foarte bune (13 la număr), locul I fiind ocupat de soiul Simanida. În localitatea Siclău, acest soi semitimpuriu a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 35,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 56,8 procente.
Glosa, Renan și Izvor au înregistrat calități bune și foarte bune în județul Argeș, cu un nivel ridicat al proteinei, respectiv gluten mult, de peste 22 la sută. Și calitatea glutenului este foarte bună, potrivit raportului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, care a analizat șase probe din acest județ.
Pe de altă parte, tot în Argeș, soiurile Otilia și Miranda au prezentat un conținut de proteine și, implicit, de gluten umed mai mic, sub 11 și, respectiv, 22 la sută, dar se încadrează totuși în calitate satisfăcătoare.
În județul Argeș, în satul Ionești din comuna Buzoiești, locul I în topul soiurilor a fost ocupat de Izvor, unul precoce, cu o rezistență bună la cădere. Acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,9 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 36,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50 de procente.
Bacăul se poate „lăuda” cu toate probele analizate (cinci la număr) ca fiind de nivel satisfăcător. Concret, conținutul de proteine este mic, sub 11 la sută, dar conținutul în gluten umed depășește un nivel de 22 de procente, excepție făcând soiul Izvor, cultivat în comuna Berești-Bistrița, unde și conținutul de proteine și cel de gluten sunt mai mici decât limita minimum admisă. „Iese din tipar soiul Apache, cultivat în localitatea Sascut, acesta prezentând un conținut de proteine de peste 11 la sută și conținut de gluten umed peste 31%. În acest județ, pe locul I s-a clasat soiul Apache (nearistat, timpuriu) care a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 11,6 la sută, o umiditate de 12,5 procente, amidon (substanță uscată) 70,7%, gluten 26,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 31,6 procente.
Bistrița-Năsăud a transmis către IBA doar probe „bune și foarte bune” (trei la număr). Aici, pe locul I se situează soiul Renan. În localitatea Lechința, acesta a obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 69,2%, gluten 29,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.
Cu privire la situația din județul Botoșani, acolo, cu excepția soiurilor Apache și Arieșan, celelalte patru probe analizate au un conținut mare de proteină și, implicit, conținut de gluten. „Și calitatea nativă a glutenului este bună”, se mai precizează în raport. Topul soiurilor testate de IBA în acest județ este condus de soiul Glosa (precoce la înspicare). În localitatea Corni, testele au evidențiat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 68,1%, gluten 35,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.
Pentru Caraș-Severin, IBA raportează că cele trei probe analizate sunt foarte bune și satisfăcătoare. „Se remarcă soiul Ingenio, cu valori foarte bune ale nivelului de proteine, gluten și test Zeleny”, conform documentului intrat în exclusivitate în posesia colegilor noștri de la Surse și Resurse. În localitatea Măureni, acest soi aristat a relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 10,5 procente, amidon (substanță uscată) 69,4%, gluten 31,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,2 procente.
În județul Călărași (locul II la calitate, dar nici măcar loc V în 2017 la cantitatea obținută), cu o suprafață totală însămânțată cu grâu în toamna lui 2016 de 111.128 ha și tot 111.128 ha recoltate, o productivitate medie de 5.350 kilograme/ha și o producție totală de 594.208 tone de materie-primă obținute în acest an, cu foarte puține excepții (soiul Miranda), cele 13 probe trimise IBA pentru analiză sunt foarte bune. În Călărași, locul I a fost ocupat de soiul Litera (pentru producția din localitatea Grădiștea), un soi comun de toamnă cu un nivel bun de rezistență la încolțirea în spic. În urma analizelor, mostrele au relevat următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,2 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 66,2%, gluten 37 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 53,4 procente.
IBA a raportat pentru județul Constanța că toate cele 18 probe se încadrează atât în nivelurile foarte bune și bune, dar și în cel satisfăcător. În ceea ce privește topul soiurilor în urma testărilor calitative efectuate de institut, Glosa s-a evidențiat prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 11,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,8%, gluten 33,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,5 procente.
