La întrebarea din titlu ne-a oferit răspunsuri prof. dr. ing. Ilie Van, preşedintele Societăţii Române de Zootehnie, dar şi preşedinte al Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România. În zootehnia autohtonă există un sector competitiv, care, pe lângă că asigură necesarul populației noastre, are succes la export. În schimb, progresul genetic se lasă așteptat.

Ilie Van: Sectorul zootehnic nu este foarte bine astăzi. Ca structură a producţiei, dacă ne uităm pe cifrele statistice de la sfârşitul anului trecut, producţia animală este practic reprezentată 50,4% de carne de pasăre şi restul celelalte specii, adică bovine, ovine, porcine etc. În condiţiile în care românul mănâncă în primul rând carne de porc, de pasăre, vită şi oaie, ca ordine, din păcate nu putem oferi din producţia internă aceste produse. România are două specii care ar trebui să fie foarte bune pentru piaţa externă, bovina de carne şi oaia, şi aici ar trebui să mergem pe creşterea producţiei şi orientarea către export a acestor două produse. Porcul, din păcate, trece printr-o situaţie mai dificilă din cauza pestei porcine africane, este într-o situaţie de ieşire sperăm noi, pentru că s-au redus focarele în ultimul timp, citesc şi eu frecvent statisticile publicate de ANSVSA. Sperăm ca în scurt timp să se relanseze, mai ales că Ministerul Agriculturii a finanţat în ultimul timp două proiecte foarte importante de reproducţie pentru porc şi pasăre, aceste proiecte sunt demarate, fermele sunt aproape de a fi puse în funcţiune şi prin punerea în funcţiune a fermelor de reproducţie poţi să reîncepi un program de creştere în fermele comerciale.

Reporter: Din nefericire, sunt crescători care au trecut prin situația de a avea pestă porcină africană în ferme, iar acum le este teamă să reînceapă acest proces.

Ilie Van: Da, este o teamă. Și la pasăre este aceeaşi problemă cu gripa aviară, însă eu i-aş sfătui pe cei care sunt totuşi crescători de animale şi mai ales au lucrat în sectorul ăsta atât timp, să aibă curaj, să aplice măsuri de biosecuritate drastice, pentru că acolo este o boală de biosecuritate. Spre exemplu, la pasăre, deşi în Europa au evoluat mii de focare de gripă aviară, noi, în România, în ferme, n-am avut decât două-trei focare în ultimii cinci-şase ani. Practic, prin măsurile de biosecuritate care s-au luat la poarta fermei am putut să protejăm efectivele şi să nu avem pagube foarte mari. Deci este o boală de biosecuritate, dacă ne luăm măsuri drastice sigur că putem trece peste această nenorocire, pentru că este o nenorocire. Au avut şi alte țări problema asta. De exemplu, Spania a avut pestă porcină africană, fermierii de acolo au depăşit-o şi astăzi sunt cei mai mari producători de carne de porc din Europa...

Reporter: Mai mari decât cei din Danemarca?

Ilie Van: Mai mari în ceea ce privește cantitatea. Sunt foarte mari şi sunt principalii exportatori de carne de porc în China, şi au depăşit pesta porcină africană. Deci, este posibil. Noi nu trebuie să renunţăm la această activitate, trebuie să ne gândim cum o facem ca s-o facem bine, să ne apărăm animalele de acest virus, pentru că e un virus care afectează şi vedem bine că a făcut ravagii şi, bineînţeles, vom putea să reluăm un program de dezvoltare a sectorului de creştere a porcului, mai ales că se finanţează şi fermele de reproducţie şi avem de unde să începem. Pentru că este important. Crescătorii din țara noastră au avut ghinionul să aibă deficit de ferme de reproducţie şi să importe purcei din Europa, care mai întâi s-au importat cu 25 euro pe cap şi acum au ajuns la vreo sută de euro purcelul.

Reporter: E imposibil să mai fii rentabil la prețurile de azi.

Ilie Van: Da. A crescut cererea, preţurile s-au ridicat şi sigur că oamenii îşi văd de profit, iar noi trebuie să creştem pentru că suntem implicaţi într-un business la care nu putem renunţa de pe o zi pe alta. Practic, sectorul este în suferinţă.

Reporter: Cât mai acoperim din necesarul țării de carne de porc? 

Ilie Van: Acoperim în jur de 30%. Efectivele sacrificate anul trecut sunt în jur de trei milioane de capete. Fermierii care au fost apropiaţi de această specie şi au trăit din această muncă atâţia ani trebuie să aibă curaj şi să încerce să reia activitatea, dar, v-am spus, pe alte baze, pe bază de ferme de biosecuritate cu măsuri drastice.

Reporter: În ceea ce priveşte ovinele, sunt foarte puţine ferme care să aibă posibilitatea să-şi îmbunătăţească sistemul de biosecuritate, nu prea vorbim de lucrurile acestea, pentru că, în general, în România se creşte mai mult extensiv decât intensiv, şi atunci pârghiile pe care le au crescătorii de oi pentru a reuşi să facă faţă pestei rumegătoarelor mici, care este pentru prima dată în România, nu prea sunt posibile.

Ilie Van: ANSVSA face eforturi foarte mari ca pesta rumegătoarelor mici să fie recunoscută ca o boală regionalizabilă, adică să fie recunoscută şi în ţările terţe ca o boală regionalizabilă şi să izolezi focarul acolo unde există şi să poţi să exporţi din zonele neafectate. Bineînţeles că trebuie luate măsuri drastice de restricţionare a mişcărilor de efective şi alte obiecte şi materiale care ar putea să transmită boala dintr-o parte în alta. Este recunoscută în Europa aşa, ca boală regionalizabilă, dar nu este recunoscută în statele terţe. Autoritățile noastre chiar fac eforturi de a face această regionalizare şi de a permite exportul de animale vii în ţările care erau tradiţional importatoare de ovine din România. Un lucru important de menţionat este că atât pesta porcină africană, cât şi pesta rumegătoarelor mici nu sunt transmisibile la om. Ele sunt transmisibile la animale şi nu la om. Doar trebuie să ai grijă să nu se îmbolnăvească animalul.

„Toţi puii care se cresc în lumea asta sunt cu piele galbenă, genetic controlată. Există o genă care permite depunerea de betacaroten în piele. Asta este explicația științifică.”

Avicultura românească, un sector competitiv

Reporter: Să discutăm și despre creșterea păsărilor. În ultimii ani, toţi crescătorii tradiţionali au reuşit să se dezvolte, să investească şi să ajungă la un standard european, mai ales că mulţi dintre avicultori exportă procente însemnate din producţia pe care o realizează.

