Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.

Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

Asociaţia Profesională a Ciobanilor (APC), organizație nou-formată în luna aprilie de către opt membri fondatori, solicită autorităţilor modificarea modului în care sunt atribuite păşunile în România, astfel încât acestea să nu mai intre pe mâinile grupurilor de interese.

„Cea mai dureroasă problemă a fermierilor din sectoarele ovin, caprin şi bovin este problema păşunatului. Este vorba de păşunile de şes, colinare, montane şi de modul în care au fost şi sunt atribuite. Ne priveşte mult acest lucru pentru că noi, ciobanii de rând, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai vrem ca păşunile să fie date celor care nu deţin animale. Nu mai vrem ca păşunile să fie date grupurilor de interese. Nu mai vrem să fie date pe crotalii şi pe adeverinţe false de animale. Vrem să stopăm hoţia şi furtul din România. Dacă nu vom face cât de repede acest lucru păşunile din România se vor degrada. Ciobanii din ţară care ştiu cum se dau păşunile nu îşi mai pot ţine animalele. Se distruge sectorul”, a precizat, luni, 6 mai 2019, preşedintele Asociaţiei, Daniel Petrescu, crescător de ovine din Argeş, citat de Agerpres.

Potrivit precizărilor acestuia, cifrele legate de sectorul ovin, inclusiv cele transmise la Bruxelles, sunt „nereale şi neadevărate”, iar ciobanii sunt forţaţi să renunţe la animale din această cauză.

„Cifrele care sunt redactate, inclusiv la Bruxelles, sunt cifre nereale şi neadevărate şi avem probe şi dovezi de care nimeni nu vrea să ţină cont. De aceea noi, ciobanii, suntem nevoiţi să renunţăm la animale, să le sacrificăm şi să le vindem pe preţuri derizorii care nu s-au întâlnit niciodată în România, şi mă refer la carne, brânză şi lână. Este foarte gravă situaţia”, a continuat Petrescu.

Conducerea noii asociații afirmă că legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale fie să solicite sume exorbitante care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, fie să acorde unor grupuri de interese, care nu deţin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe păşune.

În acest sens, soluţia asociaţiei pentru rezolvarea acestei probleme vizează încheierea unor contracte-tip la nivel naţional pentru ca autorităţile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive şi să existe o aplicare unitară la nivel naţional. Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA şi ANZ pentru păşunile declarate pe suprafaţă să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în păşune, pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Tot cu ocazia conferinței, șeful APC a precizat că autorităţile locale solicită sume care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, care ajung la 1.600 de lei pe hectar de păşune.

„Legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine, caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale să solicite sume exorbitante, care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafată. Suntem puşi în situaţia în care păşunile sunt scoase la licitaţie, suntem nevoiţi să licităm noi, fermierii, între noi, iar nimeni din România să nu decidă ca preţul pe hectar să ajungă la un barem, spre exemplu preţul a ajuns şi la 1.600 de lei pe hectar de păşune”, a menționat Petrescu în cadrul aceleiași conferinţe de presă, citat de Mediafax.

Vineri, 5 aprilie 2019, lua ființă Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice, astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC au anunțat luni modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației și au lansat o dezbatere reală despre viitorul sectorului, nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, au anunțat fondatorii APC.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor membre, după Regatul Unit, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, cu un total de 11,485 milioane de capete, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cu excepţia anului 2010, aceste efective au înregistrat creşteri în fiecare an, în 2017 fiind consemnate cu 36,6% mai multe oi şi capre faţă de anul 2006.

Nu mai puțin de 36.000 de miei au fost vânduți la export de către crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, principalele destinații fiind Italia, Grecia, Germania, Franţa, Croaţia şi Bulgaria, conform comunicatului de presă remis, joi, 25 aprilie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Citește și: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3922-raport-animals-international-mieii-romanesti-de-pasti-sufera-o-tortura-ingrozitoare-si-inutila.html

De la debutul lunii în curs, în cele trei abatoare autorizate din judeţ au fost tăiaţi 19.762 de miei, de la care s-au obţinut circa 218.000 kilograme de carne, 60% din această cantitate fiind exportată în Franţa, Italia şi Germania.

