Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) trage un semnal de alarmă cu privire la sectorul cărnii din țara noastră și cere intervenția urgentă a autorităților, având în vedere că există pericolul să ajungem dependenți de alte state pentru câteva generații.

Reprezentanții ACEBOP susțin că fermierii au probleme cu marile lanțuri de retail – care nu le cumpără carnea – cât și cu abatoarele, care nu le cumpără animalele. „Nu mai avem ce face cu animalele pe care le creștem, situația degenerează de la o lună la altă. Mulți fermieri au renunțat să mai crească animale, iar unitățile de producție nu mai cumpără carne din România. Suntem de mult timp în cădere liberă și riscăm să pierdem filiera cărnii, să rămânem dependenți de alte state. Producția de carne a scăzut pe toate palierele. Dacă la porc avem un regres de 8,1%, la bovine producția a scăzut cu 12,8% – și iată cum devenim exportatori de cereale la prețuri derizorii, în loc să le folosim în producția integrată de carne în țară”, afirmă președintele ACEBOP, Mary Pană, care a continuat: „De doi ani, situația a degenerat grav, iar noi ne simțim neputincioși – strigăm și nu ne aude nimeni! Autoritățile trebuie să aibă intervenții coerente, nu avem nevoie de reacții politice fără sens. Sunt necesare reacții clare și cineva trebuie să înțeleagă că nu țipăm degeaba. Institutul Național de Statistică (INS) confirmă ceea ce noi tot spunem de mult timp, sacrificările de animale au scăzut. Preferă să aducă carne din alte țări, sub pretextul că este mai ieftină, dar de calitate nu vorbește nimeni. Totodată, există multe abatoare care au unități de tranșare și preferă să aducă carne de pasăre grill și carcasă de porc pe care le tranșează și comercializează în marile lanțuri de supermarket. Cu siguranță nu mai putem vorbi de produse românești în acest sector. Acum avem legi ale reproducției, dar nu avem buget pentru ele! Rămânem cu un gust amar și cu senzația că cineva își bate joc de noi și prin noi, de carnea noastră și de consumatorul român. Modul în care România iși organizează agricultură și zootehnia denotă o incoerență clară. Așa cum celelalte state membre își susțin, prin fonduri nerambursabile, marcarea la raft a originii naționale, așa ar trebui să procedeze și România. Consumatorul român trebuie să înțeleagă ce cumpără, să fie informat transparent. El nu înțelege că în spatele unei mărci private cumpărate, se află produse venite din alte țări europene, mai puțin proaspete. Știm cu siguranță că dacă ar fi informat, ar alege produsele românești”.

Toate aceste lucruri despre care vorbesc reprezentanții producătorilor ar trebui dezvoltate prin programe naționale, susținute de stat, programe care să susțină și să transmită cumpărarea de produse românești, iar la raft produsele românești să fie marcate separat de produsele din alte țări. „Cerem Guvernului României să se implice în aceste acțiuni, să fie vizibilă marca românească atât în marea rețea de retail, cât și în rețelele tradiționale! Aceasta este una dintre măsurile pe care statul român o poate demara rapid, fără întârziere, alături de bugetarea legilor reproducției”, subliniază Mary Pană.

Sectorul cărnii se confruntă de ani buni cu o criză a forței de muncă, mai ales cea calificată. „Avem nevoie de măcelari, nu avem personal suficient să lucreze în tranșare, în producția de carne, iar ei sunt nevoiți să plece în alte țări, să lucreze în condiții mizere pe salarii care nu îi mulțumesc. Haideți să ne unim forțele și să facem un program coerent pentru tot ce înseamnă agricultură, zootehnie și industrie alimentară din România! Dacă zootehnia, industria alimentară sunt tratate la același nivel cu alte state europene și avem acces la drepturile pieței comune, românii nu vor mai pleca să lucreze în alte părți. Industria românească nu-i mai poate plăti. Cu ce să îi plătim, dacă nouă nu ne cumpără nimeni produsele?

Gândiți-vă că marele retail a ajuns să dețină 60% dintre vânzări. Nu avem nimic cu ei, comerțul este liber, noi cerem doar marcare corectă la raft, astfel încât consumatorul să fie informat și să decidă singur ce cumpără”, a încheiat președintele ACEBOP, Mary Pană.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, 11.380 de investiții în ferme zootehnice și mixte. Beneficiarii investițiilor din sectorul zootehnic au accesat fonduri europene în valoarea totală nerambursabilă de peste 606 milioane de euro prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Din totalul fermelor care au accesat bani europeni, 4.477 sunt exploatații mixte, vegetale și zootehnice, cu o sumă de 131,6 milioane de euro din total.

O mare parte din fermele finanțate de AFIR sunt dedicate apiculturii, respectiv 4.386 cu o valoare de 83,5 milioane de euro. Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – 3.764 proiecte cu o valoare de 56,4 milioane euro.

De asemenea, AFIR a încheiat 1.616 contracte de finanțare pentru creșterea bovinelor de lapte, suma acordată pentru acest sector fiind de 106,2 milioane de euro. Acestor finanțări li se adaugă și 150 de ferme de creștere a bovinelor pentru carne, cu o valoare de 119 milioane de euro. „Precizăm că cele mai multe ferme de bovine pentru carne au fost finanțate în cadrul submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole – 96 de proiecte cu o valoare de peste 117 milioane euro”, se arată într-un comunicat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Totodată, fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 11 milioane de euro au fost accesate pentru investiții în 228 de ferme de ovine și caprine, cele mai multe fiind dezvoltate de către tinerii fermieri prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv 114 proiecte în valoare de 5,9 milioane euro.

Un alt sector zootehnic important care a beneficiat de bani europeni prin PNDR 2020 este cel al creșterii porcilor. Investițiile finanțate de AFIR în acest sector se ridică la 56,5 milioane de euro, sumă folosită de 95 de ferme.

83 de milioane de euro au mai plecat de la AFIR către 83 de ferme de păsări de curte. „Prin submăsurile 4.1, 6.1 și 6.3, Agenția a finanțat și 345 de ferme mixte de animale. Valoarea totală a proiectelor contractate depășește 15 milioane de euro”, precizează comunicatul AFIR.

Până la data de 15 iulie 2020, membrii Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna care dețin scroafe cu certificat de origine pot depune cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, din Măsura 10 (PNDR 2020).

De asemenea, începând cu data de 25 iunie 2020, crescătorii pot depune, la direcțiile pentru agricultură județene, cereri de înscriere în Programul „Bazna-Mangalița”, pentru obținerea „ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”.

„Vă rugăm, nu neglijați depunerea cererilor, fiecare zi contează!”, este mesajul președintelui Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, dr. medic veterinar Ioan Cleja.

Despre măsuri de sprijinire a crescătorilor de Mangalița și Bazna am scris și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4488-un-milion-de-lei-pentru-crescatorii-de-mangalita-si-bazna-in-2020.html

Abatorul Periș, una dintre modernele unități de procesare a cărnii de porc din țara noastră, anunță o investiție în valoare de două milioane de euro pentru mărirea capacității de producție și ambalare pentru secțiile de procesare carne ale abatorului. Inaugurat în iulie 2015 și beneficiind de investiții de peste 20 de milioane de euro, Abatorul Periș este a doua mare și  modernă unitate de procesare a cărnii de porc din România, cu o capacitate de abatorizare de peste 500.000 de capete de porci pe an. Societatea Abatorul Periș SA beneficiază de certificare International Food Standard, are peste 600 de angajați, operează un lanț propriu de 24 de magazine de desfacere în București și împrejurimi, susține în mod activ peste 46 de ferme de porci din România și deține parteneriate cu cele mai importante lanțuri comerciale din țară. 

„În acest nou context a fost nevoie să luăm o decizie rapidă, în regim de urgență, pentru a putea acoperi cererea din piață și pentru a ne respecta promisiunea, aceea de a asigura aprovizionarea cu carne proaspătă de porc a tuturor consumatorilor noștri, din surse 100% românești. Începând cu data de 1 mai 2020, vom dubla capacitatea de producție pentru produsele cu valoare adăugată - micii și cârnații de Periș -, cererea fiind din ce în ce mai crescută pentru produsele noastre din această categorie. Investiția vizează automatizarea completă a sistemelor de umplere a caserolelor de mici și cârnați prin tehnologia „no touch” și achiziționarea unor linii noi de ambalare și etichetare. De asemenea, am achiziționat un sistem performant de scanare și monitorizare a temperaturii corporale cu ajutorul camerelor de termoviziune, pentru desfășurarea eficientă a triajului epidemiologic zilnic al angajaților. Investiția actuală este similară celei derulate pe parcursul anului trecut pentru înlocuirea stației de epurare a apei uzate”, a precizat Bogdan Grama, director general Abatorul Periș.