Ilie Van: Noi nu putem să stăm separaţi de o piaţă unică europeană. Suntem membri ai Uniunii Europene, comerţul este liber, nu se pun niciun fel de bariere. Singura problemă pe care o ai este costul de producţie cu preţul, să fii competitiv pe piaţă şi să ai calitate bună. Or, în ceea ce priveşte avicultura, şi ouă, şi carne, şi reproducţie, şi păsări vii, suntem în echilibru valoric-comercial. Exportăm cam de 430 de milioane de euro şi importăm de 430 de milioane de euro. Sigur că eu, dacă mă întrebaţi, sunt nemulţumit, că am putea să exportăm mai mult. Export înseamnă, în fapt, comerţ intracomunitar, pentru că 95% din comerț este cu ţările membre UE.

Reporter: Asta înseamnă că fermele avicole de la noi au standarde înalte de calitate.

Ilie Van: Şi înseamnă o competitivitate şi standarde de calitate, dar, încă o dată o spun, am putea s-o facem mai bine. Pentru că avem condiţii mult mai bune decât alte state care nu au condiţiile României şi care exportă mai mult decât noi.

Din punctul de vedere al asigurării gradului de autosuficienţă, la carne suntem la 98%, cam atât este procentul de asigurare, adică cât producem din cât consumăm. Prin urmare, producem 98% din cât consumăm, pentru că aducem din UE produse ceva mai ieftine. Exportăm produse cu valoare adăugată mare şi aducem pulpe – că la noi se caută mai mult astea şi sunt mai ieftine. De aici vine această diferenţă de neasigurare sută la sută sau peste sută la sută. La ouă suntem peste sută la sută, cel puţin anul trecut aşa am fost, şi sperăm să ne menţinem, pentru că noi mai avem o problemă, întâlnită, de altfel, în toată agricultura noastră, problema cu Ucraina, de unde ajung pe piața autohtonă produse mult mai ieftine şi aici trebuie să fim foarte atenţi, pentru că putem să distrugem şi ce a mai rămas din zootehnie.

Reporter: Sunt câteva aspecte care trebuie lămurite de specialiști. De pildă, puiul galben. Vedem ba pe TV, ba pe rețelele de socializare tot soiul de informații fără nicio legătură cu realitatea din fermele avicole, că se vopsesc puii și altele asemenea. Ce e cu toată povestea asta cu vopsitul în galben al puilor?

Ilie Van: E clar că nu este nimic adevărat în toată povestea asta. Nu poţi să ieşi pe piaţă şi să afirmi că noi vopsim puii. Asta este o greşeală copilărească, nu se poate face aşa ceva. Puii sunt mai galbeni sau mai puţin galbeni pentru că sunt hrăniţi cu produse sau cu materii prime furajere care conţin mai mult betacaroten, xantofile, care colorează grăsimea.

„Carnea de pasăre din România este de o calitate deosebită şi sigură pentru consumul uman. S-au făcut investiţii foarte mari în industrie. Suntem competitivi din toate punctele de vedere cu orice producător avicol din Europa.”

Reporter: Adică nu se introduce în hrană, cum s-a afirmat, colorant sau mai ştiu eu ce care, chipurile, să dea culoarea respectivă.

Ilie Van: Nu. Prin folosirea de materii prime mai bogate în betacaroten se obține o culoare mai gălbuie a puiului. Dar toţi puii care se cresc în lumea asta sunt cu piele galbenă, genetic controlată, şi cu penaj alb. Majoritatea, cu penaj alb, că mai sunt şi pui cu alte culori ale penajului, dar pielea este galbenă. Deci există o genă care nu inhibă depunerea de caroten în piele, este o genă recesivă, care permite depunerea de betacaroten în piele. Asta este explicația științifică. Dacă puiul ăsta care genetic este controlat de această genă ce permite depunerea betacarotenului în piele este hrănit cu grâu, de exemplu, nu va avea o piele galbenă. Va avea o piele mai pală, mai deschisă. Puii ăştia care au fost reclamaţi pentru aşa ceva sunt pui crescuţi în tehnologii alternative, adică nu puiul tradiţional industrial care se creşte cu materii prime controlate, ci puii care sunt crescuţi în aer liber, care au acces pe iarbă, pe păşune şi ciugulesc iarba, aceasta conținând mult betacaroten. Practic 3-4% din tot ce facem noi ca producţie de carne este din aceste tehnologii alternative. Nici nu putem să creştem mai mult de 3-4%, pentru că nu ne lasă clima. Adică, vara e caniculă, cine ar putea să scoată puii pe căldurile astea afară? Iar iarna e frig şi nu poţi să-i scoţi că e frig. Există o normă în legislaţia UE care-ţi permite doar pe o anumită perioadă să-i ţii închişi, dacă vrei să-i valorifici ca pui crescuţi în aer liber. Nu poţi să-i închizi şi să spui: am păşune şi dacă pot să-i scot – bine, dacă nu – nu. Nu! Trebuie să faci dovada că i-ai scos o anumită perioadă, un anumit număr de ore şi de zile, ca să poţi să scrii pe eticheta aia că sunt pui crescuţi în aer liber.

Reporter: Alte povești care circulă fără a avea vreo legătură cu realitatea sunt legate de hormoni și de antibiotice. Să lămurim și aceste aspecte! 

Ilie Van: Toată producţia avicolă pe care o facem astăzi este condusă de legislaţia europeană. Este în baza legislaţiei europene, care dacă este vorba de directive, decizii, recomandare, e transpusă în legislaţia naţională, dacă este vorba de regulament, se aplică întocmai în toate statele membre. Așadar, noi nu avem multă legislaţie proprie în domeniile tehnice principale, şi atunci sigur că ne orientăm după UE. Fermierii ăştia sunt obligaţi şi verificaţi. Pot să vă spun că sunt verificaţi de autorităţi permanent să respecte legislaţia europeană, poate chiar mai drastic decât sunt controlaţi şi verificaţi alţii din alte state membre. Asta părea la început că nu este în regulă că suntem noi mai verificaţi, dar până la urmă a prins bine că „ne-am format” şi ne-am educat să facem lucrurile bine. Există o legislaţie care interzice să foloseşti antibiotice ca factor de creştere, să foloseşti hormoni. În primul rând că hormonii ăştia nu poţi să-i cumperi, n-ai de unde să-i cumperi. Am auzit că se injectează – de ce să-i injectezi? Că eu trebuie să-i dau hormoni ca să crească, nu să-l injectez după ce l-am tăiat! De ce să dau cu hormoni în el după ce l-am tăiat? Şi gândiţi-vă că fermierii ăştia ai noştri exportă cantităţi importante, peste o sută de mii de tone de carne şi procesate din carne, și sunt verificați acolo în ţările de destinaţie. Nu cred că ar trece cu vederea cineva dacă s-ar întâmpla să fie ceva care nu este în regulă. Referitor la antibiotice, acestea se folosesc doar pentru tratamente curative, atunci când este cazul, dacă este o boală, ţintit pe antibiogramă, se duce cu antibioticul respectiv 5 zile, dar cu 10 zile înainte de sacrificare nu este voie să mai dai niciun antibiotic, pentru că la analiza reziduurilor îţi iese antibioticul. Anul trecut, s-au făcut mii de probe de antibiotic, de hormoni şi nu a ieşit decât o singură probă cu reziduuri de antibiotice cu mici abateri. Deci nu au fost niciun fel de probleme, pe baza analizelor care au fost comunicate prin Raportul ştiinţific al IEF. Nu au existat niciun fel de reziduuri de antibiotice, de hormoni şi aşa mai departe. De pildă, pentru zoonoze, cum este salmonella, toţi puii care s-au sacrificat în România au fost analizaţi pentru salmonella. Toţi! 350 de milioane de pui s-au sacrificat anul trecut, toţi au fost analizaţi pentru salmonella. Dar pentru două tipuri de salmonella: pentru Typhimurium şi Typhi, astea având relevanţă pentru sănătatea publică şi astea sunt în obiectivul autorităţii. Din 350 de milioane de analize, au ieşit 17 pozitive, pentru care s-au luat măsurile legale. Legislaţia UE e una foarte drastică şi verificată destul de insistent de autorităţile noastre, ceea ce a dus la educarea şi instruirea fermierilor, care ştiu exact că nu au voie să facă aia sau aia. Apoi, noi, ca asociaţie, îi sfătuim de bine tot timpul: nu folosiţi, aveţi grijă, comunicăm cu ANSVSA foarte bine, comunicăm cu asociaţia noastră europeană, cu Comisia Europeană, când este cazul, şi transmitem toate aceste informaţii astfel încât pe piaţă să se găsească produse de calitate, produse sigure pentru consumul uman.

