perdele forestiere - REVISTA FERMIERULUI

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) anunță că a devenit membru European Agroforestry Federation (EURAF), organizație europeană recunoscută pentru implicarea activă în politici și proiecte europene care vizează domeniul agroforestier.

European Agroforestry Federation (EURAF) a fost înființată ca ONG în Franța, în 2012, și își derulează activitățile din Bruxelles, reprezentând asociațiile agroforestiere din 23 de țări, între care state membre ale Uniunii Europene, Elveția, Serbia, Ucraina, Marea Britanie și Israel.

Organizația numără peste 600 de membri individuali activi în mediul academic și în sectorul agricol/agroforestier, fermieri, consilieri agricoli și cetățeni interesați de acest domeniu.

„România are una dintre cele mai mari zone agricole din Europa și poate juca un rol crucial în contribuția la obiectivele UE de producție alimentară sustenabilă, realizată în condiții prietenoase cu mediul. Suntem încântați să le urăm bun venit colegilor din România reprezentați de LAPAR, cel mai nou membru EURAF”, a declarat Judit Csikvari, președinte EURAF.

Vicepreședintele EURAF, Patrick Worms, a completat: Organizația noastră reunește o diversitate de membri, cu toții fascinați și interesați de interacțiunea dintre arbori, culturi agricole și animale. În contextul provocărilor cauzate de schimbările climatice, concluzia analizelor științifice devine inevitabilă: sistemele agrosilvice sunt viitorul!”.

 

Sistemele agrosilvice, soluții pentru mediu și agricultură

 

Printre principalele direcții de acțiune ale EURAF se numără implicarea în analiza politicilor europene și elaborarea de recomandări privind politicile care vizează domeniul agroforestier; activități de diseminare și networking pentru agrosilvicultură, agricultură sau silvicultură; colaborarea cu toate părțile interesate pentru a maximiza impactul activităților proiectelor derulate.

În calitate de asociație-umbrelă ce reprezintă comunitatea agrosilvică din UE, EURAF are asigurată participarea la cinci dintre grupurile de dialog civil la nivelul Uniunii Europene: Planurile strategice PAC și aspectele orizontale, Mediul și schimbările climatice, Producția animalieră, Agricultura ecologică, Aspectele internaționale ale agriculturii.

Organizația face parte, de asemenea, din DG ENV-DG AGRI „Platforma părților interesate din domeniul agroforestier și forestier”.

Cu ocazia aderării LAPAR la federația europeană EURAF, Nicu Vasile, președintele Ligii, a transmis: „Ne bucurăm că prin parteneriatul cu EURAF avem oportunitatea să reprezentăm domeniul agroforestier din România. Împreună, suntem convinși că vom derula proiecte valoroase pentru România, cu implicații la nivel european, pentru a promova folosirea arborilor în ferme și a dezvolta și consolida domeniul agroforestier în țara noastră, în condițiile în care este bine știut că România avea una dintre cele mai extinse rețele de perdele forestiere la nivel european”.

Liliana Piron, director executiv LAPAR a punctat faptul că, devenind membru EURAF, fermierii vor avea acces la resursele organizației, la grupurile de lucru, la informații și bune practici. „Sunt aspecte care vor contribui semnificativ la modul în care lucrăm și la demersurile de reprezentare și comunicare pe care le facem la nivelul autorităților pentru a promova obiectivele legate de sectorul agroforestier. Un exemplu în acest sens îl reprezintă informarea fermierilor și autorităților locale cu privire la fondurile și condițiile pentru înființarea de perdele de protecție, care sunt prevăzute ca investiții în PNRR, pentru că Submăsura 8.1 din PNDR nu mai este în vigoare”, arată Liliana Piron.

EURAF derulează în mod curent cinci proiecte Horizon Europe, în timp ce membrii EURAF sunt implicați în peste 30 de proiecte regionale la nivelul Uniunii Europene. Cele cinci proiecte Horizon Europe vizează strategii privind diminuarea și adaptarea la schimbările climatice (DISTENDER), obiectivele privind clima, biodiversitatea și sustenabilitatea fermelor (DigitAF), alianțe pentru reziliența afacerilor agricole și forestiere în bazinul mediteraneean (ResAlliance), construirea încrederii într-o agricultură credibilă a carbonului în sol în UE (CREDIBLE), precum și implementarea soluțiilor ecosistemice privind îmbunătățirea solului și subsolului (DeepHorizon).

EURAF interacționează cu fermieri din toată Europa în cadrul „Farmers Engagement Technical Group” (FETG) și colaborează îndeaproape cu cadre universitare de top în domeniul agroforestier, care fac parte din Comitetul Științific al organizației.

„Asociațiile și societățile comerciale din agricultură, precum și persoanele fizice care sunt interesate și active în domeniul agroforestier și care doresc să devină membri EURAF în România, prin LAPAR, sunt invitate să solicite mai multe informații prin e-mail transmis la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., a precizat Liliana Piron.

