Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

De omul de afaceri călărășean Emanoil Aron, fermier care a cochetat inclusiv cu politica (a deținut funcții în PDL, acum PNL), am putea spune că „se lipește banul ușor”, dacă ar fi să ne gândim că a încasat sume substanțiale în 2014 ca salariat și acționar la Mig Vas (unde marja la rapiță, în 2016, a fost bună, conform propriilor afirmații, cât și declarației de avere a soției), salarii frumușele de la Ostrovit (30.000 de lei în 2013), dar și alte beneficii din alte zone de business.

Sursa principală a averii fermierului călărășean (președinte LAPAR Constanța, „momentan”) provine, după cum am mai spus, din firma Mig Vas SRL unde, deopotrivă ca angajat și acționar, Aron a încasat în 2014 peste 360.000 lei, iar din arendă peste 60.000 lei. În prezent, omul de afaceri exploatează nu mai puțin de 2.400 ha suprafață arabilă pe raza județului Constanța, din acest total, circa 12-15 la sută fiind teren în proprietate.

Pe lângă firma care se ocupă de cultura cerealelor, oficialul LAPAR Constanța mai deține și Mig Vas Distribuție, entitate care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice și o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro anual, cu aproape un milion de euro profit în 2014-2015.

Destul de rezervat în declarații, cu ocazia unui eveniment DuPont Pioneer, am reușit totuși să aflăm de la Emanoil Aron care este viziunea sa asupra continuării SVC, prețurilor la cereale, cât și despre coooperative și altele.

Revista Fermierului: Șefia LAPAR sprijină continuarea Sprijinului Voluntar Cuplat, mai ales că suprafețele aferente înverzirii vor trebui să crească (soia, mazare, lucernă). În calitate de președinte al Ligii pe județul Constanța, credeți că sunt de ajuns măsurile cuprinse în acest sprijin?

Emanoil Aron: Personal, consider că sunt suficiente măsurile SVC aplicate agriculturii; sunt chiar prea multe și extrem de complicate.

R.F.: E mai scump să înființezi ZIE decât banii pe care urmează să-i încasezi de pe urma lor?

A.E.: În cazul unor culturi, da. Dacă ne gândim la condițiile obligatorii de eligibilitate la zona interes ecologic (ZIE), zona verde, cea de 54 de euro, la efortul pentru înființare în toamnă și desființare în primăvară, cheltuielile sunt semnificative, comparabile aproape cu banii pe care îi primim.

R.F.: Ce ați avut în anul de campanie 2015-2016 pe aceste ZIE?

A.E.: Am avut culturi de soia și mazăre, dar au rămas și suprafețe pentru a le cultiva cu amestecuri care urmează să fie desființate.

R.F.: Vă situați pe „drumul cerealelor”, aproape de Portul Constanța. Pentru a vinde eficient, în contextul unei locații favorabile, considerați că vă este mai ușor? Costurile de transport sunt mai mici?

A.E.: Prețurile sunt unice la Portul Constanța. Diferența o face distanța de la port la exploatația fiecăruia. Noi suntem ușor avantajați aici, fiind relativ aproape (100 și ceva de kilometri), față de colegii din Oltenia, Banat, unde le revine o sumă sensibil mai mică.

R.F.: Cu cât ați vândut grâul?

E.A.: În decembrie 2016 și ianuarie 2017 grâul s-a vândut cu 163-164 euro, dus în portul Constanța. S-a vândut însă grâu și cu sume care au variat între 150 și 160 de euro în vară-toamnă, 2016.

R.F.: Ați reușit să vă asociați și cu alți producători, așa cum a reușit colegul dumneavoastră, Ilie Dan, președintele cooperativei Cerif Oil, astfel încât să obțineți prețuri mai bune?

