Banii europeni alocați pentru instalarea tinerilor fermieri, disponibili prin submăsura 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) s-au terminat, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Fondurile solicitate de tinerii fermieri au ajuns la un procent de peste 150% din totalul fondurilor alocate pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, iar sesiunea de primire a cererilor de finanțare prin sM 6.1 a fost închisă în data de 8 octombrie 2021.

În total, AFIR a primit online 4.302 cereri de finanțare, din care 3.383 de solicitări de finanțare au fost depuse de tinerii fermieri de la nivel național (componenta național inclusiv zona ITI – Delta Dunării) și alte 919 cereri de finanțare au fost depuse de tinerii din zona montană (componenta zona montană). Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de 200.280.000 de euro, peste dublul alocării de 100.000.000 de euro, împărțită astfel: 155.270.000 de euro pentru tinerii de la nivel național și 45.010.000 de euro pentru tinerii din zona montană.

Fondurile disponibile pentru tinerii fermieri din teritoriu național s-au epuizat în primele cinci zile din etapa a doua de depunere, respectiv 2 octombrie 2021, iar suma alocată tinerilor fermieri din zona montană s-a epuizat pe 8 octombrie 2021.

„Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a investițiilor realizate de tinerii fermieri s-a lansat în acest an, în data 27 august și avea ca termen final de depunere 26 noiembrie 2021, însă interesul deosebit de crescut al tinerilor fermieri pentru finanțare a dus la epuizarea fondurilor alocate înainte de termenul prevăzut”, a precizat Mihai Moraru, director general al AFIR.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse ajunge la un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere din cadrul sesiunii, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de internet versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru accesarea sprijinului financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri (sM  6.1), pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3) și pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (sM 16.4/ sM 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a proiectelor pentru submăsurile 6.1, 6.3 și 16.4/16.4a începe în data de 27 august 2021, ora 9.00.

De reținut că, pentru tinerii fermieri s-a majorat sprijinul financiar pe care îl pot obține începând cu sesiunea din acest an. Astfel, finanțarea pentru cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani (inclusiv pentru exploatațiile pomicole – față de cinci ani cât era anterior) și poate fi în valoare de 70.000, 60.000, 50.000 sau de 40.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output), care se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziție celor interesați pe pagina de internet a AFIR http://so.afir.info/. Totodată, dacă în Planul de afaceri sunt integrate operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică acest lucru poate asigura un plafon de sprijin superior.

De asemenea, se pot obține fonduri europene pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maximum 15.000 de euro. Condițiile de finanțare sunt similare cu cele din anii trecuți.

Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/ 16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare și este 100% nerambursabil. Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect. „Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare”, precizează AFIR.

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsurile menționate mai sus au la dispoziție gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, în vederea întocmirii documentației pentru depunerea cererilor de finanțare, care se va realiza on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Calendarul de lansări sesiuni de depunere proiecte prin PNDR 2020 pentru anul 2021, actualizat

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Primăvara capricioasă a pus dijmă serioasă pe producția de fructe din Banat, anul acesta. Zăpezile din martie, ploile reci din aprilie, venite exact în perioada de înflorit, și diminețile cu brumă au compromis integral producția de caise și în mare parte și producția de piersici în județul Caraș-Severin. Nici prunii sau cireșii nu au scăpat prea ușor din primăvară, plătind tribut jumătate din producția de anul acesta. În schimb, mărul, părul și gutuiul par a fi trecut cu bine peste capriciile vremii, anunțând producții la parametri normali.

Chiar și-n Clisura Dunării, acolo unde climatul este mai blând, pomii au avut de suferit din cauza primăverii reci, spune Iosif Dragomir, un pomicultor cu experiență de la Sichevița (Caraș-Severin). „Sâmburoasele, cais, piersic, nectarin  sunt clar afectate în proporție de cel puțin 70% din cauza frigului. Au fost nopți cu temperaturi de minus 5, minus 6 grade Celsius în valuri succesive. Cea mai mare problemă am avut-o la ultimul val de frig din aprilie, când a prins pomii în plină floare. Au fost zile cu ploi reci, în care albinele n-au făcut polenizarea, nici florile n-au mai fost foarte fertile din cauza ploii, așa că avem consecințe. Dacă la cais sunt foarte sceptic, la piersic sper să mai rămână măcar 30% din producție, pentru că a înflorit ceva mai târziu și este mai rezistent decât caisul. La măr nu am avut probleme la înflorit, părul a fost puțin afectat, dar nu cred că vom avea pagube mari, însă cireșul a fost prins în floare de temperaturile cu minus în perioada de înflorire, așa că și aici vom avea ceva pierderi”.