*****

LAPAR este o organizație profesională, neguvernamentală și independentă, constituită în anul 2001 prin asocierea voluntară între asociații profesionale și societăți comerciale. LAPAR reprezintă interesele producătorilor agricoli în relația cu instituțiile Administrației centrale, precum și cu alte asociații și federații, interne și internaționale, responsabile cu gestionarea politicilor și programelor pentru agricultură, respectiv cu atragerea fondurilor destinate activității din agricultură. LAPAR este co-fondator Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membru fondator OIPA Cereale și membru în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru informații suplimentare vizitați site-ul: www.lapar.ro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Asociația „Plantăm fapte bune în România”, alături de studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB), marchează Ziua Internațională a Pădurilor – 21 martie - cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească. Această acțiune este susținută de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole, contribuind astfel la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură. În cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de un hectar pe un teren cu un sol depreciat.

puieti2

„Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de „Plantăm fapte bune în România”, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție”, a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, specializarea Silvicultură).

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile.

puieti3

La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

„Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire a fost precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu a susținut-o pentru studenții participanți.

puieti4

*****

Din 2011, Asociația „Plantăm fapte bune în România” a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMVB are șapte facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

În cadrul Pactului verde european, Comisia Europeană propune o nouă strategie privind solul, care să asigure refacerea, reziliența și protejarea adecvată a tuturor solurilor europene. Totodată, CE propune noi norme menite să stopeze defrișările.

 

Sporirea cantității de carbon din sol în terenurile agricole

 

Miercuri, 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie a UE privind solul, o inițiativă importantă în cadrul Pactului verde european și al Strategiei Uniunii Europene în domeniul biodiversității pentru 2030 care vizează combaterea crizei climatice și a celei legate de biodiversitate. Solurile sănătoase constituie baza a 95% din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25% din biodiversitatea din întreaga lume și reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă.

În prezent, 70% din solurile din UE nu se află într-o stare bună. Strategia stabilește un cadru care prevede măsuri concrete pentru protecția, refacerea și utilizarea durabilă a solurilor și propune un set de măsuri voluntare și de măsuri obligatorii din punct de vedere juridic. Această strategie vizează sporirea cantității de carbon din sol în terenurile agricole, combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, precum și asigurarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele solului vor fi sănătoase.

În strategie se afirmă că este necesar ca în UE solul să beneficieze de același nivel de protecție ca cel prevăzut pentru apă, mediul marin și aer. În acest scop se va elabora o nouă propunere de act legislativ privind sănătatea solului, care va fi prezentată până în 2023, în urma unei evaluări a impactului și a unei ample consultări a părților interesate și a statelor membre.

 

Pe piața UE vor fi autorizate doar produse care nu contribuie la defrișări și la degradarea pădurilor la nivel mondial

 

Comisia Europeană propune, de asemenea, un nou regulament menit să stopeze defrișările și degradarea pădurilor de care UE este răspunzătoare.

Numai în perioada 1990- 2020, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. Noile norme propuse ar garanta că produsele pe care cetățenii UE le cumpără, le utilizează și le consumă pe piața UE nu contribuie la defrișările și la degradarea pădurilor la nivel mondial. Principalul factor care contribuie la aceste procese este extinderea terenurilor agricole, în scopul producerii unor materii prime (soia, carne de vită, ulei de palmier, lemn, cacao și cafea) și a unora dintre produsele derivate ale acestora.

Regulamentul stabilește norme privind obligația de diligență pe care trebuie să le respecte întreprinderile care doresc să introducă pe piața UE aceste materii prime, în vederea asigurării faptului că pe piața UE sunt autorizate numai produsele legale și care nu contribuie la defrișări. CE va utiliza un sistem de evaluare comparativă pentru a analiza țările și nivelul lor de risc de defrișări și de degradare a pădurilor generat de materiile prime care intră sub incidența regulamentului.

Prin promovarea consumului de produse care nu contribuie la defrișări și prin reducerea impactului UE asupra defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, se preconizează că noile norme vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și declinul biodiversității. Prin urmare, combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor va avea impact pozitiv asupra comunităților locale, inclusiv asupra celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi populațiile indigene, care depind în mare măsură de ecosistemele forestiere.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Pentru a câștiga lupta purtată la nivel mondial împotriva crizei climatice și a celei legate de biodiversitate, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a acționa atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Regulamentul nostru privind defrișările răspunde apelurilor cetățenilor de a reduce la minimum contribuția europeană la defrișări și de a promova consumul durabil”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Luni, 06 Septembrie 2021 13:12

Un fermier informat este un fermier puternic

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a lansat seria conferințelor organizate în contextul campaniei de promovare a măsurilor delegate de AFIR către APIA, în cadrul PNDR 2014 – 2020. Campania include zece sesiuni de informare și se desfășoară în perioada 31 august – 6 octombrie 2021 în județele Ilfov, Cluj, Alba, Maramureș, Tulcea, Brașov, Buzău, Hunedoara, Caraș-Severin și Olt.

Principalele obiective ale campaniei vizează:

  • Promovarea oportunităților de finanțare, prin intermediul măsurilor din PNDR 2014-2020;

  • Creșterea gradului de vizibilitate a sprijinului financiar european acordat prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și de conștientizare cu privire la modul de accesare a măsurilor de mediu și climă;

  • Maximizarea eficienței în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală.

