Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

• La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;

• Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;

• Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;

• În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;

• În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;

• Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;

• Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;

• Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;

• Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;

• Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Prima sesiune din 2020 de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost lansată de AFIR pentru perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020. Fondurile disponibile sunt de 43.022.207 euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri din diaspora. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul-limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază faptul că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

„Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură. Felul în care este accesat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și al celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.
A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa, în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin urmare, pentru submăsura destinată tinerilor fermieri, pe lângă Ghidul solicitantului tehnic și detaliat, AFIR a conceput un material care să înlesnească asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține informații de bază, cum ar fi: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare. „O altă inițiativă pe care am concretizat-o recent este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții să-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct pe pagina de internet a agenției, la adresa: http://so.afir.info/. Aceste măsuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare”, a precizat Mihai-Liviu Moraru.

50.000 de euro, sprijinul nerambursabil acordat sub formă de sumă forfetară, în două tranșe

Cu câteva zile înainte de lansarea submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului, din care spicuim câteva elemente.

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE, cât și din țări terțe UE;

- au avut un loc de muncă atât în țări membre UE, cât și din țări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploatație agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului și în Fișa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziția de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potențialul agricol (dacă e cazul) precum și activitățile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

Tânărul fermier trebuie să își stabilească domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care exploatația este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeași UAT în care este înregistrată exploatația.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

Mâine, 30 iunie 2020, se lansează sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, cu o alocare totală de 1.985.644 de euro.

Beneficiarii sprijinului din PNDR 2020 sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri și necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Detalii cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție se găsesc în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Omul optimist privește încrezător viața și viitorul. Suntem noi, românii, optimiști? Eu cred că da. Însă acum traversăm o perioadă care, cu siguranță, va rămâne în istoria omenirii, prin prisma acestei pandemii create de noul coronavirus. Cum ne-a prins pe noi această boală? Am mai zis: cu mâinile goale, dezbrăcați în fața dușmanului invizibil. În agricultură s-a suprapus secetei și multelor probleme care atârnă de 30 de ani de gâtul agricultorilor, ca o piatră de moară.

Brambureala autorităților și situația prezentă bulversează și fac să dispară orice urmă de optimism.

De dinainte de COVID-19, fermierii strigă că-i secetă, și tot de dinainte, prin sertarele tuturor guvernelor și parlamentarilor stau hârtii pe care s-au prăfuit strategii, soluții, inițiative, memorii ale organizațiilor profesionale din agricultură. Întotdeauna, culoarea politică a învins orice inițiativă benefică agriculturii ori altui domeniu din economia țării.

E secetă. A mai fost secetă. Și atunci, ca și acum, chiar dacă culorile de la guvernare sunt diferite, soluțiile sunt aceleași. Adică, spre zero. Și unii, și alții, pe hârtie, pot iriga vreo două milioane de hectare. Pe canalele existente se bagă apă, da, care ar putea, probabil, acoperi milioanele alea de hectare, dar agricultorii nu dispun de infrastructura care să le permită să ajungă apa la culturile lor. La ora actuală, se irigă puțin peste 200.000 de hectare, pentru că fermierii n-au cu ce. N-au echipamente și nu prea dispun nici de bani, deoarece România n-a avut niciodată o strategie, o politică agricolă care să sprijine capitalizarea agriculturii. Ca orice cetățean român, agricultorul trăiește cu împrumuturi, cu credite.

Există bani europeni, însă și cu ăștia e altă poveste, tot complicată.

Apoi, în continuare se fură de pe câmpuri tot ce înseamnă fier. Azi se întind echipamentele de irigat pe câmp și a doua zi nu mai găsești bucată de fier. Prin urmare, alte cheltuieli, altă distracție, cu paza câmpului.

Toamna trecută, au fost însămânțate aproape trei milioane de hectare, iar cele afectate de secetă se pare că vor ajunge pe la 1,5-1,7 milioane de hectare. Ministrul Adrian Oros estimează o producție de grâu de maximum 5,5 milioane de tone, comparativ cu 9 milioane, cât se obținea în România într-un an bun. Nu se știe spre ce se îndreaptă și culturile de primăvară, care și ele suferă deja din lipsa apei. Și aici previziunile spun că vor fi pagube majore pe o suprafață de peste un milion de hectare.