„Ameliorarea necesită o bună organizare, oameni instruiţi, fundamentat ştiinţific programul, cu măsurători corecte, cu interpretări corecte. Nu se face oricum ameliorarea şi nu se face de către oricine. Se face de către oameni foarte bine pregătiţi, pe un sistem foarte bine organizat.”

Reporter: Plus că există la fiecare fermă un martor al furajului…

Ilie Van: Sunt probe şi contraprobe, fără discuţie. Se fac analize de furaj, se păstrează contraproba şi, în caz că se analizează contraproba şi se splituieşte proba respectivă, se dă la mai multe laboratoare – ANSVSA, DSV… În fine, sunt foarte atent urmărite şi monitorizate aceste aspecte şi vă repet, carnea de pasăre din România este de o calitate deosebită şi sigură pentru consumul uman. Practic, se face o treabă corectă din punct de vedere tehnologic, lucrăm pe cele mai avansate tehnologii din Europa. S-au făcut investiţii foarte mari în industrie, s-au modernizat spaţiile de creştere, sistemele de procesare, industria de procesare este la nivel de top european, suntem competitivi din toate punctele de vedere cu orice producător avicol din Europa.

Ameliorarea şeptelului unei ţări, de interes naţional

Reporter: La toate speciile de animale de fermă, România este deficitară în ceea ce privește ameliorarea. Ce înseamnă, de fapt, acest termen?

Ilie Van: Ameliorarea este un proces continuu, care se face printr-o selecţie generaţie de generaţie a celor mai buni indivizi, care să corespundă obiectivului ameliorării pe care ţi l-ai propus. Depinde de specie, de rasă, de linie. De exemplu, dacă faci hibrizi, cum sunt cei de la porc şi de la pasăre, liniile pe care le foloseşti pentru încrucişare şi obţinerea de hibrid se selecţionează pe direcţii diferite, pentru ca prin încrucişarea lor să preiei de la o anumită linie o anumită caracteristică, de la altă linie altă caracteristică în aşa fel încât cele patru-cinci linii să ducă la obţinerea unui produs comercial care să aibă toate obiectivele pe care ţi le-ai propus. Adică, să aibă un spor de creştere bun, un consum specific mic, o cantitate de grăsime mică, o conversie a furajului, un raport carne-oase foarte bun, adică toate aceste obiective ţi le propui prin obiective de ameliorare şi fac selecţia direcţionat pe atingerea acelui obiectiv de ameliorare. Sigur că pentru a atinge obiectivele îţi trebuie şi gradul de transmitere ereditară a caracterului respectiv. Şi aici este această eritabilitate, care înseamnă cât din ce se transmite este controlat genetic şi cât este mediu. Şi progresul este cu cât acest h pătrat, eritabilitatea, este mai mare, cu atât progresul e mai rapid. De exemplu, dacă eu fac ameliorare pentru mărimea oului, care are un h² de 0,4, adică 40% este controlat genetic, şi fac ameliorare pentru reproducţie, care este sub 0,1, sigur că de patru ori mai repede pot ajunge să am un ou mai mare decât să am o reproducţie mai bună. Pentru că efortul este diferit, din cauza cumulării efectului genelor. Tot procesul de ameliorare, că vorbim de genetică cantitativă aici, este efectul cumulativ al genelor.

Reporter: Prin urmare, nu orice caracter se transmite cu uşurinţă.

Ilie Van: Nu orice caracter se transmite cu uşurinţă, şi atunci pentru fiecare caracter trebuie să ai propriul sistem de monitorizare, de măsurare, de interpretare, de măsurare a valorii de ameliorare şi aşa mai departe. Şi de aici sunt programele de ameliorare cu selecţie combinată, cu tot felul de metode care s-au perfecţionat, acum s-a ajuns la selecţia genomică, care duce la creşterea preciziei selecţiei şi deci a aprecierii valorii de ameliorare. Asta, de fapt, te duce la alegerea celor mai valoroși indivizi din punctul de vedere al obiectivului tău, mai repede, şi urgentezi obţinerea obiectivului, creşti mai repede spre obiectiv.

Reporter: La rumegătoare, de pildă, avem Controlul oficial al performanţelor de producție.

Ilie Van: La rumegătoare, sigur, este Controlul oficial al producţiilor care se măsoară, se interpretează. Problema este că într-o muncă de ameliorare contează foarte mult organizarea programului de ameliorare. Dacă nu eşti bine organizat în tot ce priveşte testarea, măsurarea, colectarea datelor, prelucrarea datelor, interpretarea datelor, eroarea umană poate să-ţi mănânce din acel h². Deci chiar dacă ai un h² teoretic mare sau h² ăsta este valabil pentru fiecare populaţie în parte, pentru că eu dacă de exemplu am un h² mare, cum am zis la ou, 0,4 sau 40%, e controlat ereditar, dar fac o muncă proastă în sensul că nu măsor bine, omul meu este superficial, nu notează bine, nu prelucrează bine, nu interpretează bine, eroarea asta umană intră în categoria mediului special care în determinarea h² la numitor micşorează raportul. Deci în loc să am 0,4, am 0,2. Şi n-am făcut nimic. Așadar, munca de ameliorare necesită o bună organizare, oameni instruiţi, fundamentat ştiinţific programul, cu măsurători corecte, cu interpretări corecte. Nu se face oricum ameliorarea şi nu se face de către oricine. Se face de către oameni foarte bine pregătiţi, pe un sistem foarte bine organizat.

