pret - REVISTA FERMIERULUI

Azomureș Târgu-Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, anunță că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la energie, gaz natural și energie electrică.

„Nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Din această cauză, la nivel european, și alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activitățile de producție. Reluarea activității depinde de prețul gazului metan și de disponibilitatea acestuia în piață. Decizia managementului, aprobată de Consiliul de Administrație, nu are efecte imediate asupra angajaților. Se păstrează programul normal de lucru, ne vom concentra pe lucrările de mentenanță ce pot fi executate în perioada rece, vom securiza și menține în funcțiune echipamentele critice și vom continua să derulăm proiectele în care suntem implicați. Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depășim, deși situația incertă pe piața gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, precizează directorul general al Azomureș, Harri Kiiski.

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Țări precum Rusia, China, Turcia și Egipt au restricționat exporturile. Împreună cu producția locală scăzută, Europa se confruntă acum cu o criză în agricultură și industrie. „Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare”, se arată într-un comunicat de presă al producătorului de îngrășăminte.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii. „Este unul dintre pilonii securității alimentare și un contributor important în lanțul de aprovizionare din zona agricolă a României. Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primă gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situația la normal, în ciuda faptului că suntem și victimele unui context internațional nefavorabil”.

Azomureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze în concordanță cu legislația europeană pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Luni, 06 Decembrie 2021 09:27

Afacere pentru viitor

Agricultura, dacă știi să o faci, este o afacere de transmis din generație în generație. De peste 20 de ani, Nicolaie Apopi, sprijinit de familie, a transformat domeniul agricol într-o afacere în care investește continuu și pe care o dezvoltă constant. Mereu dornic să găsească cele mai noi tehnici și tehnologii care îl pot ajuta în obținerea de profit, fermierul din județul Timiș iubește cu adevărat agricultura și nu se sfiește să o recunoască. Dacă ar fi nevoit să o ia de la capăt, ar alege tot domeniul agricol. Mai ales că are și cine să-i urmeze în afacere. Pe câmpurile din Peciu Nou și Giulvăz, în plină campanie de toamnă, am găsit și viitorii proprietari ai afacerii din vestul țării, copiii fraților Nicolaie și Florin Apopi, verișorii Ștefan și Fabian, ambii în vârstă de 7 ani și siguri că peste ani vom realiza reportajele cu ei.

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, în vestul României 2021 a fost extrem de diferit față de anul 2020. „Dacă acum 10, 15, 20 de ani oamenii erau obişnuiţi, mai precis, fermierii, să îşi facă un plan de lucru pentru anul următor în funcţie de evoluţia ultimilor ani, astăzi, pe fondul schimbărilor climatice, nu mai putem face acest lucru, deoarece fiecare an este extrem de diferit din punct de vedere climatic. În zona de vest a țării, precipitaţiile au venit destul de târziu, în luna iulie, lucru care nu a mai ajutat foarte mult cultura de porumb şi soia. La celelalte culturi ne putem bucura de o producţie foarte bună, la grâu, orz, floarea-soarelui, producţiile sunt îmbucurătoare”, ne-a spus interlocutorul nostru.

„Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, micii agricultori vor trebui să caute metode de asociere.”

În cei 22 de ani de agricultură, Nicolaie Apopi a căutat continuu și a aplicat în fermă tehnologii noi aducătoare de profit. În prezent, ferma are aproximativ 2.500 de hectare, capacități de depozitare și utilaje agricole de ultimă generație. „Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Pe de altă parte, aici în zona de vest a țării avem şi o altă problemă, cantităţile de apă care vin într-o perioadă scurtă se acumulează şi băltesc în unele zone, deci avem cele două extreme, o dată avem apă prea multă şi o dată avem apă foarte puţină în sol. De aceea trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului, astfel încât să economisim cât mai multă apă în sol şi să nu o pierdem prin lucrările mecanice pe care le aplicăm asupra solului”.

din ferma in ferma 221 apopi 1

 

Cererea și oferta formează prețul cerealelor

 

De la an la an, Nicolaie Apopi reduce suprafața semănată cu porumb. „Ploile din lunile iunie-iulie apar câteodată foarte târziu şi din cauza caniculei porumbul suferă din punctul de vedere al polenizării, astfel reducându-se consistent producţiile la hectar. Ca să ne ferim de acest risc, până în momentul când vom putea să avem şi un domeniu irigabil mergem în continuare pe o suprafaţă destul de redusă la cultura porumbului. Avem în obiectiv să amenajăm o zonă irigabilă de aproximativ 250 de hectare, în acel moment cu siguranţă vom creşte şi suprafaţa de porumb”.

