La finalul anului trecut, împreună cu directorul general al Mewi, Cristian Dănescu, am făcut bilanțul lui 2021 și am punctat perspectivele lui 2022 în tehnica agricolă. În fapt, cum veți vedea în rândurile ce urmează, subiectele discutate au inclus utilajele, anul agricol, fermierii, care, apropo, mulți s-au îndreptat în anul abia încheiat către echipamente second-hand. De asemenea, un alt subiect abordat a fost dezvoltarea companiei care reprezintă în țara noastră, de 27 de ani, producători de renume în domeniul tehnicii agricole, ca Fendt, Valtra, Horsch.  

„Cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an, de la contractare până la livrare.”

Interviul reflectă poziția liderului companiei privind tendințele actuale și de perspectivă de pe piața echipamentelor agricole și, totodată, din interiorul firmei, la care se adaugă o radiografie a celor mai importante noutăți ale anului la Mewi, precum construirea sau înființarea unor sedii de filiale sau crearea unor noi departamente.

 

2021 în vânzarea utilajelor agricole

 

Reporter: Cum a fost anul 2021 pentru piața utilajelor agricole și pentru compania Mewi?

Cristian Dănescu: 2021 a fost un an bun, ba chiar foarte bun, cu toate că am avut dificultăți mari în aprovizionarea cu utilajele, care au venit cu o întârziere mare, dar avantajul a fost că am reușit să vindem mai multe utilaje second-hand. Pentru mulți fermieri nu există o altă soluție. Ei au nevoie de utilaje în timp util, iar atâta timp cât producătorii nu pot furniza echipamente noi, singura variantă rămasă e unul la mâna a doua, disponibil imediat.

Fermierii au învățat că trebuie făcute din timp comenzile, că trebuie să aibă răbdare și, mai ales, că trebuie să facă o planificare cu mult timp înainte față de cum au fost obișnuiți. Până acum, achizițiile se făceau de azi pe mâine. Toți furnizorii aveau produsul disponibil. Acum nu mai au posibilitatea să aleagă, dacă vor o livrare rapidă merg la furnizorul care are marfa pe stoc. Din informațiile noastre însă, cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an de la contractare până la livrare.

Pe de altă parte, a fost un an bun pentru că producția a fost bună, nu a fost secetă, prețurile au fost foarte bune după recoltat. Acum însă, fermierii se confruntă cu majorări masive ale prețurilor la inputuri și, cu siguranță, în anul 2022 vor lua mai mulți bani pe produsele agricole, dar profitul lor va fi mai mic. Pentru anul acesta (2021, n.r.) le-au cumpărat în primăvară, sau chiar în 2020, la un anumit preț, au vândut la prețuri foarte bune produsele agricole, s-au capitalizat și au făcut investiții în utilaje.

„Nu avem control pentru livrare. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.”

 

Furnizorii de tehnică agricolă caută soluții de aprovizionare cu utilaje second-hand

 

Reporter: Ce se întâmplă pe piața de tehnică agricolă? Pare că pandemia Covid-19 a afectat producătorii de tehnică agricolă, termenele de livrare a utilajelor sunt din ce în ce mai mari, sunt probleme în producția de tractoare, combine, implemente, în fabrici...

Cristian Dănescu: Producătorii de utilaje promit că va fi mai bine, însă cu siguranță nu în primul trimestru. Din punctul meu de vedere, nu au cum să-și revină chiar așa de repede, că nu discutăm numai de lipsa anumitor componente, lipsesc anvelope, lipsesc componente electronice, lipsesc bucșele de la cabină... Se pare că, dintr-odată, producătorii de componente nu mai fac față solicitărilor.

Periodic, partenerii noștri ne anunță măriri de prețuri, în funcție de creșterile pe care le primesc și ei la componente. Ni se explică că acestea nu sunt mari, pentru că, de fapt, procentul este mult mai mare decât cel aplicat de ei la prețurile de vânzare pentru utilaje. La un moment dat, va trebui să obțină și ei profit, deci presupunem că vor veni măriri substanțiale și la utilaje. Nu avem control pentru livrare, chiar dacă ni s-a confirmat un termen de livrare, am avut anul acesta (2021, n.r.) multe amânări. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.

Reporter: Cum credeți că va arăta, în țara noastră, cererea pentru utilajele noi în 2022?