Doljul are majoritatea probelor analizate calificate drept „bune” (patru la număr), cu excepția soiurilor Arezo și Rubisco. Doljenii din Plenița au făcut treabă bună cu soiul Dropia în acest an, acesta evidențiindu-se prin următorii parametri: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,1 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 68,2%, gluten 30,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 38,2 procente.
„Foarte bune” au fost catalogate cele 20 de probe primite din din Galați, și de această dată existând trei excepții, și anume soiurile Boema (două probe), respectiv Ionesco (o probă). Localitatea cu același nume cu județul – Galați – prin fermierii săi a obținut cu ajutorul soiului Izvor un procent de proteină (substanță uscată) de 14,4 la sută, o umiditate de 11,7 procente, amidon (substanță uscată) 66,5%, gluten 32,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49,8 procente.
Gorjul are toate cele trei probe analizate catalogate drept „bune”, producătorii agricoli din județ obținând cu ajutorul soiului Odisej un procent de proteină (substanță uscată) de 13,2 la sută, o umiditate de 11,1 procente, amidon (substanță uscată) 66,3%, gluten 32,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,3 procente.
În ceea ce privește județul Hunedoara, cu o singură excepție (soiul Solveg), restul probelor (patru la număr) sunt de bună calitate. Concret, cu ajutorul soiului Renan, hunedorenii au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 14,3 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 66%, gluten 35,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 49 procente.
În cazul județului Iași, IBA a catalogat toate probele ca fiind „foarte bune”, chiar dacă acestea au fost doar două la număr. Soiul de grâu Miranda pare să fi făcut minuni în localitatea Țigănași, astfel că acolo s-au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,3 la sută, o umiditate de 12,6 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 32,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 42,7 procente.
Din cele trei probe transmise de județul Maramureș către cei de la IBA, toate catalogate de institut drept „foarte bune”, doar soiul Adesso a înregistrat în localitatea Miresu Mare un procent de proteină (substanță uscată) de 12,6 la sută, o umiditate de 13,6 procente, amidon (substanță uscată) 70,1%, gluten 31,2 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,1 procente.
Și Mehedințiul a transmis către IBA tot trei probe, toate trei analizate și catalogate drept „foarte bune”. În localitatea Gârla Mare, fermierii au obținut cu ajutorul soiului Panonicus un procent de proteină (substanță uscată) de 16,1 la sută, o umiditate de 11,2 procente, amidon (substanță uscată) 64%, gluten 44,7 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 64,9 procente.
Tot către IBA a transmis și Mureșul două probe pentru testare, acestea fiind catalogate drept „bune” de către specialiștii institutului. Fermierii din localitatea Bogota, cu ajutorul soiului de grâu Arieșan, au reușit să obțină un procent de proteină (substanță uscată) de 12,3 la sută, o umiditate de 12,2 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 27,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 34,1 procente.
Cele trei probe transmise de Neamț sunt și ele catalogate de IBA drept „bune”, fermierii din Piatra-Neamț înregistrând cu ajutorul soiului Estivus un procent de proteină (substanță uscată) de 14 la sută, o umiditate de 12 procente, amidon (substanță uscată) 71,2%, gluten 35,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 50,2 procente.
Șase probe au fost expediate de către olteni, cu două excepții – Attraction și Norin – probele analizate fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Concret, cu ajutorul soiului Boema, fermierii din județul Olt au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 10,9 procente, amidon (substanță uscată) 69,6%, gluten 34,3 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,3 procente.
În cazul județului Prahova, toate cele cinci probe analizate au fost catalogate de cercetătorii IBA drept „bune” și „foarte bune”. În localitatea Balta Doamnei, cu ajutorul soiului Boema, producătorii agricoli au obținut un procent de proteină (substanță uscată) de 13,6 la sută, o umiditate de 15 procente, amidon (substanță uscată) 68,8%, gluten 32,9 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.
Sălajul a transmis în acest an șase probe spre evaluare, toate acestea fiind catalogate de IBA drept „bune” și „foarte bune”. Fermierii din localitatea Camar au obținut cu ajutorul soiului de grâu MV Kolo în acest an locul I în top și următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 12,9 la sută, o umiditate de 12,4 procente, amidon (substanță uscată) 71,5%, gluten 31,8 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 43,5 procente.