În structura culturilor, cea mai mare pondere în ferma din județul Timiș o reprezintă grâul, după care urmează rapiţa şi floarea-soarelui, iar o suprafață mică este ocupată cu orz și soia. „Avem spaţiile noastre de depozitare, suficient pentru a ne ţine toată marfa până când putem obţine un preţ pe care ni-l dorim, un preţ-ţintă, sau până când putem analiza evoluţia preţurilor pe plan mondial şi apoi pe plan local”, precizează Nicolaie Apopi.

L-am întrebat pe fermierul care a fost și el cândva mic, Nicolaie Apopi, pornind afacerea agricolă cu câteva hectare ale familiei, cum ar putea micii agricultori să rezolve problema depozitării recoltelor, în așa fel încât să nu mai fie nevoiți să vândă direct din câmp, la prețuri mici. „Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, vor trebui să caute metode de asociere, în opinia mea, sub forma unor cooperative care, la rândul lor, pot să-şi construiască spaţii de depozitare, astfel încât să poată să verifice evoluţia preţurilor. Mai este o metodă pe care am văzut-o în ţările vecine, se procedează prin livrarea mărfii către silozurile din regiune sub formă de custodie, astfel înţelegându-se cu achizitorul local să vândă atunci când preţul este mai bun sau când preţul convine fermierului”.

din ferma in ferma 221 apopi 4

Dar cine face prețurile materiei prime din agricultură? Oricine ar răspunde că piața, bursele, însă la noi i-am auzit pe agricultori susținând că prețurile le fac marii traderi de cereale. Nicolaie Apopi nu e de acord cu astfel de opinii. „Sunt o persoană care se informează foarte mult de evoluţia burselor, de cantităţile de marfă care se tranzacţionează nu doar în ţara noastră, ci şi în ţările vecine, pentru că am foarte mulţi prieteni fermieri şi mă consult foarte mult cu ei. Totuşi, trebuie să înţelegem că preţurile se formează în urma cererii şi ofertei. Şi nu cred să existe o coaliţie de a se înţelege asupra unui preţ. Avem un exemplu, în acest an în care preţurile de la începuturile recoltatului grâului, în ciuda faptului că avem o producţie-record în ţara noastră de grâu, am văzut cu toţii că ele au crescut de la zi la zi, de la o săptămână la alta, şi acest fapt ne poate dovedi că preţurile şi-au luat cursul după bursele internaționale”.

din ferma in ferma 221 apopi 2

„Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului.”

 

Asocierea înseamnă performanță

 

Nicolaie Apopi este adeptul asocierii, de-a lungul timpului încercând să coalizeze în jurul lui agricultori din zonă. Fără succes. Prin urmare, în anul 2018 a pus umărul la înființarea Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din toată țara, membri fiind fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie,  competitivitate și valoare adăugată creată în acest domeniu. „Mi-am dorit să înfiinţez o asociaţie, şi la ideea mea, şi a altor colegi din ţară, am şi făcut asociația cu colegii mei din zonă, dar probabil că nu am găsit sprijin suficient din partea tuturor fermierilor la nivel local. Am observat însă că naşterea acestui Club al fermierilor dă roade, datorită seriozităţii şi metodei de lucru, fapt care a dus la creşterea numărului de membri în acest club al nostru, al fermierilor. Simt acum că sunt într-o asociaţie a fermierilor care mă poate ajuta foarte mult prin proiectele pe care le elaborează, prin punerea sub forma unui proiect a problemelor din regiune. Asta este extrem de important, fermierii să semnaleze probleme din regiunea lor, pentru că fiecare regiune este diferită, nu pot fi abordate în acelaşi fel problemele din zona noastră, din vest, cu cele din Dobrogea, sau cele din Dobrogea cu cele din Transilvania sau cele din Transilvania cu cele din sudul României. Astfel, construindu-ne pe regiuni, eu cred că informaţiile şi problemele din zonele respective pot ajunge în boardul Clubului şi puse cu ajutorul specialiştilor sub forma unor proiecte pe care le putem pune pe masa decidenţilor spre a fi rezolvate”, a conchis Nicolaie Apopi.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Marți, 06 Octombrie 2020 21:00

Cum arată piața cerealelor

În țara noastră, cotațiile la grâu rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate, în continuare fiind tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme. Referitor la porumb, lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, care își doresc onorarea contractelor. Raliul prețurilor la semințele de floarea-soarelui s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Euronext cotează rapița în trend ascendent. Informațiile, de azi – 6 octombrie 2020, sunt furnizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În prezent, grâul românesc beneficiază de creșterile din bazinul Mării Negre, cotațiile sale situându-se la nivelul celor ruso-ucrainene. „Asistăm la o nouă rundă de devalorizare a monedei americane. Acest aspect deteriorează prețul în euro, pornind de la paritatea euro-dolar”, precizează Cezar Gheorghe.