Cristian Dănescu: Vor exista, cu siguranță, multe cereri, ținând cont că vor fi multe proiecte pe fonduri europene, ne facem griji că nu vom avea ce să livrăm. Fermierul e posibil să aibă acum nevoie de un tractor, dosarul să i se aprobe în șase luni, un an și mai așteaptă încă atât să-și primească produsul. Ceea ce este o problemă majoră, pentru că noi avem prețuri înregistrate în baza de date, fermierii iau ca bază acele prețuri, iar noi nu știm cum vor evolua prețurile în decurs de un an și jumătate, doi. 

La ora actuală căutăm soluții de aprovizionare cu utilaje second hand. Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Așa cum le cumpăram și din Germania. Să ne asigurăm că avem ce vinde.

Termenele de livrare confirmate de producători, cu toate că multe utilaje au fost comandate deja din vara anului 2021, s-au dus spre vara anului 2022. Deci am putea avea o problemă în primăvara anului 2022, să nu avem suficiente tractoare și mașini agricole pentru vânzare.

„Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Să ne asigurăm că avem ce vinde.”

 

Extindere la sediul central, noi filiale și puncte de lucru în țară

 

Reporter: În 2021 ați extins sediul central de la Orțișoara, județul Timiș...

Cristian Dănescu: Da, pentru că echipa a crescut foarte mult, atât în țară, cât și la Orțișoara, spațiul a devenit neîncăpător, apoi a venit și pandemia... Era foarte dificil să mai găsim soluții să așezăm oamenii în birouri. Deh, echipă mare! Practic, am dublat fosta clădire Mewi de la Orțișoara.

Inițial, am crezut că hala nou-construită nu va fi utilizată imediat la capacitate maximă, însă văd zilnic că ambele ateliere sunt pline cu utilaje aflate la reparat. Asta înseamnă că avem o echipă de tehnicieni foarte bine pregătită, avem și lucrări mari pe care nu le efectuăm la clienți, cum o fac ceilalți distribuitori de echipamente. Noi le efectuăm într-o hală foarte bine dotată cu tot ce este necesar pentru a realiza reparații de calitate.

Pe de altă parte, stocul este foarte important să putem reacționa imediat la cererea clientului. Și atunci am zis că e bine, cu toate că sunt costuri foarte mari, să avem un stoc mare de piese, pentru a putea efectua în cel mai scurt timp posibil reparațiile planificate.

Reporter: Să vorbim și despre investițiile în sediile, filialele din țară. În Transilvania ați schimbat sediul de la Tureni la Gligorești/Luncani, județul Cluj.

Cristian Dănescu: Filiala noastră din Ardeal se află fix la jumătatea drumului dintre cele două localități Luncani și Gligorești, în imediata apropiere a drumului european E60. Îi spunem Mewi Gligorești, pentru că așa este în adresă, însă ne referim de multe ori la această filială ca fiind la Luncani, care și sună ca din zona Clujului, nu-i așa?

Cred că ne-am bucurat cel mai mult de faptul că aici avem o hală și, față de sediul vechi, de la Tureni, este o îmbunătățire ca de la cer la pământ. Putem efectua de acum reparațiile în hală, cu toate că nu este foarte mare, avem spațiu exterior generos, unde să ne expunem produsele. Însă cel mai important aspect este poziționarea strategică. Leontin Coca, directorul de vânzări al companiei Mewi, îl numește „un centru de greutate”, amplasat la distanță egală de Târgu-Mureș, Alba Iulia și Cluj, ceea ce îl face accesibil pentru clienții din trei județe.

Iar acest lucru s-a văzut deja din primul an. Pe partea de vânzări de utilaje, ne-am dublat cifra, iar pe partea de service și piese, creșterea a fost de 40%.

Cu toate că nu poate fi comparat cu sediul de la Orțișoara sau cu sediul care se construiește la Kogălniceanu în Constanța, colegii noștri sunt foarte mulțumiți în locația nouă, sunt implicați, iar treaba merge bine pe zona aceea.

Reporter: Așadar, construiți un sediu nou în Dobrogea, la Kogălniceanu, în județul Constanța?

Cristian Dănescu: După ani de zile de așteptat după autorizații, am reușit, în sfârșit, în luna mai din 2021, să începem să construim sediul nou, iar la începutul anului viitor (2022, n.r.) sperăm să ne mutăm.