E.A.: Asociere în zona noastră... nu prea s-a concretizat în cultura mare. Motivul – nu s-a simțit nevoia încă. Politica asocierilor este diferită, în zone diferite. Depinde cât de mult consideră oamenii necesar și dacă sunt compatibili. Asocierea asta este destul de delicată. (...) Dinamica ei este perpetuă; se va realiza în timp. Nu cred că trebuie grăbită sau impusă. Sunt zone și în județul Constanța unde aceste cooperative funcționează foarte bine. Mă refer în primul rând la cea din zona Agigea, coordonată foarte bine de câțiva ani de Gheorghe Lămureanu.

R.F.: Ce structură de cultură ați înființat în toamna anului 2016?

E.A.: Am însămânțat circa 450 cu rapiță, 500 ha cu orz, aproximativ 1.000 ha grâu, cam 200 ha cu floarea-soarelui, puțină mazăre, porumb...

R.F.: La porumb, observăm că nu v-ați expus prea mult.

E.A.: N-am plusat foarte mult cu porumbul deoarece zona în care suntem noi este una aridă, neirigată. În plus, vorbim de o zonă colinară, mai puțin favorbilă culturii porumbului.

R.F.: Care au fost furnizorii de material semincer pe care dumneavoastră ați mizat în sezonul agricol 2015-2016?

E.A.: Categoric, Pioneer a fost unul dintre furnizorii importanți, însă, în același timp, am cultivat și semințe de la ceilalți. În ziua de astăzi, potențialul genetic este relativ apropiat. Noi trebuie să înțelegem că diferența majoră o face tehnologia pe care o aplică fiecare fermier, dacă exceptăm natura din ecuația asta, adică precipitațiile.

R.F.: La rapiță cât ați investit la hectar? Care a fost marja de câștig?

E.A.: Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz.

R.F.: Grâul este în continuare căutat. Se vede din cererile de ofertă ale Egiptului. De ce, în continuare, jocurile se fac la un nivel atât de înalt, iar producătorul, cel care ar trebui să încaseze profitul cel mai mare, totuși nu îl obține?

E.A.: Situația este complicată. Noi trăim sub dictatura pieței. Trebuie să înțelegem asta. Noi n-o putem controla, nici chiar la nivel de țară.

R.F.: Ați putea negocia prețuri mai bune?

E.A.: Foarte greu. Prețurile care sunt stabilite la Bursă; greu pot fi influențate de producători. Prețul îl face Bursa, respectiv cererea și oferta. Nouă, producătorilor, nu ne convine treaba aceasta, dar trebuie s-o acceptăm.

R.F.: Cum generați capital rulant, în condițiile întârzierilor înregistrate la subvenții?

E.A.: Fiecare fermier are propria politică. Este o anumită capitalizare care vine din anii mai buni și care ne ajută să trecem prin vârfurile astea mai puțin favorabile. Completarea vine și prin bănci  - creditul și, parțial, beneficiem de finanțarea furnizorilor de inputuri (credit-furnizor).

R.F.: Dacă v-ați afla acum în fața ministrului, personal, vizavi de actele normative care vau creat probleme în ultimii ani, ce i-ați transmite, concret?

E.A.: La Ordinul 619 sunt mai multe probleme care trebuie modificate, în sensul simplificării lor. Trebuie să se țină cont de situația concretă a terenurilor din România, a formei de proprietate. Forma inițială, cu deținerea fără echivoc, care a fost modifcată și trebuie menținută, nu se putea opera cu ea în România. Trebuie să pornim de la situația concretă a fondului funciar din România și aplicat acest ordin, plecând de la situația concretă a fondului funciar.

R.F.: Ce suprafață de teren arabil dețineți în proprietate?

E.A.: Cam 12-15 la sută din suprafață, iar restul în arendă.

R.F.: Pentru restul, știm că vă confruntați cu o birocrație mare, acte foarte multe...

E.A.: Foarte multe, proprietari lipsă, forma de proprietate incertă la proprietarii de teren, care dau o groază de bătăi de cap.