Un an cu fructe puține înseamnă un an cu bani mai puțini pentru o familie care trăiește doar din pomicultură, a afirmat Iosif Dragomir, care speră că anul acesta va avea fructe măcar pentru piață, chiar dacă va sacrifica procesarea, adică producția de sucuri și de distilate din fructe. „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. În plus mai avem și mur sau zmeur, cu care sper să mai compensăm ceva. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață, pentru că ne-am făcut deja clienți fideli și nu ne permitem să-i pierdem”, adaugă pomicultorul.

Iosif Dragomir: „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață.” 

Mai mult umbră decât fructe

Puține sunt speciile pomicole care vor da satisfacție anul acesta, este de părere doamna dr. ing. Măriuța Băncilă, de la pepiniera pomicolă Caransebeș, împreună cu care am încercat să facem o estimare a producției de fructe din Banat. „Piersicii și caișii au înflorit, însă ovarul a fost negru. Am avut temperaturi negative de minus 4, minus 6 grade Celsius care au afectat mugurul floral. Chiar dacă au mai existat niște stamine timide, fructe nu vom avea. La prun, soiurile care au o înflorire abundentă de tip spur au nevoie de foarte puține ore cu soare pentru ca polenul să germineze și să fecundeze. Din păcate, și în cazul prunului am avut probleme cu temperaturile negative. Floarea, după ce leagă, este sensibilă la minus 2 grade Celsius, temperatură pe care am avut-o nopți la rând în aprilie și chiar la început de lună mai. Mai au o șansă doar soiurile cu înflorire abundentă, dar din acest număr mare de flori există posibilitatea să fructifice un procent destul de modest. Vom avea ceva prune, doar la soiurile Stanley, Anaspeth sau Centenar, dar doar de gust. Dacă în martie am avut mulți muguri florali, în aprilie au mai înflorit doar 60-70%, din cauza nopților cu brumă. Aceeași poveste se întâmplă și în cazul cireșului, care a avut o inflorescență bogată, mai ales la soiul Van, care este autopolenizator, florile s-au deschis, dar au fost în majoritate sterile, din cauza faptului că pistilul a fost mort încă din faza de mugur al florii de cireș. În concluzie, anul acesta, pomii fructiferi vor face mai multă umbră decât fructe”.

Măriuța Băncilă: „Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate.” 

Primăvara extrem de rece și ploioasă, care a venit după o iarnă blândă în Banat, este ieșită din tipare, consideră doamna Măriuța Băncilă. Fluctuațiile mari de temperatură de la zi la noapte au contribuit și ele din plin la lipsa de rod a pomilor. „Se tot vorbește despre schimbările climatice și într-adevăr ne afectează. Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate. Avem treceri abrupte de la iarnă la vară, cu scurte episoade de primăvară și temperaturi care oscilează foarte mult de la zi la noapte. Am avut diferențe termice de peste 20 de grade Celsius în 24 de ore, ceea ce a afectat foarte mult pomii fructiferi. Practic, mugurii florali au fost decăliți, ceea ce a dus până la urmă la diminuarea numărului de flori fertile”, arată dr. ing. Măriuța Băncilă.

Până la cules mai sunt vreme lungă și riscuri nenumărate, vijelii, grindină, păsări și alți dăunători care ar putea produce pagube și mai mari. În concluzie, anul acesta, vom avea fructe românești mai puține și foarte probabil mai scumpe. Își vor păstra prioritatea în magazine fructele din import, ajutate desigur și de situația precară a pomiculturii românești care încă se bazează pe livezi mici, disparate, înființate în sistem tradițional, aflate mai mereu la mâna capriciilor vremii și a... vremurilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în plantații.

