Ca urmare a unei schimbări subite în legislația sanitară-veterinară din Republica Moldova, aspect care nu ar fi fost comunicat autorităților de la București pe canalele obișnuite, 178 de suine sunt blocate în zona dintre vămile româno-moldovene de la Albița, anunță Asociația Crescărorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) printr-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor organizației, cele două mijloace de transport care au o încărcătură de 178 de capete porcine a primit permisiunea din partea DSVSA Vaslui pentru trecerea spre Republica Moldova. Fără prea multe detalii, vama moldovenească a decis să respingă transportul din motive comerciale, explicând că au interdicție să primească porci din UE.

ACEBOP susține că ar fi vorba despre un ordin apărut peste noapte, care nu a fost adus la cunoștință autorităților din România. Asociația citată ar fi contactat toate instituțiile responsabile și solicită intervenția de urgență a ministrului Petre Daea pentru rezolvarea acestui caz „fără precedent în istoria comunitară a României”.

„Suntem în alertă de două zile pe fondul situției revoltătoare din vama Albița, unde s-a blocat un export de porci, fără a se lua în considerare ce se întâmplă cu animalele din camion. Ca urmare, din cauza unui vid legislativ și a unui sistem informatic care nu permite redirecționarea animalelor, circa 200 de porci se află în situația de a muri de frig, foame și sete, cu pierderi însemnate pentru fermierul român. În urmă cu patru zile, același fermier a mai făcut un transport de porci în Republica Moldova. Nu înțeleg cum este posibil ca în doar câteva zile porcii proveniți din același lot, de la același furnizor să nu mai fie acceptați pentru livrare pe teritoriul țării vecine”, a afirmat Mary Pană, președinte ACEBOP. „Suntem deja asaltați de întrebări din partea ONG-urilor, pentru că vorbim aici de bunăstarea animalelor și de felul în care sunt tratate pe timpul transportului. Fermierul nostru este disperat că nu reușește să înțeleagă ce se intâmplă, animalele fiind blocate între cele două granițe. În același timp, autoritățile române spun că sistemul informatic TRACES nu permite reorientarea animalelor pe traseul spre un abator din România în vederea abatorizării. Până la această oră, nu avem o rezolvare; situația ne depășește. Știm că animalele au fost totuși descărcate în vama românească. Încercăm să rezolvăm problema alături de autorități, dar multe telefoane sunt închise, responsabilitatea pare o noțiune greu de înțeles. Să nu uităm totuși că sunt porcii României, care se află pe teritoriu românesc”, mai completează președintele ACEBOP.

Material în curs de completare.

Fondatorul Agromar Balotești, Florin Colțuneac, unul dintre jucătorii importanți pe piața autohtonă a furajelor, avertizează că efectul pervers al crizei cu care s-a confruntat în ultimii ani sectorul cărnii de porc ar urma să fie un val de majorări de preț până la un nivel de 6,5 lei kilogramul în viu, după Crăciun.

„Va fi o criză de carne de porc la anul, începând chiar de la acest Crăciun. Din punctul meu de vedere, la cât mă pricep și eu, și cred c-o nimeresc, ne vom confrunta cu o criză fără precedent în Europa, dar în România în special. Atâta sărăcie pe porc a fost, încât a afectat și gospodăriile individuale (minus 80 la sută efective). Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul de carne de porc în viu”, a afirmat Colțuneac în cadrul unei întâlniri cu presa pe care a avut-o în cadrul târgului IndAgra 2016.

Pentru că are încredere totuși în revirimentul sectorului cărnii de porc, Colțuneac a bătut palma deja cu proprietarii unei ferme din Călărași pe care o va prelua în curând, cu tot cu cele circa 6.000 de suine existente la această oră în exploatație.

El mizează pe calitatea cărnii porcilor pe care îi va crește în continuare și se gândește să încetinească viteza de comercializare de la 170 de zile la 200 de zile.

Mai mult, din patriotism, el va încerca să furnizeze carne doar pentru piața internă.

„În câteva zile, preluăm o fermă de porci care se întinde pe o suprafață de 28 ha din localitatea Dragoș Vodă, Călărași. Porcii pe care îi vom crește, vor fi numai pentru consumul de pe piața internă; eu așa gândesc, intern. (...) Crescătoria este o fostă fermă foarte mare care a fost dată în folosință în 1989. S-a învârtit prin mai multe mâini, iar acum cei care o au, o vând (...). Ferma este deja populată cu 6.000 de capete, dar merge extinsă la încă 20.000 de capete și are și maternitate cu 500 de scroafe.