Campania se adresează beneficiarilor finanțării măsurilor implementate de APIA din FEADR, respectiv: 

  • Măsura 10 – Agromediu şi climă;

  • Măsura 11 – Agricultură ecologică;

  • Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale;

  • Măsura 14 – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor;

  • Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite;

  • Măsura 15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 

Publicat în Comunicate

Joi, 1 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit, la sediul Prefecturii județului Constanța, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Din nou, fermierii dobrogeni i-au prezentat oficialului guvernamental situația critică cu care se confruntă agricultorii afectați de secetă, precizând încă o dată importanța alocării de fonduri pentru acordarea despăgubirilor. Ministrul a promis că se vor găsi resursele necesare cu ocazia rectificărilor viitoare.

„Au fost dezbătute subiecte de interes pentru fermierii dobrogeni nemulțumiți față de neincluderea în bugetul anului 2021 a sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul 2020 și față de alocările privind reabilitarea sistemului de irigații. Dialogul a fost unul constructiv, bazat pe propuneri și proiecte concrete, primind confirmarea că s-a înțeles într-un final că zona Dobrogea a fost și este cea mai calamitată la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare și tocmai de aceea are nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații”, a povestit Theodor Ichim, președintele APAD.

Ministrul Agriculturii a spus că va extinde zona de viabilitate astfel încât organizațiile de utilizatori de apă din Dobrogea să poată fi eligibili în cadrul sesiunilor de proiecte cu finanțare europeană, dar și a alocării de fonduri pentru reabilitarea sistemului de irigații prin intermediul Planului Național de Reziliență și Relansare. Astfel, urmează ca APAD să devină membru în cadrul Consiliului de Filială al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Constanța, dar și al Comisiei de Management care contribuie la elaborarea ghidurilor de finanțare, în vederea îmbunătățirii procedurii de evaluare, cât și a introducerii de criterii de eligibilitate echitabile, care să permită utilizatorilor de apă din Constanța să acceseze fonduri europene, ținându-se cont de gradul de ariditate al zonelor de proveniență a proiectelor ce se vor depune pe noua perioadă de programare 2021-2027.

Au fost propuse măsuri de modificare a Legii 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, în sensul declarării sistemelor de irigații de utilitate publică și de interes național, concomitent cu debirocratizarea și simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construire, urmând ca aceste subiecte să fie dezbătute atât la nivel de CSAT, cât și în Camera Deputaților, unde există deja o inițiativă legislativă în dezbatere.

APAD a solicitat ministrului reglementarea condițiilor asigurărilor din domeniul agriculturii, primind confirmarea reprezentanților MADR de a intermedia și de a realiza întâlniri periodice cu reprezentanții asigurătorilor și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în scopul susținerii proiectelor propuse și a identificării celor mai bune soluții de reglementare.

„APAD continuă să monitorizeze implementarea promisiunilor, a măsurilor și proiectelor la nivelul Dobrogei, susținând soluții concrete, aplicate specificului zonei noastre, fiind conștienți că doar irigațiile în Dobrogea, alături de măsurile complementare de combatere a eroziunii solului (împăduriri și perdele forestiere), vor asigura premisele unei agriculturi durabile în Dobrogea”, a punctat Theodor Ichim.

Fermierii constănțeni au fost cei mai afectați de seceta pedologică de anul trecut, iar expunerea lor la acest risc climatic crește în fiecare an, susține ministrul Adrian Oros. „Dacă în 2020 s-au găsit fonduri din bugetul național pentru a sprijini, parțial, fermierii afectați, suntem conștienți că o astfel de abordare nu poate fi sustenabilă și trebuie să fim proactivi în ceea ce privește combaterea secetei. Din păcate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a avut o astfel de abordare, ba chiar, prin pasivitate, a încurajat degradarea sistemului național de irigații, inclusiv în județul Constanța. Fermierii constănțeni au subliniat necesitatea refacerii urgente a sistemului de irigații și au venit cu foarte multe propuneri atât pentru a facilita această reconstrucție a sistemului principal, cât și în ceea ce privește viitoarea utilizare efectivă. Toate sugestiile vor fi atent analizate, iar cele viabile vor fi implementate”, a transmis oficialul MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 3 august – 11 decembrie 2020, se depun cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenție 5E – Promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Alocarea financiară pentru sesiunea 05/2020 este de 10.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a angajamentului, este de 7.000.000 euro.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de împădurire de la Garda Forestieră. După avizarea proiectului tehnic de împădurire de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului, despre care am scris și găsiți detalii aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4599-s-a-aprobat-ghidul-solicitantului-pentru-schema-de-ajutor-de-stat-care-vizeaza-si-infiintarea-de-perdele-forestiere.html.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 840/2018 şi prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 68/2020 și este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție parțial/final aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

  • Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;
  • Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.

Publicat în Știri

Vara lui 2020 s-a anunțat a fi una dificilă pentru agricultori, începând încă din toamna lui 2019, urmată de o primăvară uscată. Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat la finele lunii mai că România are calamitate de secetă peste un milion de hectare de culturi agricole. Cel mai afectat județ este Constanța, cu 416.000 ha calamitate și irigate doar 13.000 ha. Agricultorii au nevoie de susținere, irigații și planuri concrete pentru a face față schimbărilor climatice și altor amenințări.