Calendaristic, ne aflăm în anotimp de iarnă, când temperaturile pot scădea și la minus 18 grade Celsius, iar cele resimțite se pot situa chiar și sub minus 20 de grade. „Vremea este imprevizibilă, iar de la o perioadă scurtă la alta amplitudinea poate fi foarte mare, motiv pentru care recomand ca până la 15 decembrie pomicultorii să protejeze plantele (smochin, kaki, rodiu, kiwi), mai ales dacă discutăm de plante cu vârsta de până la 2 - 3 ani. Se poate întâmpla ca, în momentul schimbării vremii, pomicultorii să nu fie disponibili, deci atenție sporită”, atrage atenția dr. ing. Marius Viorel Roman.

După ce se realizează plantarea, în cazul speciei kaki, unde plantele pot depăși înălțimea de 2 metri, specialistul recomandă scurtarea lor la înălțimea de circa 2 metri, iar după ce acestea sunt tutorate, să fie protejate cu resturi vegetale (coceni de porumb, stuf, rogojini, paie, frunze), iar la final strâns bine cu folie sau cu alte materiale termoizolante.

În ceea ce privește tăierea definitivă a plantelor de kaki, aceasta se va face în primăvară, urmând ca scurtarea să se facă deasupra a 3 - 4 ramuri anticipate, situate pe axul pomilor, iar în cazul celor care nu au astfel de lăstari, care nu prezintă lăstari anticipați, scurtarea pomilor se va face la circa 1,20 metri, astfel încât să existe muguri vegetativi, din care să evolueze lăstari, care vor forma coroana pomilor.

„Referitor la plantarea pomilor, indiferent de specie/soi, chiar dacă vorbim de trandafiri, arbuști fructiferi, viță-de-vie, se pot planta în ferestrele iernii, atâta timp cât nu avem solul înghețat, iar gropile de plantare se pot executa și temperaturile care se înregistrează, în timpul plantării, sunt pozitive. Pepinierele Roman își continuă activitatea privind livrarea plantelor, până la data de 10 decembrie, mai ales că pe viitor se anunță o încălzire semnificativă a vremii, ceea ce permite continuarea plantărilor la nivel național, sigur, cu mici excepții în zonele montane și premontane, unde se înregistrează strat de zăpadă. Pe tot parcursul iernii, dacă vor fi ferestre de iarnă și dacă și la noi vremea va fi favorabilă, vom răspunde prompt solicitărilor pomicultorilor, livrându-le material săditor existent în stoc, chiar și în ferestrele iernii, pentru cei care nu au reușit să planteze în această toamnă și vor să profite de vremea bună din timpul iernii”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Pentru abonamente Revista Fermierului  - ediția print, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Campania de plantări de toamnă se prelungește până la sfârșitul lunii noiembrie, respectiv până la survenirea înghețului la sol, iar în regiunile unde toamna continuă să fie prezentă, plantarea pomilor fructiferi se poate prelungi chiar și în perioadele frumoase din timpul iernii, așa-numitele „ferestre ale iernii”. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în care se plantează pomii și, totodată, vă recomandă o tehnologie de cultură.

Cei care din diverse motive nu reușesc să planteze în această toamnă și nici în ferestrele iernii, pot planta în primăvară, în prima urgență, respectiv sfârșit de februarie – început de martie, până la pornirea în vegetație a pomilor. „Totuși, în situația în care pomicultorii aleg să planteze primăvara, plantele trebuie să fie udate cât mai des, scurtate mai sever, iar procentul de prindere va fi mai scăzut, iar în multe dintre cazuri, pomii vor avea creșteri anemice, pentru că suferă transplantatul (mai ales în cazul speciilor sâmburoase)”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

În plantațiile pomicole, specialistul recomandă ca până la sfârșitul lunii noiembrie să se aplice tratamentul de igienizare cu sulfat de cupru 3% + uree - 5%. „În 10 litri de apă se vor amesteca 300 grame de sulfat de cupru și 500 grame uree și se vor îmbăia toți pomii fructiferi. În cazul speciilor piersic, nectarin, migdal, viță-de-vie și arbuști fructiferi este indicat să reducem dozele la jumătate, respectiv 150 grame sulfat de cupru și 250 grame uree”, explică proprietarul Pepinierelor Roman.