Scopul meu nu este să fac viteza de comercializare, să crească porcul în 170 de zile. Poate crește și în 200 de zile, dar să aibă gustul pe care mi-l doresc. (...) Avem 800 de porci minim pe lună livrați către abator, la o greutate care variază între 110 și 120 kg. Abatorizarea costă 50 de lei maximum, dacă vrei să vinzi tu carnea. Dacă nu, cumpără abatorul carnea în viu cu 5,8-5,9 lei kilogramul plus TVA. Dacă ai propria unitate de abatorizare reglezi ora exactă. (...) N-ar avea cum să te bată nimeni”, a adăugat fondatorul companiei.

Colțuneac are depozite care însumează 10.000 de tone. El vrea încă pe atât în 2017!

În prezent, șeful Agromar Balotești deține alături de familia sa o fabrică de furaje pentru toată gama de animale de fermă și sistem gospodăresc, o bază de silozuri de cereale de vreo 10.000 - 12.000 de tone (investiție de aproximativ 1,5 milione de euro) și o fermă de pui la Tărtășești. Din 2004 încoace, el a investit în afacere circa cinci milioane de euro, inclusiv grație creditelor bancare.

Însă, antreprenorul nu vrea să se oprească aici. În 2017, Florin Colțuneac vrea să mai construiască facilități de depozitare care vor totaliza alte 10.000 de tone.

Potrivit spuselor sale, în silozuri, materia primă este reprezentată de cerealele pe care le folosește în fermele proprii și la FNC-ul care produce furajele.

În plus, el a recunoscut presei că achiziționează cereale exclusiv din România, de la marii traderi sau de la asociațiile agricole din zonă.

„Grâul l-am achiziționat la un preț foarte bun anul acesta, 0,6 lei kilogramul, iar la primăvară, când cererea va fi mare, acesta va fi de 0,85 lei kilogramul de grâu”, a afirmat fondatorul Agromar.

Pe lângă porc și pui, Colțuneac mizează foarte mult și pe producția de furaje, unde, afirmă el, deține cam 10 la sută cotă de piață. Capacitatea de producție a facilității de la Fierbinți Târg este de 150 tone de furaje pe zi, comercializarea acestora reprezentând circa 70 de procente din totalul cifrei de afaceri estimată la aproximativ patru milioane de euro în acest an.

„Cea mai bună și sigură afacere, în cazul meu, sunt furajele. Eu acolo am început. Deja, avem vreo 15-20 de magazine care sunt în proprietatea noastră, cu propriul profit, în creștere. Cele mai căutate produse sunt cele destinate puilor de găină, porcului, fazele de creștere care se aplică la fiecare. Avem însă nutrețuri și pentru iepuri, porumbei, vaci, oi etc. Noi vindem foarte puțin, pentru că suntem în creștere, față de nivelul din România. În țara noastră, eu cred că producem maximum 40-50 din necesarul de nutrețuri combinate. Eu mă lupt doar cu firme străine, pentru că firmele românești sunt foarte puține. Dacă vorbim la nivel de țară, cred că deținem aproximativ 10 procente din cota de piață”, a mai punctat Colțuneac.

Ambițiile producătorului român de furaje nu se opresc însă aici. Pentru că anual, în cele șase cicluri de producție, el obține undeva la peste 1,2 milioane de pui rasa Ross 308 și Hubbard roșu, vrea să se extindă și să cumpere o clădire în care să construiască un punct de tăiere

„Păsări am cam 200.000, predominant Ross 308, crescuți la sol și Hubbard roșu (cu o carne mai ațoasă, pentru cuptor) în șase cicluri de creștere. Este un pui de carne nemodificat genetic, pe care vreau să mă axez și să-l cresc în ritm mai lent. Puii îi vând oamenilor, la greutăți variind între 0,5 kg și 3 kg. De la anul vreau să abatorizez pui. Acolo, lângă fermă, există o clădire care suntem în discuții s-o preluăm, care există un punct de tăiere”, a mărturisit producătorul.

„Suntem tratați ca și când am fi evazioniști”

Chiar dacă s-a pensionat din structurile armatei de ani buni și cunoaște în detaliu rigorile legii, el spune că nu este ocolit de obtuzitatea autorităților de control și de aberațiile legislative pe care trebuie să le respecte, atunci când businessul său tinde să se extindă în mod natural.

„De multe ori suntem tratați de organele de control ca și când am fi evazioniști, niște hoți. (...) Eu, acum, fac niște construcții, hale pentru depozit. Câte aberații pot fi, nu poți crede că poate fi adevărat. Unde fac eu halele acestea, la Fierbinți Târg, pe la vreo trei kilometri mai departe trece o țeavă de gaz, de aceea trebuie luat aviz. Altceva – trece trenul la nu știu ce distanță, durează două luni și te ține în loc cu șantierul. Abia în trei luni de zile se primește avizul pentru cale ferată. Suntem încurcați sistematic. La fermă am făcut un puț pentru udat în grădină, de 10 metri adâncime, și mi-au trebuit doi ani de zile; m-a costat 10.000 lei un aviz de la Apele Române. Am stat doi ani de zile fără aviz de la Mediu. Cei de la Mediu, dacă nu ai ce trebuie, 50.000 – 100.000 lei amendă”, a conchis cu amărăciune în glas șeful Agromar Balotești.

Comisia Europeană: Prețurile cărnii de porc europene, în creștere

Contrar situației din anul 2015, anul acesta, prețurile europene ale cărnii de porc par să-și urmeze propriile tendințe de creștere sezonieră. După un început nesatisfăcător înregistrat la începutul anului în curs, prețurile au urcat constant de la începutul lunii aprilie 2016. De la debutul lunii iulie, prețurile cărnii de porc au sărit de 160 euro/100 kg și s-au stabilizat în jurul cifrei de 165 euro/100 kg. Această majorare de preț se datorează în mare parte creșterii nivelului de export către China și unui echilibru mai strâns dintre cererea și oferta pieței intracomunitare.

După un reviriment al nivelului mediu săptămânal înregistrat la nivelul lunii ianuarie 2016, prețul purceilor s-a stabilizat – 40 de euro/bucată în perioada februarie și sfârșitul lunii mai, urmat de o ușoară creștere înregistrată în iunie și de încă o stabilizare pe parcursul verii. Prețul mediu înregistrat pe piața UE în august a fost de 43 de euro/cap de animal, adică unul cu 30 la sută mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În Spania, dimpotrivă, prețurile purceilor au început deja să se micșoreze ca nivel începând de la mijlocul lunii iulie, mai devreme decât tendița sezonieră, chiar dacă acestea se află peste sumele practicate anul trecut.

De asemenea, potrivit previziunii pe termen scurt „Toamnă 2016” a Comisiei Europene (CE), după o ușoară creștere, prețurile nutrețurilor, în special cele ale soiei, s-au contractat din nou, costurile de achiziție ale hranei animale s-au redus și au permis din nou revenirea pe profit a producției de carne de porc.

Mai mult, calitatea recoltei de cereae este de așa natură, încât o cantitate importantă ar urma să fie redirecționată către producția de nutreț.

Consumul european de carne de porc a atins nivelul de 32,4 kilograme pe cap de locuitor în 2015 (cantitate raportată de zona de retail), în creștere cu aproximativ un kilogram dacă ar fi să comparăm datele cu cele din 2014. Pe fondul unui trend favorabil de export al UE către China, oficialii Comisiei Europene previzionează că ne-am putea confrunta în curând cu un deficit de carne de porc. De aceea, nivelul consumului per capita ar urma să scadă anul acesta cu 1,6 la sută (32 kilograme pe cap de locuitor) și să se stabilizeze la anul, mai mult sau mai puțin în legătură cu tendințele ultimilor zece ani.

Chiar dacă la întâlnirea din 14 septembrie 2016 a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles a fost votată, în umanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerțul intracomunitar cu porci vii și produse provenite de la aceștia, Ioan Ladoși, președintele APCPR, este de părere că doar 40 la sută din fermele comerciale românești vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele impuse până la acest moment de SCOPAFF.

Șeful APCPR consideră că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să negocieze cu specialiștii europeni cu mare atenție termenii din draftul document care urmează să fie notificat deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE).

În acest context, Ladoși atrage atenția asupra costurilor cu analizele de sânge, cât și cu separarea fluxurilor de producție a porcilor în ferme, ca urmare a unor condiții puse în documente de oficialii de la Bruxelles.

„Din perspectiva noastră, această realizare este câștigarea unei bătălii, dar suntem departe de a fi câștigat războiul. Într-adevăr, există această posibilitate care se deschide piața pentru fermierii români, dar în condițiile care sunt conținute în acest document, doar 40 la sută din fermele comerciale vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele respective, din totalul fermierilor români.