Un sediu nou, modern are un impact major atât pentru echipă, cât și pentru fermierii din zonă. Am simțit, din partea colectivului de la filiala actuală din Ovidiu, un mare entuziasm, o implicare incredibilă și totodată o mai mare responsabilitate, știind cât de mult s-a investit acolo.

Reporter: Mewi va avea din 2022 un punct de lucru la Buzău?

Cristian Dănescu: Zona Buzăului a fost ani de zile deservită de filiala Drajna, însă politica și strategia noastră sunt ca, pe viitor, să ne apropiem cât mai mult de client, pentru a putea reacționa cât mai repede. Distanța este mare de la Drajna până la Buzău sau până la Puiești, de exemplu, care e aproape de Focșani.

Am văzut un deviz de lucrări de service care avea 5 ore deplasare și 2 ore reparația în sine. Și atunci ne-am gândit că în Buzău, fiind un județ cu mare potențial agricol, deși momentan nu se justifică să construim, putem măcar să închiriem un sediu. Am găsit un partener care ne-a pus la dispoziție o parte din clădire, pentru a ne începe activitatea, unde avem toate condițiile. Urmează să angajăm tehnicieni la punctul de lucru, care are și o hală și, mai important, o magazie de piese de schimb, din nou o spun, pentru a putea să reacționăm imediat la solicitări, mai ales pe partea de service. Deocamdată, vedem care e potențialul zonei, după care ne vom gândi la planuri de viitor. Ar mai fi problema găsirii personalului, pentru că, la ora actuală, este tot mai dificil.

 

Irigații și After Sales, noile departamente de la Mewi

 

Reporter: Ați creat noi departamente în cadrul companiei. Unul, de pildă, dedicat irigațiilor...

Cristian Dănescu: Ne-am gândit că ne trebuie un specialist pe partea de irigații și, cu mult noroc, am găsit un inginer, Dănuț Andrei, un specialist foarte bun care a dorit să se repatrieze, care a lucrat cu sisteme de irigații ani de zile în Marea Britanie, dar care a dorit să se întoarcă la familie. Atunci am zis că e momentul oportun să creăm acest departament și datorită faptului că sunt bugete mari pe fonduri europene pentru sisteme de irigații. Fermierii sunt deja convinși că își pot menține constant producțiile mari doar dacă își irigă terenurile. Însă aici intră în discuție și infrastructura existentă și nu depinde numai de ei. Fermierii au înțeles lucrul acesta pentru că avem foarte multe cereri la ora actuală, se emit foarte multe oferte, am început deja să contractăm tamburi, ceea ce înseamnă că mergem în direcția bună și vrem să dezvoltăm departamentul de irigații. Adică să nu rămânem cu un singur om în departament, să avem în fiecare filială câte un responsabil, iar pe partea de service să specializăm oameni. Avem foarte multe priorități, le luăm pas cu pas.

Reporter: Alt nou departament este After Sales sau, mai pe românește, Piese de schimb plus Service. Practic, ați unit două departamente deja existente în companie?

Cristian Dănescu: Am creat departamentul After Sales pentru ca modul de lucru, fluxul documentelor, să fie cât mai rapid, pentru a putea reacționa cât mai prompt la solicitările fermierilor. Ăsta a fost scopul, să putem face o strategie comună pentru ambele departamente, să oferim campanii comune pentru ambele departamente.

Un pas a mai fost descentralizarea sediilor, pentru ca deciziile să se ia mult mai rapid, fără a mai fi nevoie să se aștepte aprobări de la sediul central de la Orțișoara. Toate sunt făcute în interesul clientului, să putem reacționa cât mai prompt la solicitările lui.

Este destul de dificil să luăm anumite măsuri de la sediul din Orțișoara, pentru că nu cunoaștem toți fermierii din zonă, din țară și atunci deciziile se pot lua mult mai ușor pe plan local. Asta înseamnă că le-am dat autoritatea branch managerilor să ia hotărâri pe care nu le-au luat până acum, pentru ca lucrurile să meargă mult mai repede.

Bogdan Balaban, noul director After Sales, este un foarte bun manager, orientat spre business, spre realizarea tuturor indicatorilor impuși de AGCO. Este foarte corect în relația cu subalternii și apreciat.