Pandemia împreună cu seceta i-au adus pe agricultorii români într-o situație extrem de sensibilă. De la inginerii constănțeni Dumitru Manole și Valentin Petre am aflat ce fac în noua realitate, dacă vom mai avea sau nu cereale în acest an, lipsit de precipitații până spre luna iunie și fără posibilitatea de a iriga în majoritatea zonelor agricole ale țării.

Dumitru Manole studiază de zeci de ani acest fenomen, seceta, și implicit influența perdelelor forestiere asupra culturilor agricole, chiar și într-un an ca acesta. Spune că nici acum 74 de ani nu a trecut România printr-o astfel de perioadă. „Istoria spune că la 1660, pe timpul lui Ștefăniță Vodă, din cauza secetei, oamenii mâncau trestie, papură și de aia i-a rămas numele de Papură Vodă. Observ că cele 484.000 de hectare de teren arabil ale județului Constanța, dintre care 194.000 de hectare sunt cultivate cu grâu și 60.000 de hectare cu orz și orzoaică, nu prea interesează pe nimeni. Ori această resursă extraordinară este dinamică în contribuția la PIB care era o țintă, de 6,5%, acum 8%. Dar, după cum se poate observa, majoritatea suprafețelor este calamitată, după cum se vede în arealul perdelelor forestiere pe care le-am hulit”, ne-a zis Dumitru Manole, pe când vizitam la Amzacea o solă de 120 de hectare cultivată cu grâu, a exploatației agricole a inginerului constănțean. El ne-a povestit cum, pe la 1921, prin Decret regal al regelui Ferdinand, nu s-au mai plantat perdele forestiere, dar că începând din 2007 s-a ocupat de acest aspect și a ținut simpozioane pe tema „Dobrogea în contextul deșertificării”. „Am plantat 14 hectare de perdele forestiere și nici până acum, în SAPS, plata unică pe suprafață, nu primesc subvenție pentru ele!”, exclamă Dumitru Manole.

E nevoie de perdele forestiere!

Problema este că din suprafața cultivată, 90% a fost declarată calamitată. Întrebarea sa este unde sunt cele zece hectare necalamitate. „Din suta de hectare mi-au lăsat zece hectare, iar restul de 90 de hectare sunt calamitate! Eu întreb: unde sunt cele 10 hectare necalamitate din 100 ha? Or, să fim serioși, pentru că spunea Albert Einstein «cea mai mare criză e criza de incompetență!». De ce? Pentru că eu trebuie să aplic procentul de 90% la toată suprafața, dar se referă la producția care urmează a fi realizată. Să înțeleagă toată lumea!”, exclamă Dumitru Manole, care ne-a arătat o solă pe care se vede lipsa perdelelor forestiere. Timp de 30 de ani nu s-a plantat nimic și asta îi afectează acum pe toți agricultorii. „Perdelele forestiere care erau în județul Constanța până în 1962, când a început programul de desțelenire și redarea către circuitul agricol a celor 4.084 de hectare, erau scuturi împotriva deșertificării și a secetei pe care anul 2020 o înscrie nemaipomenit. În toamna lui 2019, care și el a fost un an secetos, am adunat din octombrie până în decembrie 81 mm de apă, iar de la 1 ianuarie până la 9 iunie n-am avut decât 120 mm. De ce am făcut referire la 2019? Noi am trăit ani de zile pe baza a ceea ce se acumula în lunile de toamnă. Or, fiind secetoase, nu am mai avut rezervă de apă în sol”, arată fermierul, care adaugă că această cantitate de 200 mm de precipitații și cu temperaturile de 32° C ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea. Lipsa apei se traduce în migrație mai târziu și atenția trebuie sporită pentru a securiza generațiile viitoare.

Calamități de până la 100% și în arealul Costinești

Valentin Petre spune că și în arealul Costinești unde își desfășoară activitatea se confruntă cu aceeași situație și că influența mării, despre care se spune că mai aduce câte o ploicică, este doar un mit. „În condiții normale, poate mai aveam niște beneficii, dar în condițiile acestui an sunt declarate calamitate culturile între 90% și 100%, ca și la domnul Manole. Sper, dacă tot ajungem la calamități, să se stabilească odată despăgubirile și să ajungă banii cât mai repede la fermieri, pentru că anul acesta avem mare nevoie”, ne-a spus fermierul.

Valentin Petre a înființat circa 700 de hectare cu grâu și circa 200 de hectare cu orz și orzoaică, cu un procent de calamitate între 90% și 100%. Astfel, și el are estimat că de pe zece hectare va obține o medie de producție de cinci tone.

Se vehiculează despăgubiri ce nu reflectă realitatea

Fermierilor care au suferit pierderi din cauza secetei li s-a promis că vor primi o sumă forfetară, iar schema de despăgubire va fi notificată la Comisia Europeană.

„Ministerul a făcut Ordinul 97 în 2020, cu toate că trebuia făcut din 2017. Constatăm pagubele. Ca să putem să despăgubim, trebuie să avem o centralizare a suprafețelor afectate de calamități și după aceea cu siguranță vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europeană și vom acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier, o să acordăm o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit pierderi generate de secetă”, a afirmat secretarul de stat din MADR Emil Dumitru.