Personal, mi se pare o brambureală pe la tot ce înseamnă „Stat”. Toți, parlamentari, europarlamentari, miniștri, directori de agenții, mici funcționari etc., se întâlnesc, socializează cu fermierii, cu reprezentanții agricultorilor, ies în presă, pare că lucrurile funcționează, că merg pe un făgaș cât de cât normal. Când privești în profunzime, vezi că de fapt e un înveliș gol pe interior. De 30 de ani se acționează pompieristic, se iau măsuri fără viitor, doar de moment. Din acest motiv, în anul 2020 încă ne plângem de tot soiul de lipsuri.

Agricultura românească are nevoie de măsuri adaptate la propria realitate. Câți dintre cei care au în mâini soarta țării cunosc realitatea, aia din teren? Sau, dacă o cunosc, o și înțeleg? Ministrul, secretarii de stat, directori din MADR merg în ferme. Și? Nimic! Fac ori ce îi duce și cât îi duce capul (se întâmplă rar asta), ori ce le dictează partidul.

Pandemia care a lovit planeta ne-a mai arătat ceva: că globalizarea nu prea merge într-o astfel de criză. Conducătorii noștri ar trebui să lase deoparte războaiele politice și să se bată pentru noi. Altfel, spre ce ne îndreptăm? După pandemie, vom mai putea continua așa, poticnit, ca până acum? Scapă cine poate...   

Tot în timpul pandemiei, fermierii le-au mai amintit guvernanților o problemă, mistreții. Ei, și? Parlamentul e ocupat cu moțiuni de cenzură, cu certuri politice, cu d-ale lor, ale parlamentarilor, aceleași de 30 de ani. Îți cam piere zâmbetul când îi vezi pe aleși că trăiesc într-o altă lume, clar mai bună decât a celor care îi votează și le asigură banii pentru traiul zilnic.

Culturile care scapă de secetă e posibil să ajungă în gurile mistreților. Nu mai vorbim de pesta porcina africană, de care nu mai scăpăm, pusă tot pe seama mistreților. Nu există niciun control asupra populațiilor de mistreți și a altor animale sălbatice care ajung pe câmp și distrug culturile. E nevoie de legislație, dar aici intervin alte asociații și alte interese și niciun Parlament, și niciun guvern nu-și asumă vreo inițiativă în ceea ce privește animalele sălbatice. În trecut, au mai numărat unii ouă prin parlament. Pe vânători, cine-i numără?  

În aceste condiții, e cam greu să fii optimist. Eu continui, totuși, să fiu optimistă. Știu că și fermierii privesc încrezători spre viitor. Da, am încredere în voi, agricultorilor, că veți continua să munciți și că nu ne veți lăsa fără bucate pe masă!

Închei cu aceleași trei cuvinte cu care îmi închei postările pe pagina mea de facebook: „Să fim bine!”. Și să ne revedem pe câmp.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: APPR

Astăzi, 16 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2019.

Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sumă totală de 54.749.076,22 euro.

Potrivit art. 1, alin 6, din Hotărârea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – „Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia = 212,8841 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - lucernă = 94,6683 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe = 118,0473 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră = 210,0058 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez = 623,3161 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof = 1.386, 0929 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei = 528,9442 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr = 829,3367 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp = 1.717,9913 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp = 539,8844 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei varză și vinete pentru consum în stare proaspătă = 4.649,1189 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre = 268,9760 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/ha

Foto: APIA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat calendarul sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR în anul 2020.

Măsurile/submăsurile, lunile în care vor avea loc lansările sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul PNDR 2014-2020, precum și alocarea financiară estimativă pentru fiecare măsură și submăsură sunt detaliate mai jos și în foto.

În lunile iunie și iulie, pomicultorii, tinerii fermieri și cei din zonele montane, interesați de accesarea fondurilor europene, vor putea depune proiecte pe submăsurile „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum și „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”. De reținut, pentru sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, sesiunea va fi organizată doar pentru investiții noi în abatoare de capacitate mică în zona montană.

sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări”: 11 mai - 30 noiembrie, 15.000.000 euro;

sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”: 11 mai – 31 iulie, 13.039.804 euro;

sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastrele naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente adverse”: 11 mai – 31 iulie, 3.677.431 euro;

sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații”: iunie - 43.700.259 euro;

sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”: iunie - 12.000.000 euro;

sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”: iunie - 1.985.644 euro;

sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”: iulie - 43.022.207 euro;

sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”: august - 2.008.739 euro;

sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne”: august - 4.072.493 euro.

Performanța în pomicultură se face numai dacă se fac tratamente cu produse de calitate, eficiente împotriva agenților patogeni și dăunătorilor.

În ceea ce privește combaterea dăunătorilor, putem spune că a început primul zbor, atât pentru viermele merelor (Cydia pomonella), cât și pentru molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana). În toate bazinele pomicole importante din țară, am identificat deja primii adulți capturați în capcanele feromonale, fapt ce se datorează rezervei din anul 2019 și iernii destul de blânde.

Din cauza faptului că lepidopterele reprezintă o problemă pentru pomicultură, recomandăm cu încredere noul insecticid Delegate™, lansat în România din acest sezon.  

Delegate™ este un insecticid care se remarcă prin selectivitatea sa și prin controlul larvelor de lepidoptere, minatoarelor, tripșilor și puricilor meliferi din pomicultură (semințoase & sâmburoase), fiind cel mai eficient și complex produs, ce are la bază o substanță activă nouă, spinetoram.

Caracteristicile produsului Delegate™ sunt exact ce are nevoie pomicultura pentru a  obține fructe de calitate, fără urme de atac ale dăunătorilor:

• acțiune rapidă, prin contact și ingestie;
• control al dăunătorilor în toate fazele de dezvoltare;
• control de lungă durată datorită efectului rezidual în plantă;
• timp de pauză scurt, 7 zile până la recoltat;
• protecție sigură pentru fructe de calitate și profitabilitate ridicată;
• doză unică și eficientă de 0,3 kg/ha.

Aplicarea produsului este recomandat a se face după scuturatul petalelor, atunci când corespunde de obicei și vârful curbei de zbor al dăunătorilor.

GEORGEL ANDRON, NATIONAL KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REPUBLICA MOLDOVA

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) lansează conceptul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, prin care se dorește unirea mediului de afaceri românesc și a consumatorilor sub acest simbol, cu scopul de a vitaliza economia țării. „Este important ca antreprenorii români să își asume rolul de vector al națiunii, consumatorii să aleagă românește, iar statul să gândească și să acționeze în contextul actual în interes național”, a declarat Ovidiu Gheorghe, președinte ACDBR.

Cu ajutorul acestei inițiative, ACDBR vrea să susțină economia țării, a securității alimentare a cetățenilor, în solidaritate cu statul român, pentru a trece peste cea mai mare criză sanitară și economică, globală.

„Este vital ca toți românii să conștientizeze importanța consumului de produse și servicii autohtone, necesitatea câștigării independenței economice a României și acordarea șansei companiilor românești de a rezista acum, de a-și menține angajații și de a trece cu toții cu bine peste această criză. Cu un ton precaut, însă profund ancorat în realitatea globală, venim în fața statului și a românilor cu proiectul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA” dorind ca România să conștientizeze faptul că există posibilitatea ca, după încheierea pandemiei, relansarea economică să nu fie imediată, ceea ce va genera o constantă presiune socio-economică asupra tuturor românilor. Anticipăm o competiție acerbă în interiorul Uniunii Europene, dar și pe plan mondial, în dorința naturală de a recupera economic, de a ocupa piețe și de a crește nivelul propriu de trai. Noi, ACDBR, împreună cu voi, întreaga societate românească, ne dorim și credem cu tărie că putem face acest lucru să devină realitate. În acest sens, venim în fața dumneavoastră cu un proiect de viitor, cu un proiect ce își dorește cu toată ființa ca România să își atingă potențialul pe care îl are și să prospere, din nou. Invităm toate asociațiile profesionale, patronale, ale producătorilor, sindicatele și reprezentanții autorităților publice locale și centrale să se alăture acestei inițiative deschise, cu dorința de a schimba din temelii felul în care noi, românii, ne raportăm la conceptul FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, a explicat Ovidiu Gheorghe.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri reprezintă „distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul României, în sistemul HoReCa și în piața magazinelor de proximitate/retaileri independenți.

Foto: ACDBR

Summit Agro România a sărbătorit, la începutul lunii februarie, la Poiana Brașov, în cadrul unui eveniment special, așa cum obișnuiește de foarte mulți ani, alături de partenerii săi (distribuitori, jucători-cheie de pe piață, importanți factori de opinie, cercetători, fermieri importanți și media) încheierea unui an de succes, dând startul unui nou an pentru care a pregătit soluții-cheie în întâmpinarea provocărilor din agricultură.

În 2020, Summit Agro vine în sprijinul agricultorilor cu soluții valoroase, având în vedere originile japoneze ale companiei care aduce „Plusvaloare din Țara Soarelui Răsare”. În deschiderea întâlnirii cu partenerii, președintele Summit Agro România, dr. ing. Patricia Maria Știrbu, a spus: „Acum un an, tot la această sărbătoare, preluam rolul de președinte Summit Agro pentru România, Bulgaria, Adria (țările de la Adriatică) și Republica Moldova. A fost un an plin de bucuria revederii și revenirii acasă, un an foarte intens și spornic. În 2020, Anul Sănătății Plantelor, ne propunem să fim și mai aproape de partenerii noștri, să îi servim mai bine și să îi asigurăm că și în 2020 vom aduce colaborării noastre Plusvaloare din Țara Soarelui Răsare”.

Prezent la eveniment, Tomoaki Tetsu, președinte & CEO al Sumi Agro Europe, a lăudat echipa condusă de Patricia Maria Știrbu, mai ales că reușește să facă față cu brio tuturor provocărilor și să aibă rezultate bune chiar și într-un an plin de încercări în ceea ce privește agricultura, atât pe plan național, cât și internațional.

Summit Agro România a lansat produse noi, inovatoare, în pas cu noile tendințe, dar și cu noile restricții din ce în ce mai drastice. „Consolidăm categoria produselor bio, cu utilizare atât în agricultura convențională, cât și în cea organică, menținând viziunea pe termen lung a companiei și păstrând calitatea produselor și serviciilor”, a precizat Liliana Ionescu, manager pentru dezvoltarea afacerilor internaționale în cadrul Summit Agro România.

Soluții-cheie pentru fermieri, Lieto și Click Pro

În cadrul întâlnirii anuale cu partenerii, specialiștii Summit Agro România au prezentat două produse ce vin în sprijinul fermierilor, cu atuuri din punctul de vedere al substanțelor active sau al combinației de substanțe active utilizate, și au pus din nou accentul pe gama Bio - Seipro („sei” vine de la seicho, care în limba japoneză înseamnă creștere, și „pro” – un produs pentru profesioniști), ce înglobează acum cinci produse.

Cele două produse care reprezintă o soluție-cheie pentru fermieri sunt Lieto și Click Pro.

Lieto este un fungicid pentru combaterea manei din culturile de cartof, tomate și viță-de-vie, cu acțiune preventivă și curativă. „Este rezistent la spălare, are acțiune multi-site și este absorbit rapid în plantă, cu o distribuție uniformă. Totodată, este sigur pentru mediu și utilizator și are o sinergie excelentă cu substanțele care acționează împotriva germinației sporilor”, a explicat directorul tehnic al Summit Agro România, Mărgărint Niță-Dragomir.

Click Pro este un erbicid selectiv pentru cultura porumbului, considerat a fi o soluție excelentă împotriva buruienilor dicotiledonate, dar cu efect și asupra unor monocotiledonate. „Este un produs cu flexibilitate în aplicare, cu acțiune de lungă durată ce acționează rapid, rezultatele fiind vizibile în doar câteva zile de la aplicare”, a specificat directorul tehnic.

Gama Seipro conține biostimulatorii: Shigeki – pentru susținerea plantelor înaintea perioadelor de stres; Kaishi – pentru trecerea peste stresul deja cauzat plantelor; Kinactiv fruit – care sporește calitățile fructelor și Kinactiv root – biostimulator pentru înrădăcinare. De asemenea, gama conține un insecticid biologic, NoFly WP – pentru utilizare atât în spații închise, cât și deschise. Acesta are ca substanță activă o concentrație mare de blastospori vii ai ciupercii parazite Paecilomyces (Isaria) fumosoroseus tulpina FE 9901 și alte ingrediente inerte de natură organică.

De remarcat că, în acest an, produsele au fost prezentate participanților la eveniment de către specialiștii Summit Agro România, susținuți de reprezentanți ai institutelor de cercetare din toată țara, în care produsele au fost testate și utilizate apoi la scară largă.

Summit Agro România s-a înființat în anul 1997 și face parte din Sumitomo Corporation, cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România, amintim: insecticidele – Mospilan 20 SG și Wizard; fungicidele – Cyflamid 5 EW, Topsin 70 WDG; erbicidele – Nisshin, Targa Super și fertilizanții – Fertigofol Ultra, Sulfomax şi BrasiPro. Trebuie menționat și Trika Expert, un produs care încorporează în aceeași granulă substanța activă – Lambda-Cihalotrin (4 g/kg), dar și fertilizant organomineral cu efect starter (fosfor 35% și azot 7%), oferind astfel protecție și energie radiculară.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ieri, 31 martie 2020, prefectul județului Brăila a emis un ordin prin care se constituie comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse la nivelul județului ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase (vezi foto).

Fermierii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila au semnalat în ultima vreme că seceta își face simțită prezența, și nu doar pe câmpurile din județul Brăila, ci în toată țara. „După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat județele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică și extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică și a rezultat că suprafețele totale (includ și ogoarele, plantațiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare”, ne spunea la începutul acestei săptămâni un fermier din județul Brăila, administratorul societății Triagroexim - Ștefan Gheorghiță. El a continuat: „Seceta aduce în discuție o problemă foarte grea pentru noi fermierii și care blochează orice altă inițiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamitățile în agricultură. Fără aceste comisii locale, nimeni nu va putea demonstra starea de forță majoră nici în contractele „futures” pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF, care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR, dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.”

APA Brăila a înaintat către autoritățile locale și centrale, către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), către partidele politice și către mass-media propuneri de rezolvare a situației. Fermierii cer să se reglementeze, înainte de orice, comisiile locale care să constate și să evalueze pagubele produse de secetă (am publicat opinia fermierului Ștefan Gheorghiță, o puteți citi aici: https://revistafermierului.ro/opinii/item/4431-ce-inseamna-sa-vorbesti-si-sa-nu-gandesti.html).

Iată că demersurile fermierilor brăileni nu au rămas fără ecou. Astăzi, Ștefan Gheorghiță ne-a transmis următorul mesaj: „Mulțumim pentru sprijin! A venit primul rezultat. Avem comisie. Nu sunt clare prevederile legale invocate, dar este bun rezultatul. Împreună cu presa avem un rezultat, iar autoritățile au ales să se implice. Cadrul legislativ tot lacunar este fiindcă acest act normativ emis de prefectul județului Brăila spune că se constituie comisia, dar nu avem un ordin care să spună cum își face treaba comisia, cum constată și când constată, totuși este o pornire, un început. Alte ministere la riscurile lor au făcut un regulament, dar Ministerul Agriculturii nu a făcut încă și este necesar. Prin urmare, demersul nostru privind prevederile legale rămâne.”

Până nu este prea târziu, și celelalte județe afectate de secetă și de alte fenomene meteo periculoase pentru agricultură ar trebui să urmeze exemplul Brăilei, iar Ministerul Agriculturii să ia cât mai rapid toate măsurile necesare, așa încât efectele să nu fie dezastruoase pentru ferme.