Reporter: La bovine şi la ovine avem programe de ameliorare, registre genealogice conduse de asociaţiile de crescători.

Ilie Van: Da, avem programe de ameliorare, unele se fac mai bine, unele se fac mai puţin bine, dar avem programe de ameliorare. Numai că, aşa cum spuneam, depinde de specie. Pentru că la bovine intervalul între generaţii este de 4-5 ani, deci progresul genetic anual îl vezi în anul 5, pe când la pasăre este de un an. Mai repede atingi obiectivele într-un interval de generaţii mai mic. Încă o dată, şi la bovine, şi la ovine, avem nevoie să progresăm pe zona ameliorării. Avem nevoie. Să aducem mereu efective de afară nu este o soluţie.

Reporter: Oricum, avem propriile rase…

Ilie Van: Şi staţiunile noastre de cercetări, şi nu mă gândesc doar la cele de ovine şi bovine, au efective valoroase şi trebuie apelat la ele ca să poată să amelioreze şeptelul. Am mai spus-o şi cu altă ocazie, o spun şi acum: ameliorarea şeptelului unei ţări este o problemă de interes naţional. Dacă faci o muncă greşită, tehnic, sau finanţare greşită, te duce la regres genetic, nu la progres genetic. Efectivele care regresează nu le mai poţi redresa uşor. Adică eşti bătut pe piaţă de alţii care fac treaba corect, din punctul ăsta de vedere. Şi ne întrebăm după aia: de ce importăm noi? Importăm pentru că şi asta este o cauză. Sunt multe, multe lucruri care trebuie analizate şi rezolvate.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: „Nu poţi lăsa agricultura fără protecţie fitosanitară.”

Speranța moare ultima. Și în 2025

Fermier, mai mult decât o meserie

Agro-Est Muntenia dorește să clarifice lucrurile având în vedere că, în ultimele săptămâni, au circulat informații false cu privire la activitatea companiei. „Agro-Est Muntenia rămâne și astăzi aceeași companie în care ați avut încredere în ultimii 16 ani – un partener onest, responsabil și implicat, care a pus întotdeauna relația corectă mai presus de un contract”, se precizează în comunicatul transmis de către Agro-Est Muntenia joi, 24 aprilie 2025. În rândurile ce urmează publicăm întregul mesaj al companiei distribuitoare de inputuri agricole.  

Respectăm legea și parteneriatele asumate!

Conform OUG 4/2024 modificată prin OUG 118/2024, privind instituirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar în agricultură, conform art. 6 alineatul 2 am aplicat măsura suspendarii executărilor silite pe întreg lanțul valoric fermieri-distribuitori-producatori/furnizori de inputuri agricole. Agro-Est Muntenia a respectat prevederile acestei ordonanțe, neaplicând măsuri de recuperare a sumelor neplătite de către fermieri pentru scadențele din anul 2024, fără a impune penalități și nici măsuri de constrângere sau contrare legii. Așa cum am procedat și în alți ani, am oferit soluții individuale, am ales calea dialogului și a indentificării soluțiilor potrivite pentru fiecare fermier, ca să își poată continua activitatea. Am eșalonat plățile pentru fermierii afectați de calamități, chiar dacă nu au urmat întreaga procedură legală, fără a prejudicia o anumită parte, fără a profita de situația dificilă din piață. Și credem că aceasta este calea normală între partenerii care cunosc bine situația din agricultură și care au trecut și până acum peste situații dificile.

Agro-Est Muntenia nu a folosit practici abuzive în cei 16 ani de activitate, nu a preluat afacerile fermierilor și nici nu i-a împovărat cu penalitați, așa cum din păcate, alte companii s-au obișnuit să procedeze.

Piața agricolă se confruntă cu mari dificultăți!

Din păcate, măsurile de sprijin promise de autorități (de către MADR și de către domnul ministru Florin Barbu) au rămas doar promisiuni electorale, iar majoritatea fermierilor grav afectați de seceta severă din anul 2024 nu și-au putut închide plățile către furnizori, neavând acces la sisteme de finanțare decât pentru o scurtă perioadă de timp și în condiții de creditare în care nu s-au putut încadra foarte multi fermieri.

Nici programul de creditare anunțat de domnul Barbu pentru distribuitori, pentru a compensa lipsa de lichiditate pe lanț nu a mai fost lansat, astfel încât, la începutul anului 2025, fermierii, dar și distribuitorii, se confruntă cu o lipsă masivă de lichiditate, iar anumite companii încearcă să profite de această situație.

Agro-Est Muntenia și-a asumat plata integrală către toți furnizorii de inputuri, indiferent de situația încasărilor de la fermieri, așa cum am făcut în fiecare an, apelând la sprijin bancar, situație agreată cu majoritatea furnizorilor. Din păcate însă, abuzul se practică nu doar către fermieri, ci și către distribuitori. Un producător de pesticide nu a mai putut aștepta timp 48 de ore decontarea de către banca finanțatoare, chiar dacă avea inclusiv confirmarea băncii pentru plată, și a ales să raporteze abuziv soldul către asigurator, aplicând penalitați nejustificate de peste 400.000 de euro. Culmea ironiei este că în aceeași perioadă compania respectivă începea o campanie de promovare prin care prezenta creșterea ratei de profit pentru anul 2024, față de alți ani, ceea ce nu pot spune nici fermierii și nici distribuitorii care nu au abuzat de penalități!

Efectul unei astfel de decizii a fost unul extrem de dăunător pentru activitatea noastră, pentru că asigurările de credit comercial sunt utilizate de aproape toți producătorii de inputuri și ele stabilesc valoarea limitelor de credit dintre producători și distribuitori. Astfel, s-a ajuns la situația în care o companie a cerut plata în avans a facturilor scadente în luna iulie 2025!

Concordatul preventiv – protecție legală, nu insolvență sau faliment!

Puși în această situație, fără drept de apărare pe termen scurt, cu un furnizor care a crescut în mod artificial valoarea soldului prin penalități nejustificate, dar și cu cereri de plată în avans a scadențelor, pentru a evita abuzurile și pentru a proteja activitatea companiei, am apelat la procedura legală a concodatului preventiv, pentru a primi protecție legală, decizie deja aprobată de către instanță. Aceasta nu înseamnă faliment și nici insolvență, așa cum au circulat știri false în această perioadă și nu presupune pierderea controlului companiei. Este o măsură temporară care ne oferă timp să ne demonstrăm buna-credință și să gestionăm relațiile comerciale în mod echitabil. Ca și până acum, vom cere instanțelor de judecată și instituțiilor abilitate analizarea acestor situații, înclusiv direcționarea comenzilor clienților noștri către un anumit distribuitor, în mod clar favorizat.