În aceeaşi perioadă, au fost examinaţi şi certificaţi, în vederea efectuării de schimburi comunitare, un număr de 23.662 miei, pentru următoarele destinaţii: Italia - 11.660 de capete, Grecia - 8.822 de capete, Croaţia - 1.200 de capete, Germania - 1.185 de capete şi Bulgaria - 795 de capete.

DSVSA Bistriţa-Năsăud a autorizat un singur centru de sacrificare cu activitate temporară, în municipiul Bistriţa, unde, până la această dată, au fost sacrificaţi circa 200 de miei. Centrul va funcţiona până vineri, 26 aprilie, la ora 17:00.

Au fost efectuate, în plus, 95 de controale la diverşi agenţi economici, ocazie cu care au fost aplicate nouă amenzi, în valoare de peste 39.000 de lei, respectiv două avertismente, şi au fost retrase de la comercializare, spre distrugere, 19 kilograme de carne de miel, circa 4 kilograme de produse din carne, peste 1.000 de ouă şi 3,5 kilograme de condimente.

În preajma Paștelui catolic, crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud au reuşit să comercializeze, intracomunitar, circa 15.000 de miei în viu, conform datelor comunicate marţi, 16 aprilie 2019, de către şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Ioan Bogolin.

Similar cu situația de anul trecut, majoritatea solicitărilor au fost din Italia, stat membru al Uniunii Europene către care au plecat, până la această dată, peste 8.400 de miei. Restul au fost vânduți în Grecia, Germania, Bulgaria şi Croaţia.

Șeful DSVSA Bistriţa-Năsăud, citat de Agerpres, se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor să crească în zilele următoare şi să continue până înainte de sărbătorile pascale ortodoxe.

Prețul previzionat pentru un kilogram de carne de miel în viu ar urma să varieze în intervalul 12-14 lei în perioada premergătoare Sărbătorilor de Paști, în creștere față de nivelul actual de 9-12 lei/kg, în funcție de zonă, a afirmat Mary Pană, preşedinta Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), miercuri, 10 aprilie 2019, în cadrul conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Carnii.ro.

Șefa ACEBOP a adăugat că pentru sectorul ovinelor reprezintă o problemă continuarea exportului de animale vii, iar abatorizarea să cunoască un reviriment.

„Ceea ce este negativ pe acest sector al ovinelor este că se continuă exportul de animale vii, iar abatorizarea a scăzut cu aproximativ 32,8 la sută. Vindem în continuare materie primă, fără să ne gândim că am câștiga mai bine vânzând produse cu valoare adăugată. Avem contracte cu Libia, urmează Iordania și Iranul”, a mai spus Pană.

Pe de altă parte, ea consideră că „nu este normal ca de ani de zile, abatoarele să facă prețul și să joace piața cum vor”.

ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 locuri de muncă în sector.

Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va demara procedurile legale pentru desemnarea unei entităţi juridice, de drept public sau privat, responsabilă cu gestionarea bazei naţionale de date a clasificării carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi ale anumitor categorii de animale vii, este anunțul făcut de instituția amintită.

Preţurile de piaţă ale carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel naţional şi raportate, iar clasele pentru înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naţionale de preţuri, precizează MADR.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenţia de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entităţi, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu: gestionarea bazei naţionale de date a clasificării şi a sistemului informatic aferent acestei activităţi; colectarea săptămânală de la agenţiile de clasificare a carcaselor şi de la clasificatorii de carcase independenţi, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informaţiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea preţurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a preţurilor acestora şi a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naţionale de preţuri, raportarea acestora către autoritatea competentă", se arată în comunicatul MADR.

Totodată, noua entitate va organiza cursurile de formare profesională pentru obţinerea certificatelor de calificare sau de absolvire şi/sau a certificatelor de competenţe profesionale pentru ocupaţia de clasificator carcase, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind formarea profesională a adulţilor, cu respectarea standardului ocupaţional aprobat, şi va elibera atestatele pentru această calificare.

Nu în ultimul rând, se va ocupa de administrarea Registrului de evidenţă al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obţinut atestatul pentru ocupaţia de clasificator carcase pentru speciile porcine şi/sau bovine şi/sau ovine.

În vederea îndeplinirii obiectivelor precizate, entităţile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine şi ovine, efectuate la nivelul întregii ţări, precum şi posibilitatea implementării unui program software şi a unor aplicaţii informatice care realizează rapoarte detaliate privind aceasta activitate.

O societate comercială din judeţul Prahova, cu o vastă experienţă în creşterea animalelor şi exportul de animale vii, care a realizat colaborări cu agenţi economici din ţări membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi din Orientul Mijlociu, ar urma să exporte primii tauri de carne în Republica Iran, este anunțul făcut miercuri, 27 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Demersul survine ca urmare a faptului că membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) au primit o primă ofertă de achiziţie pentru 3.000 de capete de tauri de carne din Iran, iar în perioada următoare oferta va crește semnificativ.

„În urma eforturilor Guvernului României şi a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluţie îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine. Ca urmare a negocierilor purtate între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA) şi Organizaţia Veterinară a Iranului, s-a ajuns la un acord privind termenii şi condiţiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export”, se precizează într-un document de presă.

Acțiunile au fost iniţiate de ambele părţi, iar în perioada următoare o delegaţie a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuţiilor în vederea semnării contractului şi vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor şi a condiţiilor de întreţinere a acestora.

În data de 17 februarie, MADR anunţa că a fost deschisă piaţa de export de ovine cu Republica Iran, iar România va putea exporta carne de oaie şi ovine vii. În acest context, s-a estimat că în jur de 800.000 de capete de ovine vor pleca în termen de şase luni către această destinaţie.

Potrivit sursei citate, în data de 4 februarie 2019 a intrat în Iran primul transport de 20 de tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potenţial mare de dezvoltare. Exportatorul, o societate comercială din Bacău, va continua colaborarea cu agenţii economici din Iran, purtându-se discuţii despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană. În perioada următoare, estimările arată un export de circa 1.000 de tone lunar.

Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

După o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Conform statisticilor INS, informații date publicității vineri, 11 ianuarie 2019, în luna noiembrie a anului trecut, față de octombrie 2018, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă s-au majorate la bovine şi a scăzut la porcine, ovine, caprine şi păsări.

Concret, sacrificările au crescut la bovine cu 7,8%, iar la porcine au scăzut cu 6,7%. În plus, la ovine şi caprine scăderile au fost cu 12,2%, iar la păsări cu 3,7%.

În ceea ce priveşte greutatea în carcasă, conform datelor INS, în intervalul de referinţă, în cazul bovinelor au fost înregistrate creşteri de 9,2%, dar au fost scăderi la porcine (-4,2%), ovine şi caprine (-15,2%), respectiv la păsări (-5,7%).

Noiembrie 2018 față de noiembrie 2017, reversul medaliei

În contrapartidă, față de aceeași lună a anului 2017, în noiembrie 2018, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au scăzut la bovine cu 15,4% și s-au majorat la porcine cu 4,4%, la ovine și caprine cu 13,9%, respectiv la păsări cu 10,7%.

Tot în noiembrie anul trecut, comparativ cu aceeaşi lună a lui 2017, s-au înregistrat scăderi la greutatea în carcasă la bovine, cu 12,7%, în timp ce la porcine a crescut cu 10,7%, la ovine şi caprine cu 14,5% şi la păsări cu 10%.

În contextul apariției situației epidemiologice deosebite, cauzată de apariția și evoluția pentru prima dată în Europa, în Bulgaria, a pestei micilor rumegătoare, secția Medicină veterinară a ASAS a transmis la redacție un articol amplu, actualizat, despre această boală virală foarte gravă care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice și sălbatice, foarte contagioasă și cu o evoluție foarte severă, terminată prin exitus în propoție de 80 - 100%.