În cazul județului Timiș, potrivit normativelor de studiu al calității după care SCDA Lovrin de această dată a testat 21 de soiuri de grâu anul acesta, nivelul de proteină trebuia să se situeze peste 12 procente, iar cel de gluten umed să fie mai mare de 22 la sută. Toate aceste soiuri (dintre care 19 românești) au trecut testele.
De asemenea, cei de la Lovrin au luat în calcul un nivel al indicelui Zeleny (ml) mai mic de 20 ml ca fiind nesatisfăcător, WS care variază între 20-34 ml calitate satisfăcătoare, WS 35-50 calitate bună, respectiv WS peste 50 ml calitate foarte bună, Ciprian (N120/K40), Ciprian (N0/P0), Faur, Lovrin 6107 și Lovrin 6110 situându-se peste nivelul de calitate foarte bună.
Campionul „Litera”, testat de specialiștii de la Lovrin (care l-au plasat pe locul VIII la capitolul proteină), a prezentat următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13,5 la sută, o umiditate de 11,8 procente, amidon (substanță uscată) 69,9%, gluten 33,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 45,1 procente.
Județul Tulcea a avut spre testare șase probe de grâu din recolta acestui an. Potrivit datelor IBA, 50 la sută din acest total (adică trei probe) sunt catalogate drept „bune”. Fermierii din Agighiol au obținut cu ajutorul soiului Litera un procent de proteină (substanță uscată) de 12,5 la sută, o umiditate de 13,3 procente, amidon (substanță uscată) 70,4%, gluten 29,4 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 36,8 procente.
Din cele 10 probe analizate și provenite din județul Vaslui, două probe de grâu au indicatorii mai slabi, respectiv conținutul în proteine, gluten și testul Zeleny. „Restul probelor sunt foarte bune”, se specifică în raport. Fermierii vasluieni din tarlaua Cumpărătura, comuna Oltenești, au mizat pe soiul de grâu Glosa (locul I în top) și au obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 13 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 67,6%, gluten 29,6 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 39,5 procente.
Nu în ultimul rând, cele 11 probe analizate de IBA și transmise de județul Vrancea sunt „bune” și „foarte bune” din punctul de vedere ai parametrilor de calitate. În acest caz, în top, locul I este ocupat de soiul de grâu Litera. Acesta a obținut următorii parametri de calitate: un procent de proteină (substanță uscată) de 15,7 la sută, o umiditate de 12,3 procente, amidon (substanță uscată) 65%, gluten 38,5 la sută, respectiv un coeficient Zeleny (centimetri cubi) de 59,6 procente.
Producția de grâu a sezonului 2016-2017, record istoric
Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, prezentate presei de către Petre Daea și Liviu Dragnea la finele lunii august 2017, relevă că de pe suprafața totală recoltată, de 2.101.552 ha, s-au obținut 10.163.887 tone de grâu, secară și triticale, adică o medie de 4.836 kilograme la hectar. Potrivit statisticienilor MADR, în acest caz vorbim de un record istoric al României, mai exact, de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.
Datele ministerului român al agriculturii dau Constanța ca fiind pe primul loc la producția de grâu, secară și triticale, cu o cantitate totală obținută de 878.248 de tone, urmat fiind de Teleorman, cu 775.722 de tone, Dolj, cu 773.347 de tone, Timiș, cu 684.900 de tone, respectiv Olt, cu 683.854 de tone.
Top-randamente la grâu secară și triticale s-au înregistrat în acest an în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, acolo unde de pe 4,75 ha s-au obținut 10,2 tone de boabe.
La nivelul zilei de 7 septembrie 2017, prețul CPT al grâului de panificație (port Constanța) este în creștere la CerealeColectDistribution - 685,18 lei, în timp ce oferta de cumpărare din fermă a Landmar Moldova FCA este la fel, în creștere, și se situa la nivelul a 630 lei tona metrică în data de 5 septembrie a.c.