Rămânem alături de fermieri și de furnizori!

Activitatea noastră merge înainte, în aceleași condiții ca și până acum: oferindu-le fermierilor soluții inovatoare, nu doar produse, parteneriate bazate pe respect și pe încredere, servicii de calitate prin cel mai modern centru de cercetare pentru nutriția agricolă din țară și din regiune. Și ne vom respecta toate obligațiile contractuale, așa cum am făcut întotdeauna.

Suntem conștienți că trecem printr-o perioadă grea pentru toți jucătorii din această piață (fermieri, distribuitori, traderi, producători), dar nu trebuie ca piața să devină o junglă guvernată de haos și de abuzuri.

Agro-Est Muntenia merge mai departe cu aceeași echipă, aceeași integritate și aceeași misiune: PREȚUIEȘTE AGRICULTURA, PREȚUIEȘTE ROMÂNIA!

Din poziția de Country Manager, Cosmin Popescu va coordona activitatea echipei locale și va contribui la consolidarea poziției Limagrain pe piața din România, anunță compania producătoare de semințe.

Sub conducerea sa, Limagrain România își propune să sprijine fermierii prin furnizarea de soluții adaptate cerințelor actuale ale sectorului agricol. „Punem accent pe creșterea productivității și susținerea performanței financiare. Această direcție strategică reflectă angajamentul continuu al Limagrain față de dezvoltarea durabilă a agriculturii și parteneriatele solide cu profesioniștii din domeniu”, punctează Cosmin Popescu.

Noul Country Manager Limagrain România are o experiență vastă în agribusiness și o viziune orientată spre inovație și performanță.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Reporter: Auzim din ce în ce mai mult cuvântul „sustenabilitate”. Ce înseamnă și cum îl includeți în strategia BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: Sustenabilitatea este un element fundamental al strategiei noastre, unde ne dorim să fim recunoscuți drept lideri ai industriei.

Sunt patru piloni cheie ai sustenabilității, din punctul de vedere al BASF. Primul pilon este dezvoltarea de soluții pentru reducerea impactului negativ al agriculturii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Pilonul numărul doi, vrem să dezvoltăm soluții durabile, care să crească mai rapid decât media pieței regionale, aducând la viață portofoliul nostru de cercetare și dezvoltare. Pilonul al treilea, vrem să dezvoltăm soluții digitale care să ajute fermierii să reducă utilizarea resurselor și să producă mai sustenabil/durabil. Pilonul al patrulea, asigurarea că produsele BASF sunt sigure pentru fermieri, mediu și consumatori.

În ansamblu, consider că sustenabilitatea este esențială pentru competitivitate și pentru a sprijini viitorul industriei agricole.

Reporter: Cum se aliniază strategia BASF cu tendințele actuale și cu previziunile viitoare din sectorul agricol global?

Gustavo Palerosi Carneiro: Agricultura, una dintre cele mai mari industrii de pe pământ, se schimbă fundamental. La fel ca în toate sectoarele economiei, fermierii vor trebui să adopte noi metode de gestionare bazate pe date și soluții digitale. Gândiți-vă cum ne-a schimbat viața inteligența artificială. De ce această inteligență artificială nu ar schimba și agricultura?

De aceea, BASF investește în agricultura digitală și monitorizează constant evoluțiile din industrie pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii.

Reporter: Cum poate BASF să sprijine fermierii să facă față schimbărilor climatice?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește impactul asupra mediului, agricultura este unul dintre principalii contribuitori la emisiile de gaze cu efect de seră, chiar după transport și producerea energiei.

Vestea bună este că putem reduce acest impact prin utilizarea eficientă a îngrășămintelor și prin inhibitori de nitrificare. Estimăm că în prezent putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30-40% pentru toate culturile, iar obiectivul nostru pe termen lung este agricultura cu emisii nete zero până în 2050. Dacă mă intebați cum reușim să ajungem la această valoare, încă nu știm. Dar facem progrese în fiecare an și asta ne entuziasmează.

Reporter: Pot fi produsele biologice o soluție durabilă și eficientă economic pentru fermierii din Uniunea Europeană?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește agricultura ecologică, există o cerere pentru produse organice, iar unii consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele. Deci, fermele organice pot fi profitabile.

Însă, cred că ar trebui să ne întrebăm dacă poate fiecare fermier european să cultive în sistem ecologic. Dacă o luăm spre această direcție mă tem că nu vom fi capabili să producem mâncare suficientă pentru o populație în creștere, o hrană care să fie și accesibilă pentru orice buzunar.

Prin urmare, este datoria noastră să reducem volumul pesticidelor în agricultură. Societatea își dorește asta. Vreau să merg acasă să-i spun familiei, soției mele, că noi contribuim la asta.

Astăzi, totuși, nu vedem soluțiile ecologice la același nivel și eficacitate cu produsele convenționale. Este datoria noastră să continuăm investițiile. Cred că nu ne putem muta cu totul de la produsele convenționale la cele ecologice. Dar, cred că vom trece la tranziții.

În agricultură, în protecția plantelor, avem o situație ca industria auto. Dacă întrebați astăzi despre mașini „poluează ele mediul”?  Răspunsul este da. Dar cât de mult mai poluează astăzi față de trecut? Cât de sustenabilă este o mașină astăzi comparativ cu acum zece ani? Mașinile sunt mult mai bune astăzi.

Este acesta sfârșitul dezvoltării? Nu, cred că putem fi și mai buni, iar BASF face investiții reale în găsirea de soluții care să contribuie, de exemplu, și la agricultura ecologică.

Reporter: Cât înseamnă UE din cifra de afaceri globală a BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: La nivel global, piața europeană reprezintă aproximativ un sfert, 25% din piața globală. Și, coincidență sau nu, UE reprezintă un sfert din afacerea noastră.

Așadar, aceasta este casa noastră, un cămin pentru BASF. Suntem o companie cu sediul central în UE și, în ciuda provocărilor, ceea ce pot spune clienților și fermierilor din UE este că suntem profund angajați în această regiune europeană pentru a aduce soluții care să îndeplinească cele mai înalte standarde impuse de autoritățile de reglementare.

Reporter: Cât investește BASF în inovație și cât durează până să scoată pe piață un produs nou?

Gustavo Palerosi Carneiro: Investim aproximativ 9% din veniturile noastre în cercetare și dezvoltare. În funcție de soluția despre care vorbim, procesul poate dura mulți ani.