Spre sfârșitul lui noiembrie și chiar în decembrie, este indicat să se fertilizeze pomii fructiferi, atât cu îngrășăminte organice, respectiv gunoi de grajd proaspăt administrat în jurul tulpinilor și încorporat cât mai repede (în aceeași zi de la administrare), cu hârlețul la adâncimea de circa 10 cm. „Pe lângă îngrășămintele organice se pot aplica și îngrășăminte complexe NPK + microelemente, respectiv se vor administra la pomi proaspăt plantați circa 100 grame/pom, în partea superioară, de jur-împrejurul tulpinei. Doza crește progresiv cu cate 100 grame, la fiecare an, respectiv la pomi de anul 2 = 200 grame, pomi de anul 3 = 300 grame etc, iar la pomii de anul 5 și mai mari de atât, se vor administra circa 500 grame/pom, indiferent de vârsta acestora. Administrarea îngrășămintelor se face pe proiecția coroanei, iar acolo unde există sistem de fertigare și se folosesc îngrășăminte solubile în apă, se pot administra odată cu apa de irigat, prin fertirigare”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman.

Înainte de tratamentul fitosanitar, este bine să se strângă și să se ardă fructele mumifiate, atât din pomi, cât și de pe jos, precum și frunzele care au căzut din pomi, deoarece, sunt sursă de infecție, pentru sezonul următor.

Tehnologie pentru o dezvoltare armonioasă a plantelor

Pentru o bună dezvoltare a pomilor, trebuie respectată o tehnologie de cultură complexă, respectiv pomii trebuie să fie scurtați în primăvară la circa 80 cm față de sol (în cazul pomilor tineri) și udați pe toată perioada anului, la intervale de circa 7 - 10 zile, cu norme de circa 30 litri apă/pom. „Totodată se vor aplica tratamente fitosanitare, la interval de aproximativ două săptămâni, pentru prevenirea agenților patogeni și a dăunătorilor, urmând ca primul tratament să se facă în prima decadă a lunii martie, cu Ovipron - 1,5% + Funguran - 0,4%, iar ulterior se vor succede celelalte tratamentele, la interval de circa două săptămâni, conform unui calendar de tratamente”, menționează specialistul.

Solul trebuie întreținut curat de buruieni, prin prașile repetate în jurul pomilor și cosirea buruienilor de pe intervalul dintre rândurile de pomi, știindu-se că acestea sunt plante gazdă pentru boli și dăunători.

Fertilizarea pomilor nu trebuie neglijată. Se poate începe de pe acum, cum s-a menționat și mai sus, cu gunoi de grajd, câteva lopeți în jurul fiecărui pom și chiar administrarea de îngrășăminte complexe NPK + microelemente, în doză de circa 100 grame/pom, dacă vorbim de pomi tineri, proaspăt plantați în această toamnă. „Fertilizarile se vor continua și pe parcursul anului viitor, atât la sol, cât și foliar, urmând ca la sol să aplicăm în primăvară, în prima decadă a lunii martie, odată cu apa de irigat, circa 100 grame uree/pom, iar la interval de circa trei săptămâni se va mai repeta această fertilizare de încă două ori. Tot odată cu apa de irigat la interval de aproximativ 30 de zile se poate adăuga și circa 50 ml Razormin/pom, dizolvat în 10 litri apă, pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular al pomilor”, accentuează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Odată cu tratamentele fitosanitare se pot aplica și diverse îngrășăminte foliare, care conțin pe lângă macroelemente și microelemente, astfel plantele dezvoltându-se armonios și neducând lipsă de hrană. Dintre îngrășămintele foliare, specialistul recomandă: Antonik - 0,1%, Cropmax - 0,2%, Razormin - 0,1% s.a., care se vor alterna, pe tot parcursul perioadei de vegetație, ultima fertilizare, realizându-se la sfârșitul lunii iulie.

Dr. ing. Marius Viorel Roman susține că prin aplicarea celor recomandate mai sus, plantele vor avea o dezvoltare armonioasă, vor suferi cât mai puțin transplantarea, iar procentul de prindere va fi unul foarte bun și va depăși 95%. În caz contrar, procentul de prindere al plantelor va scădea drastic, plantele vor avea o creștere anemică, iar pomii vor suferi vizibil.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

În plin sezon de plantări, pomicultorii trebuie să respecte recomandările specialiștilor în ce privește achiziția, păstrarea, plantarea și pregătirea pomilor pentru sezonul rece. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut și la ce să fiți atenți.