În prezent, avem Legea antisecetă aprobată în Parlamentul României prin care se stabilesc procentele de despăgubire din valoarea investiției făcute de fermier într-o cultură, plus o extindere până la 18 luni a împrumuturilor sau a datoriilor pe care le au fermierii către bănci. S-au vehiculat mai multe ipoteze din partea Ministerului Agriculturii. Una este calcularea investiției la nivel de țară, cu cifre de la 150 de euro până la 170 euro/ha de cultură înființată și calamitată, fără a se avea în vedere procentul de calamitate și investițiile făcute de fermieri. „În momentul în care am depus acele înștiințări, au venit comisiile formate din reprezentantul Direcției Agricole și cel al APIA, împreună cu Primăriile de pe raza unde avem terenurile agricole; dânșii au venit cu niște sume, 2.400 și ceva de lei la grâu, 2.300 și ceva de lei la orz, din care s-au stabilit acele procente de despăgubire. Sperăm ca măcar aceste sume să ne fie rambursate sau măcar să se ia în calcul, să știm că avem ceva de primit”, a specificat Valentin Petre, care subliniază că dincolo de pierderea culturilor, au de plătit furnizorii de inputuri și să achiziționeze sămânță pentru a reînsămânța, plus creditele sau leasingurile existente.

Despăgubiri conforme cu producția, nu cu suprafața

Dumitru Manole ne spune că nu este simplu să faci aceste calculații. Un motiv îl reprezintă faptul că fenomenul de secetă pedologică extremă nu a fost, în toate arealele geografice ale României, de o asemenea agresivitate ca în județul Constanța. Dar chiar și doar la nivelul unui județ, diferențele sunt mari între areale, în Constanța existând zone unde se produc undeva la două tone de grâu pe hectar.

Apoi, sunt diferențe mari între sumele cheltuite de fiecare fermier în parte pentru un hectar. „În condițiile exploatației noastre, cheltuielile din toamnă, mă refer la producția neterminată, au fost 2.011 lei pe hectar, care au inclus: lucrările de pregătire, sămânță, semănat, aplicare pesticide, tratament sămânță. Am ajuns până la data de 1 aprilie – dincolo de care n-am mai aplicat tehnologie pentru că nu mai aveam de ce –, când aceste cheltuieli au ajuns undeva la 2.800 de lei. La care trebuie să adăugăm arenda, al cărei contract are caracter executoriu. Eu am spus să aplicăm o arendă liniară, 800 de lei – cu toate că sunt foarte multe situații cu 1.000 de lei, cu 1.200 lei, de la caz la caz – și în felul ăsta la cei 2.800 se adaugă 800, fac 3.600 lei, care înmulțit cu 70% ce prevede legea, ne dă o sumă”, arată specialistul, care a propus o altă schemă de calcul. „Dar am o altă propunere, care e mult mai ușor de realizat: luăm producția medie realizată în ultimii trei ani la nivelul fiecărui județ, o înmulțim cu prețul mediu de vânzare. Și, ca să fiu mai la subiect, bunăoară în Constanța producția medie pe ultimii trei ani a fost de 5.011 kg/ha la grâu, înmulțită cu prețul stabilit de specialiști, dar zicem acum un preț de 680 de lei, că așa s-a vândut – și atunci ne dă undeva o cifră de 3.411 lei. Înmulțit cu 70% vezi cât rămâne”, a continuat Dumitru Manole, subliniind că toate sumele vehiculate până acum de autorități sunt departe de a fi un sprijin real pentru fermieri. Trebuie păstrată stabilitatea exploatațiilor agricole din România, iar sumele trebuie să țină cont de realitățile din teren.

Irigațiile au devenit obligatorii

În acest moment, după datele Direcției Agricole Județene, în Constanța sunt aproximativ 480.000 de hectare, din care s-au înființat în toamnă 194.000 de hectare cu grâu și 60.000 de hectare cu orz și orzoaică. Adică 254.000 de hectare de cereale păioase de toamnă.

Oficial, sunt declarate calamitate circa 1.300.000 de hectare la nivel național, din 2.800.000 de hectare. Soluția? Irigațiile! „Dar în Constanța, din 194.000 de hectare cu grâu, eu spun că 170.000 de hectare sunt calamitate în diverse procente. Am organizat două asociații de udători acum doi, a apărut ordinul de ministru și nici până acum nu a ieșit preluarea patrimoniului de la ANIF – care, scuzați-mă, nici nu mai există! Dar hai să trecem la fapte mai repede, nu la vorbe, birocrație, pentru că uite ce e în 2020!”, ne-a spus Dumitru Manole supărat că acum 30 de ani, pe când la Amzacea existau echipamente de irigații de ultimă tehnologie, lipsea apa, pentru că „cineva a spus atunci la Stația Basarab Pădure că mai bine importăm grâu decât să plătesc energie electrică”.