Potrivit documentului primit la redacție, denumirea sub care această boală este consemnată în literatura și documentele oficiale internaționale este de Peste des Petits Ruminants, dar este cunoscută și sub denumirile de Small Ruminants Plague, Pest of Small Ruminants și Ovine Rinderpest.

Clinic, aceasta se caracterizează prin evoluție de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră și tulburări generale, digestive și respiratorii, iar morfopatologic, prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.

PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de Gargadennec L. și Lalanne A. în Coasta de Fildeș, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferențe clinice și epidemiologice față de evoluția pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură și cu care putea fi confundată. Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietățile agentului etiologc, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebește genetic și antigenic.

Agentul etiologic al PMR face parte din familia Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus, specia cu denumirea oficială de Peste-des-petits ruminants virus. Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm și genom linear. Virusul este foarte asemănător antigenic cu cel al pestei bovine. Are o rezistență relativ redusă la acțiunea agenților fizici și chimici, fiind distrus în 60 de minute la 50 de grade Celsius, cu o perioadă de înjumătățire de două ore la 37 de grade Celsius. Este distrus de ph-ul ≤ 4 sau ≥ de11. Este foarte sensibil la alcool, fenol și la majoritatea substanțelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 h, iar refrigerarea și congelarea îl conservă.

Inițial, s-a crezut că distribuția geografică a bolii se limitează la anumite teritorii din Africa și Asia, dar în anii care au urmat s-a văzut că PMR se extinde, relativ lent, dar implacabil, astfel că în cei 75 de ani care au trecut de la prima semnalare a bolii, aceasta cuprinsese teritorii aparținând tot atâtor țări.

În prezent, PMR este endemică în peste 70 de țări, cele mai multe din Africa, Orientul Mijlociu, China și India, ultima fiind cel mai grav afectată, întrucât deține și cele mai mari efective de capre și oi. S-a apreciat că din cele aproximativ 1,8 miliarde rumegătoare mici existente la nivel global, actualmente aproximativ 1,12 miliarde se găsesc în zone cu risc de apariție a PRM. În această situație, după 2010, India, OIE și FAO au demarat programe ambițiose de cercetare, la care s-au mai adăugat cu fonduri UE și fundația deținută de Bill și Melinda Gates.

PMR, aproape de granițele României

În Europa, PMR nu a fost semnalată până anul acesta, când, în data de 23 iunie, primul focar a fost depsitat în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de granița cu Turcia, și apoi alte două focare, ceea ce a pus pe jar serviciile veterinare din toată Europa. Au fost sacrificate în vederea distrugerii peste 4000 de rumegătoare mici, s-a instituit carantină și o zonă de protecție, ceea ce a stârnit proteste ale deținătorilor. După doar câteve ore de la acestea, prim ministrul Boyko Borissov a ordonat demiterea ministrului-adjunct și a altor câțiva oficiali, pentru gestionarea defectuoasă a situației. Grație măsurilor drastice întreprinse, până la data redactării prezentului material se pare că nu au mai apărut noi focare.

De asemenea, și în România, în județele aflate la frontiera cu Bulgaria, au fost întreprinse măsurile de prevenire adecvate.

Receptivitate și surse de infecție

„Se pare că cele mai receptive la PMR sunt caprinele domestice, la care boala are cea mai severă evoluție, cu cea mai mare mortalitate și contagiozitate, urmate de diversele rase de ovine. Rasele pitice și animalele tinere sunt cele mai sensibile. Speciile sălbatice de rumegătoare mici sunt de asemenea receptive, dar despre sensibilitatea acestora persistă încă multe necunoscute”, scriu specialiștii ASAS.

Cert este că PMR a fost diagnosticată și la mai multe asemenea specii, aflate în grădini zoologice. Este posibil ca, în anumite zone, fauna silvatică reprezentată de unele specii de ongulate, de rumegătoare mici, să se constituie ca rezervor de infecție, dar observațiile existente au relevat că în focarele cercetate sursa de infecție exterioară a constituit-o de regulă alte animale domestice, aflate în perioada de incubație sau în timpul bolii, care elimină cantități mari de virus, în special prin secrețiile oculare, nazale și digestive și în timpul tusei.

Se cunoaște prea puțin despre spectrul speciilor de animale sălbatice sensibile la infecția cu virusul PMR, dar se pare că numărul lor este foarte mare. Este important că în cazul acestora nu este vorba doar de alte rumegătoare mici (gazele,căprioare), ci și de ongulate mari (cămile, bovine, bubaline), și chiar de alte specii, ca de exemplu leul asiatic. Transmiterea bolii se face cel mai ușor direct, prin contactul strâns dintre animalele bolnave și cele sănătoase, dar și indirect, prin aerosoli sau, mult mai puțin eficient, prin intermediul surselor secundare, a solului, apelor, furajelor sau diverselor obiecte contaminate de animalele infectate aflate în imediata vecinătate, în migrație sau transhumanță.

Eficiența mai scăzută a transmiterii pe aceste căi se datorează rezistenței scăzute a virusului aflat în mediul ambiant, față de acțiunea factorilor fizici și chimici (2,8 ). Au fost descrise și rare episoade de PMR, cu extindere limitată la bubaline și cămile, iar la taurine și porcine au fost depistate infecții inaparente clinic, dar ne contagioase (2). Animalele infectate elimină virusul în timpul incubației și al bolii, prin toate secrețiile și excrețiile, dar nu rămân purtătoare de virus de lungă durată.

PMR poate îmbrăca forme endemice sau epidemice, cu morbiditate de până la 90-100% și cu mortalitate de până la 50% la animalele adulte și de până la 100% la cele tinere, mai ridicată în formele epidemice și mai redusă în formele endemice.

Există și o oarecare sezonalitate, cu o dinamică ceva mai pronunțată în sezoanele mai reci și mai umede, dar poate apărea oricând în cursul anului.

Tabloul clinic

Perioada de incubație este de 4-6 zile, dar poate fi și de numai 3 zile sau de 10 zile. Evoluția clinică predominantă este supraacută sau acută la tineret, dar la animalele adulte apar frecvent forme subacute sau chiar fruste și inaparente.

Forma supraacută, cel mai frecvent întâlnită la tineretul caprin sub vârsta de 4 luni, are o evoluție scurtă, de numai 5-6 zile, care debutează cu febră, anorexie, depresie, catar oculo-nazal, tuse, se continuă cu diaree gravă și apoi survine moartea, practic în toate cazurile.

Forma acută este forma caracteristică a bolii. Debutează cu febră, acompaniată de prostrație, anorexie și jetaj sero-mucos, care apoi devine muco-purulent, obstruând căile respiratorii. Pe mucoasa bucală apar ulcerații, focare necrotice și pseudo-membranoase, care determină hipersalivație și halenă. Apar apoi manifestări de dispnee, cu tuse uscată sau grasă și o diaree profuză, epuizantă. Moartea survine în hipotermie, într-o stare de deshidratare și emaciere, după 6-10 zile, în majoritatea cazurilor. La exemplarele care supraviețuiesc, urmează o lungă perioadă de convalescență.

Forma subacută se întâlnește la animalele mai rezistente, la care prezintă simptome asemănătoare cu forma acută, dar mai puțin severe, cu o durată ceva mai lungă și cu mai mare procent de supraviețuire.

Există și evoluții cu simptome foarte șterse, limitate la erupții pe mucoasele aparente, sau chiar fără niciun fel de semne clinice distinctive, dar cu pozitivare serologică.

Tabloul morfopatologic

Leziunile consemnate la examenul necropsic sunt destul de asemănătoare cu cele observate la bovine, în cazul infecției cu virusul pestei bovine. În afară de leziunile de pe mucoase, sesizabile și la examenul clinic, la necropsie se mai pot găsi hemoragii, ulcere și necroze de-a lungul tubului digestiv, în special în intestinul gros, afectând inclusiv plăcile Peyer (mai puțin prestomacele), uneori sub formă de benzi longitudinale în special în regiunile ileocecală și cecocolică; bronhopneumonie cu pleurite; limfonodurile sunt edemațiate, iar splina și ficatul sunt mărite în volum. Cadavrele sunt deshidratate și emaciate, cu urme evidente de diaree.

La examenul histologic se pot observa hiperplazia reticuloendotelială și incluzii intranucleare și intracitoplasmatice.

Diagnostic

Diagnosticul prezumptiv are în vedere diferențierea anatomo-clinică și epidemiologică față de infecția cu virusul pestei bovine la ovine, bluetongue, ectima contagioasă, febra catarală malignă, febra aftoasă, pleuropneumonia contagioasă a caprelor, pasteureloză ș.a. Dată fiind importanța acestei boli, asemănările cu alte boli și riscurile pe care le incumbă, la apariția pentru prima dată a suspiciunii de PMR într-o țară sau teritoriu, confirmarea diagnosticului prin metode de laborator este indispensabilă și urgentă. În acest scop se recoltează și se expediază la laborator , în condiții de refrigerare: probe de sânge integral, pe EDTA, preferabil de la animale cu forme incipiente; secreții și segmente de membrane exfoliate de la nivelul leziunilor de pe mucoase; flacoane cu sânge coagulat pentru exprimarea serului, recoltate de la animalele cu formele cele mai vechi de boală. Ambalate în flacoane cu soluție-tampon formolizată se trimit limfonoduri mezenterice și mediastinale și fragmente din splină și pulmoni cu leziuni.

În laborator există o paletă foarte largă de teste specifice, dintre care unele dedicate formelor recente, care urmăresc evidențierea virusului (imunodifuzia în gel de agar, imunelectroforeza cantitativă, ELISA, reverstranscriptaza PCR și alte tehnici de PCR, IF,izolarea pe culturi celulare renale de fetus ovin, de pulmon sau pe culturi celulare standardizate Vero, precum și prin evidențierea EC pe monostrat de culturi celulare) , iar alte teste sunt dedicate formelor de boală mai vechi de 12-14 zile, prin care se urmărește evidențiere anticorpilor specifici, prin metode serologice (ELISA de competiție, SN și mai ales tehnica de virusneutralizare, pentru care există acum o metodă standardizată).

Tratament

Fiind vorba de o viroză, desigur că PMR nu beneficiază de un tratament specific, dar tratamentul cu unele antibiotice sau chimioterapice cu spectru larg de acțiune poate preveni infecțiile bacteriene secundare sau să amelioreze evoluția clinică a bolii.

Profilaxia specifică

Datorită faptului că virusul PMR este bun imunogen, lăsând o imunitate solidă după trecerea prin boală, care induce autosterilizarea în timp, au putut fi create și vaccinuri eficace. Pentru început au fost utilizate vaccinuri heteroloage, preparate din tulpini atenuate de virus al pestei bovine (PB), dată fiind similitudinea antigenică dintre virusurile PB și PMR.

După câțiva ani s-a renunțat la acestea, deși conferă o imunitate bună contra PMR, tocmai din cauza similitudinii antigenice dintre cele două virusuri, care putea să inducă cofuzii în monitorizare programului de eradicare a PB. Între timp s-a lucrat pentru obținerea unui vaccin omolog, prin atenuarea unei tulpini patogene, prin pasaje repetate pe culturi celulare Vero. Primul astfel de vaccin a fost produs și folosit cu succes pentru prima dată în Africa, și apoi și în alte țări, dar pentru India a fost creat un alt vaccin, similar, însă cu o sușă autohtonă, deși între diversele tulpini de virus din cadrul speciei virale există o bună imunitate încrucișată.

Totuși, studiile făcute prin testul de seroneutralizare încrucișată au arătat că tulpinile vaccinale de virus PMR sunt foarte asemănătoare antigenic cu sușele izolate din cazuri de infecție naturală, dar nu identice. Asemenea vaccinuri au fost puse pe piață, dar utilizarea lor trebuie făcută cu discernământ, deoarece înrudirea antigenică a virusului PMR cu virusul PB poate genera erori în diagnosticul și supravegherea serologică a ambelor boli, iar utilizarea lor preventivă fără discernământ într-un teritoriu indemn poate să mascheze momentul apariției primelor cazuri de infecție naturală.

Mai concret, testele serologice folosite astăzi pentru supravegherea statusului efectivelor nu disting între anticorpii postvaccinali și cei postinfecțioși. Pentru acest motiv s-au făcut și se continuă eforturile pentru perfectarea unor noi vaccinuri comerciale, marcate, cu tulpini atenuate sau inactivate, care să înlăture acest neajuns Toate vaccinurile atenuate existente astăzi, liofilizate, produc o imunitate foarte puternică, transmisă prin anticorpi si progenilor, din care cauză aceștia nu pot fi vaccinați înainte de vârsta de 3-4 luni.

Profilaxie generală și control

PMR este cel mai mult răspândită și produce cele mai mari pierderi în țările și regiunile în care există cea mai mare densitate de caprine și ovine. Boala se răspândește cel mai adesea nu prin intermediul surselor secundare, ci cu ocazia mișcărilor de animale receptive, a transhumanței, târgurilor și în general a comerțului cu asemenea animale. În cazul importurilor, controlul serologic și carantina sunt obligatorii.

FAO a recomandat ca în zonele de risc intens să se facă permanent o supraveghere serologică a tuturor efectivelor, cu introducerea vaccinării acolo unde se impune, în virtutea unor programe concepute cu consultarea și sprijinul unor organisme internaționale competente, care să evite risipa de fonduri. În acest sens trebuie să se aibă în vedere statutul diferit al regiunilor și efectivelor analizate, ca fiind a) libere, b) libere dar amenințate, sau c) cu evoluție endemică de PMR. În cazul ultimelor, obiectivul propus de FAO a fost eradicarea PMR până în 2020.

De asemenea s-a recomandat ca de-a lungul frontierelor în țările cu risc epidemiologic să se instituie zone în care să se aplice screening serologic și/sau vaccinare de necesitate. În scopul utilizării judicioase a fondurilor s-a recomandat, acolo unde este cazul, utilizarea de vaccinuri bivalente sau polivalente.

Cu toate că pesta bovină (PB) a fost eradicată oficial încă din 2011 la nivel global, o întrebare la care nu s-a primit încă un răspuns definitiv este dacă ar trebui sau nu să fie cuprinse și bovinele în campaniile de vaccinare contra PMR cu scopul eradicării acesteia la ovine, dat fiind faptul că virusul PMR produce infecții subclinice și la bovine, ceea ce ridică problema rolului posibil al bovinelor în întreținerea lanțul epidemiologic al PMR.

Având în vedere succesul important obținut în eradicarea PB, pe baza recomandărilor OIE și FAO, trebuie avută în vedere parcurgerea conceptuală a unui traseu similar și pentru eradicarea PMR, cu șanse mari de succes, avându-se în vedere că, în cazul PMR există și câteva avantaje, comparativ cu situația din PB, care ar facilita atingerea obiectivului. În primă instanță, nu se pune problema unei pluralități antigenice între tulpinile patogene și cele vaccinale. Apoi, toate vaccinurile atenuate conferă imunitate pe viață, ceea ce însemnează că fiecare animal trebuie vaccinat doar o singură dată. Nu în ultimul rând, difuzarea PMR nu se face cu aceeași ușurință ca în PB. Transmiterea se face de regulă prin contact direct, iar virusul eliminat în mediu rezistă puțin (se pare că nu mai mult de patru zile) la acțiunea nocivă a factorilor fizici și chimici din mediul ambiant.

Un program judicios de eradicare trebuie făcut prin cooperarea țărilor vecine interesate, cu asigurarea ab initio a tuturor fondurilor necesare pentru următorii trei ani, deoarece întreruperea la un moment dat a programului, din lipsă de fonduri, ar putea duce la compromiterea întregului program.