Este indicat ca, imediat după primirea coletului, pomii să fie bine hidratați, respectiv se pot imersa rădăcinile într-un vas cu apă pentru circa 24 -72 ore, dar nu mai mult de 72 ore, pentru a se evita asfixierea acestora, sau se vor introduce rădăcinile pomilor într-o groapă comună și se vor acoperi cu pământ ori nisip, iar ulterior se vor uda din abundență, pentru o bună hidratare. Astfel, pomii se pot păstra de la câteva zile până la câteva săptămâni, sau chiar până în primăvară, dacă din motive obiective nu reușiți să-i plantați în această toamnă.

La plantare se vor scoate succesiv pomii, de la stratificare, pe măsură ce aceștia vor fi plantați, iar înainte de plantare pomii vor trece prin procesul de pregătire de plantare, respectiv:

• Fasonarea rădăcinilor, prin care se urmărește eliminarea rădăcinilor rănite, fracturate, precum și scurtarea vârfurilor acestora, pentru a stimula ramificarea acestora.

• Mocirlirea rădăcinilor, respectiv se va pregăti un amestec de consistența smântânii, format din bălegar de vacă proaspăt sau mraniță sau pământ de pădure sau efectiv un pământ reavăn, bine mărunțit, care se va amesteca cu apă, astfel încât să obținem un amestec de consistența smântânii. După ce rădăcinile au fost fasonate se va trece la mocirlirea acestora, efectiv rădăcinile vor fi trecute prin acest amestec de consistența smântânii, în care se poate adăuga și un stimulator de înrădăcinate (de exemplu, Razormin - 0,5%, Radistim - 0,5%).

• Plantarea propriu-zisă. După ce am pregătit gropile de plantare în prealabil sau chiar cu câteva săptămâni înainte, gropi generoase cu adâncimea de circa 50 cm și diametrul de 50 cm, se va trece la plantarea pomilor. Este foarte important ca la plantare punctul de altoire să nu fie îngropat, respectiv să rămână deasupra nivelului solului, de aproximativ două degete (2 - 3 cm), iar ulterior se va adăuga pământ progresiv și se va tasa energic, astfel încât să nu rămână spații de aer între rădăcini și sol.

• Tasare energică. Atenție, solul se tasează foarte bine în jurul pomilor, ca și cum ar fi bătut cu maiul, astfel încât să fim siguri că nu au rămas spații de aer între rădăcini și sol.

• Udarea pomilor. După plantare se vor uda cu cantități generoase de apă, în funcție de deficitul de apă din sol. Se pot folosi cantități de la 10 litri/pom și până la 50 litri/pom. Pe lângă hidratare, apa are rolul și de așezare a solului pe lângă rădăcini, respectiv eliminarea spațiilor de aer dintre rădăcini și sol. După ce pomii sunt udați și apa a pătruns în sol se mai poate repeta procesul de tasare a solului, o lucrare esențială, pentru o bună prindere a pomilor.

• Tutorarea pomilor este o lucrare importantă. După plantarea pomilor este necesară tutorarea acestora, respectiv se va monta un tutore fiecărui pom, de care aceștia vor fi palisați, pentru a preveni aplecarea acestora la expunerea curenților de aer în sezonul rece.

• Mușuroirea pomilor proaspăt plantați. După ce pomii au fost plantați se va trece la mușuroirea acestora, respectiv ridicarea unui mușuroi, peste punctul de altoire, înalt de circa 30 cm, care se va păstra peste sezonul rece, până în primăvară (luna martie), când se va îndepărta și se va efectua o alveolă/farfurie în care se vor uda pomii pe tot parcursul anului.

• Protejarea pomilor contra rozătoarelor. În situația în care parcela în care sunt plantați pomii nu este prevăzută cu împrejmuire sau dacă dețineți animale (câini etc) care pot să roadă tulpina pomilor, este indicat să protejăm tulpina acestora cu plasă antirozătoare, care se poate achiziționa din comerț și se amplasează pe tulpina pomilor (de la sol și până la prima șarpantă), sau efectiv se folosește folie de plastic prin care se protejează tulpinile. În cazul folosirii foliei, aceasta se îndepărtează primăvara, iar în cazul plasei, aceasta se menține pe pom indiferent de sezon.