Pentru a dezvolta un nou ingredient activ în chimie, poate dura până la 15 ani, de la primul concept până la momentul în care produsul este lansat pentru fermierii europeni. Uneori, chiar mai mult. Când vorbim despre semințe și trăsături genetice, de exemplu, dacă ne dorim o cultură rezistentă la boli sau, în cazul semințelor de legume, un gust diferit sau o culoare diferită, acest proces poate dura până la 20 de ani, dacă nu chiar mai mult.

Așadar, cercetarea și dezvoltarea sunt un angajament pe termen lung. Nu poți decide astăzi să fii o companie de cercetare și dezvoltare, iar mâine să renunți, pentru ca apoi să revii. Acest lucru definește generații întregi de lideri care continuă aceste proiecte. În BASF, spunem întotdeauna că obiectivul nostru nu este doar să obținem rezultate bune astăzi, ci și să lăsăm o adevărată moștenire pentru succesorii noștri, astfel încât aceștia să poată avea chiar mai mult succes decât noi. Cred că procesul nostru de inovații este mai promițător decât cel pe care l-am preluat. Acesta este un aspect important atunci când vorbim despre moștenirea unei companii de cercetare și dezvoltare.

Reporter: Ce ne puteți spune despre noile schimbări organizaționale din BASF, care va fi impactul pentru divizia de agricultură la nivel global, dar și în România?

Gustavo Palerosi Carneiro: Am anunțat că separăm entitățile juridice ale soluțiilor pentru agricultură de restul BASF și, în același timp, implementăm instrumente și sisteme concepute pentru a deservi cât mai bine piața soluțiilor pentru agricultură.

Așadar, ar trebui să ne așteptăm la o organizare mult mai diferențiată și personalizată, adaptată nevoilor noastre pentru a îmbunătăți relația cu clienții noștri.

Acest proiect a început anul trecut și ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, moment în care fiecare angajat al BASF Agriculture Solutions va lucra într-o entitate juridică dedicată în totalitate, iar toate înregistrările vor fi transferate în această entitate. Pentru clienți, pot spune că ar trebui să se aștepte la o organizație mai eficientă, iar planul este să nu existe întreruperi în această perioadă de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 11 aprilie 2025, în cadrul târgului Agraria, va avea loc întâlnirea fermierilor din sectorul ovin și caprin, organizată de Consorțiul Rețelei CoopNet, în parteneriat cu Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP (UNCST-BOVICOOP) și Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). Crescătorii se vor întâlni la standul DLG Intermarketing, de la ora 15. Agraria, târgul care anul acesta ajunge la ediția cu numărul 30, se desfășoară în perioada 10 – 13 aprilie 2025, în județul Cluj, la Jucu.

Evenimentul va reuni crescătorii de oi și capre pentru a discuta despre oportunitățile de dezvoltare a cooperativelor și beneficiile formării unei uniuni de ramură în sectorul ovin și caprin. Uniunile de ramură sunt structurile asociative care oferă suport tehnic, juridic și financiar cooperativelor, reprezentând interesele membrilor săi în fața instituțiilor publice și private.

În România există mai multe uniuni de ramură care reprezintă fermierii la nivel național și european. Printre cele mai active sunt Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), cu peste 61 de cooperative membre și 814 fermieri, precum și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP (UNCST-BOVICOOP), cu peste 23 de cooperative membre în uniune, care reprezintă peste 1.000 de fermieri.

Printre invitații întâlnirii se numără Florentin Bercu (director executiv UNCSV) și Iasmina Blidar (director executiv UNCST-BOVICOOP), care vor împărtăși experiențe și perspective despre beneficiile asocierii fermierilor în uniuni de ramură.

Totodată, evenimentul va include și prezentări despre oportunitățile oferite gratuit prin Rețeaua CoopNet și studii de caz despre bune practici în cooperativele de succes. „Credem în nevoia existenței și a bunei funcționări a cadrelor precum cel oferit de o uniune de ramură, prin care cooperativele agricole să își poată face auzite vocile în relație cu autoritățile. Existența și buna funcționare a formelor asociative specifice sectorului cooperatist (uniunile de ramură și federațiile) duc la profesionalizarea domeniului și la creșterea rezilienței cooperativelor agricole în fața diverselor provocări de ordin social, economic și chiar politic cu care acestea s-ar putea confrunta”, arată Ovidiu Mărginean, managerul Rețelei CoopNet.

Participarea la eveniment este gratuită, iar fermierii și reprezentanții cooperativelor trebuie să completeze un formular scurt, disponibil aici:  https://forms.gle/earrGeQScFxEwhuA7.

Evenimentul este organizat în cadrul programului CoopNet 3.0 – Creștem capacitatea cooperativelor micilor fermieri, implementat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, împreună cu Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC) și Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE), cu sprijinul Romanian-American Foundation (RAF).

Despre CoopNet

CoopNet (www.coopnet.ro) este o rețea informală care sprijină cooperativele mici și mijlocii din România în dezvoltarea lor, facilitând accesul la resurse, parteneriate și modele de bună practică. Este esențială dezvoltarea uniunilor de ramură, structuri conduse de profesioniști din agricultură, care pot reprezenta cu eficiență interesele fermierilor și cooperativelor în fața autorităților și pe piața agricolă.

Despre UNCSV

Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV (www.uncsv.ro) este o organizație profesională înființată în 2017, care reunește majoritatea cooperativelor agricole din sectorul vegetal din România și își propune să reprezinte, să apere și să promoveze interesele acestora în relațiile cu autoritățile publice și instituțiile naționale și internaționale.

Despre UNCST-BOVICOOP

UNCST-BOVICOOP (www.bovicoop.ro) este uniunea de ramură națională care reunește 23 de cooperative agricole specializate în creșterea bovinelor, provenind din 11 județe ale României. Reprezentând aproximativ 500 de exploatații agricole și un număr de circa 1.000 de fermieri, membrii acestei uniuni livrează zilnic 190.000 de litri de lapte pe piața românească, deținând peste 35.000 de bovine. Fondată în 2021, UNCST-BOVICOOP s-a afirmat rapid ca un actor esențial în sectorul taurin, promovând valorile cooperatiste și contribuind la dezvoltarea parteneriatelor interinstituționale în zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților naționale și europene să ia măsuri urgente pentru a proteja fermierii de impactul economic devastator al taxelor vamale propuse pentru importul de îngrășăminte din Rusia și Belarus de către Comisia Europeană. Având în vedere apropierea votului COREPER din 14 martie 2025, AAC a transmis autorităților naționale și europene solicitări urgente de măsuri corective la propunerea CE privind taxele vamale aplicabile importurilor de îngrășăminte, inițial pe 5 februarie și apoi pe 12 martie.

Comisia Europeană a propus modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor de anumite produse originare din Federația Rusă și Republica Belarus (COM(2025)34 final). Pentru îngrășăminte, propunerea include:

• Taxe vamale de până la 100%: Pe lângă taxa ad valorem existentă de 6,5%, tariful ar fi supus unei taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, ajungând la un nivel prohibitiv de 315 euro sau 430 euro pe tonă, la trei ani după începerea aplicării regulamentului propus;

• Aplicare graduală: Taxele vamale vor crește progresiv, începând cu 1 iulie 2025;

• Impact diferențiat: Taxele vamale se vor aplica atât îngrășămintelor cu azot (uree), cât și îngrășămintelor cu fosfor;

• Praguri de import: Propunerea include praguri pentru volumele cumulate de import, după care se aplică o taxă la nivelul maxim.

„Recunoscând contextul geopolitic tensionat, marcat de invazia Ucrainei de către Rusia, ținem să subliniem că fermierii români și europeni vor fi din nou în prima linie pentru suportarea consecințelor economice, confruntându-se cu costuri în creștere, în special la îngrășăminte, energie și combustibil, pe fondul sancțiunilor aplicate Rusiei, care au dus la reducerea exporturilor de îngrășăminte și, implicit, la creșterea prețurilor, având deja un impact negativ asupra pieței agricole și existând riscul unui impact pe termen lung asupra competitivității agriculturii europene și asupra creșterii dependenței de importurile de alimente”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC susține că propunerea Comisiei Europene este o povară insuportabilă pentru fermieri și un risc iminent pentru mediu. „Costurile prohibitive ale îngrășămintelor chimice forțează fermierii din țara noastră să reducă drastic utilizarea acestora, angajându-se într-un periculos „minerit agricol”, adică epuizarea micro și macronutrienților esențiali din sol, punând în pericol calitatea solurilor și viabilitatea producției agricole pe termen lung.”

Sancționarea suplimentară a îngrășămintelor din Rusia și Belarus este o măsură absurdă și contraproductivă, spun reprezentanții AAC. În timp ce aceste state își mențin fluxurile comerciale prin intermediul unor terțe părți, fermierii europeni sunt cei care suportă consecințele, respectiv costuri crescute și competitivitate diminuată. „În loc să afecteze regimurile vizate, aceste sancțiuni lovesc direct în agricultura europeană, punând în pericol securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Este imperativ să reevaluăm această strategie și să adoptăm măsuri care să vizeze cu adevărat sursele de finanțare ale acestor state, fără a sacrifica interesele agricultorilor europeni. Este nevoie de o acțiune coordonată și fermă pentru a asigura un viitor durabil pentru agricultura românească. Prin intermediul COPA-COGECA, AAC îndeamnă Președinția Consiliului și statele membre să sprijine ajustările esențiale și necesare pentru a proteja competitivitatea și reziliența agriculturii europene”, se arată în semnalul de alarmă tras de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Măsuri solicitate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Excluderea completă a îngrășămintelor fosforice din domeniul de aplicare al regulamentului. „Agricultura românească depinde vital de accesul la îngrășăminte fosforice. Orice restricție ar avea consecințe devastatoare asupra producției agricole și a veniturilor fermierilor.” Prin urmare, AAC solicită eliminarea codurilor NC 310520, 310530, 310540, 310551 și 310559 din domeniul de aplicare al articolului 1§ 2.b.

În cazul în care excluderea nu este posibilă, AAC solicită amânarea cu un an a intrării în vigoare a regulamentului. „Fermierii au nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții și pentru a identifica surse alternative de îngrășăminte. O amânare ar permite realizarea unui studiu de impact detaliat asupra efectelor regulamentului asupra agriculturii românești.”

Revizuirea perioadelor de referință și realizarea unui studiu de impact, ținând cont de observațiile industriei îngrășămintelor. „Dacă îngrășămintele UAN (soluție de uree și azotat de amoniu) și CaN (nitrat de calciu și amoniu) nu sunt excluse din propunere, importurile acestora nu trebuie limitate prin cote. Cotele tarifare, la nivelul Uniunii Europene pentru îngrășămintele incluse în domeniul de aplicare, pentru primul an, trebuie majorate la 4,2 milioane de tone, reflectând nivelurile importurilor din 2024 (care sunt încă cu 13% sub mediile istorice din perioada 2017-2024). În caz contrar, ca soluție de compromis, cota nu trebuie să fie mai mică de 3,2 milioane de tone pentru primul an, echivalent cu nivelurile importurilor din 2023. Aceste cifre reprezintă poziția fermă a fermierilor și cooperativelor europene, susținută de noi în calitate de membri ai organizației profesionale europene reprezentative Copa Cogeca.”

Orice majorare anuală a taxelor tarifare trebuie condiționată de o evaluare a impactului tarifelor asupra sectorului agricol al UE, a statisticilor reale ale importurilor din anul precedent, a fluctuațiilor prețurilor și a unei analize mai ample a pieței, care să fie efectuată în primul noiembrie după impunerea tarifelor și în fiecare noiembrie ulterior. AAC solicită realizarea unui studiu de impact amănunțit, care să analizeze efectele regulamentului asupra producției agricole, a prețurilor îngrășămintelor și a veniturilor fermierilor din țara noastră, dar și a impactului mai larg asupra pieței europene și a fermierilor din întreaga Uniune Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agri Trade Summit, eveniment de referință în agribusiness-ul românesc, și-a încheiat cu succes cea de-a treia ediție, care a avut loc joi – 27 februarie 2025 la Romexpo – București. Cu un număr de aproximativ 1.300 de participanți, din peste 19 țări, depășind recordul ediției anterioare, Agri Trade Summit și-a consolidat statutul de platformă esențială pentru dezvoltarea parteneriatelor strategice și promovarea inovației în sectorul agricol.

Organizat de AGRIColumn sub coordonarea lui Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, summit-ul a reunit lideri ai industriei agricole, traderi internaționali, fermieri, asociații de profil și experți în domeniu.

Evenimentul a debutat cu panelul „Lideri și expertiză”, unde au fost prezenți factori de decizie din companii de top, printre care Jean Ionescu (Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova), Octavian Canta (senior trader ADM), Mihai Niculae (manager trading și procesare BUNGE), Anahita Hamzeh (trader AGRINVEST), Reinis Bekeris (Risk Manager & Broker StoneX Financial Europe) și Alexander Bobylov (Commodities Products & Business Development EURONEXT). De asemenea, în cadrul evenimentului au fost recunoscute și „doamnele de fier” ale agribusiness-ului românesc, reprezentate de Maria Cîrjă (Marketing Manager Corteva Agriscience România & Republica Moldova), Iulia Blagu, Iris Roșculet, Oana Florea și Elena Andrei.

În cadrul dezbaterilor s-au evidențiat tendințele esențiale care vor influența sezonul agricol 2025, atât în ceea ce privește activitatea din câmp, cât și fluctuațiile piețelor internaționale de cereale.

Panelurile au adus în discuție teme de actualitate precum impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, soluții de optimizare a lanțului de aprovizionare și rolul digitalizării în agricultură.

