Pentru intervalul iulie - septembrie 2017, intențiile de angajare a forței de muncă în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit sunt cu patru puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul al II-lea al anului în curs și cu doi la sută mai slabe decât în trim. al III-lea 2016, conform celei mai noi ediții a studiului de specialitate ManpowerGroup privind perspectivele necesarului de forță de muncă.

Potrivit documentului citat, piața forței de muncă din sector va fi cel mai probabil „liniștită” în trim. al III-lea, angajatorii raportând o previziune netă de angajare de +1%.

Ca viziune generală, în raport se precizează că 28 la sută dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru.

Pe de altă parte, doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nicio schimbare, ceea ce duce la o previziune netă de angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

„Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă”, a spus Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul al III-lea al anului trecut în șase sectoare de activitate și în patru regiuni.

„Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest”, se mai arată în document.

În schimb, se mai precizează în raportul Manpower, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale.

Cele mai optimiste previziuni din trimestrul al III-lea, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de +20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est, unde previziunea este de +4%.

Traularea în exces a fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană (specie de interes economic pentru statele riverane, dar invazivă) crează probleme atât altor specii, cât și mediului, a spus ministrul tehnocrat A.I. în deschiderea celei de-a doua zi a conferinţei privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră care are loc la București.

„România și Bulgaria, la calcan, au o cotă foarte redusă pe an - 43 tone fiecare, dar în afară de calcan, care este o specie de interes economic, pentru că s-a redus foarte mult sursa, avem si șprotul, la care avem o resursă importantă. A apărut și melcul rapană pentru care există interes economic (n.r. - 8.000 tone, plafon stabilit de Ministerul Agriculturii din România), dar trebuie să avem grijă că traularea fundului (n.r. - Mării Negre) crează probleme de mediu și pentru alte specii", a afirmat oficialul guvernamental.

Cele două state membre UE aplică sistemul de cote, dar pentru o dezvoltare durabilă a resurselor la Marea Neagră, toate statele riverane ar trebui să se alinieze la aceste cerințe.

Cea mai mare parte a capturilor din Marea Neagră se încadrează în trei categorii: peşti pelagici, demersali şi anadromi. În fiecare dintre aceste categorii, peste 90 % din volumul capturilor este reprezentat de câteva specii principale. De asemenea, mai multe specii de moluşte sunt capturate în Marea Neagră.

Peştii pelagici, în special tipurile de mici dimensiuni consumatoare de plancton, sunt speciile cele mai abundente din Marea Neagră.

Pentru pescuit, principala specie vizată este hamsia (Engraulis encrasicolus), care, începând din 1970 a reprezentat în mod constant mai mult de jumătate din volumul total al debarcărilor (până la 75 % în 1995). Şprotul (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus mediterraneus), pălămida (Sarda sarda) şi lufarul (Pomatomus saltatrix) sunt peşti pelagici importanţi sub aspectul valorii comerciale. Evoluţia capturilor sugerează redresarea parţială a speciilor pelagice majore după colapsul pescuitului din 1991.

Cele mai importante specii de peşti demersali sunt calcanul (Psetta maxima), bacaliarul (Merlangius merlangus), rechinul (sau câinele de mare Squalus acanthias), barbunul şi barbunul roşu (Mullus barbatus, M. surmuletus), precum şi patru specii din familia Mugilidae. Media capturilor totale pentru aceste specii de peşti demersali s-a diminuat în mod clar după anul 2000.

Speciile anadrome din Marea Neagră includ scrumbia (Alosa pontica) şi trei specii de sturioni (Acipenser gueldenstaedtii, Acipenser stellatus şi Huso huso). În ceea ce priveşte volumul capturilor, peştii anadromi ocupă ultimul loc, dar valoarea lor economică ridicată le asigură un rol important în structura resurselor marine. Stocurile de peşti anadromi constau în principal din populaţiile Dunării. Capturile anuale de peşti anadromi au scăzut semnificativ între anii 1996-2005, comparativ cu perioada precedentă. După capturile reduse din 1999 a urmat o tendinţă de creştere
a capturilor anuale, în special din cauza redresării scrumbiei.

Dintre moluşte, midia (Mytilus galloprovincialis), alte specii de scoici (Chamelea gallina, Tapes spp.) şi melcul de mare (Rapana) au cea mai mare valoare comercială. Primele două categorii sunt capturate în special în Turcia, în timp ce ultima este pescuită în toate ţările de la Marea Neagră. Capturile de moluşte între anii 1996-2005 arată o tendinţă în creştere.