• Opțional se poate realiza încă din toamnă o scurtare mai lungă a pomilor (mai ales în zonele predispuse la cantități mari de zăpadă, acumulări de polei, curenți de aer puternici). Această lucrare se execută pentru a evita frângerea pomilor sub acțiunea mecanică a factorilor climatici. Lucrarea presupune scurtarea axului la circa 1,20 metri și a lăstarilor anticipați la circa 30-40 cm, urmând ca intervențiile finale privind tăierile de formare a coroanelor să se realizeze primăvara, după data de 1 martie, când nu mai există risc de temperaturi excesiv de scăzute care pot produce înghețul la nivelul creșterilor anuale.

• Foarte important este să achiziționați material săditor direct de la pepiniere autorizate, care să vă ofere material săditor certificat, autentic, sănătos, etichetat individual, iar pomii să fie cu rădăcină nudă, cât mai întreagă și bine hidratați. Majoritatea dintre pomicultori sunt atenți la partea superioară a pomilor (tulpină și eventuale ramuri), neglijând rădăcinile pomilor, care sunt foarte importante pentru prinderea și dezvoltarea armonioasă a pomilor.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Specialiștii recomandă pomicultorilor să nu se grăbească cu plantarea, fiind timp suficient pentru această lucrare. Indiferent de zonă, pomii se pot planta făra probleme în perioada 20 octombrie - 20 noiembrie, iar în zonele de câmpie se poate prelungi plantatul chiar și în luna decembrie, până la survenirea înghețului la sol, dacă avem o iarnă mai blândă. 

„Scoaterea materialului săditor din pepinieră trebuie să se facă după ce plantele intră in repaus vegetativ. În caz contrar acestea nu sunt pregătite pentru a intra în iarnă și pot avea de suferit. De preferat este să se aștepte data de 20 octombrie. Sezonul plantărilor se prelungeşte până la sfarşitul lunii noiembrie și în unele zone se poate prelungi chiar și în luna decembrie. E adevărat că în supermarketuri deja au apărut pomi și trandafiri, plante care sunt scoase mult prea devreme, iar mare parte dintre acestea nu se vor prinde sau vor îngheța peste iarnă. Din păcate, sunt pepinierişti care au scos plantele din pepinieră foarte devreme, încă de la sfarşitul lunii august. Vorba unui coleg . În situația în care circulația sevei nu este oprită și pomii sunt în plină vegetație, pomii respectivi vor îngheața peste iarnă, iar şansele să se prindă sunt extrem de mici, mai ales în cazul speciei cireş, care este o specie foarte sensibilă și suferă destul de mult şocul transplantării. Foarte multe persoane nu sunt informate și plantează în această perioadă, iar ulterior nu îşi explică ce s-a întâmplat cu pomul/pomii care nu s-au prins. De aceea, sfatul meu este să nu se mai planteze pomi mai devreme de 15 - 20 octombrie”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual).

Totodată, inginerul horticol, care este și cercetător, îi îndeamnă pe cei care aleg să cumpere material săditor din supermarketuri, cu toate că nu recomandă acest lucru, să o facă totuși spre sfarşitul lunii octombrie sau început de noiembrie, deoarece procesul de la scoatere, pregătire, ambalare, transport și până la raft poate dura și două săptamâni și prin urmare pomii din 10 octombrie sunt scoși încă din septembrie.

În ceea ce privește pregătirea terenului, pichetarea și executarea gropilor, pomicultorii trebuie să se mobilizeze din vreme. Și tot din vreme ar trebui să contracteze materialul săditor, pentru a avea garanția că vor găsi sortimentul dorit. 

„Recomand să se cumpere material săditor cu rădăcina nudă, direct de la pepiniere pomicole autorizate. Ori, pomi containerizați la ghivece, cu substrat. Trebuie să se evite materialul săditor cu sistemul radicular ambalat, deoarece prin procesul de ambalare se distruge un procent foarte rididicat din sistemul radicular (radăcini), mai ales în cazul speciilor sâmburoase care prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, neavând spațiul necesar în punga respectivă. Pomii care au sistemul radicular ambalat sunt traumatizați. Din acest motiv foarte mulți pomi trecuți prin procesul de ambalare nu se prind, sau dacă se prind prezintă o dezvoltaree anemică în primii doi ani, din cauza faptului că sistemul radicular este foarte mult diminuat sau rădăcinile frânte în urma procesului de ambalare”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Despre Pepinierele Roman și despre proprietarul lor - dr. ing. Marius Viorel Roman, aici: https://pepinierele-roman.ro/

Foto: Pepinierele Roman

Pe 21 august 2020 a intrat în vigoare Ordinul comun al ministrului Agriculturii şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență – seceta pedologică. Astfel, la articolul 2 alineatul (3), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e) culturi agricole – înseamnă culturi agricole anuale, lucernă, trifoi, plantaţii pomicole, plantaţii viticole, hamei.

Utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, până cel târziu la data de 1 septembrie, inclusiv, pentru culturile agricole de primăvară, precum și pentru lucernă, trifoi, plantaţii pomicole, plantaţii viticole, hamei.

Procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor se întocmesc până cel târziu la data de 15 septembrie, inclusiv, şi se comunică comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

Rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la data de 30 septembrie, inclusiv, şi se comunică Instituţiei prefectului, Consiliului judeţean şi Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul MADR. „Fac apel către toți membrii comisiilor de evaluare și constatare a pagubelor ca în toată această perioadă să se lucreze în toate zilele săptămânii, ca să reușim să finalizăm această acțiune până la termenele stabilite și să se înțeleagă situația grea prin care trec fermierii în acest an”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat.

Foto: Crama Histria

Ioan Jula este un inginer horticol pasionat de munca sa, pasiune care s-a transmis mai departe fiului său, Ionuț. Împreună, cei doi dețin 37 de hectare de livadă în Cisnădie, județul Sibiu, și se confruntă cu toate problemele pe care o livadă îmbătrânită le creează. Au depus însă un proiect cu finanțare UE, de aproape 600.000 de euro, prin care speră că vor reuși să meargă mai departe.

Livada aparține de societatea proprie – Prodfruct – și este urmașa livezii IAS-ului din Sibiu. De altfel, capul familiei Jula lucrează în ea de când se știe. „În 1985 am gătat Facultatea de Horticultură, am venit la Cisnădie cu repartiție, cum era pe vremea aia, cu nevastă și doi copii, și, atât de statornic sunt, că tot la ferma aia lucrez. Bine, între timp am mai fost inginer-șef la IAS Sibiu. Dar această livadă, a IAS-ului Sibiu, a fost cumpărată inițial de altcineva, că eu nu am putut, iar de la el am cumpărat eu, în anul 2000. El a dat un leu și eu am dat cinci lei”, ne spune zâmbind Ioan Jula.

Alături, îi stă fiul Ionuț, cu care face mai toate lucrările, cu sezonieri lucrând doar la cules și tăiat.

Fondurile europene, ultima speranță

Aproximativ 2,5 ha au nu mai puțin de 38 de ani, vreo 3 ha de măr 12 ani, peste 2 hectare de prun 9-10 ani, 1 ha de măr are 7 ani și 0,7 ha de măr se află deja în anul 3. Îmbătrânită în mare parte, neprofitabilă, livada avea nevoie de ajutor. Așa că tatăl și fiul au decis să acceseze fonduri europene printr-un proiect pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, pentru 12 hectare. „Am peste 37 ha, din care lucrăm 8 ha de plantație. Restul este livadă casată, vreo 15 ha e teren în pregătire – defrișată, pe care facem culturi anuale. Și vom planta 12 ha, în total: anul acesta, 1 ha de coacăz, 1 ha de păr și 6 de măr, iar anul viitor, 4 ha de măr”, a explicat Ioan Jula.

Proiectul are o valoare de 580.000 de euro, cu finanțare 90%. Horticultorii au lucrat cu două firme de consultanță, una care le-a realizat proiectul tehnic, cealaltă ocupându-se de studiul de fezabilitate.

Investiția presupune un tractor de 94 CP, o pompă de stropit, o bară de erbicidat, o freză cu palpator pe rând, plug reversibil cu 2 trupițe, un cultivator cu lățime reglabilă până la 210 cm cu subsoiler, o mașină de îngrășăminte – cam tot necesarul unei plantații performante. „Vrem să vedem dacă funcționează tehnologia nouă. Dacă nu merge, închidem și facem ce face toată Cisnădia: vindem terenul pentru construit case”, ne-a zis Ionuț Jula.