În paritatea CPT Constanța, nivelul de tranzacționare al grâului cu proteină bază 12% se cifrează la 190-192 euro/tonă, cu o diferență de nivel negativă de 5 euro/tonă pentru specificația furaj, adică sub 11,5% proteină și/sau masă hectolitrică, sub baza de 75 kg/hl. Conversia în lei indică un nivel de preț de 930 lei/tonă ca medie. Lichiditatea este însă foarte scăzută, punctează specialistul. Stocurile rămân în curțile fermierilor în așteptarea opțiunii de vânzare la un nivel mult mai ridicat. Baza așteptărilor reprezintă nivelul de rezistență de 1.000 lei/tonă.

Pe plan intern, cotațiile rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate. „În continuare sunt tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme, capital necesar cheltuielilor curente și acoperirii datoriilor pe termen scurt. Prețurile rămân la nivelurile săptămânii trecute, de 920-950 lei/tonă CPT unități de procesare, în funcție de zonă”, arată consultantul Clubului.

Rusia, prin vocea ministerului de resort, remarcă diferența dintre prospecția lor de recoltă de 82 milioane tone de grâu și cea a USDA de 78 milioane de tone. „Cele 4 milioane includ Crimeea, cu 700.000-800.000 tone. Este o diferență notabilă, dar niciuna dintre părți nu are o susținere faptică, astfel încât acest diferend al cifrelor de recoltă să fie rezolvat”, spune analistul.

MIT Iordania, care se ocupă de licitațiile pentru suplinirea nevoilor interne, a antamat 120.000 de tone de grâu (12,5% proteină) pentru livrare în decembrie 2020, la un preț de 257,9 USD/tonă, de la Al-Dahra, firmă care are interese și în România prin concesiunea Insulei Mari a Brăilei. Costul de transport estimat este de 19 USD/tonă, ceea ce reflectă un preț în FOB Origine de 238,9 USD/tonă. Nu se cunoaște originea, însă cu certitudine nu este sud-americană (Argentina) și nici australiană.

Surprinzător, România este creditată cu un export de grâu în Maroc de 48.785 tone în acest sezon.

„O reestimare a stocurilor și a producției americane de grâu ridică nivelurile de preț europene, precum și pe cele ale burselor americane. USDA a declarat că producția totală de grâu va scădea cu 5% de la an la an, în timp ce rezervele de cereale din țară au scăzut cu 8% față de anul trecut. Se așteaptă ca recolta totală de grâu din SUA să ajungă la 49,668 milioane tone, în scădere față de estimarea sa de 50,23 milioane tone expusă în raportul WASDE din 10 septembrie. Scăderea provine din suprafața mai mică agregată cu randamente mai mici. Grâul de iarnă scade la un nivel de producție de 31,87 milioane tone, față de estimarea anterioară de 35,84 milioane tone. Estimarea de producție se cuplează în mod natural cu stocurile, care au scăzut cu 8%, de la 63,48 milioane tone, la 58,78 milioane tone, adică cu 4,7 milioane tone.  Au apărut probleme în campania de semănat rusească din cauza lipsei ploilor și a înghețului de noapte. Ultimele prognoze nu ajută deloc sezonul rusesc de însămânțare a grâului, lipsa precipitațiilor influențând negativ acest proces”, menționează Cezar Gheorghe.

În Ucraina, seceta severă a încetinit semănatul grâului de iarnă, procesul fiind cel mai lent din ultimii zece ani, conform Reuters. Fermierii ar putea extinde plantarea până în decembrie. Doar 1,5 milioane de hectare (25% din suprafața preconizată) fuseseră semănate începând cu 28 septembrie 2020. „Anul trecut, fermierii semănaseră 2,9 milioane de hectare. O însămânțare târzie creează riscul de scădere a recoltei viitoare, pentru că iarna se apropie, iar culturile nu sunt dezvoltate suficient”.

Argentina reduce prognoza de recoltă a grâului de la 21 milioane tone la 17 milioane tone din cauza secetei persistente.

PORUMB

Piața porumbului românesc este în continuare dominată de următoarele caracteristici: Lipsa lichidității în ferme pentru onorarea contractelor încheiate în mai-iunie; Lipsa lichidității în cazul intermediarilor pentru a-și onora, la rândul lor, contractele de vânzare; Starea de incertitudine din rândul cumpărătorilor finali, care nu primesc mărfurile contractate.

Lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, fie intermediari sau finali, care își doresc onorarea contractelor. Aceste presiuni se convertesc pecuniar în curtea fermierilor, prin sume penalizatoare, care doresc să acopere înlocuirea mărfurilor cumpărătorului. Fermele intră astfel într-un tunel al disputelor și al discuțiilor formulate verbal sau prin notificări cu cumpărătorii. „Clubul Fermierilor Români susține medierea și concilierea de pe poziții egale, cu înțelegere și asumare de către ambele părți, estomparea efectelor anului 2020 prin dialog deschis, transparent și în bună înțelegere, spre rezolvarea amiabilă și în bună relaționare a discuțiilor și disputelor apărute din cauza efectelor secetei convertite în lipsa mărfurilor. Cumpărătorii, la rândul lor, au de executat cantitățile contractate, iar lipsa volumelor achiziționate forward generează efecte financiare negative, care afectează bilanțul de profit și pierdere al celor în cauză, prin incumbarea costurilor de înlocuire. Foarte mulți dintre cumpărători, din ambele categorii, migrează către vestul României, în căutarea volumelor lipsă, ținând cont că vestul a beneficiat de condiții meteo bune și, implicit, de recolte bune de porumb. De asemenea, tendința de înlocuire se canalizează și către Serbia, în căutarea mărfurilor care să înlocuiască volumele contractate”, explică Cezar Gheorghe.

Indicațiile de preț țin cont de nevoia de înlocuire, după cum urmează:

  • CPT Constanța: 790-798 lei/tonă;

  • Sud-Est și Sud-Vest: 740-750 lei/tonă;

  • Vest: 700-720 lei/tonă.

În plin sezon de recoltare al porumbului, estimarea în sens negativ a stocurilor locale din SUA de către USDA reprezintă un efect deosebit de agravant, care creează un efect de grenadă în piețele internaționale. Există o revizuire negativă cu 10% a stocurilor de porumb, până la un nivel de 50,675 milioane tone. Lipsa celor cinci milioane de tone pune la îndoială credibilitatea USDA.

În Ucraina, recoltarea porumbului a ajuns la 10%. Productivitatea este însă scăzută, iar sursele interne indică 36,4 milioane tone, versus 38 milioane tone evaluarea WASDE din 10 septembrie. „Ritmul de export va scădea pe măsura recoltării, ca efect al declinului producției și al anunțului USDA de diminuare a stocurilor. În Rusia, nivelul recoltării porumbului a ajuns la 25%, fiind mai avansat decât în Ucraina. Ploile apărute în Ucraina vor duce la creșterea prețului în porturi, iar lipsa lichidității va face ca cererea de acoperire să crească”, precizează analistul.

În UE-27, producția totală de porumb rămâne în scădere, de la 64,6 milioane tone în august la un nivel de 62,8 milioane tone. Anul trecut, producția la nivel european a fost de 65,3 milioane tone.

În America de Sud, Argentina reduce prognoza de recoltă de la 50 milioane tone la 47 milioane tone din cauza secetei. Brazilia rămâne stabilă la evaluarea de 113 milioane tone porumb.

FLOAREA-SOARELUI

Recoltarea se apropie de sfârșit, deși există unele zone din sudul României cu suprafețe nerecoltate. Acestea sunt plantate după întoarcerea orzului, starea de vegetație indicând încă două săptămâni până la recoltare. „Raliul prețurilor s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Portul Constanța indică un nivel de 435 USD/tonă. Procesatorii interni plătesc 420-425 USD/tonă, unii dintre ei neavând apetit de achiziție. Stocuri nevândute există încă, dar nu se vor revendica ușor, mulți vânzători pierzând trendul crescător. În ceea ce privește execuția contractuală, există atât situații de neexecutare din cauza diminuării drastice a producției, cât și din lipsa de dorință de execuție, din cauza diferenței de preț generate de momentul semnării și cel al execuției efective. De aceea, și în acest segment de agribusiness, se întâlnesc efecte adverse între vânzători și cumpărători, precum în cazul porumbului. Fermierii, pe de o parte, nu pot onora contractele din cauza producției foarte mici și acest lucru a fost vizibil pe parcursul exercițiului de recoltare, deși au fost întâlnite și cauze de lipsă de dorință generate, precum am indicat , de diferența de piață. Cumpărătorii, de asemenea, se împart în doua categorii: intermediarii și cumpărătorii finali. Cumpărătorii intermediari au de onorat, la rândul lor, contracte cu cumpărătorii finali, iar cumpărătorii finali trebuie să își onoreze contractele de export sau de procesare internă. În unele cazuri, medierea a avut loc, iar părțile au ajuns la o înțelegere. În alte cazuri, se negociază sau au ajuns la nivel de dispută contractuală pe căile legale”.

Diferențele de piață în privința prețurilor în Portul Constanța sunt notabile:

  • Startul a fost agregat în jurul valorii de 345 USD/tonă;

  • Evoluția rapidă a adus prețul în vârf, la un nivel de 525 USD/tonă;

  • Temperarea a avut loc la un nivel de 435 USD/tonă;

  • Achizițiile viitoare vor începe cu siguranță la un nivel estimat de 450 USD/tonă.

RAPIȚĂ

EURONEXT cotează rapița în trend ascendent, nivelul de tranzacționare situându-se la 385 euro/tonă, livrare în noiembrie 2020. „Stocurile încă existente în România se pot tranzacționa către procesatori la nivel de Matif noiembrie, minus transport, până la facilitatea de procesare”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români, Cezar Gheorghe, care adaugă că în țara noastră estimarea hectarelor semănate se oprește la un nivel de peste 200.000 hectare. „Unele surse optimiste urcă până la 240.000 hectare, în timp ce altele se opresc la 210.000 hectare. Comparând  ultimii doi ani cu această prognoză, avem deja o imagine care ilustrează efectul lipsei de apă”, a încheiat analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 6 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-6-octombrie-2020/

Publicat în Eveniment

În 15 noiembrie 2019, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.

Evenimentul a fost deschis de Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit atât despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.

„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem, pe viitor, să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul „Tomata”. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.

A urmat Sorin Minea, președinte ANGST, președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.

„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești”, a reacționat el.

În continuare, Dorin Cojocaru, Președinte al APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.

„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră un consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă, încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață”.

Florin Căpățână, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”

Ramona Ivan, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.

„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă, pe undeva, există o sincopă – să zicem, în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.

A urmat Marius Bîcu, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.

„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrică mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020, vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță”.

La rândul său, Alina Donici, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.

„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere - cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de Laurențiu Gioroc, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.

„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FrieslandCampina: e o cooperativă formată din 18 000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Farmer-2-Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FrieslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.

Publicat în Comunicate

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

carne porcConform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Publicat în Comunicate

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

Prețul previzionat pentru un kilogram de carne de miel în viu ar urma să varieze în intervalul 12-14 lei în perioada premergătoare Sărbătorilor de Paști, în creștere față de nivelul actual de 9-12 lei/kg, în funcție de zonă, a afirmat Mary Pană, preşedinta Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), miercuri, 10 aprilie 2019, în cadrul conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Carnii.ro.

Șefa ACEBOP a adăugat că pentru sectorul ovinelor reprezintă o problemă continuarea exportului de animale vii, iar abatorizarea să cunoască un reviriment.

„Ceea ce este negativ pe acest sector al ovinelor este că se continuă exportul de animale vii, iar abatorizarea a scăzut cu aproximativ 32,8 la sută. Vindem în continuare materie primă, fără să ne gândim că am câștiga mai bine vânzând produse cu valoare adăugată. Avem contracte cu Libia, urmează Iordania și Iranul”, a mai spus Pană.

Pe de altă parte, ea consideră că „nu este normal ca de ani de zile, abatoarele să facă prețul și să joace piața cum vor”.

ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 locuri de muncă în sector.

Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.

Publicat în Zootehnie

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă
Joi, 01 Noiembrie 2018 00:00

O pâine cât o țigară!

Mânați de dorința de a afla dacă iminenta majorare a costurilor cu utilitățile, anunțată de cei din industria de morărit și panificație, dar și a celor cu achiziția de grâu ar duce la o creștere a prețului produselor finite, l-am abordat la IndAgra 2018 pe președintele ROMPAN, Aurel Popescu.

Fără prea multe rezerve, șeful ROMPAN a răspuns nelămuririlor noastre inițiale printr-o întrebare retorică: „Dacă tutunul s-a scumpit, nu ar trebui scumpită și pâinea?”.

„Dacă, înainte, o pâine costa cât o țigară, trebuie să coste și de aici încolo cât costă o țigară”, a afirmat Popescu, făcând legătura cu majorarea prețului la produsele din tutun.

În ultimii 12 ani, preţul ţigărilor a crescut constant, în mare parte din cauza creşterii accizei impuse de Uniunea Europeană şi a calculelor făcute de Ministerul Finanţelor. Ca atare, preţurile au crescut, în medie, de la 5,10 lei pentru un pachet de țigări în decembrie 2006, la 17 – 17,5 lei în 2018 (aproape 0,90 lei per țigaretă).

Pe de altă parte, potrivit INS, cu toate că prețurile mărfurilor alimentare au scăzut în iulie 2018 față de luna anterioară cu 0,80%, s-au înregistrat oscilații pozitive de la lună la lună în cazul prețului la produsele de morărit și panificație (+0,18%), unde produsele de franzelărie s-au scumpit cu 0,24%, pâinea cu 0,19%, produsele de franzelărie și specialități, cu 0,17%, iar făina, cu 0,13%.

