În ciuda faptului că activitatea din târgurile şi oboarele din 10 localități sucevene a fost suspendată temporar, iar comercializarea animalelor vii este ilegală, circulaţia acestora „nu este stăpânită”, singura soluţie pentru rezolvarea problemei fiind instituirea de filtre de control în toată ţara, a precizat miercuri, 8 august 2018, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari, fost director al DSVSA Suceava, medicul veterinar Petrea Dulgheru.

În opinia sa, măsurile privind prevenirea şi combaterea pestei porcine africane (PPA) ar trebui să fie mult mai ferme, în condițiile în care virusul mult blamat se răspândeşte foarte repede din cauza mistreţilor şi, de aceea, efectivele ar trebui reduse.

„Autoritatea Sanitară Veterinară este depăşită, deoarece aceste măsuri trebuie luate împreună cu ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, împreună cu silvicultorii, întrucât numărul de mistreţi a crescut, iar recolta este scăzută. Dacă Fondul de Vânătoare al Romsilva este supravegheat de medici veterinari care au contracte de prestări servicii, pe celelalte fonduri, în special ale AJVPS, nu se face nimic, nimeni nu supraveghează, nimeni nu monitorizează”, a conchis Dulgheru.

Potrivit spuselor dr. Dănuț Corneanu, șeful DSVSA Suceava, cu ocazia Colegiului Prefectural de marți, 31 iulie 2018, târgurile de animale vii din zece localităţi au fost închise pentru o perioadă nelimitată, în vederea prevenirii răspândirii PPA.

Mai exact, este vorba de târgurile din Udeşti, Gura Humorului, Milişăuţi, Boroaia, Arbore, Vereşti, Moldoviţa, Dolhasca, Liteni şi Bogdăneşti, toate, autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar.

De asemenea, primăriile localităţilor pe raza cărora funcţionează târguri de animale neautorizate sanitar-veterinar, respectiv Rădăuţi, Vicovu de Sus, Marginea, Dărmăneşti, Comăneşti, Vultureşti, Zvoriştea, Mălini şi Suceava, au fost informate că orice activitate de comercializare a animalelor este interzisă.

PPA a început să activeze în România în urmă cu aproape un an, în zona de nord-vest. În luna iunie a acestui an, atunci când s-au identificat primele focare în zona de sud-est a României, în Delta Dunării, evoluţia virusului a devenit agresivă, conform autorităţilor naţionale, iar din acest motiv s-a decis luarea unor măsuri suplimentare de combatere a virusului.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Joi, 2 august 2018, Cooperativa „Țara Mea” și Hunland România au semnat un parteneriat prin care întreaga capacitate de producție pe țară a companiei intră sub umbrela formei asociative mai sus citate, iar Premium Porc Group, unul dintre cei mai mari producători de suine din România, cu ferme în mai multe județe, a depus cererea de adeziune la cooperativă pentru o parte a unităților de producție, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.

În baza parteneriatului, compania devine membru cu drepturi depline în cooperativă. Semnatarii acordului preconizează creșteri anuale de câteva milioane de euro pentru toate părțile implicate și, în același timp, asigură o calitate incontestabilă a cărnii de porc românești care ajunge pe rafturile magazinelor.

„Hunland va furniza material genetic de cea mai bună calitate în fermele proprii ale cooperativei și va administra întregul proces de creștere și îngrășare. Știm deja că este un partener de încredere și suntem bucuroși că e un partener pe care îl putem sprijini și, în același timp, pe care ne putem baza. Producția integrată a început să prindă contur în România și ne îndreptăm spre direcția corectă: aceea de a fi mai puțin dependenți de import”, a afirmat Florin Burculescu, președintele Coooperativei „Țara Mea”.

La rândul său, Cristian Tocanel, director Hunland România, a declarat: „Suntem optimiști privind acest parteneriat. Este un pas extrem de important pentru noi și, de altfel, pentru întreaga industrie a cărnii de porc românească. Mă voi implica în acest program și voi depune toate diligențele pentru implementarea lui, cu maximum de seriozitate și profesionalism”.