Networking și parteneriate strategice pentru viitorul agriculturii

Pe lângă sesiunile de discuții și dezbateri, Agri Trade Summit a fost un catalizator de oportunități pentru actorii din domeniu – fermieri, distribuitori, furnizori de inputuri agricole, companii de trading și procesatori. Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ai companiilor Ecofol România, Romtextil, ING România, Comvex, Agro-Est Muntenia și PPC Energy Romania, precum și asociațiile de fermieri LAPAR, UNCSV și Clubul Fermierilor Români.

Un eveniment reper în agribusiness-ul autohton

Cu fiecare ediție, Agri Trade Summit își reafirmă misiunea de a transforma agricultura în afacere și de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem agricol performant, adaptat cerințelor pieței globale.

„Agri Trade Summit 2025 a fost un punct de întâlnire pentru cei care dau tonul în industria agricolă. Am văzut un interes crescut pentru digitalizare, inovație și sustenabilitate, ceea ce ne confirmă că România are potențialul de a deveni un jucător strategic pe piața agribusiness-ului internațional”, a declarat Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn.

AGRIColumn este o platformă de analiză și expertiză în comerțul cu cereale, oferind perspective valoroase despre piețele agricole internaționale și facilitând conexiuni strategice între actorii din industrie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 24 februarie 2025, la Bruxelles se desfășoară reuniunea Consiliului AgriFish.Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă Violeta Mușat, secretar de stat și Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR.

Punctele importante de pe ordinea de zi se referă la implementarea principiului rezistenței zonelor rurale, situația pieței, în special în urma invaziei Ucrainei.

Consiliul va discuta despre „rezistența zonelor rurale”, practica de revizuire a politicilor din perspectivă rurală pentru a se asigura că acestea sunt adecvate pentru oamenii care trăiesc și lucrează în zonele rurale. Reprezentanții statelor membre vor dezbate modalități de integrare mai eficientă a dezvoltării rurale în strategiile și fondurile UE, luând în considerare nevoile și provocările specifice ale zonelor rurale.

Pe baza informațiilor furnizate de Comisia Europeană și statele membre, participanții vor analiza evoluția piețelor agricole și a principalelor produse, un subiect recurent pe agenda Consiliului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Moment zero pentru agricultură

AGRI TRADE SUMMIT 2025: Se anunță un nou record de participare

Agri Trade Summit, cel mai important eveniment de Agri Trade din România, continuă să atragă un număr impresionant de participanți și parteneri. Până în acest moment, evenimentul a reușit să strângă peste o mie de participanți locali și regionali din 17 țări, confirmând astfel interesul crescut pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și inovația în agribusiness. Organizatorii menționează că evenimentul se va limita la un maxim de 1.300 - 1.400 de participanți.

Peste 104 sponsori, expozanți și parteneri s-au alăturat celei de-a treia ediții, sprijinind misiunea Agri Trade Summit de a aduce împreună toți actorii relevanți din industria agribusiness-ului, de la fermieri și traderi la specialiști în logistică, tehnologie și instituții financiare.

Evenimentul va avea loc pe 27 februarie 2025, la ROMEXPO, Pavilionul B1, începând cu ora 9:00. De reținut că, înregistrarea începe de la orele 8.00, avand în vedere numărul mare de participanți.

Ce aduce nou Agri Trade Summit 2025?

• O platformă unică de networking și schimb de informații, cu participarea unor jucători de top din industria agricolă.

• Un program bogat, cu speakeri de renume internațional, dezbateri și prezentări relevante pentru piața globală de agribusiness.

• Expoziții și prezentări ale celor mai noi tehnologii și soluții pentru agricultură.

• Oportunități exclusive de parteneriat și colaborare pentru fermieri, traderi, investitori și companii din lanțul agroalimentar.

Pentru mai multe informații și achiziția biletelor, accesați: https://agritradesummit.com/index.php/ro/bilete/  

Organizat de AGRIColumn, Agri Trade Summit a devenit un punct central de conexiune pentru jucătorii din industrie, consolidând poziția României ca hub regional în agribusiness.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Agri Trade Summit 2025, ediția a treia

Agri Trade Summit 2024, o ediție reușită, pentru viitorul agribusiness-ului european

Peste 500 de participanți din 14 țări la primul eveniment internațional de agribusiness din țara noastră

Corteva Agriscience este unul dintre primii zece exportatori de semințe din România¹. Fiind un partener de încredere pentru fermieri, compania internațională de știință și tehnologie agricolă le oferă soluții inovatoare care sporesc productivitatea și sustenabilitatea.

Poziția României ca principal exportator de semințe din Uniunea Europeană, conform recentelor statistici publicate de Comisia Europeană privind cerealele, reflectă puterea sectorului său agricol, care a obținut rezultate remarcabile în ciuda provocărilor climatice din ultimii ani. Țara noastră a contribuit cu 30,8% din totalul exporturilor de cereale ale UE în prima jumătate a anului de comercializare curent, între iulie 2024 și ianuarie 2025. Cu 5,1 milioane de tone de cereale exportate în total, România conduce exporturile de grâu, livrând peste 3,2 milioane de tone, și de orz cu peste 1,3 milioane de tone expediate în străinătate.

Fiind un producător internațional de semințe de top, Corteva exportă hibrizi, produși în unitatea din România, în întreaga Europă și Asia, impulsionând potențialul de export al țării. Producția din Afumați îmbunătățește capacitatea companiei de a satisface cererea internă și internațională de semințe marca Pioneer^®. În 2024, semințele produse de Corteva în România au fost exportate în 21 de țări, printre care Germania, Franța, Ungaria, Portugalia, Spania, Polonia și altele.

„La Corteva, ne angajăm să producem semințe de înaltă calitate care să răspundă cerințelor crescânde ale fermierilor din Europa și de dincolo. Producția noastră de semințe din România joacă un rol cheie în sprijinirea fermierilor cu produse fiabile și rezistente, ajutându-i să crească randamentele și să se adapteze la diversele condiții agricole. Cu un accent puternic pe inovație și calitate, semințele noastre sunt foarte căutate și contribuie la practicile agricole durabile din întreaga regiune”, a declarat Marius Bărăceanu, Unit Manager Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de procesare semințe din Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu mașini de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate de producție avansată pentru semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 180 de angajați permanenți și contractori, stația asigură un ciclu de producție pentru hibrizii Pioneer^®.

Pe măsură ce piețele agricole globale continuă să evolueze, Corteva rămâne o piatră de temelie a succesului agricol al României. Capacitatea sa de a sprijini practicile agricole durabile, consolidând în același timp poziția de lider a țării în exporturile de semințe, subliniază importanța sa strategică atât pe piețele locale, cât și pe cele europene.

^{1  Top 10 al companiilor care exportă cereale din România. Nicio firmă cu capital autohton nu se află în clasamentul celor mai mari exportatori - Business News}

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!