R.F.: Pentru a scăpa de aceste bătăi de cap, sunteți dispus să cumpărați teren în perioada următoare?

E.A.: Cred că trebuie ca fiecare fermier să aibă la dispoziție un mix de soluții, și proprietate, și arendă. Terenurile au ajuns la niște prețuri foarte mari, care la nivelul actual al arendei, amortizarea va fi greoaie. Producătorii agricoli au cumpărat în perioada aceasta teren, încercând să comaseze și să-și securizeze afacerea, dar pe viitor, la prețurile la care s-a ajuns, povara va fi foarte grea. Un teren, la prețurile actuale, nu se amortizează în 15-20 de ani, iar după aceea devine o problemă de decapitalizare. La noi, media la hectar este de 3.000 – 3.500 euro, fiind o zonă defavorizată, nu o categorie de teren din cea mai bună.

Fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP, Adrian Rădulescu, declara la începutul campaniei electorale că nu și-a dorit altceva de la tehnocrați decât „să țină țara pe o linie”, că nu și-a pus nici măcar un pic speranța că vor face ceva, precum și că este curios ce va face noul Guvern începând din luna ianuarie 2016.

Adrian Radulescu, reales la finele lunii octombrie a.c. în fruntea Asociației Fermierilor din România, din cadrul Federației Naționale „Pro Agro”, recunoștea că imediat după investire a venit în fața viitorului fost premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, cu rugămintea de a pune pe picioare proiectul camerelor agricole, dar a fost refuzat categoric de către acesta.

De asemenea, Rădulescu acuza încă de la începutul lunii noiembrie 2016 (a II-a zi de IndAgra) atât PSD-ul, dar și PNL-ul că nu și-au asumat în mod clar un premier din sânul partidelor și au lăsat greul pe umerii prim-ministrului tehnocrat.

Fost membru de partid (PD, dar și PMP), el recunoaște că majoritatea celor care aderă la doctrina politică, oricare ar fi ea, o fac pentru satisfacerea propriilor interesele personale.

„Primul meu lucru când a venit Dacian Cioloș a fost să mă duc la el și să discut subiectul camerelor agricole. Și l-am întrebat, dar să-mi spună sincer: «Facem camerele agricole sau nu?», iar răspunsul a fost «Nu!». Am plecat. (...) Nu trebuia să mai argumenteze. (...) Premierul – și nu-l condamn – clasa politică a încercat să arunce în spatele lui, după 9-10 luni de guvernare, în funcție de cum mergea, toată mizeria politică din 26 de ani. Și acum, dacă ne uităm, și acum vedem că Dacian Cioloș este de vină cu nu avem salarii nu știu de care (n.r. - salariul minim pe economie majorat) etc. Or, chestiunile astea sunt politice. De ce niciunul dintre partidele politice n-a vrut să-și angajeze răspunderea și să-și numească premier? Pentru că n-au vrut!

(...) Tehnocrații – «tâmpiți», «proști», «fără experiență», «care au venit să ne vândă țara», «vin de la Bruxelles» – nu le iau apărarea, într-adevăr nici nu mi-am pus măcar un pic speranța că vor face ceva, mi-am dorit de la ei să țină țara pe o linie (...) și sunt curios ce vor face din ianuarie politicienii”, a declarat Adrian Rădulescu în cadrul unei mese rotunde organizate de unii lideri ai organizațiilor agricole cu presa de specialitate. „M-am dus în politică cu dorința și cu credința ca putem face și altfel de partid. Nu se schimbă nimic. Nici în partide, nici noi, nici vechi. Pentru că toată lumea vine într-un partid pentru interesele lui personale și ale familiei lui”.

„Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi!”

Vorbind strict de sectorul agricol, Rădulescu a mărturisit că la momentul înființării PMP, el a încercat să racoleze fermieri pentru a „confisca partidul”, însă nu a găsit oameni dispuși să riște și i-a creionat pe producătorii agricoli ca fiind duplicitari atunci când vine vorba de o adeziune politică.

„După părerea mea, fermierii au avut o șansă și au ratat-o. Se spune că dacă nu te sui în tren când trebuie, nu se știe dacă mai trece altul. În momentul în care s-a înființat PMP, vă da cuvântul meu de onoare că nu găseam nicăieri să punem un președinte, un secretar, cu ce să începem. Luni întregi în care m-am rugat de colegii mei (n.r. - fermieri) și i-am chemat la ședință. Le-am spus: «Bă băieți, avem o șansă. Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi! Dacă voi veniți în fiecare județ, puneți-vă președinte. Eu vă ajut și îl punem peste tot, numai noi. Puneți-vă președinte, puneți-vă secretar și pe urmă îi atragem». Nu i-am găsit! Și n-o să-i găsim.

La agricultori, niciodată n-o să-i mai putem aduce singuri într-un partid. Le este o teamă viscerală vizavi de ceea ce înseamnă puterile statului. În momentul când ai fost la PNL sau la PSD și ai trecut la PMP, automat a doua zi vine la tine Fiscul, vine Mediul etc.; oamenii stau liniștiți. Agricultorii sunt duplicitari. Ca să rezolve problema îi dă și unuia, fără să știe celălalt, dar îi promite și aceluia după. Și discuția este cam așa: «Băi, cu cine votezi?»; «Cu ai noștri!». Și când s-au terminat alegerile se laudă: «Ai văzut că au ieșit ai noștri?»”, a continuat fostul politician, implicat și el în ultimii ani într-un scandal major privind achiziția de teren la Nana de către fostul președinte Băsescu.

În ceea ce privește previziunile privind viitorul Executiv, din partea PNL l-ar fi văzut ministru al Agriculturii pe Gheorghe Ștefan, iar în ceea ce privește soluțiile PSD, Rădulescu s-a ferit și a precizat că mult vehiculatul nume al fostului secretar de stat MADR, Daniel Botănoiu, nu este o soluție agreată de liderii PSD.

El spune despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„Dacă va fi PNL, ar putea fi ministrul Agriculturii un «fost» care se luptă și dă cel mai tare din coate pe acolo – Gheorghe Ștefan, șeful Comisiei de Agricultură de la PNL. Iar de la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

La mijlocul anului trecut, la Târgoviște, Adrian Rădulescu declara că regretă implicarea sa în achiziționarea terenului de la Nana de către familia fostului președinte, precizând că nu ar fi făcut-o dacă ar fi știut că va ieși un asemenea scandal.

„Apare și în declarația mea (n.r. - la Parchet), din proprie inițiativă, neîntrebat de procurori, am spus: «dacă știam că va ieși un asemenea scandal în care familia prezidențială va avea de suferit ca imagine, n-aș fi făcut asta niciodată. Și acum regret că am făcut-o pentru că dintr-un lucru bun a ieșit un lucru care... mă rog, n-are nicio legătură», afirma Rădulescu la Târgoviște, la o conferință de presă a organizației județene a PMP Dâmbovița.

Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului (n.r. - Victor Ponta) publicat la 8 martie 2014, atribuțiile legale în legătură cu soluționarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate de către Comisia locală de fond funciar Nana în perioada 1997-2005 au fost exercitate defectuos, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foștilor proprietari, fără obținerea consimțământului persoanelor îndreptățite, cu încălcarea prevederilor legale.

Conform celor mai noi date BEC (n.r. - ora 15:19, 12 decembrie 2016) cu privire la voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016, la nivel național, ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților, PSD a obținut 3.055.046, PNL - 1.345.605, USR - 601.907, UDMR - 433.631, ALDE – 379.063, respectiv PMP - 357.000. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat, PSD are 3.070.045, PNL - 1.371.251, USR - 605.825, UDMR - 438.027, ALDE - 405.772, iar PMP - 377.197. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.