Schimbările climatice progresează, iar agricultura nu se poate limita la apa venită din ploaie. „Ultimul an în care s-a irigat în zona noastră a fost 2003. Dar de atunci, a fost distrus progresiv tot sistemul de irigații, nu mai există”, a spus și Valentin Petre, care a avut recent o întâlnire cu cei de la ANIF Constanța, pentru a demara înființarea unei Organizații a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații. „Sunt de acord că trebuie să înceapă de jos (programul pentru irigații, n.r.), și de la noi de la fermieri, să începem să facem peste tot aceste asociații de udători. Dar mai departe urmează și partea guvernanților, în care ar trebui să se investească în canalele principale, să le impermeabilizăm, să investească în stațiile de pompare. Apoi și noi, cu ajutorul banilor europeni, putem să refacem instalațiile secundare, să le luăm de la zero, pentru că nu mai există absolut deloc. Tot ce a fost – antene, vane, hidranți – a fost smuls din pământ, dar nu de către noi, de fermieri, care am încercat fără succes să le păzim, să le protejăm”, a completat Valentin Petre.

Tristețea agricultorilor este cu atât mai mare cu cât în vecinătate se află canalul Dunăre–Marea Neagră.

La nivelul întregii țări se irigă în prezent, potrivit ministrului Adrian Oros, 222.121 de hectare.

Județele cu cele mai mari suprafețe calamitate:

-         Constanța: 416.000 ha

-         Tulcea: 129.000 ha

-         Ialomița: 123.000 ha

-         Brăila: 97.000 ha

-         Buzău: 75.000 ha

-         Galați: 61.000 ha

Suprafețe irigate în cele mai calamitate județe:

-         Constanța: 13.000 ha

-         Tulcea: 13.000 ha

-         Ialomița 25.000 ha

-         Brăila 100.000 ha

-         Buzău 7.000 ha

-         Galați 27.000 ha

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică poate fi consultat aici:  detalii proiect (pdf)

Despre cuantumul despăgubirilor pentru fiecare cultură am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4564-despagubirile-pentru-seceta-in-septembrie-intre-772-lei-ha-si-1-002-lei-ha.html

 Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Lecția dură oferită de secetă anul acesta i-a făcut pe fermierii din vestul țării să se gândească la soluții individuale pentru sisteme de irigații. Conform informațiilor oferite de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, din cele aproximativ trei milioane de hectare care erau irigate în România înainte de 1989, în momentul de față ar mai putea beneficia de apă doar vreo 600.000 de hectare, dar în mod real se irigă ceva mai mult de 130.000 de hectare. Restul, până la opt milioane de hectare cât are arabilul României, așteaptă mila naturii pentru a avea apă.

Deși zona de vest a țării se bucură de o mare tradiție în ceea ce privește lucrările de îmbunătățiri funciare, seceta și-a spus din plin cuvântul. Mare parte a amenajărilor hidrografice din Câmpia de Vest vizează sisteme de îndiguire și canale de desecare. Suprafața potențial irigabilă la începutul anilor `90 era de 34.114 hectare, cu mult sub necesarul de apă al zonei. Pe măsură ce „timpul democrației” s-a scurs, această capacitate minusculă de irigare a devenit nefuncțională. Pompele energofage au fost mâncate de rugină, iar canalele năpădite de bălării.

În aceste condiții, sunt tot mai mulți fermierii care consideră că ajutorul cel mai consistent pe care l-ar putea primi din partea statului ar fi apa pentru irigații.

Ioan Ciceo, fermier Grabaț – Timiș: „Canalele există. Trebuie curățate și cu niște pompe moderne se pot umple cu apă sau chiar se pot gândi lacuri mari pe lângă Bega sau Mureș, unde se pot pompa cantități mari de apă, de care să putem beneficia în anii secetoși.”

Apa se poate stoca

Ioan Ciceo de la Grabaț (Timiș) are o fermă de peste o mie de hectare și se află la aproximativ 25 km de râurile Bega și Mureș. „Dacă aș avea sursa de apă, mi-aș face singur investițiile. Ar fi bine dacă și Mureșul, și Bega ar trece pe la capătul parcelei, atunci ne-am ajuta singuri, n-am mai avea nevoie de mila statului. Trebuie gândite strategii pe termen lung și niște investiții pe care Ministerul Agriculturii ar trebui să le facă pentru a aduce apa. Apa se poate stoca. La ora actuală, există tehnologie să duci apa până în vârful muntelui, darămite pe câmp. Se poate aduce pe canale sau, mai modern, prin conducte de capacitate mare. Canalele există. Ele trebuie curățate și se pot înfolia cu membrane de cauciuc, să nu se piardă apa. Cu niște pompe moderne, se pot umple cu apă sau chiar se pot gândi lacuri mari pe lângă Bega sau Mureș, unde se pot pompa cantități mari de apă, de care să putem beneficia în anii secetoși. Noi nu producem numai pentru noi, producem pentru economia țării. Dacă am avea apă, am putea obține producții mai mari. Încă de la semănat, am putea merge pe densități mai mari și, chiar dacă nu plouă, apăsăm pe buton și dăm drumul la apă”, arată fermierul timișean.

Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin: „Ne gândim la un sistem de colectare a apei și la un sistem de irigații propriu. Ca să aduci apă de la Mureș pe canalele noastre este imposibil. Singura soluție viabilă pe care o avem este aceea de a decolmata bălțile pe care le avem pe teritoriul nostru.”