Nu în ultimul rând, tot atunci, prețul CPT Constanța al grâului pentru panificație al celor de la United Grain este și el în creștere și atinge nivelul de 680,58 lei tona metrică.
Grâul ucrainean pentru panificație (la Marea Neagră) are un preț de 680,16 lei tona metrică și este și el în creștere.
Miercuri, 6 septembrie 2017, prețul grâului pe bursa din Paris era în scădere (704,72 lei tona metrică), în timp ce bursa de la Chicago afișa un preț de 597,18 lei tona metrică.
Potrivit celei mai recente analize a bursei cerealelor AgroGo, mai nou, tendința este ca stocurile de porumb să fie scoase la vânzare de către fermieri, în condițiile în care, în anul agricol anterior, o parte din cantitatea totală de materie-primă era deja comercializată la recoltare, în cantitate de 8,4 milioane de tone.
„Sezonul trecut a fost unul cu producții destul de bune la porumb, nu unul excepțional, dar bun. O parte din cantitatea totală de porumb, 8.4 mil tone în 2016 în România, a fost vândută la recoltare, iar o alta a ajuns în hambarele sau silozurile fermierilor.
În această perioadă, am văzut în piața AgroGo — interfață online între vânzătorii și cumpărătorii de cereale, similară unei burse — semnale că tot mai mulți fermieri își scot stocurile de porumb la vânzare”, a precizat Vasile Topac, cofondator AgroGo.
Conform datelor agregate de oficialul AgroGo, în ultimele zile, cotațiile la Bursa MATIF Paris pentru porumb erau de 753 lei/tonă, iar la CME Chicago, de 601 lei/tonă.
„Sunt prețuri medii, în comparație cu aceeași perioadă a ultimelor două sezoane”, afirmă Topac.
Pe de altă parte, în piața fizică, prețul FOB Constanța (prețul pentru marfa încărcată în vase) pentru porumb era de 726 lei/tonă (conform MADR), iar unele oferte de cumpărare ale traderilor, în regim CPT Constanța (livrat la Constanța), erau la 643 lei/tonă, în scădere ultima perioadă, mai explică acesta.
Mai mult decât prețul curent, e interesant de urmărit și trendul prețurilor, adaugă Topac.
„Dacă ne uităm pe istoric, cel puțin la MATIF, în ultimii doi ani, în luna iunie, prețul a fost în creștere”, a adăugat cofondatorul AgroGo. „Perspectivele par bune pentru porumb: se văd la orizont prețuri în ușoară creștere. Trebuie ținut cont de faptul că prețurile futures pot fi foarte volatile, cu schimbări mari de la o zi la alta — pentru jucătorii la bursă apar uneori schimbări majore de la un minut la altul, deci aceste curbe își pot modifica forma, pe măsură ce ne apropiem de datele de livrare, și aflăm noi date despre stocurile și producția mondială. De asemenea, credem că și fermierii au remarcat de-a lungul anilor că, și în piața fizică, prețurile pot avea schimbări semnificative de la o zi la alta. De aceea, este recomandat ca atât cei care vând, cât și cei care cumpără porumb sau cereale în general să se informeze regulat”, a conchis el.
AgroGo este platforma online de informare și tranzacționare a cerealelor, fiind prima platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen. AgroGo oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață.
AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
Piața utilajelor agricole din România, inclusiv cea a utilajelor la mâna a II-a, urmează o tendință de creștere din toate punctele de vedere, afirmă specialiștii Utilben, într-un studiu propriu remis la redacție.
Analiștii companiei apreciază că prețul de achiziție al utilajelor SH se majorează și el, ceea ce înseamnă că producătorii agricoli autohtoni se îndreaptă spre utilaje mult mai performante, iar tendința de „reînnoire” a acestora este accentuată.
„Ne dorim ca agricultura din România să fie susținută mai mult de către statul român și de instituțiile bancare, prin urmare fermierii să dispună de multiple posibilități de finanțare atât pentru utilaje noi, cât și second hand. De asemenea, suntem convinși că, pe viitor, putem dezvolta împreună cu competitorii de pe piață servicii mai utile și mai avantajoase decât în prezent pentru fermierii din România”, precizează cei care au documentat analiza de specialitate.