În altă ordine de idei, domnia sa a discutat cu noi inclusiv despre calitatea grâului din acest an, dar și despre cantitățile obținute, informațiile venite din zona de morărit-panificație fiind oarecum în contradictoriu cu afirmațiile făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Revista Fermierului: Domnule președinte, în calitate de reprezentant al industriei de morărit și panificație din România, puteți preciza dacă producția de grâu a acestui an este bună din punct de vedere calitativ și îndeajuns?

Aurel Popescu: Conform datelor pe care le deținem, provenite de la asociațiile membre ale OIPA Cereale, Oleaginoase şi Produse Derivate, producția de grâu a României, aferentă acestui an, se situează sub nivelul a 10 milioane de tone. Oricum ar fi, producția de grâu a anului în curs este una cu mult mai mare decât ceea ce consumăm noi în România și creează un disponibil pentru export de circa 5-6 milioane de tone. Nu ar fi problemă din acest punct de vedere. Problema este însă calitatea materiei prime. Am avut necazuri mari generate de intemperii, de ploile din perioada recoltării, astfel că mai bine de 50 de procente din recolta de grâu au avut afectați indicii de panificație.

Dacă luăm în calcul că 50% este grâu bun și 50 la sută cu indici mai slabi calitativ, înseamnă că dacă am exportat până acum patru milioane de tone și mai urmează să comercializăm peste graniță încă 1,5 milioane de tone, materia primă de bună calitate a plecat la export, iar grâul cu indici mai slabi rămâne în țară. De acum încolo, suntem sortiți să facem pâine din grâu cu indici de panificație mai slabi.

R.F.: V-a mai rămas în stoc grâu și din anul agricol anterior?

A.P.: Am avut, dar l-am „mâncat”. Din acest punct de vedere, vom avea de dovedit că brutarii noștri sunt maeștri buni și că vom reuși să facem o pâine bună dintr-un grâu mai slab calitativ, cel din acest an.

R.F.: Ce ne puteți spune despre indicii de panificație ai grâului din recolta 2018?

A.P.: În primul rând, vorbim de greutatea hectolitrică a grâului, parametru care a fost afectat puternic și care generează un randament mic în moară. Din acest motiv, din punctul de vedere al costurilor, suntem la pământ. În al doilea rând, discutăm de probleme cu nivelul proteinei, și legat de proteină este și glutenul grâului. (...) S-a deteriorat foarte mult bobul de grâu în perioada recoltării și, din această cauză, sigur, i-a scăzut calitatea. A fost spălat bine de ploi, a rămas cu umiditate multă, a încolțit în spic și s-au întâmplat foarte multe fenomene.

R.F.: Ce informații vă vin de pe teren în ceea ce privește însămânțările cu grâu din această toamnă?

A.P.: S-a semănat foarte puțin grâu, din cauza faptului că în această toamnă nu s-au putut face lucrările de toamnă și n-a putut semăna ceea ce și-a propus fiecare. Asta înseamnă că rămân multe suprafețe neînsămânțate cu grâu și că va fi nevoie să semănăm în primăvară porumb sau floarea-soarelui, în funcție de ceea ce am avut anul acesta. Cu alte cuvinte, anul viitor, va fi grâu puțin cu preț mare și porumb mult cu preț mic.

R.F.: Cu cât ați cumpărat grâul față de anul trecut? Este prețul în creștere sau în scădere față de recolta anterioară?

A.P.: Nici nu putem compara față de recolta anului trecut, pentru că anul trecut am avut un preț aproape liniar pe tot parcursul anului 2017. Anul acesta, am cumpărat grâu la recoltare cu 650 lei tona, în timp ce acum cumpărăm cu 850 lei tona. A crescut foarte mult prețul, cu aproximativ 25 de procente. Indiferent ce-am face, dacă am aduce grâu din afară pentru a-l ameliora pe cel românesc, ar însemna să avem costuri mari, mult mai mari decât cu grâul românesc. De aceea, repet, suntem sortiți să mâncăm acest grâu care a rămas în țară.

aurel popescu1Forța de muncă se va întoarce pentru salarii mai mari

Revista Fermierului: Anul trecut, domnule Popescu, discutam de subiectul absenței disponibilului de forță de muncă de pe piața de morărit și panificație și nu numai. Ce noutăți ne aduceți în 2018?

Aurel Popescu: Situația este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut și anul viitor cred că va fi și mai proastă. Avem aceste probleme cu forța de muncă nu numai noi, în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară și, cred, toată economia țării are acceași problemă.

Soluția de redresare a situației ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în țară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conațional în Spania, Italia sau unde muncește, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea și celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forței de muncă și despre asigurarea forței de muncă.

În al doilea rând, este necesar, din punct de vedere educațional, să lucrăm foarte mult cu Ministerul Învățământului, cu Ministerul Agriculturii, cu liceele agricole, astfel încât să putem găsi tineri care să intre în aceste școli și să-i atragem.

R.F.: Ce deficit de forță de muncă aveți la nivel de ramură?

A.P.: Vorbim de un deficit de câteva mii de oameni. Dacă noi avem în prezent 40.000 de angajați, deficitul este de cel puțin 10 procente. Prețul materiei prime a crescut, prețul forței de muncă, la fel. Pe lângă toate acestea, am primit notificări de la furnizorii de gaze și de energie electrică pentru a ne informa că scumpesc cu 25 la sută.

R.F.: Aceste creșteri se vor reflecta și în prețul final al produselor finite? Concret, un covrig costă acum deja 1,5 lei.

A.P.: Dacă țigara s-a scumpit, nu trebuie să scumpim și pâinea? Dacă, înainte, o pâine costa cât o țigară, trebuie să coste și de aici încolo cât costă o țigară.

Legat de covrig, trebuie să luăm în calcul nu numai aceste creșteri. Este problema și restului la produs pe care îl dai omului. Am făcut un experiment – am aruncat 10 bani pe jos pentru a vedea câte persoane se apleacă să ridice moneda. Nici la 25 de oameni nu s-a aplecat unul să ia 10 bani sau 20 de bani. Însă, dacă persoanele observă o monedă de 50 de bani, pe aceea o ridică. Este bună și la cărucioarele din supermarket, și la cafeaua de la automat etc. Atunci, decât să nu-i dai rest omului sau să-i umpli buzunarul de mărunțiș, sunt convins că majorarea de preț a fost un pic mai mare decât trebuia, astfel încât să fie eliminată această chestie cu restul dat clientului.

R.F.: Să înțelegem un pic mai bine. Vorbim de o rotunjire de preț, în minus sau în plus?

A.P.: În momentul de față, prețul franzelei variază între 0,60 lei și 1,30 lei. Dacă fiecare adaugă un minimum de 0,20 lei, atunci produsul va costa între 0,80 și 1,5 lei. Vorbim de franzela de 300 de grame. Calculele noastre strict făcute pe brutăria Rompan – Proiect Service – ne arată că acesta este intervalul la care trebuie să ne referim. Sigur, dacă un produs costă 4 lei, nu mai vorbim de o majorare de 0,20 lei, ci de altceva. Mai și rotunjești, astfel încât să ai grijă de consumator. Astfel, dacă acele calcule duc la o sumă de 4,6 lei, nu vei scoate produsul cu acest preț, pentru că trebuie dat rest patru piese de 10 bani; se va merge pe 4,5 lei. Dar și dacă prețul iese de 4,4 lei, atunci tot către 4,5 lei este rotunjit.

R.F.: Tot în anii trecuți, se vorbea de rețetele consacrate, de Pâinea București. A avut aceasta succes pe piața din Capitală?

A.P.: Vreau să vă spun sincer că Pâinea București nu a prins așa de bine, dat fiind faptul că ea conține material mai mult, grăsime, zahăr etc. De aceea, lumea se ferește să consume un asemenea produs. El merge foarte bine sâmbăta sau duminica, pentru diverse ocazii. În cursul săptămânii, a prins mai puțin.

Publicat în Interviu

Cele peste 65.000 de persoane așteptate să participe la ediția de anul acesta a IndAgra vor putea avea acces la tot ce este nou pe piața agricolă, la serviciile, produsele și la echipamentele expuse și ofertate, acestea putând fi achiziționate, în funcție de promoțiile comercianților, cu reduceri cuprinse între 10 și chiar 50 la sută.

În perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2018, Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, IndAgra – Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www.indagra.ro).

Manifestarea reunește peste 550 de companii din întreaga lume, dintre care peste 380 sunt din România.

Conform spuselor organizatorilor, gradul de internaționalizare a târgului este de 31%, în creștere față de ediția de anul trecut cu 11%.

Sunt prezente 25 de țări cu tradiție în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante, printre care se numără: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria, Belarus, Cehia, Finlanda, Republica Moldova, Rusia, Coreea de Sud.

IndAgra 2018 beneficiază de participarea oficială internaţională a Turciei, Finlandei, Belarusului, Greciei, Ungariei și Spaniei și de participări de grup din partea Franței și Poloniei.

Vineri, 2 noiembrie 2018, AFIR, MADR și APIA vor organiza Conferința Națională privind Dezvoltarea Rurală ca element fundamental al competitivității economice și al coeziunii la nivelul Uniunii Europene. Specialiștii interesați pot opta, de asemenea, pentru un alt eveniment intitulat Centenarul Produselor Românești, care va avea loc în Sala Titulescu (Pavilion B3), miercuri, 31 octombrie, cu începere la ora 11.30.