În cadrul Abatorului Periș sunt aplicate cu rigurozitate toate măsurile de prevenire și gestionare a urgenței epidemiologice COVID-19, fiind monitorizate permanent și cu maximă atenție starea de sănătate a angajaților, operațiunile de producție, comerciale și logistice, în acord cu normele emise de către autoritățile române competente. În întreaga rețea de magazine Periș sunt implementate zilnic măsuri stricte de igienă și prevenție atât pentru angajați, cât și pentru clienți, iar cele 24 de magazine din București și împrejurimi rămân deschise în această perioadă, cu un program normal de funcționare. „Suntem pregătiți pentru a ne continua activitatea fără întreruperi, chiar dacă situația actuală se va prelungi, pentru a asigura o producție constantă de carne de porc și produse din carne de porc, din surse românești. Rămânem fideli promisiunii noastre, aceea de a livra carne de porc și produse din carne de porc proaspete, care ajung pe rafturile magazinelor într-un interval de 30 de ore de la sacrificare, asigurându-ne permanent că sunt respectate cele mai exigente standarde de igienă din punct de vedere operațional și de siguranță alimentară. Pentru furnizarea de materie primă de calitate, lucrăm îndeaproape cu ferme partenere din România, care se aliniază normelor europene de sănătate și bunăstarea animalelor”, a adăugat Bogdan Grama.

Lumea s-a oprit în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori, de la cel mai mic la cel mai mare, i-a lovit noul tip de coronavirus, acest inamic al omenirii care „nu se vede, nu se simte și nu are miros”.

COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii autohtone. Seceta, gerul de pe la jumătatea lunii martie, care ba se dă plecat, ba revine, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Micii producători se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne. Piețele agroalimentare au rămas, în mare parte, deschise, dar consumatorul nu le mai frecventează, preferă magazinul de la colțul blocului ori supermarketul. În livezi, înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe.

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană.

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi, românii, ne-a prins „în pielea goală”. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați pandemia de COVID-19. Vreau să vorbesc de sectorul agroalimentar, care ar trebui să fie unul strategic pentru siguranța națională.

Lipsa unei strategii în domeniul agroalimentar ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Când spun importuri, nu mă refer doar la produsul finit. România nu-și acoperă, de pildă, necesarul de carne de porc din producția internă. Crescătorii de porci, să nu uităm, încă se luptă cu pesta porcină africană. Nu avem suficiente ferme de reproducție, purceii pentru îngrășat vin din afara țării. Veneau, că cine știe ce și cum o mai fi. Hrana animalelor vine de peste granițe. Da, avem fabrici care ar putea produce șroturi de soia, de floare. Însă acestor fabrici le lipsește materia primă. Cu alte cuvinte, România nu prea produce soia. Se pare că, oricum, e mai convenabil să se importe șroturi decât să se producă aici. Spuneam mai sus „strategie”. M-ar putea contrazice vreun guvernant? În 30 de ani, crescătorii de porci, ăștia câțiva care mai există azi, nu au reușit din propriii bani ori cu ajutor de la bănci, ori cu bani europeni, să investească în reproducție, iar azi n-avem grăsuni. Poate, dacă ar fi existat guvernanți, politicieni care să gândească strategii, așa cum fiecare afacere are planuri, măcar pe termen scurt și mediu.

E secetă. Dacă nu plouă în viitorul foarte apropiat, mii de hectare cu grâu, rapiță, orz se vor întoarce. De irigat, se irigă o suprafață infimă. Sunt fermieri care și-au făcut puțuri, au lacuri în apropierea terenurilor agricole. Ei, bine, pentru ei apa nu e gratuită precum cea care vine din canalele de pe vremuri. Aceștia de ce n-ar beneficia de ajutoare de la stat? Strategiile lipsesc!

Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea, că li se strică marfa în sere și solarii. În astfel de momente se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea îi ține departe pe români.

Sunt exemple prin țară care ne arată clar că gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, benefică. Acum, cei care au ales să-și gospodărească micile afaceri împreună asigură hrana comunităților lor, în condiții sanitar-veterinare sigure. 

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai vreo șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce sămânță, pesticide, îngrășăminte, furaje. Dacă țările mari exportatoare de legume, de exemplu, vor opri exporturile, iar noi nu ne vom mai putea asigura necesarul intern deoarece virusurile și clasa politică omoară producătorul?

Știți ce mi-a zis un austriac, acum, când ne-a văzut cât ne plângem că n-avem unde vinde legumele? Fix asta: „Nu vă mai văitați, puneți mâna și vă asociați. Doar așa puteți sta la masa negocierilor cu cei din lanțurile de supermarketuri. Doar așa produsele pot ajunge în farfurii!”.

În Austria, și nu doar acolo, asociațiile/grupurile de producători/cooperativele sunt regionale, au firme de logistică (depozitare, sortare, ambalare, distribuție), au marketing, au departament de vânzare, toate fiind controlate de fermieri, de toți membrii asociați. Producătorul își vede de fermă, iar specialiștii angajați au grijă ca legumele, fructele, spre exemplu, să ajungă pe rafturile magazinelor.

Totuși, nu putem da vina doar pe producător și pe mentalitate. În opinia mea, statul e cel mai mare vinovat. Pentru că, repet, în 30 de ani niciun guvernant n-a făcut și nici măcar n-a gândit vreo strategie pentru sectorul agroalimentar. Au făcut o lege a cooperativelor care se tot modifică, care ba are, ba n-are norme de aplicare. O lege, și aia beteagă, nu se poate numi strategie.

Autoritățile o să spună că au un buget pentru 2020, că sunt aprobate programele guvernamentale care prevăd ajutoare de stat. Suntem într-o criză fără precedent, planeta întreagă se luptă cu un inamic necunoscut. Prin urmare, trebuie regândite toate ajutoarele statului. Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana în aceste momente grele, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Întreaga clasă politică trebuie să se așeze la masă cu Agricultura pentru a construi strategii pentru fiecare sector în parte. Altfel, oricâte haine de firmă vom avea pe noi și după pandemie, în realitate vom continua să fim datori, săraci și cu mâinile întinse către cei bogați.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 10 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

• 792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor;

• 151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019. Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 –2020.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de azi, 9 martie 2020, eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul 2020. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2020, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 75% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2020. Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2020. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că potrivit Ordinului MADR nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, ordin care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor din sectorul agricol, finanțate prin subMăsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina de internet: www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.  Aprilie este perioada estimată pentru depunerea proiectelor pe sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, care are o alocare estimativă de 6.896.879 euro.

Noutatea principală este că se prevede strict finanțarea abatoarelor de mici dimensiuni din zona montană. Prin subMăsura 4.2 rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Valoarea finanțării acordate prin intermediul subMăsurii 4.2 pentru abatoarele de mici dimensiuni din zona montană este de maximum 300.000 de euro și poate cuprinde și investiții în procesarea cărnii abatorizate.

Perioada de consultare publică este de zece zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subMăsura 4.2. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 14 martie 2020.

În link, calendarul orientativ al sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR pentru anul 2020: https://revistafermierului.ro/finantari/item/4340-afir-sesiuni-de-depunere-proiecte-pndr-2020.html

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a anunțat că ajutoarele de minimis acordate de stat sectorului zootehnic vor continua și în acest an, oficialul MADR făcând referire la Programul „Lâna”, la susținerea crescătorilor de Bazna și Mangalița, la sprijinul crescătorilor de porci pentru activitatea de reproducție, la programele de ameliorare, la cele privind neutralizarea deșeurilor de origine animală, la subvențiile statului pentru sectorul avicol, precum și la Programul Național Apicol.

Tuturor programelor de susținere a zootehniei le-au fost aduse modificări, sau „îmbunătățiri”, cum s-a exprimat ministrul. În prezent, toate aceste ajutoare sunt în faza de proiect de act normativ, se discută cu organizațiile profesionale de profil, după care se supun dezbaterii publice.

Programul „Lâna”, maximum 4 kg/animal se subvenționează

Noutatea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii este introducerea unei cantități maxime de lână pe cap de animal pentru care trebuie făcută dovada comercializării, respectiv 4 kg/cap. Ministrul Adrian Oros a declarat că se va monitoriza mai atent Programul „Lâna”, deoarece au fost multe situații când colectarea s-a făcut doar scriptic, raportându-se chiar și cantități de 36 kg lână/animal. „Au fost exploatații care au raportat producții medii de lână și de 36 kg/animal, în județele Sibiu și Bihor. Controalele continuă”, a spus oficialul MADR.