Astfel, viitorul depinde de cum vor decurge lucrurile după implementare. „Eu vreau să îl ajut până împlinesc 80 de ani. Dar aici nimeni nu mai produce nimic, nici culturi de câmp, nimic. În Cisnădie au fost o mie și ceva de hectare de livadă și acum mai există doar ale noastre. În rest, e teren ocupat cu case, cu pomi bătrâni și cu pădure. Da` ăia sunt deștepți, noi suntem proști că ne ducem mai departe. Culmea e că ne place”, a adăugat Ioan Jula, pentru care provocările țin ba de preț, ba de producție.

Anul trecut a fost extraordinar de bun și de prost în același timp, a afirmat pomicultorul. Producția a fost cât în trei ani, de calitate foarte bună, dar nu au putut să o vândă pe toată și aproape jumătate au aruncat.

Importurile îngroapă fructele românești?

S-au gândit și la procesare, dar nici așa lucrurile nu au mers mai bine. „Avem o miniinstalație, am făcut 20 de tone de suc. Dar, dacă anul ăsta am făcut 20 de tone și nu știu dacă îl vindem până în toamnă, acum zece ani făceam 60 de tone și nu ne ajungea până în toamnă. Foarte multă lume și-a făcut instalații și de aia nu am făcut mai mult. Plus că am lăsat neculese minimum 50 de tone de mere”, a precizat Ioan Jula.

Desfacerea o face către comercianții locali și la un supermarket din Sibiu cu care colaborează. „Când aveam 80 ha de livadă, lucram și în București, și Craiova, Târgu Jiu. Dar nu mai vine nimeni acum, că vin ungurii și polonezii cu prețuri mai mici, chit că produsele lor sunt «nebune». Noi nu avem livezi superintensive, ci doar intensive, producția e mai mică decât la alea, așa că prețul de cost pe unitatea de producție e mai mare la noi. Automat, trebuie să vinzi produsul cu un anumit preț ca să te poți duce mai departe”, a completat horticultorul sibian.

Mai mult, anul acesta a început prost pentru că prunul va fi doar pentru compot și gem, iar mărul a legat „între puțin și suficient”. Singura speranță rămâne modul în care se vor desfășura lucrurile cu derularea proiectului european. Doar apoi cei doi pomicultori, tată și fiu, vor lua în calcul și reconversia altor hectare. „Soția s-a săturat de agricultură și ne ține doar contabilitatea primară. Ea zice că s-o săturat să lucrezi și să nu câștigi. Și îi dau dreptate”, ne-a zis Ioan Jula în încheiere.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

După 24 de ani de la ultimele plantări de pomi fructiferi în fosta livadă Palocsay, acum denumită Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH) și aflată în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, a fost înființată o plantație de pruni și cireși, pe o suprafață de 3,5 hectare.

Soiurile de cireși plantate sunt Carmen, Kordia, Regina, Merchant, Bigarreau Burlat, Germersdorf, foarte căutate pe piața europeană, dar mai puțin cunoscute în România, cu excepția soiului Germersdorf. Pruni au fost plantați din două soiuri: Stanley și Cacanska lepotica.

Noua plantație va începe să rodească peste patru ani și este prima înființată după 24 de ani, în 1996 având loc ultimele plantări de pomi fructiferi. „Este o plantație pe care am înființat-o cu material săditor produs la SCH, iar scopul principal este să urmărim comportarea acestor soiuri în condițiile pedoclimatice din România. Sigur că este important pentru noi și să avem fructe proaspete, din soiuri de calitate, la magazinele universității. În acest an intenționăm să mai plantăm trei hectare de pomi fructiferi, dar și să pregătim terenul pentru anul viitor”, a precizat biolog dr. Lukacs Lehel, directorul SCH.

În cadrul Stațiunii de Cercetări Horticole se mai află în întreținere plantații de măr, prun și cireș, pe aproximativ 25 de hectare, la care au fost făcute tăieri de regenerare, cu care se va continua pentru reîntinerirea pomilor.

Stațiunea produce și pentru vânzare material săditor pomicol și ornamental, precum și trandafiri, legume proaspete (roșii, ardei, gogoșari, vinete, spanac, ceapă, țelină sau castraveți), arbuști fructiferi (mure, coacăz, zmeură) și stoloni de căpșuni.