Potrivit acelorași reprezentanți ai companiei, fermierii români au nevoie de utilaje performante pentru a practica o agricultură performantă.
„Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în agricultură, adică 29,3% din populația activă (...). Aceasta se datorează faptului că nu avem suficiente utilaje, comparativ cu suprafața lucrată. În Europa de Vest, media populației care lucrează în agricultură este de 4-5%. În România, avem un tractor la fiecare 41 de hectare de teren lucrate, în timp ce media europeană este de un tractor la fiecare 13 hectare lucrate.
„Avem nevoie de investiții continue în utilaje performante, pentru a fi mai eficienți și mai productivi”, au continuat reprezentanții firmei.
Din datele agregate de angajații Utilben, un fermier utilizează un tractor, în medie, peste 10.000 de ore în România, în timp ce în Marea Britanie sau Germania, perioada maximă de operare este de 3.000-4.000 de ore.
Potrivit acelorași date ale companiei, media orelor de funcționare a unui tractor achiziționat este de 4.948 de ore, de unde rezultă că românii cumpără un tractor fiabil cu orele cu care nemții îl consideră prea uzat.
„Conform Institutului Național de Statistică, avem în România 199.284 de tractoare și 27.485 de combine agricole. Ca să atingem media europeană, ar trebui să avem aproximativ 600.000 de tractoare agricole”, spun cei de la Utilben, citând date oficiale. „Conform datelor furnizate de Eurostat și Insee, un fermier român care cultivă cereale câștigă aproximativ 700 de euro de pe un hectar, iar potrivit specialiștilor, aceasta este una dintre cauzele folosirii utilajelor extrem de vechi, iar foarte puține firme oferă clienților posibilități de finanțare”.
Care este modalitatea de achiziție preferată de fermierii români?
Conform acelorași date agregate de Utilben, modalitatea de achiziție pe care clienții români o preferă este directă (cu banii jos), urmată de achiziția în leasing direct – 67%, respectiv 23% leasing.
„Leasingul este o opțiune avantajoasă pentru fermieri, dar proporția de 23% a achizițiilor prin leasing este mică, în comparație cu țările occidentale sau cu SUA”, mărturisesc specialiștii. Ca urmare, mai spun aceștia, la noi în țară există un potențial de creștere, iar analiștii companiei consideră că achizițiile prin leasing vor fi următorul trend în acest sector.
„Deja numărul cererilor pentru achiziții în leasing au crescut destul de mult față de anii precedenți. În plus, achiziția unui utilaj agricol second hand achiziționat prin leasing poate fi o oportunitate excelenta pentru agricultorii mici și mijlocii din România”, sunt de părere angajații firmei.
Încotro se îndreaptă piața de tractoare?
În 2015, numărul tractoarelor din România era de 199.284 de unități, prețul mediu de achiziție al acestora ajungând chiar și la 40.441 de euro bucata, iar media cailor-putere depășea 160 CP.
În contrapartidă, pentru anul acesta, Utilben previzionează o creștere de aproximativ 10% față de anul de referință 2016.
„Această creștere se va datora în principal formelor diverse de finanțare, inclusiv a tractoarelor second-hand, plus achizițiilor prin fonduri europene. După un prim trimestru din 2017 deja încheiat, putem spune că solicitările pentru tractoare achiziționate prin finanțări bancare sau de la stat au crescut brusc, în comparație cu anii precedenți”, au punctat oficialii firmei.
Care este trendul previzionat pentru combine în anul 2017?
Pe de altă parte, numărul combinelor este și el în creștere, ajungând în anul 2015 la un efectiv de 33.779 de unități, prețul mediu al unei unități fiind de 124.000 de euro, potrivit datelor Utilben
Și pe acest palier, compania citată previzionează o creștere de aproximativ 6% a pieței combinelor din România.
„Începutul de an ne-a găsit surprinși de numărul cererilor de combine second hand atât prin finanțări, cât și prin fonduri europene”, recunosc reprezentanții firmei.