Bazna și Mangalița, sprijin doar pentru scroafele de reproducție de rasă pură

Actul normativ pentru aprobarea bugetului aferent anului 2020 privind ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița urmează să fie lansat, acum aflându-se în dezbatere cu reprezentanții sectorului. Sprijinul va fi axat pentru scroafe de reproducție în rasă pură în vederea creșterii numărului de matcă înscris în cartea de rasă.

Adrian Oros a punctat problemele întâmpinate pe durata derulării Programului din 2019: evoluția pestei porcine africane, urmată de restricțiile sanitare veterinare privind mișcarea animalelor; valoarea de livrare a purceilor de 250 lei/cap a fost considerată de către furnizorii de purcei ca fiind mică, în raport cu prețurile de pe piața liberă; lipsa procesatorilor în fiecare județ.

Susținerea crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție

Programul urmărește susținerea dezvoltării fermelor de reproducție, iar pentru 2020 a fost alocat un buget de 60.000 mii lei. Această schemă de ajutor de stat a fost autorizată de Comisia Europeană. „Fostul guvern a vândut iluzii crescătorilor de suine care au investit în achiziții de teren, autorizări și documentații tehnice, iar guvernul liberal va face eforturi să aloce la rectificarea bugetară din luna iulie sumele necesare pentru creșterea independenței naționale pentru obținerea de purcel pentru îngrășat”, a afirmat Adrian Oros. El a amintit că programul a fost blocat din cauza aplicației informatice care trebuia să gestioneze cererile și din anul 2018 nu a avut buget alocat, în acest moment fiind în curs de derulare achiziționarea aplicației informatice. Ministrul a promis că programul va fi deblocat și va putea fi accesat și după data de 31 decembrie 2020, întrucât în perioada următoare Ministerul Agriculturii va face demersurile necesare la Comisia Europeană.

Avicultura, peste 45.000 mii lei de la bugetul de stat

În ceea ce privește Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, urmează să se facă o analiză din partea MADR și ANSVSA având în vedere situația generată de evoluția gripei aviare apărută pe teritoriul UE, care a afectat și România.

Pentru anul 2020, bugetul alocat este de 46.000 de mii de lei, iar programul poate  fi accesat până la data de 31 decembrie 2020.

Programele de ameliorare, circa 54 milioane de lei

Proiectul de act normativ care prevede bugetul ajutorului de stat pentru 2020 în sectorul creșterii animalelor, în scopul îmbunătățirii calității genetice a efectivelor de animale și implicit a potențialului de producție la rasele de animale care au întocmite programe de ameliorare urmează să fie lansat în perioada următoare. Suma alocată este destinată plății serviciilor de menținere a registrelor genealogice și de determinare a calității genetice a animalelor efectuate de către asociațiile care au întocmite programe de ameliorare pentru rasele de animale.

Valoarea ajutorului de stat pentru anul 2020 este de 54.048 mii de lei, din care pentru specia bovine 25.012.209 de lei și pentru speciile ovine/caprine – 29.035.791 lei.

Conform cererilor inițiale de solicitare a ajutorului de stat, în registrele genealogice sunt înscrise 375.556 taurine și bubaline, 1.749.864 ovine și 175.756 caprine.

Durata programului: 2015-2020.

Neutralizarea deșeurilor de origine animală, 900 lei/tonă

Ajutorul de stat pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală prin care se acordă servicii subvenționate pentru neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale a fost autorizat de Comisia Europeană. Se alocă 900 lei/tona de animale moarte. Durata schemei de ajutor de stat este până la 31 decembrie 2020

Programul Național Apicol, peste 31 milioane de euro

Pentru perioada 2020 - 2022, s-a notificat un nou Program Național Apicol, valoarea acestuia fiind de 31.492.100 de euro, din care 15.746.050 de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene.

PNA cuprinde următoarele acțiuni: Asistenţă tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori; Combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;  Raționalizarea transhumanței; Măsuri de asistență pentru repopularea șeptelului apicol din UE; Îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 15 ianuarie -15 februarie 2020, se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăți anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) și reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri.

Ca urmare a apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține și metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană, precizează APIA.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor se poate consulta Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, Ediția a III-a-2020, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor/pachetul-a-plati-in-favoarea-bunastarii-porcilor.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv: condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților; completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate și termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte și unitare a problemelor legate de completarea și depunerea cererilor, respectarea obligațiilor și a angajamentelor luate prin semnarea cererii și a posibilelor sancțiuni și reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.