Am fost auditați, în toamna aceasta, de un expert neutru, un om cu foarte multă experiență în domeniu, care efectuează evaluări la toți dealerii AGCO și la alte companii din industria auto (Mercedes, Volkswagen), care mi-a transmis că este, probabil, cel mai bun manager de piese pe care l-a văzut până acum. Cred că asta spune tot. Sunt convins că, prin măsurile pe care le va lua, în scurt timp va ridica și va face profitabilă și activitatea noastră de service.

Bogdan Balaban, director After Sales Mewi

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare. Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează: „(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. (2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3
(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7
(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8
(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:
Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

În cadrul evenimentului Agronomic Design care a avut loc în câmp, într-o fermă din localitatea Ulmeni, George Stanson, business manager Case IH&Steyr pentru România, Bulgaria, Serbia și Croaţia, a povestit  cum un fermier român a considerat un dar dumnezeiesc posibilitatea de a recolta floarea-soarelui rămasă peste an într-o tarla plină cu bălți.

Chiar și la o viteză de 4 km/h, producătorul agricol a recunoscut că niciun alt utilaj n-ar fi făcut față condițiilor date și... și-a făcut chiar și cruce, spunând că asta înseamnă un „dar dumnezeiesc”.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Stanson a mai spus că piața utilajelor își revine după o perioadă dificilă, inclusiv în Franța și în Germania.

Că lucrurile merg bine reiese inclusiv din declarațiile oficialului Case IH&Steyr, potrivit căruia fabricile din Vest au ajuns să angajeze încă un schimb pentru montaje.

Revista Fermierului: Domnule George Stanson, cum se vede piața utilajelor din România de la nivelul de top management al companiei pe care o reprezentați?

George Stanson: 2017 este cel mai bun an de când pot cuantifica eu piața – de 10 ani. (...) Tendința de creștere este de 20-25 de procente.

R.F.: Care a fost cel mai căutat produs comercializat de Titan Machinery?

G.S.: În momentul în care am preluat zona, producătorul agricol român făcea trecerea de la tractorul Universal 650 la alte produse cu vreo 30 de cai-putere mai mult – 85-105 CP. Ulterior, după vreo cinci ani, fermierul autohton (n.r. - și/sau prestator de servicii) a început să se gândească la utilaje de 150 CP și să schimbe și tehnologia din spate pentru ca, în prezent, probabil, achizițiile lor să se încadreze în intervalul 160 CP - 200 CP. Sunt foarte multe tractoare în această plajă de 160-200 CP pentru că au început să facă calcule, să conștientizeze că (...) un metru în plus în spate, la implemente, cere mai mulți cai-putere.

R.F.: Se observă ușor că fermierii români se gândesc inclusiv la tractoare șenilate, de mare putere.

G.S.: Acest segment de piață se dezvoltă mult. Noi ne-am gândit la utilaje șenilate încă de acum 30 de ani. Am tot investit și, în momentul de față, cred că de la o pondere de 20 la sută în piață (sau 15%, cât era acum patru-cinci ani), ne ducem, în Balcani în special, către 30 de procente. Vorbim de tractoare de peste 350-400 CP. Foarte mulți fac trecerea de la roți la șenile la peste 400 CP, din motive complet obiective.

Noi am recoltat la Râmnicu Sărat în ferma unui producător căruia îi rămăsese peste iarnă pe tarla cultură de floarea-soarelui, chiar în orezărie. Era baltă, însă utilajul șenilat avea capacitatea să recolteze cu 4 km/h. Producătorul agricol și-a făcut cruce și ne-a spus că pentru el 4 km/h înseamnă dar dumnezeiesc, pentru că altfel nu ar fi putut recolta cu nimic altceva.

R.F.: Știm că înainte de evenimentul care a avut loc la Ulmeni, în 22 iunie 2017, în Bulgaria a avut loc un altul, tot pentru prezentarea utilajelor din portofoliu. S-a reușit recoltarea la orz și acolo?

G.S.: Ulmeni a reprezentat o a doua locație de prezentare. Am început la Burgas, în Bulgaria, în săptămâna 12-18 iunie a.c., dar n-am putut recolta din cauză că orzul era încă verde; bulgarii erau cu trei săptămâni întărziați la acea vreme. Au preconizat ei cumva data de 15 iunie, dar până la 1 iulie-7 iulie nu se putea face nimic; umiditatea este ridicată acolo. A plouat în perioada premergătoare evenimentului, chiar și 40-50 de litri pe metrul pătrat, în aproximativ o săptămână, și cultura n-a apucat încă să se dezvolte. Era o cultură de orz puțin mai frumoasă decât cea de la Ulmeni – puțin peste opt tone la hectar estimări – care pentru orz este ceva fantastic, dar bobul era șiștav; în stadiu lapte-ceară. După toate calculele, între 14 și 20 de zile, cam atunci se va intra la recoltat.

R.F.: La Burgas au venit fermieri și din România?

G.S.: Nu. Am gândit conceptul în felul următor: ca să nu plimbăm toată caravana la sârbi, la bulgari, la cehi și la unguri, am adus cehii, slovacii și ungurii în Bulgaria și pe sârbi și croați i-am adus la Timișoara, în zilele de 6-7 iulie. Am avut evenimente la Corabia 2-3 iulie, iar pe 6-7 iulie am avut la Timișoara.

R.F.: Când spuneți că îi merge bine companiei la care lucrați, asta înseamnă că businessul se dezvoltă inclusiv la nivel global?

G.S.: Liniile de producție sunt sufocate, trebuie să mai angajăm câte un schimb. (...) În Austria ne este ușor, pentru că suntem într-o zonă foarte bine orientată din punctul de vedere al oamenilor cu spirit de asamblare. BMW produce la noi, la Steyr; au linie de producție. Cei de la SKF, cu rulmenții, iarăși sunt oameni cu istoric. Asta, în timp ce în Italia sau în Belgia este foarte greu să găsești forță de muncă. În Austria, marea majoritate a băieților care lucrează pe linie, foarte tineri, sunt fermieri de weekend. Nu voi spune că sunt mai de calitate tractoarele pe care le facem în SUA sau în altă parte, însă acei oameni, când își produc un tractor, pun foarte mult suflet, pentru că se gândesc că-l cumpără chiar ei sau membri ai familiilor lor.

R.F.: Asta înseamnă creșteri ale vânzărilor. Inclusiv în țări cu probleme de producție la cereale, cum este și cazul Franței?

G.S.: Da. Și Europa de Vest și-a revenit. Comparativ cu dezastrul de anul trecut, Franța și Germania sunt pe creștere. Franța, spre exemplu, ajungea la un nivel de 40 la sută creștere negativă în 2016, comparativ cu 2015 (...), ca număr de unități. Creșterea de anul acesta poate fi pusă și pe seama schimbării politice – se pare că Emmanuel Macron este foarte apropiat de agricultură. (...) Atât Franța, cât și Germania – piețe majore, piețe de 18.000 de bucăți pe an, respectiv 22.000-24.000 de bucăți pe an – își revin în 2017. Nu vor reveni la nivelul anului 2015, dar nivelul este în creștere.

R.F.: Se știe că nu vânzarea este totul, ci și asigurarea unui service eficient pot-vânzare. Cum stați cu stocurile de piese?

G.S.: Ultimii cinci ani au fost o perioadă dureroasă cu stocul specific de piese. Este foarte greu în momentul în care ai doar 200 de combine pe piață să-ți dai seama de un necesar exact, însă când ajungi la 500-800 de combine într-o piață nu te mai poți juca. În timp, am evaluat însă nevoia minimiă de piese. Și pentru a susține cele spune, pot afirma că am făcut o cascadorie fantastică pentru un client imens de lângă granița cu Moldova, la Huși – 5.000 – 6.000 ha. I-am livrat combina și (...), ca o paranteză, în doi ani, din 200 de combine, a fost prima problemă de motor, în prima sută de ore de funcționare; pur și simplu, s-a întâmplat. Fermierul abia ce intrase cu ea în grâu. Ne-a sunat la ora 11, într-o zi de vineri, am dat jos un motor nou de pe o combină situată la Ruse, l-am trimis pe fast courier și la ora 11, a doua zi, i-am montat motorul nou; ne-am luat înapoi motorul stricat, a fost problema noastră. Fermierul n-a așteptat mai mult de 24 de ore pentru a intra din nou în lan; a zis că așa ceva nu i s-a întâmplat niciodată.