SCDA Lovrin, sistem de irigații propriu și perdele forestiere

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin, un sistem propriu de irigare ar putea prinde contur chiar de anul acesta, măcar pe hârtie. „La Lovrin, dacă nu vom face irigații, vom avea probleme. Ne gândim la un sistem de colectare a apei și la un sistem de irigații propriu. Stațiunea nu a fost gândită cu un sistem de irigații, iar ca să aduci apă de la Mureș pe canalele noastre este practic imposibil. Singura soluție viabilă pe care o avem este aceea de a decolmata bălțile pe care le avem pe teritoriul nostru. Să sperăm că decolmatându-le vom ajunge la pânza de apă freatică și vom reuși să acumulăm cantități suficiente de apă, deși pânza freatică a scăzut foarte mult în ultimul timp. Anul acesta, vom scrie un proiect pe fonduri europene prin care să irigăm măcar parcelele de teren de la Gotlob. Acolo, avem aproximativ 400 de hectare grupate, afectate cam pe patru hectare de sărătură, pe care în anii ploioși băltește. Ne gândim ca prin proiect să excavăm acea zonă, până vom ajunge la apă, și, în paralel, să creăm un sistem de perdele forestiere. Vom pompa apa prin tuburi subterane până la marginile parcelelor, de unde să putem iriga. Sper ca până în luna octombrie să depunem proiectul și de la anul să ne apucăm de treabă”, a precizat directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga.

Cosmin Micu, fermier Mănăștur – Arad: „S-ar putea gândi, așa cum am făcut și eu, niște sisteme de irigare cu lacuri de acumulare. Din păcate, nu există o măsură pe actualul PNDR care să ne sprijine să ne putem face propriile sisteme de irigații.”

Culturi salvate de lacuri de acumulare

La Mănăștur, în județul Arad, tânărul fermier Cosmin Micu nu a mai așteptat  bunăvoința statului și a transformat deja un ogaș care traversa ferma de peste o mie de hectare într-o acumulare hidrografică importantă, care la această oră este în măsură să asigure cantitatea de apă necesară măcar în parte culturilor. „Mă gândesc la o soluție pentru irigat încă din 2017. Am început să decolmatez în zonele joase pentru a acumula apa necesară. Am reușit să acumulez undeva în jur de 20.000 – 30.000 de metri cubi de apă, dar mă gândesc să acumulez până la 500.000 de metri cubi pentru a fi asigurat în situații de secetă. Anul acesta, pe repede-nainte am irigat 50 ha de grâu. Am reușit să aplic cam 30 l/mp și grâul arată foarte bine. Unde nu am reușit să aduc apă, grâul s-a uscat în proporție de 20%”, ne-a spus fermierul arădean.

Programul de irigații gândit de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se bazează pe reabilitarea fostului sistem național de irigații, care nu cuprinde însă și zona de vest a țării. În aceste condiții, Cosmin Micu consideră salvatoare sistemele individuale de irigat, adaptate la nevoile fiecărei ferme: „N-o să poți să irigi toată România cu apă din Dunăre sau cu apă din Prut, pentru că nu te afli în zona respectivă. Atunci s-ar putea gândi, așa cum am făcut și eu, niște sisteme de irigare cu lacuri de acumulare. Foarte multe bălți din Banat s-au astupat, s-au colmatat și au crescut buruienile pe ele. Cred că dacă ar fi decolmatate, ar avea un aport important în ceea ce privește irigațiile. S-ar putea planta pomi în jurul bălților și s-ar crea un microclimat în zonele respective. Am observat că acolo unde am săpat, au apărut egrete, dar se poate practica pe viitor și pescuitul. Din păcate, nu există o măsură pe actualul PNDR care să ne sprijine să ne putem face propriile sisteme de irigații. Noi nu suntem în OUAI-uri, pentru că nu ne aflăm pe o zonă în care au fost sisteme de irigat, așa că am rămas pe dinafară. E păcat să avem atâtea cursuri de apă și noi să ne plângem că suferim de secetă. Nu este normal. În Arad avem Mureșul, avem Crișul, avem numeroase pârâuri care se revarsă aproape an de an când plouă mai mult. Nu putem să ne facem că nu observăm asta. Noi suferim de lipsa apei, în timp ce cursurile noastre de apă fie se deversează aiurea, fie irigă terenuri prin alte țări”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fermierul Gheorghe Albu, a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia de apă în zona Dobrogei și a precizat că seceta este într-atât de mare, încât riscurile de a compromite culturile de cereale sunt majore.

„Dobrogea, astăzi, este împărțită într-o zonă de secetă care pornește din centrul său și se duce până spre Negru Vodă, precum și o zonă în care, cât de cât, sunt precipitații moderate, și anume în partea de nord. Nici acolo însă îndeajuns, pentru că precipitațiile pe timp de vară sunt (...) neuniforme – plouă până la marginea drumului, plouă mai mult în altă parte și, la ora actuală, se vede lipsa de apă.

Riscăm să compromitem suprafețele de cereale, de grâu și de orz. Acum este nevoie de foarte multă apă. Pe noi ne-au ocolit precipitațiile, încât dacă scap cheile de la mașină, acolo, la parcelă, în craterele care s-au format din cauza secetei, se duc și nici cu cazmaua nu le mai poți recupera”, a menționat Albu în cadrul unei conferințe dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, eveniment care a avut loc, în perioada 25-27 mai 2017, la Eforie Nord.

Conform propriilor afirmații, în cadrul exploatației sale, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase din Constanța, același Gheorghe Albu, a plantat circa 1,2 milioane de salcâmi, adică aproape 200 ha împădurite, totul pentru a dezvolta un sistem de perdele forestiere, necesare revigorării arealului pedoclimatic local, puternic afectat de seceta din ultimii ani.

El s-a plâns însă că statul vede salcâmul ca specie invazivă și, astfel, nu poate încasa plățile europene pe Zona de Interes Ecologic și nici pe suprafață. Asta nu l-a oprit însă din demersurile sale de reîmpădurire.

„Avem Legea 289 a perdelelor forestiere, avem Legea 46 a Codului Silvic. Toate acestea ne dau cadrul legal prin care noi putem înființa perdele forestiere. Problema este că România nu are încă cadastrul general și orice acțiune de genul acesta presupune schimbarea destinației terenului respectiv, trecut de la arabil la teren împădurit; neavând cadastru, este foarte greu. Noi am riscat la Viișoara și am ales o procedură mai simplă, în sensul că, prin act notarial, am luat acordul proprietarilor de teren de a ne lăsa să înființăm aceste perdele forestiere și nu le-am aruncat din avion, nu le-am aruncat așa, fără o gândire logică. (...) Aceste perdele forestiere sunt amplasate după niște calcule științifice și, totodată, după cum ne-a permis organizarea teritoriului, că nu vedeam cu perdelele pe jumătatea parcelei, ele trebuiau să fie la delimitarea de drumuri.

La Viișoara avem plantați circa 1,2 milioane de arbori, care înseamnă aproape 200 ha împădurite. Și, pentru că noi zicem că am făcut o treabă bună, totuși ne-au sancționat, în sensul că ne-au tăiat subvențiile, iar suprafețele acoperite cu perdele forestiere din salcâm nu primesc nici plata pe suprafață, nici plata pe Zona de Interes Ecologic (ZIE). Am înțeles că rămâne la latitudinea statului român să ia această decizie pentru că, la acea perioadă, când a fost aprobat un regulament european, când s-a cerut punctul de vedere al României, funcționarii publici de atunci au transmis Comisiei Europene ca salcâmul să fie scos de la plata subvenției din două motive: că este invaziv și că nu este indigen. Că ar fi invaziv, noi am demonstrat la Viișoara că niciun salcâm nu «a trecut» drumul. Că nu este indigen, sunt alte specii care sunt eligibile la plată – Paulownia, plopul alb, salcia, iar eu cred că mai indigen este salcâmul decât Paulownia sau celelalte specii forestiere”, a adăugat Albu.

Conform aprecierilor exprimate de șefa ANM, Elena Mateescu, în cadrul aceleiași conferințe, Dobrogea rămâne regiunea agricolă cu un caracter al precipitațiilor puternic deficitar.

„Iată, la nivelul perioadei actuale climatice de referință, doar 412 litri pe metrul pătrat pe an reprezintă un regim pluviometric puternic deficitar, ceea ce este total insuficient pentru asigurarea cerințelor optime la nivelul culturilor agricole, dar mai ales atunci când nu sunt distribuite uniform, conform cerințelor în vegetație”, a declarat Mateescu.

Domnia sa a mai explicat că proiecțiile climatice viitoare indică veri mai calde, mai secetoase, dar și perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte, care pot genera la nivel local inundații rapide, generate de ploi cu cantități de 20 de litri pe metrul pătrat în mai puțin de 24 de ore.

„Chiar și în lunile de vară putem avea, în condițiile în care se estimează cantități de 40-60 de litri pe metrul pătrat, este posibil ca această cantitate să se înregistreze într-o singură ploaie. Luna să fie considerată climatologic vorbind o lună bună sau chiar excedentară, depinde de zona în care ne aflăm, dar în restul perioadei să nu avem precipitații și, de fapt, pentru agricultură, această perioadă să fie considerată excesiv de secetoasă”, a mai punctat directorul ANM.

Datele agregate de către specialiștii agrometeo din cadrul ANM relevă că vara lui 2017 indică temperaturi medii apropiate de normele climatologice în general în luna iunie, dar se observă pentru lunile iulie și august valori mai ridicate, în special pentru partea de sud-est și cea  de sud, și chiar de vest a României, acolo unde și deficitul de precipitații înregistrează valori ridicate.

„Pentru lunile iulie și august vorbim de cantități, în general, sub 20 sau 40 de litri pe metrul pătrat și chiar pentru luna iunie, considerată cea mai ploioasă lună a anului, sub 60 de litri pe metrul pătrat, ceea ce, în condițiile în care, culturile prășitoare înregistrează un consum mare de apă, undeva între 80-120 de litri pe metrul pătrat, în această perioadă, depinzând, sigur, de soi și gradul de rezistență a acestora la temperaturile ridicate și la deficitul de apă. De asemenea, înseamnă cantități reduse, care pe fondul deja al unui deficit acumulat anterior, poate să însemne, la sfârșitul lunii iunie-iulie-august, în profilul de sol 0-100 cm, accentuarea fenomenului de secetă în bună parte din țară, dar mai ales în partea de sud, sud-est și est a României”, a concluzionat Mateescu.

Marea majoritate a celor care activează în agricultură își doresc ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.

În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista