Primăvara capricioasă a pus dijmă serioasă pe producția de fructe din Banat, anul acesta. Zăpezile din martie, ploile reci din aprilie, venite exact în perioada de înflorit, și diminețile cu brumă au compromis integral producția de caise și în mare parte și producția de piersici în județul Caraș-Severin. Nici prunii sau cireșii nu au scăpat prea ușor din primăvară, plătind tribut jumătate din producția de anul acesta. În schimb, mărul, părul și gutuiul par a fi trecut cu bine peste capriciile vremii, anunțând producții la parametri normali.

Chiar și-n Clisura Dunării, acolo unde climatul este mai blând, pomii au avut de suferit din cauza primăverii reci, spune Iosif Dragomir, un pomicultor cu experiență de la Sichevița (Caraș-Severin). „Sâmburoasele, cais, piersic, nectarin  sunt clar afectate în proporție de cel puțin 70% din cauza frigului. Au fost nopți cu temperaturi de minus 5, minus 6 grade Celsius în valuri succesive. Cea mai mare problemă am avut-o la ultimul val de frig din aprilie, când a prins pomii în plină floare. Au fost zile cu ploi reci, în care albinele n-au făcut polenizarea, nici florile n-au mai fost foarte fertile din cauza ploii, așa că avem consecințe. Dacă la cais sunt foarte sceptic, la piersic sper să mai rămână măcar 30% din producție, pentru că a înflorit ceva mai târziu și este mai rezistent decât caisul. La măr nu am avut probleme la înflorit, părul a fost puțin afectat, dar nu cred că vom avea pagube mari, însă cireșul a fost prins în floare de temperaturile cu minus în perioada de înflorire, așa că și aici vom avea ceva pierderi”.

Un an cu fructe puține înseamnă un an cu bani mai puțini pentru o familie care trăiește doar din pomicultură, a afirmat Iosif Dragomir, care speră că anul acesta va avea fructe măcar pentru piață, chiar dacă va sacrifica procesarea, adică producția de sucuri și de distilate din fructe. „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. În plus mai avem și mur sau zmeur, cu care sper să mai compensăm ceva. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață, pentru că ne-am făcut deja clienți fideli și nu ne permitem să-i pierdem”, adaugă pomicultorul.

Iosif Dragomir: „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață.” 

Mai mult umbră decât fructe

Puține sunt speciile pomicole care vor da satisfacție anul acesta, este de părere doamna dr. ing. Măriuța Băncilă, de la pepiniera pomicolă Caransebeș, împreună cu care am încercat să facem o estimare a producției de fructe din Banat. „Piersicii și caișii au înflorit, însă ovarul a fost negru. Am avut temperaturi negative de minus 4, minus 6 grade Celsius care au afectat mugurul floral. Chiar dacă au mai existat niște stamine timide, fructe nu vom avea. La prun, soiurile care au o înflorire abundentă de tip spur au nevoie de foarte puține ore cu soare pentru ca polenul să germineze și să fecundeze. Din păcate, și în cazul prunului am avut probleme cu temperaturile negative. Floarea, după ce leagă, este sensibilă la minus 2 grade Celsius, temperatură pe care am avut-o nopți la rând în aprilie și chiar la început de lună mai. Mai au o șansă doar soiurile cu înflorire abundentă, dar din acest număr mare de flori există posibilitatea să fructifice un procent destul de modest. Vom avea ceva prune, doar la soiurile Stanley, Anaspeth sau Centenar, dar doar de gust. Dacă în martie am avut mulți muguri florali, în aprilie au mai înflorit doar 60-70%, din cauza nopților cu brumă. Aceeași poveste se întâmplă și în cazul cireșului, care a avut o inflorescență bogată, mai ales la soiul Van, care este autopolenizator, florile s-au deschis, dar au fost în majoritate sterile, din cauza faptului că pistilul a fost mort încă din faza de mugur al florii de cireș. În concluzie, anul acesta, pomii fructiferi vor face mai multă umbră decât fructe”.

Măriuța Băncilă: „Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate.” 

Primăvara extrem de rece și ploioasă, care a venit după o iarnă blândă în Banat, este ieșită din tipare, consideră doamna Măriuța Băncilă. Fluctuațiile mari de temperatură de la zi la noapte au contribuit și ele din plin la lipsa de rod a pomilor. „Se tot vorbește despre schimbările climatice și într-adevăr ne afectează. Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate. Avem treceri abrupte de la iarnă la vară, cu scurte episoade de primăvară și temperaturi care oscilează foarte mult de la zi la noapte. Am avut diferențe termice de peste 20 de grade Celsius în 24 de ore, ceea ce a afectat foarte mult pomii fructiferi. Practic, mugurii florali au fost decăliți, ceea ce a dus până la urmă la diminuarea numărului de flori fertile”, arată dr. ing. Măriuța Băncilă.

Până la cules mai sunt vreme lungă și riscuri nenumărate, vijelii, grindină, păsări și alți dăunători care ar putea produce pagube și mai mari. În concluzie, anul acesta, vom avea fructe românești mai puține și foarte probabil mai scumpe. Își vor păstra prioritatea în magazine fructele din import, ajutate desigur și de situația precară a pomiculturii românești care încă se bazează pe livezi mici, disparate, înființate în sistem tradițional, aflate mai mereu la mâna capriciilor vremii și a... vremurilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, alături de președintele Grupului de lucru al COPA-COGECA, va deschide evenimentul Legume Fructe Live Connect, de miercuri 17 februarie 2021.

Evenimentul se desfășoară în intervalul orar 14:00 -16:00, fiind dedicat filierei de legume și fructe din România și organizat de GodmotherAgri în parteneriat cu OIPA Legume-Fructe. Manifestarea din mediul online, care are loc pe platforma dedicată evenimentelor virtuale - www.virtualagro.ro, aduce împreună principalii producători din sector pentru a seta obiectivele de producție, procesare și desfacere pentru anul 2021.

Evenimentul cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai autorităților publice, ai retailului modern, analiști de piață, traderi, producători de legume și fructe, profesioniști din industrie.

În zona de Expo Hall vor fi prezente branduri românești de legume și fructe prezente la raft în lanțurile comerciale.

Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Reamintim că joi, 18 februarie, între orele 14:00 și 16:00, are loc Ziua Cartofului Live Connect, eveniment organizat online tot de GodmotherAgri, de data aceasta cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România), la care toți cei interesați pot participa prin intermediul platformei www.virtualagro.ro. Se vor dezbate provocările și oportunitățile din sector, iar fermierii vor fi prezenți și la standurile lor virtuale, în galeria brandurilor românești.

„Prin spațiul expozițional pus la dispoziție în cadrul platformei, companiile și instituțiile participante pot intra în contact direct cu cei care vor fi prezenți, generând noi contacte și oportunități de business”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions, o filială a Ajinomoto Co. Inc., anunță un acord pentru dezvoltarea, validarea și comercializarea biostimulatorilor destinați fermelor din întreaga lume.

Noul portofoliu global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, biocontrol și feromoni cu performanțe dovedite, previzibile, care funcționează în paralel cu soluțiile convenționale de protecție a culturilor. Astfel de opțiuni care vor ajuta fermierii să răspundă așteptărilor într-o piață în continuă schimbare, păstrând în același timp terenurile productive și sănătoase, sunt în conformitate cu „Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030”.

Recunoscută pentru combinarea expertizei extinse în tehnologiile biostimulatoare și modurile acestora de acțiune, Dadelos Agrosolutions dezvoltă tehnologii pentru obținerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficienței utilizării îngășămintelor, al metabolismului și al răspunsului la stres. „Acest acord consolidează angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protecția culturilor, inclusiv o linie completă de soluții biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate și rezultate previzibile. Acordul nostru cu Dadelos Agrosolutions este un alt pas care arată eforturile noastre de a construi un  portofoliu biologic prin colaborarea cu experți de top în domeniile lor”, a declarat Rajan Gajaria, Executive Vice President, Business Platforms, Corteva Agriscience.

Tehnologiile și soluțiile de protecție a culturilor pe care le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani grupul Ajinomoto urmăresc să ajute industria și fermierii să producă mai multe alimente de o calitate mai bună, reducând în același timp impactul asupra mediului. „Misiunea noastră este un exemplu clar al Ajinomoto Group Creating Shared Value (ASV) și al filosofiei Ajinomoto de a se angaja în mod constant în inițiative de rezolvare a problemelor sociale prin afaceri. Prezentul acord cu Corteva Agriscience confirmă interesul colaboratorilor și clienților pentru soluțiile noastre științifice, capacitatea noastră de a inova și eforturile noastre continue de a crea în mod constant valoare adăugată pentru clienții pe care îi avem în întreaga lume”, a precizat Norbert Pons, Chief Executive Officer Dadelos Agrosolutions.

Tuturor ne plac fructele și toți le consumăm sub diferite forme. Dar tuturor ne plac fructele sănătoase.

Ei bine, în ultimii ani se observă o preocupare a consumatorului român față de hrana sănătoasă și o creștere a dorinței de a consuma fructe din țara noastră. Dar, pe lângă aceste aspect, cresc și cerințele referitoare la standardele europene de calitate a mărfii. Astfel, se insistă să avem fructe în consum care să respecte un minimum de reziduuri admise, cu un anumit standard calitativ și eliminarea alimentelor contrafăcute. Toate aceste reglementări europene vizează consumul fructelor și al alimentelor sănătoase.

Din cauza modificărilor climatice din ultimii ani, crește și pericolul atacurilor de dăunători în livezi. Viermii, moliile, insectele minatoare și puricii sunt din ce în ce mai mulți. În ansamblu, încălzirea climei cu 3-6°C poate conduce la deplasarea graniței de răspândire a unor dăunători în Europa cu peste 1000 km spre Nord și la apariția unei generații suplimentare de dăunători în decursul unui an.

Moliile, cum ar fi Adoxophyes orana, provoacă pagube însemnate, întrucât atacă fructele, consumând pielița acestora, dar și frunzele, mugurii și florile. În urma atacului moliilor, fructele sunt mai predispuse atacului cauzat de unele ciuperci, cum ar fi Monilinia, care accelerează putrezirea fructelor.

Viermii merelor, precum Cydia pomonela, sunt foarte periculoși, cauzând pagube de importanță economică majoră, frecvente fructelor atacate, ajungând în plantațiile netratate până la 80-90%. Viermii fac galerii în fructe, mai ales în zona pedunculului, depreciindu-le calitativ. Fructele tinere atacate cad premature ori la maturitate prezintă pete umflate, bombate, în dreptul caliciului, care diminuează valoarea comercială.

Puricele melifer al părului (Psylla pyri) este dăunătorul care prin înțepăturile provocate de larve și nimfe la nivelul mugurilor, lăstarilor, frunzelor, florilor și fructelor, determină o dezvoltare anormală a acestora. Lăstarii se usucă și se răsucesc, frunzele se încrețesc, se deformează, rămân mici și au aspect clorotic, iar florile avortează. Suprafața organelor atacate este acoperită cu excremente dulci, „roua de miere” pe care se dezvoltă „fumagina”, care dă o culoare brun negricioasă părților atacate.

Soluția pentru toți acești dăunători a adus-o pe piață compania Corteva Agriscience prin noul insecticid Delegate™ pe bază de spinetoram, cu aplicare după înflorit, la doza de 0,3 kg/ha.

Delegate™ are la bază o substanță activă nouă, denumită spinetoram, care face parte din clasa Spinosinelor, cu o acțiune rapidă asupra viermilor, moliilor și puricilor meliferi. În condiții meteo dificile are o eficacitate foarte bună, datorită modului unic de acțiune.

Produsul Delegate™ este un instrument nou pentru Programul de Management Integrat al Dăunătorilor și nu reprezintă un pericol pentru mediu și entomofauna utilă.

Delegate™ este un partener ideal pentru alternarea tratamentelor cu insecticide din alte clase chimice pentru îmbunătățirea managementului rezistenței și nu prezintă rezistență încrucișată.

Spre deosebire de alte produse de pe piață, Delegate™ are acțiune asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorului, ceea ce reprezintă un mare avantaj în combaterea lui. Astfel, se limitează creșterea și înmulțirea generațiilor următoare.

Delegate™, noua soluție pe bază de spinetoram, este cel mai eficient insecticid din piață, cu numeroase premii, un spectru larg de combatere și eficient pe mai multe stadii de dezvoltare, limitând astfel dezvoltarea și înmulțirea generațiilor următoare. Deci, o soluție completă pentru pomicultura din România, o soluție care să faciliteze obținerea de fructe sănătoase, de calitate, care să îndeplinească standardele comerciale.

Cele mai importante caracteristici

• Face parte din clasa spinosinelor, alături de Spinosad, aceste două substanțe active fiind singurele insecticide din grupul 5 pe piața fructelor și legumelor;

• Delegate™ are un mod de acțiune care controlează insectele în două moduri: prin contact și ingestie, având o acțiune rapidă, de șoc, și o activitate reziduală în plantă, ceea ce îi conferă o perioadă mai lungă de acțiune;

• Spinetoram penetrează prin frunze în țesuturi și oferă un control eficient al insectelor minatoare;

• Delegate™ combate o varietate largă de dăunători, dar dintre insectele cu aparat bucal de înțepat și supt combate doar puricele melifer al părului.

Articol scris de: ANA MARIA PASCARIU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDES & INSECTICIDES CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului, ediți - print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

A fost aprobat și publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii Ordinul nr. 27 din 3 februarie 2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi tarifele pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor.

Pentru a consulta actul normativ și tarifele, accesați link-ul:

Foto: BASF Agricultural Solutions

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Pepiniera Sârca are un poligon de plantaţie pomicolă intercalată care poate fi considerată un pionierat în domeniu. Cercetătorii de aici au vrut să arate, analizând toate aspectele, ce înseamnă o plantație pe cinci hectare, care poate fi în grija unei familii.

„Motorul este ferma mică. Pe poarta fermierului mic nu trebuie să iasă producţia fizică, cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea.”

Directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu Corneanu, membru al Academiei Române, ne explică: „Am vrut să punem calculele cap la cap și să vedem ce ar însemna drept cheltuială, ca forţă de muncă, o fermă de familie de cinci hectare. Pentru că în horticultură este o prostie să mergi cu sute de hectare de plantaţii pomicole şi viticole, deoarece a dus, ştim foarte bine, în cealaltă perioadă la eşec. Astfel, acum cinci ani am pus bazele acestui poligon în suprafaţă de cinci hectare, cu pomi fructiferi din specia cireş şi nuc. Intercalat înseamnă să avem mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă, lucru pe care l-am văzut acum 10-12 ani în Asia, în China mai exact, şi merge foarte bine... şi l‑am mai văzut anul trecut tot în partea asiatică, în Turcia, după Bosfor”.

Cu acest „copil de trupă al agriculturii româneşti”, după cum singur își spune, deoarece de la vârsta de 14 ani a prăşit la CAP, cot la cot cu mama sa, am stat de vorbă pe îndelete despre ce se face la Stațiunea Pomicolă de la Iași pentru viitorul agriculturii românești.

Nucul are nevoie de un spaţiu de nutriție, în care ar trebui să se dezvolte, de cel puţin 10 m, dar este foarte puţin pretenţios, adică are mai puţine boli şi dăunători. Intercalarea s-a făcut cu cireş deoarece dăunătorii cireșelor nu atacă nuca, musca cireşelor, de exemplu, intervine în altă perioadă. Mai mult, între doi nuci cu distanţa de 10 m între ei trebuie să treacă cel puţin 20-25 de ani astfel încât coronamentul să acopere în totalitate spaţiul de nutriţie de lângă. Ceea ce fac şi americanii de fapt, care vin în anul 20-25 cu un utilaj de tăiere a ramurilor, pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă, pentru că şi nuca are nevoie, ca orice alt fruct, de soare. „Cireşul având o perioadă până la coacere extrem de scurtă, adică de la înflorire până la recoltare – 25 mai sau 1 august dacă vorbim de soiurile extratârzii pe care le avem în staţiune şi le-am creat la Iaşi –, atunci am considerat că cele două specii merg extraordinar de bine. Ceea ce vedeţi este în anul 5, cireşul deja a intrat pe rod nu economic, pentru că este pe portaltoi generativ şi atunci va intra cam în anul 7 cu producţie maximă la hectar, iar nucul, fiind nuc altoit, a început să facă primele nuci din al doilea an de la plantare”, ne-a detaliat directorul SCDP Iași.

Nucul altoit face mai repede fructele și putem vorbi deja de producție, chiar dacă nu de cea economică. Dar nucul atinge această producție până spre anul 7. „Dar ce face un fermier tânăr care are 5 hectare de teren și pune pe roate o plantaţie pomicolă, de unde ia banii până în anul 7? Şi atunci m‑am gândit să intercalez cu o altă specie, murul, separat, tot între rândurile de cireş, cu cantitate mult mai mică. Dar murul, făcând producţie în al doilea an, asigură nişte bani cu care să fac tratamentele la cireş şi la nuc, adică micile cheltuieli”, a explicat specialistul.

Mai mult, cireşul are o durată maximă de viaţă economică până la 25 de ani, timp în care nucul va atinge maturitatea lui economică deplină. Tot atunci va începe cireșul să moară, dar acest proces va fi treptat și vom avea parte de o anumită predictibilitate și siguranță. „Ne lipseşte un lucru major pe care nu-l poate face o staţiune, dar îl face economia: lanţul de distribuţie de la micul fermier către magazine, depozite şi aşa mai departe”, a adăugat directorul stațiunii.

În horticultură, cele mai importante sunt tăierile

Tehnologia de plantare a presupus o distanță de 10 metri între nuci, iar între rândurile de nuci un cireș, la o distanță de 5 m, care reprezintă minimul de nutriţie pentru cireș. Astfel se asigură nutriția nucului până în anul 20-25, cât şi a cireşului până la sfârşitul vieţii. „Dar mai este important un lucru: nu am plantat şi lăsăm. Cele mai importante în horticultură, în pomicultură, sunt tăierile. Aud diverse teorii că nucul se plantează, nu se taie. Nu este adevărat! Este o prostie. Nucul, în primii cinci ani, ca un copil, trebuie format, ca să avem producţie mai mare, să ştim cum să ne ducem cu rodul de pe formaţiunile laterale, să-i fac eu cu mâna mea mai multe formaţiuni laterale. Şi produce din anul doi”, a punctat dr. ing. Gelu Corneanu.

Nucii sunt în anul 5, recolta depășind 1,5 tone/ha, o producție mulțumitoare, care preconizează ca după anul 10 să ajungă până la 3,5 tone de nucă pe hectar.

Monocultura trebuie evitată

Mărimea unei ferme pomicole, ideale pentru o familie, ar fi de cam 10 hectare, consideră dr. Gelu Corneanu. Dar culturile trebuie să fie intercalate, deoarece în caz de îngheț, monocultura îți poate da peste cap afacerea. „Dar dacă am nuc, cireş, peri pe marginea gardului – care aduc şi ei 10-15 tone anual –, mai am murul, coacăzul, combinat cu trandafirul de dulceaţă, am o șansă. Din istoria cercetărilor ştiinţifice pe glob nu există un an în care toate culturile să fie distruse, că atunci ar fi ori potopul, ori apocalipsa! O să spuneţi: bine, sunt asigurători. Dar trebuie să am calamitate totală, trebuie să vin să dau banii, e un pic cam complicat pentru noi”, explică directorul stațiunii.

O realitate autohtonă este faptul că fermierul român nu e capitalizat și nu are plantații moștenite. El a fost nevoit să planteze, să cumpere utilaje și să realizeze plantații abia în ultimii 20 de ani, pentru că primii 10 ani de după Revoluție au fost extrem de dificili și fluctuanți pentru agricultură. „Motorul este ferma mică, ferma dimensionată – nu discutăm de cultura mare, care e cu totul altceva. Ce vrem noi să demonstrăm? Să încheiem ciclul pentru ferma de familie, însemnând: un depozit mic de păstrare a fructelor, o fabrică de sucuri şi dulceţuri, adică de pe poarta fermierului mic să nu iasă producţia fizică, să iasă cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea”, susține dr. ing. Gelu Corneanu.

Costurile ajung la aproximativ 10.000 de euro pentru un hectar.

Investiții în lanțul de producție

Am avut un an extrem de secetos şi sursa de apă a devenit un deziderat pentru agricultură. La stațiunea ieșeană, apa a fost asigurată printr-un puț forat la 45 m, cu diametrul de 1,5 m, ce asigură, la 3-4 zile, 40-60 de tone de apă.

Nu au avut nevoie de irigații. „În toţi cei cinci ani, nu am irigat cu absolut nimic, pentru că în zona Iaşiului am avut parte de ploi. A dat Dumnezeu în primii trei ani să pice ploile atunci când trebuia și uitaţi-vă la pământul acesta: a fost o secetă extraordinară și s-ar vedea dacă suferă de lipsă de apă. Solul este un cernoziom cambic, un sol greu, un sol rece, dar care în acelaşi timp şi păstrează apa. Dacă discutăm de nisipuri, acolo este cu totul altceva, se schimbă regula. Dar zona pentru pomicultură este zonă de deal, de submunte”, ne spune directorul stațiunii.

Dr. ing. Gelu Corneanu ne-a prezentat însă o altă problemă cu care se luptă plantațiile: cea a curentului electric. Este prea scump să te racordezi la rețea, așa că fermierului îi rămân două variante: generatorul pe benzină sau panourile solare. Dar, ne spune specialistul, cei 10.000 de euro necesari pentru un sistem fotovoltaic la o suprafaţă de 5 hectare pot fi folosiți de un tânăr fermier pentru a-și completa lanțul de producție prin construirea unei fabrici: „Îi investesc într-o mică fabrică de procesare şi rămân la generatorul cu benzină, pentru că-mi dă ceea ce este necesar. Pe poligon, noi am făcut calcule şi câţi oameni ne-ar trebui, ca zilieri. În livadă, peste tot în lumea asta, două lucruri se fac cu mânuţa: tăierile cu foarfeca, chiar dacă folosim utilaje moderne, tot cu foarfecul repartizezi şi dirijezi producţia, și recoltatul fructelor pentru consum în stare proaspătă. Încă nu s-a descoperit un robot aerospaţial care să ia cu aşa o fineţe cireaşa, mărul şi aşa mai departe. Astfel, forţa de muncă nu-ţi trebuie decât la tăieri şi la recoltat. Apoi, în acest poligon am venit cu soiuri extratimpurii, dar și cu soiuri cât mai târzii, de august. Imaginaţi-vă că noi am vândut în acest an cireşe până la 1 septembrie. Şi atunci conveierul se mişcă”.

Mai mult, dezvoltarea în mediul rural poate fi realizată prin specialiști: specialiști care să îți indice ce soiuri să alegi într-o anumită zonă, dar și viitorii specialiști veniți din rândurile elevilor și specializați pe anumite domenii agricole.

Specialiștii aduc dezvoltarea

Chiar dacă investim cu fonduri UE, modernizarea trebuie să vizeze întreg angrenajul, iar stațiunile ar trebui să aibă acest rol. În ultimii 20 de ani, la Iași, s-au făcut numeroase poligoane cu multe soiuri aduse de afară, unde erau extrem de productive și bune, dar la noi nu au avut randamentul din Germania, Olanda sau Turcia. „Degeaba mă laud că am adus soiul Lara că este o modă, dar Lara va îngheţa în timpul iernii pentru că suntem climat temperat-continental. Producţia pentru anul viitor o stabilesc din foarfec eu anterior, în ianuarie, când vin la tăieri, iar pomul şi-o stabileşte acum prin diferenţierea mugurală. El acum lucrează şi face următoarea producţie. De fapt, dacă tăiem un mugur şi-l punem la microscop, o să vedem floarea în miniatură, cea care va înflori după 10-15 martie la fiecare specie. Şi atunci de asta este foarte important să ştim toţi aceşti paşi, să ştim toţi aceşti parametri”, arată specialistul.

Primul pas pe care trebuie să îl facă cel care dorește să înfiinţeze o plantaţie pomicolă este să meargă la un specialist şi apoi să facă un proiect.

Iar această idee a început să prindă. Anul trecut, stațiunea pomicolă a anunțat că începând cu 1 februarie va primi săptămânal, în toate loturile demonstrative, câte 50-70 de doritori care să înveţe să taie. Acțiunea a avut succes, a fost gratuită, la inițiativa stațiunii răspunzând de la studenți însoțiți de profesori la fermieri din zona Dobrogei. „Chiar a venit un domn de la Constanţa cu patru băieţi tineri, între 18 și 22 de ani, şi a zis: «Domnule Corneanu, vreau să-i învăţ să taie la mine la livadă.» «Şi dacă nu mai vor să taie la dumneata anul viitor?» «Nicio problemă, va şti să taie la celălalt bine. E un lucru bun pentru România». Şi să ştiţi că nu este un mare cultivator de pomi, de fapt sunt între amatori şi a pişca ceva din meserie să facă ceva. Românii au început să înţeleagă că trebuie să facă bani şi că bani se pot face muncind, iar agricultura este aducătoare de bani”, povestește dr. ing. Gelu Corneanu, subliniind că avantajul în agricultură e că, privind în viitor, va rămâne copiilor, nepoţilor, care o vor dezvolta. Dacă în Germania, de pildă, un fermier cultivă de 100 de ani usturoi sau varză, la noi abia de 30 de ani facem asta, dar sperăm să ajungem la nivelul de tradiție european.

„În agricultură nu poţi sta în casă!”

Specialistul ieșean spune că o livadă îți oferă satisfacții, pentru că poți folosi specii diferite. Ba chiar afirmă că plantând cais, piersic, cireş, alun, care înfloresc în perioade diferite, au înălțimi diferite, a căutat să se apropie de Grădinile suspendate ale Babilonului.

Dr. ing. Gelu Corneanu lucrează de 28 de ani alături de soția sa și crede că nu a făcut destul. „N-aş face altceva pentru nimic în lume. De un singur lucru îmi pare rău, că au trecut repede anii, totul parcă a fost ieri. Dar cred că am făcut prea puţin. Sper ca timpul, Cel de sus, să mă lase să mai fac ceva. Dar știţi cine ne-a lăsat cel mai mult pentru agricultură? Ţăranul român! Imaginaţi-vă că ţăranul român pentru pământ îşi dădea sufletul! Era holeră în sat, era ciumă, era malarie, dar cu arma în mână el pleca să apere glia strămoşească. Acest lucru la noi a dispărut. Avem Covid – gata, stăm toţi în case. În agricultură nu poţi sta în casă!”, a exclamat specialistul la finalul vizitei noastre.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fermierii au la dispoziție două zile de dezbateri pe tema oportunităților și provocărilor anului 2021, în cadrul a două evenimente organizate în mediul online de GodmotherAgri, pe platforma dedicată evenimentelor virtuale, www.virtualagro.ro. Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Pe 17 februarie 2021, în intervalul 14-16, are loc evenimentul „Legume Fructe Live Connect”, online pe platforma www.virtualagro.ro. Organizat sub umbrela OIPA Legume Fructe, manifestarea cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, producători de legume și fructe, retaileri, procesatori, alături de alți profesioniști în domeniu, anunță organizatorii. „În galeria brandurilor românești sunt invitați să își expună brandurile proprii, producători de top din sectoarele de legume și fructe cu produse care pot fi regăsite la raft, în marile lanțuri comerciale. Între expozanți sunt: Mere de Itești, Serele Super, Ferma Stoian, Ana Are Mere, Pannere, Livada Bunicului, Livada cu Cireși”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

A doua zi, pe 18 februarie, pe platforma www.virtualagro.ro, între orele 14 și 16, va avea loc „Ziua Cartofului Live Connect”, organizat cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România). Între expozanți vor fi: AgricoM, Țara Făgărașului, Ferma Bioplant, Grup Șerban, Ferma Cernat.