„Ca atare, mai avem mult de lucru și, mai ales, chestiuni tehnice care trebuie lămurite. Purtătorul de cuvânt al ANSVSA amintea (...) acele 90 de zile să fi fost animalul în fermă, cu cele 30 de zile să nu fi intrat un alt animal în exploatația respectivă. Aceste condiții sunt destul de dificil de respectat, de o mare parte din fermele comerciale din România, pentru că asta presupune că fluxul de producție a porcilor să fie total separat fizic, geografic. Acele ferme cu flux continuu din România, care au de la maternități și până la ferme pentru porcii de finisare, pentru ei va fi foarte dificil să le respecte.

„Mai mult decât atât, (...) în acest draft de decizie se precizează foarte clar că loturile de animale care vor fi destinate exportului, de la fiecare porc vor trebui prelevate probe de sânge, astfel încât să se dovedească faptul că acele animale sunt libere de pestă. Pe lângă faptul că este o chestiune destul de complicată, ar trebui să adăugăm și faptul că nu știm încă cine va acoperi costurile unei asemenea manevre și acest lucru va trebui lămurit”, a afirmat Ioan Ladoși, marți, 27 septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit afirmațiilor purtătorului de cuvânt al ANSVSA, Rareș Hăbeanu, principala condiție care i s-a impus țării noastre pentru a putea exporta suine vii este aceea ca porcii să fi staționat trei luni în fermele comerciale din care urmează să fie comercializate pestre graniță, iar timp de o lună niciun alt porc să nu intre în acele exploatații, până când se va face exportul în cauză. El a mai vorbit de un plan de supravegere și de un plan de biosecuritate, existente în exploatațiile respective.

„Discutăm de un control oficial trimestrial și testare din partea noastră, precum și de un program de supraveghere a pestei porcine clasice”, a adăugat oficialul ANSVSA.

În ceea ce privește notificarea la OIE, a mai adăugat el, un calendar estimat ar fi luna februarie a anului următor pentru votul necesar României în vederea ridicării restricțiilor pentru exportul de porci vii, respectiv mai 2017 pentru publicarea rezoluției. Acest calendar este important, în contextul unor potențiale contracte majore de export de carne către state terțe.

„În acest moment, în state terțe, exportăm porci vii în Georgia și Albania, iar în momentul în care OIE ne va ridica aceste restricții, avem contacte avansate pentru carne de porc cu Japonia și Coreea de Sud”, a conchis Hăbeanu.

2007-2015: „Două milioane de probe de sânge recoltate”

Că s-a făcut un efort extraordinar până în prezent în ceea ce privește unda verde a exporturilor de porci al României, o confirmă și președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan. El a spus că următorul pas ar urma să fie notificarea la OIE a deciziei celor de la Bruxelles. Nu mai puțin de două milioane de probe de sânge au fost analizate în toți acești ani, astfel încât România să poată avea acces pe piața europeană a cărnii de porc și a comerțului cu animale vii.

„Au fost aproape două milioane de probe de sânge recoltate. A fost creat un sistem canalizat mai întâi, unul care să permită României să iasă pe piață, în privința exportului de carne; acum am reușit și cu animalele vii. Finalul și capătul drumului nu este aici. Ceea ce urmează este notificarea deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE). La această organizație internațională se raportează toate statele lumii, atunci când fac acte comerciale cu animale sau cu produse de origine animală. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a afirmat Chețan, fără a confirma datele vehiculate de Hăbeanu. „Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de bluetongue într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România”.

Chețan a mai precizat că se lucrează în prezent la un sistem de management în laboratoare, menit să-i ajute pe fermieri să primească rezultatele probelor de sânge, online, în 48 de ore. El spune că nemulțumirile asociațiilor de profil vor avea „cu certitudine” o rezolvare, cu ajutorul ANSVSA, așa cum s-a demonstrat, de altfel, și prin decizia de până acum a europenilor.

„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare. (...) În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”.

Deja, țările terțe sunt cu ochii pe România. Coreea de Sud și Japonia ar urma să contracteze cantități de carne de porc, imediat ce OIE va lua o decizie, chiar și neoficializată, ca urmare a amendării Deciziei CE 2013/764/CE.

„Prin această acțiune, am obținut două lucruri foarte mari: solicitările de carne și de porc în state economic foarte puternice, cum este Coreea de Sud și Japonia, pe care noi n-am fost obișnuiți să le băgăm în seamă, dar au venit agenți economici care au spus că acolo este un pol al lumii care cere și cantități, și la prețuri foarte bune, actul de comerț este așezat în baza deciziei și în baza a ceea ce urmează să se întâmple la OIE. Chiar și nepublicat la OIE, coreenii au spus că dacă apare decizia, ei cumpără. Decizia CE vizează astfel și exporturile extracomunitare”, a mai punctat șeful ANSVSA.

„Îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România”

Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.

Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.

Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.