Acest studiu al pieței este realizat de către Utilben, unul dintre principalii importatori de utilaje noi și second-hand din România. Compania citată este specializată în importul de utilaje de calitate, închirieri și service multibrand pentru utilaje de construcții și utilaje agricole.
Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.
„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.
Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.
Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.
„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.
Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.
„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.
Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.
„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.
„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.
AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.
AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
Cu toate că majoritatea consumatorilor declară că le place să meargă la cumpărături în magazine care au totul sub un singur acoperiș, comportamentul lor de cumpărare și luarea deciziilor sunt influențate și de preț, fapt care îi determină să viziteze și alte prăvălii, anunță GfK printr-un comunicat de presă.
Mai exact, 72 de procente dintre cumpărători sunt dispuși să își facă achizițiile din mai multe magazine dacă aceasta îi ajută să obțină un preț mai mic sau oferte mai convenabile.
Mai mult, românii au așteptări ridicate de la oferta de produse a magazinelor, încercând totodată să își optimizeze cumpărăturile.
Românii, în topul celor care consideră cumpărăturile o activitate plăcută
„Partea bună este că românii încă mai găsesc plăcere în actul de cumpărare, ceea ce face mediul de business mai deschis și oportunitățile mai ușor de concretizat”, se precizează în documentul de presă.
Același comunicat de presă relevă că est-europenilor le place să meargă la cumpărături. Acest lucru este cel mai pregnant în România, unde 9 din 10 cumpărători sunt de acord cu această afirmație. În Cehia, Slovacia și Austria, 7 din 10 consideră mersul la cumpărături plăcut, în vreme ce în Bulgaria doar jumătate dintre cumpărători afirmă același lucru.
Pe de altă parte însă, în România, cumpărătorii resimt mai mult presiunea timpului la cumpărături decât în alte țări.
La popul opus se află Austria și Cehia, țări în care acest sentiment este cel mai puțin perceput. Prin contrast cu acestea, în România, aproximativ 35% din cumpărători resimt această presiune atunci când fac achizițiile zilnice.
„Acest lucru poate fi influențat și de o dezvoltare sub potențial pentru comerțul modern de proximitate, comparativ cu Austria de exemplu”, afirmă cercetătorii GfK.
Românii nu prea folosesc listele de cumpărături, dar se încadrează în bugetul alocat
Una dintre modalitățile convenabile de a face cumpărăturile mai ușoare este pregătirea unei liste de cumpărături pe care majoritatea oamenilor o au cu ei în magazin, spun cei de la GfK.
„Cumpărătorii bulgari o folosesc cel mai mult (aproape 7 din 10). În România, 5 din 10 cumpărători își organizează cumpărăturile cu ajutorul unei liste, dar numărul acestora scade de la un an la altul”, se arată în document.
Pe de altă parte, în România și Bulgaria, cumpărătorii se încadrează în bugetul alocat, iar cumpărăturile de impuls sunt mai rare.
„Cea mai mare parte dintre cumpărătorii români și bulgari declară, de asemenea, că în achizițiile de zi cu zi reușesc să se încadreze în bugetul planificat. La polul opus, se află cumpărătorii din Cehia și Austria”, se precizează în studiu.
Cu toate că listele de cumpărături își pierd din importanță, românii se așteaptă să nu depășească bugetul în magazin.
Proiectul „Monitorul prețurilor” continuă
Încă din 24 noiembrie 2016, românii pot accesa „Monitorul Prețurilor”, un proiect-pilot accesibil pentru București și alte 23 de localități limitrofe, oferind prețurile pentru 128 de produse, împărțite în 64 de categorii. Platforma, gestionată de Consiliul Concurenței, este realizată cu sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), al unei companii de cercetări de piață, al asociației GS1 și al retailerilor.
Lista de produse este una reprezentativă pentru coșul săptămânal de consum și a fost stabilită împreună cu compania de cercetări de piață, pe baza expertizei acesteia în studierea pieței. Datele privind produsele și prețurile sunt transmise electronic de retailerii participanți implicați în proiect, respectiv: Mega Image, Lidl, Kaufland, Selgros, Carrefour, Penny și Profi. Consumatorii pot accesa platforma pe adresa www.monitorulpreturilor.info.