„Oportunitățile oferite de platformă includ generarea de noi contacte, sporind conectarea participanților și impactul expozanților în rândul comunităților profesionale din sector”, punctează Valentin Văcăruș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind stabilirea sectoarelor, culturilor și speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022. Proiectul de act normativ a fost publicat pe pagina de internet a MADR pe 1 februarie 2021. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În sectorul vegetal se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele culturi: soia; lucernă; leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe și fasole boabe); cânepă pentru ulei și/sau fibră; orez; sămânță de cartof; hamei; sfeclă de zahăr; tomate pentru industrializare cultivate în câmp; castraveți pentru industrializare cultivați în câmp; legume cultivate în spații protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveți, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare; legume cultivate în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare); fructe pentru industrializare (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre); cartof timpuriu pentru industrializare.

În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele specii de animale: bovine; ovine; caprine; viermi de mătase.

La bovine se acordă sprijin cuplat pentru următoarele categorii: bivoliţe de lapte; taurine din rase de carne şi metişii acestora (vaci și tauri din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, vaci metise cu rase de carne și tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne); vaci de lapte.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului, precizează MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se teme că banii necesari despăgubirilor pentru culturile înființate în primăvara anului 2020 afectate de seceta pedologică nu vor fi cuprinși în bugetul de stat pentru 2021. Motiv pentru care Alianța a transmis o adresă Guvernului României, premierului Florin Cîțu, în care prezintă situația grea în care se află agricultura și nevoia unui mic efort bugetar pentru a depăși criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înțelegem că a fost transmis către Ministerul Finanțelor proiectul de buget MADR și care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri. Am fost informați că au fost afectate de seceta pedologică aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară (1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. Vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresa trimisă Executivului de la București.

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019. „Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19, aflându-ne azi în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe în calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, susțin reprezentanții Alianței.

În România nu există un produs de asigurare complex și funcțional

Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. „Nu este vina fermierilor că în România nu există un produs de asigurare complex și funcțional. În paralel, organizațiile noastre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea și punerea în piață a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situațiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de a lăsa terenurile necultivate și de a trimite salariații în șomaj”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate. Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești.”

Fără bani, investițiile scad

Deși au căzut precipitații în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadă, fermierii spun că acestea acoperă circa 25-40% din deficitul existent. „Este nevoie în continuare de cantități de precipitații cu 55% peste media multianuală pentru a ne apropia de refacerea capacității hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologică severă din anul 2020.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de către fermierii afectați deja, cu efecte directe în nivelurile de producții și venituri obținute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încă circa 2-3 ani agricoli. „Tocmai de aici rezultă faptul că depășirea acestor situații, tehnologice și economice poate fi realizată prin acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară calamitate de secetă, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie și va stimula redresarea economică și revenirea la normalitate în toate relațiile din agribusiness. Neavând producții în 2020, vor fi din ce în ce mai puțini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înființarea recoltelor din acest an. Pentru menținerea viabilității fermelor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgență. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie. Pe de altă parte, a doua categorie de eroi  sunt cei din sectorul agroalimentar, care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific, garantând populației hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențiindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică, impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adăugată la produsul intern brut”, încheie Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresa către Guvernul României.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Circa 20% din terenul care se lucrează în România este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30-300 de hectare.

Aproximativ 40% este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari.

Cam 40% din teren este lucrat de vreo 790.000 de ferme de subzistenţă.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, continuă să afirme că una dintre priorităţile programului de guvernare este sprijinirea fermei de familie.

În interviul pe care ni l-a acordat, oficialul MADR a vorbit despre sume de bani consistente prevăzute în Programul Național Strategic din perioada de tranziție 2021-2023 pentru legumicultură, pomicultură, zootehnie.

Adrian Oros susține că singura șansă a micilor agricultori este asocierea în cooperative. 

Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=XXOIpRdIy-I&feature=youtu.be