„Suntem onorați de parteneriatul cu «Țara Mea». Cred cu tărie că acest gen de cooperare, de lucru integrat, este modul în care întreaga producție va fi organizată pe viitor. Suntem parteneri puternici și acesta este atuul care garantează calitatea. Suntem prezenți de 18 ani în România și credem că producția de porci se mută de la firme individuale la producție integrată, adică exact partea pe care o vom asigura pentru «Țara Mea». Primul obiectiv este să facem producția din România mai puternică și mai sigură, dar mai ales mai puțin dependentă de import”, a punctat la rândul său Dennis Hermkens, Import-Export Manager Hunland.

Pe de altă parte, în contextul în care Premium Porc Group, unul dintre cei mai mari producători de suine din România, cu ferme în mai multe județe, a depus cererea de adeziune la cooperativă pentru o parte a unităților de producție, în perioada următoare vor demara procedurile de auditare, urmând ca, la finalizarea acestora, părțile să formalizeze colaborarea.

„Există un istoric foarte bun al colaborării dintre Premium Porc și Cooperativa «Țara Mea», iar un pas firesc în sensul întăririi acestei relații l-ar constitui adeziunea la Cooperativă. Avem convingerea că în această formulă vom reuși să promovăm cu mai mare succes consumul de produse românești, ceea ce va conduce implicit la dezvoltarea sectorului național al producției de carne de porc”, afirmă Georgiana Vlad, coordonator comunicare în cadrul Premium Porc Group.

Cu o experiență de peste 25 de ani pe piață, o echipa internațională solidă și calificată, Hunland are, în prezent, o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de euro.

Cooperativa agricolă „Ţara mea” s-a dezvoltat ca un business unic în România începând cu anul 2015. Astăzi, sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Aceştia s-au constituit într-o cooperativă cu acelaşi nume, într-un proiect inspirat de modele din Spania, Franţa, Italia şi România comunistă. Scopul formei asociative citate este, pe de o parte, să crească producția și consumul de produse românești, autohtone și sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import, și pe de altă parte, să susțină o creștere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât și pentru economia țării.

Potrivit lui Nicolae Dumuţa, șeful DSVSA Satu Mare, declarații făcute joi, 26 iulie 2018, în cadrul Colegiului Prefectural, până în prezent au fost descoperite cinci focare de PPA în gospodării şi nouă la mistreţi, în condițiile în care circa 60 de probe sunt recoltate zilnic de către inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare pentru depistarea virsului.

„Avem cinci focare la porcul domestic în gospodăriile populaţiei. Patru sunt la Micula, iar unul în Sudurău, la Tăşnad. Măsurile au fost luate, deocamdată nu avem suspiciuni, monitorizăm, sunt foarte-foarte multe probe, colegii mei veterinari zilnic monitorizează, 24 de ore. Din păcate, cazurile la mistreţ confirmate au ajuns la nouă, unul la Noroieni, celelalte în sudul judeţului, la Săcăşeni, Cehal, Pir. Am avut 19 cadavre de mistreţ pentru analize la noi, din care nouă au fost pozitive. Continuăm monitorizarea, lupta cu această boală este foarte imprevizibilă, greu de stăpânit, există un risc extraordinar de pătrundere a virusului în gospodăriile populaţiei. Monitorizăm, avem undeva la 58 de probe zilnic, deocamdată nu avem suspiciuni, dar riscul există”, a punctat Dumuţa.

Conform spuselor acestuia, pe întregul judeţ există interdicţia de mişcare a animalelor.

Dumuța a explicat că problema cea mai mare o ridică fermele comerciale, unde trebuie sacrificat tot efectivul de porci, dacă este descoperit virusul.

Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină africană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.

În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.

Într-o declarație publică, acordată recent presei mainstream, Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a menționat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină qfricană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.

În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a peste 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.

„Din nefericire, PPA a mai fost confirmată într-o nouă exploataţie din Tulcea, un depozitar cu 17.000 de capete porcine, la care au început deja procedurile de sacrificare. Sunt șapte judeţe afectate, respectiv Satu Mare, unde a debutat primul focar de pestă porcină africană, în care sunt cinci focare la gospodăriile populaţiei şi opt cazuri la porci mistreţi. 440 de focare sunt la porcul domestic, iar la mistreţ sunt 16 cazuri pe teritoriul României. În Bihor, sunt 17 focare în gospodării şi un caz la porc mistreţ, în Sălaj, un caz la mistreţ, în Tulcea, 397 de focare la populaţie, două în exploataţii comerciale şi șase cazuri la porci mistreţ, în Brăila, șapte focare toate, la gospodăriile populaţiei, în Constanţa - șapte focare şi în Ialomiţa - cinci, tot la gospodării ale populaţiei. Este bine să precizez că prin focar de pestă porcină africană se înţelege evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unu sau mai mulţi porci, la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane”, a explicat preşedintele ANSVSA.

Încă din 2017, focarele de PPA activează în România, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au început eutanasierea a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea.

Potrivit vocilor autorizate ale autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Potrivit comunicatului de presă al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) din România, 50 de fermieri (crescători cu un ciclu anual de circa 50 de milioane de păsări, respectiv crescători a aproximativ 300.000 de porci/an) care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14T - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau - pachetul b) păsări, au fost anunțați de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, că nu sunt eligibili.

„După toate problemele pe care le avem cu pesta porcină africană, cu interdicțiile comerciale la carne și animale vii care vin din partea partenerilor externi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, faptul că o parte din cei care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14 - subpachetele pe bunăstare, nu sunt eligibili!”, transmit cei din conducerea ACEBOP.

Ca urmare a acestei informări, liderii asociației au luat legătura cu organizațiile europene din care face parte și sunt în măsură să precizeze că legislația Uniunii Europene (UE) prevede posibilitatea plății retroactive, cum este și acest caz al Măsurii 14T, anunțată în luna mai a.c.

„Cererile au fost primite și, normal, trebuie să se intre la plată de la 1 ianuarie 2018”, susține șefia ACEBOP. „Nicio instituție publică nu poate să comunice alte condiții de aplicare a legislației. Marți, 10 iulie 2018, MADR afirmă că inclusiv în cazul în care fermierul îndeplinește toate condițiile de bunăstare superioară, autorizare anterior datei de publicare a Ordonanței nr.1042/2018, el nu va primi sumele compensatorii de la UE pentru ce a respectat – pe motive inventate artificial!”.

De menționat este faptul că acești crescători au populat fermele timp de o jumătate de an cu respectarea condițiilor, ca urmare a asigurărilor venite de la APIA că vor primi banii de la UE, dacă le duc la îndeplinire. Cea mai mare parte a acestor fermieri au proiecte în derulare, finanțate cu bani europeni și fără măsura de bunăstare, aceștia nu numai că nu vor mai putea popula, ci sunt în situația de a intra în faliment, de a nu-și mai putea îndeplini sarcinile din proiectul european pentru care au primit finanțare europeană, spun cu amărăciune în glas cei din ACEBOP.

„Solicităm intervenția de urgentă a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestei probleme, pe care noi o considerăm o interpretare greșită a legislației europene, în dezavantajul fermierilor români”, au conchis cei din ACEBOP.

Până la ora publicării materialului, MADR nu a avut nicio reacție cu privire la subiect prin persoana secretarului de stat, Alexandru Potor, în ciuda faptului că acesta a fost contactat telefonic.

Luni, 9 iulie 2018, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a avut loc o întâlnire între președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, și reprezentanții asociațiilor profesionale din sectorul creșterii suinelor și cele asociate acestui sector, și anume Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Asociaţia Medicilor Veterinari pentru Suine (AMVS), Asociaţia Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS), Asociaţia Națională a Fabricanților de Nutrețuri Combinate (ANFNC), având ca temă intensificarea acțiunilor de informare a populației din zona Deltei Dunării privind pericolul răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Reprezentanții asociațiilor de profil și-au oferit sprijinul în diseminarea informațiilor, cu ajutorul voluntarilor și al medicilor veterinari de liberă practică din sectorul de creștere a porcinelor.

Principalele mesaje care vor fi transmise prin intermediul unor pliante sau prin discuții directe cu crescătorii de animale privesc importanța anunțării imediate a autorităților, la cel mai mic semn de boală, în vederea testării și depistării precoce, importanța respectării anumitor măsuri de prevenire a apariției PPA în gospodăriile populației, cât și pagubele economice însemnate pe care PPA le produce crescătorilor de porcine și faptul că se acordă despăgubiri proprietarilor pentru animalele înregistrate și care sunt sacrificate de necesitate.

„Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”, spun cei de la ANSVSA.

Președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a salutat ințiativa acestor asociații și și-a manifestat întreaga disponibilitate de colaborare pentru această acțiune.

Ambele părți au convenit că, prin colaborarea în desfășurarea acestei campanii, va crește gradul de informare și conștientizare al populației, fapt care va conduce la o mai bună gestionare a situației din teren.

Scopul urmărit este stoparea propagării virusului și o protecție mai eficientă, atât a fermelor comerciale, cât și a gospodăriilor populației.

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Cu o cerere de aproape 50.000 de capete de suine din rasele Bazna și Mangalița (circa 45.000 de capete, cifră vehiculată în cadrul ultimei sale conferințe de presă chiar de către ministrul Agriculturii, Petre Daea), solicitări venite de la 5.094 de crescători, dar cu doar 188 de fermieri români care încă deţin material biologic al raselor-vedetă de porci, oficialul guvernamental mărturisește că programul (n.r. - schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele specificat mai sus) are nevoie de timp, urmând să se desfășoare de-a lungul a opt ani, astfel încât nevoile să fie acoperite.

Chiar și în atare condiții, șeful MADR dă asigurări că necesarul va fi acoperit la timp, astfel încât consumatorii să aibă cât de curând pe rafturi produse realizate din carnea acestor porci.

„Spuneam de la bun început: România, din nefericire, a abandonat aceste două rase. Prin grija multora din România - şi în situaţia asta se află 188 de fermieri sau de crescători care au material biologic - prin grija lor, prin multiplicarea materialului biologic (n.r. - vom face faţă) la toate solicitările pe care le au cei care s-au înscris în program (...) Însă sigur, ştiţi foarte bine că acest porc nu creşte peste noapte, iar în perioada asta unii cresc şi ajung la 130 de kilograme, alţii se reproduc, luăm purceii şi îi distribuim. Îi vom avea în timp”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, cu ocazia participării sale marţi, 6 martie 2018, în satul Nou, comuna sibiană Roşia, la prima livrare de purcei de la un furnizor către un crescător în cadrul programului guvernamental de susţinere a creşterii raselor autohtone Mangaliţa şi Bazna.

Ministrul cabinetului Dăncilă a arătat, de asemenea, că instituția pe care o păstorește ]i va stimula şi pe cei 188 de crescători actuali să îşi mărească efectivul-matcă, pentru a putea spori numărul de livrări. El a mai relatat că a ajutat cu mâna lui la preluarea şi încărcarea celor 38 de purcei, fiecare de 10-15 kilograme, care au fost preluaţi de la gospodarul din comuna Roşia pentru a fi livraţi în satul sibian Bradu.

„Unii dintre purcei au avut şi 15 kilograme, pentru că i-am simţit la mână când i-am luat”, a adăugat oficialul guvernamental.

El a participat în curtea gospodarului din satu Nou şi la o degustare de carne de porc Mangaliţa, iar înainte de a pleca, a fost abordat de mai mulţi locuitori din sat, ocazie cu care i s-a oferit de către o femeie şi o pâine ardelenească mare, în formă de inimă.

Conform comunicatului ministerului de resort, programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel, în comuna Bazna, 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului. Același document de presă relevă totodată că, în aceeași zi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună, și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

Potrivit vocilor autorizate din MADR, în cursul zilei de joi, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de patru purcei în județul Hunedoara, de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui, către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa ;i sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

„Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Daea vorbea de opt ani. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020

Executivul Tudose (pe atunci) aproba în 10 ianuarie a.c. o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, de care aceștia vor beneficia în perioada 2018 - 2020, fondurile totale alocate depăşind patru milioane de euro.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum doi şi maximum zece, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

„Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi crescătorilor de porci. Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel”, se menționa într-un comunicat al Guvernului.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care: să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 şi maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în program în baza unei cereri, care se depune la direcţia agricolă judeţeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum şi în registrul de evidenţă al ajutorului de minimis. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat”, potrivit aceluiași document de presă al Executivului de la București.

Efectele aşteptate în urma derulării acestui program sunt: creşterea numărului de capete şi conservarea celor două rase de porci, dar şi echilibrarea balanţei comerciale cu acest produs, în condiţiile în care în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină de ani buni carnea de porc proaspătă şi refrigerată, România asigurând doar jumătate din necesarul de consum.

Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.