Un alt eveniment anunțat este și cel organizat de Iridex Group Plastic, denumit sugestiv „Procedee simple de transformare a gunoiului de grajd in fertilizator organic” – workshop gratuit organizat în cadrul târgului IndAgra 2018. Seminarul va avea loc vineri, 2 noiembrie, între orele 13:00 și 15:00, sala Sadoveanu, Romexpo.

Maşini, echipamente și componente auto agroindustriale

La 15 ani de la dispariţia producţiei de tractoare din România, în cadrul IndAgra va fi prezentat oficial primul tractor agricol românesc, un concept 100% autohton și în a cărui fabricare inginerii noștri au integrat piese românești în proporție de 80%.

Specialiștii în agricultură au posibilitatea, pe parcursul târgului, să acceseze ofertele la mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii. De asemenea, aceste produse beneficiază de reduceri semnificative, în special la achiziţionarea de autovehicule (tractoare, combine, maşini) modele noi, de la unici distribuitori ai unor branduri cunoscute în domeniu, autorizați în România.

Îngrășăminte, material săditor, seminţe, răsaduri și sisteme moderne pentru horticultori și agricultori

De la IndAgra 2018 nu lipsesc companiile care produc, importă și distribuie seminţe şi răsaduri de flori şi legume, noi hibrizi de legume ameliorate de către companii străine, pentru producătorii de legume din România, echipamente şi tehnologii pentru legumicultori şi floricultori, varietăţi de fructe şi legume de sezon şi de extrasezon, sute de soiuri de specii pomicole și o gamă variată de arbuşti fructiferi exotici, material săditor dendrofloricol, cât și echipamente și produse pentru viticultură.

Sisteme de irigatii, sere și solarii

Potrivit organizatorilor, la IndAgra 2018 se ofertează modele noi şi performante de sisteme de irigație si de fertirigat (fertilizare concomitentă cu irigarea, soluția cea mai eficientă pentru culturile de flori, viţă-de-vie şi pomi fructiferi, culturile de legume, în solarii și în camp), sere si solarii, componente şi tehnologii pentru ele, respectiv echipamente de măsurare a calităţii apei.

Oferte pentru zootehniști

Zootehnia este reprezentată la târg de produse şi tehnologii de obţinut și folosit îngrăşăminte, produse şi echipamente zootehnice de creştere a bovinelor, ovinelor, cabalinelor și păsărilor de rasă, echipamente necesare modernizării sau înfiinţării de ferme de ovine, caprine, bovine de lapte şi carne, cabaline şi porcine, soluţii, autovehicule şi accesorii de transport de animale, garduri electrice pentru animale, precum și produse pentru igiena mulsului.

„Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie”, afirmă organizatorii.

Amenajarea spațiilor în cadrul IndAgra 2018

Anul acesta, IndAgra se va desfășura în următoarele spații Romexpo: interior - Pavilioanele: B2, C1, C4-C5, iar în exterior, în platformele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, C1, V5, V6.

Pavilionul B2 va găzdui salonul de echipamente și mașini agricole, silozuri, echipamente pentru viticultură, salonul de semințe, îngrășăminte, sere și solarii, echipamente pentru irigații, salonul de echipamente pentru zootehnie, participări oficiale internaţionale: Turcia, Finlanda, Belarus, Grecia, Ungaria, Spania, cât și participările de grup ale Franței și Poloniei.

Pe platformele exterioare vor fi expuse mașini, echipamente și tehnologii agricole, precum și oferta prezentată de Ungaria (participare oficială internațională).

Programul de vizitare IndAgra 2018

31 octombrie  – 3 noiembrie (miercuri - sâmbătă), între orele 9:00 şi 19:00, respectiv 4 noiembrie (duminică), între orele 9:00 şi 16:00, prețul unui bilet de intrate fiind de 30 de lei.

Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor: pietonal - poarta A (dinspre Piața Presei Libere); porțile B, C (dinspre bulevardul Expoziției) și poarta D (dinspre strada Parcului); auto: porțile B, C (dinspre bulevardul Expozitiei) și poarta D (dinspre strada Parcului); tarif acces parcare: 5 lei/oră.

Alte informații despre eveniment pot fi obținute prin intermediul: www.indagra.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Evenimentul expozițional este organizat de Romexpo în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Concomitent cu IndAgra, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicului larg şi celui de specialitate, și anume IndAgra Food (www.indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară, respectiv Expo Drink (www.expodrink.ro) - Târg de vinuri, bere și alte băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista