ovine - REVISTA FERMIERULUI

Prezenţa Escherichiei Coli (E-Coli) verotoxigenă a fost confirmată în cel puțin 38 de probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (prin teste de sanitație), dintr-un total de 69 de probe depistate pozitiv, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.

Conform Planului Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei E-Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine animală, acțiune care a avut loc în perioada 16 Mai – 30 Decembrie 2016, controalele au generat buletine care au confirmat în scris prezenţa bacteriei la 69 de probe (dintr-un număr total de 1.484).

„În perioada menţionată, buletinele de analiză au confirmat prezenţa Escherichiei Coli verotoxigenă la 69 de probe prelevate din: lapte crud bovină, fermă, județ Alba; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Călăraşi; mici vită oaie, hypermarket, judeţ Teleorman; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă din cârnaţi Pleşcoi uscaţi Valmar, județ Mureş; probă din pastă de mici, hypermarket, judeţ Gorj; probă din pasta de mici vită oaie, supermarket, județ Caras Severin; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud; probă din pastrama din piept de oaie, hipermarket, judeţ Braşov; probă din carne vită, măcelărie, județ Bucureşti; probă sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Cluj; probă din pastă de mici vită porc, carmangerie, judeţ Bucureşti; probă din produsul brânză de vaci, centru prelucrare lapte integrat, judeţ Ialomiţa; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitatie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de bovină, abator, judeţ Suceava; carne tocată vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea; cârnaţi amestec subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă recoltată din produsul pasta de mici speciala, restaurant, județ Caras Severin; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, județ Bistrița Nasăud; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrița Nasăud; probă recoltată din produsul telemea oaie, județ Olt; probă recoltată din lapte crud bovina, ferma, județ Prahova; probă recoltată din produsul mici vită oaie, restaurant, județ Giurgiu; probă recoltată din produsul caș proaspăt, centru prelucrare lapte, județ Vaslui; probă recoltată din produsul carne tocată vită, carmangerie, județ Iași; probă recoltata de pe suprafata carcasei de ovine (teste de sanitatie), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carnati carne vita oaie, supermarket, județ Dambovița; probă recoltată din produsul lapte crud vaca, ferma, județ Dolj; probă recoltata din produsul mici vita porc, carmangerie, județ Maramureș; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, județ Gorj; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Vâlcea; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Sibiu; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timis; probă recoltată din produsul carne porc vita, supermarket, județ Vâlcea; probă recoltată din produsul pasta de mici refrigerati, carmangerie, judet Teleorman; probă recoltată din produsul cascaval, magazin alimentar, judet Teleorman; 3 probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Bistrița Năsăud; probă recoltată de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul mici porc vita, supermarket, județ Tulcea; probă recoltată din produsul pasta de mici, carmangerie, Bucuresti; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul hamburger, supermarket, judet Gorj; probă recoltată din produsul pasta de mici vita oaie, supermarket, judet Iași; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, judet Timiș”, se precizează în documentul de presă.

La finele anului trecut, tot pe acest subiect, DSVSA Sibiu declara presei: „Faptul că se găsește această Escherichia Coli Veteroxigenă pe carcase nu este nici pe departe o situație care să impună tratamentul ei ca fiind o criză sau cu adresabilitate maximă la sănătatea publică și imediată. Parametrii aceștia sunt foarte utili în a analiza eficiența sau igiena fluxului tehnologic, nu neapărat calitatea cărnii. Ca urmare a faptului că a fost identificată această Escherichia Coli Verotoxigenă nu a impus la nivelul operatorului economic decât o reanalizare a parametrului igenic în ceea ce înseamnă fluxul tehnologic”.

Din motive lesne de înțeles, numele operatorilor nu au fost niciodată devoalate de către oficialii DSVSA din țară, chiar dacă li s-a solicitat acest lucru nu o dată de presa din țară.

Ca exemplu, am încercat să căutăm pe site-ul DSVSA Timiș informațiile la care ANSVSA face referire, însă nu am reușit să găsim detaliile privind „măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari”, conform celor de mai jos: „Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri au fost făcute publice şi postate pe pagina de web a fiecărei direcţii”.

Conform actelor normative în vigoare, autoritățile de controal în domeniu nu pot dezvălui numele societăților comerciale unde sunt depistate nereguli. Cu toate acestea, transparența în astfel de situații au putea preveni numeroase probleme în rândul consumatorilor.

Publicat în Zootehnie

În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.

Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.

„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.

Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.

„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”

El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.

„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.

„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro

Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.

Publicat în Zootehnie

Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.

În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.

Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.

În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.

„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.

O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.

Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care, an de an, vizitatorii Agromalim se așteaptă la noutăți din partea expozanților, lucruri „mai bune și mai frumoase”, și în 2016, NHR Agropartners a venit cu un element de noutate, și anume promovarea utilajelor daneze DALBO, a spus Monika Puiu, managing director, NHR Agropartners.

Pe lângă asta, cei care au călcat pragul târgului, au putut vedea gama nouă a Deutz Fahr, utilaje care vor fi comercializate și în 2017, a adăugat ea. În plus, șefa NHR Agropartners recomandă achiziția de utilaje noi în detrimentul celor la mâna a II-a, provenite din Occident și de care fermierii de acolo nu mai au nevoie.

„Noi am venit la Agromalim 2016 cu gama nouă Deutz Fahr ce va fi și anul viitor, ce avem deja pe stoc. Mai avem nou un utilaj din Danemarca pe care îl promovăm în România din anul acesta: DALBO. Fiecare furnizor încearcă în fiecare an să facă ceva mai bun, mai frumos, mai nou; așa încercăm și noi”, a spus Puiu în deschiderea târgului arădean. „Eu zic că nu mai merită să fie achiziționat un utilaj de mâna a II-a dacă dezvoltarea fermei necesită un utilaj nou, cu finanțare pe mai mulți ani (maximum șapte) și al cărui avans este mic; dobânzi avantajoase. Vorbim de o investiție în utilaje noi, mai performante, cu garanție. Eu sper că nu se termină, dar se reduce achiziția de utilaje la mâna a II-a din Occident de care fermierii de acolo nu mai au nevoie. Ideea conform căreia vor face treabă bună și aici, eu nu cred în ea. Ce nu mai este bun pentru ei, nici pentru noi nu mai este bun”.

Monika Puiu a mai afirmat că, în vestul țării, cantitatea de apă în sol a fost mai mare, drept pentru care fermierii de acolo au avut un apetit mai mare pentru investiții. Chiar și așa, campania de extindere a NHR Agropartners este atât către vestul României, dar și către sud și est.

„Ce observ aici – a plouat destul de bine, fermierii stau mult mai bine decât în sud sau în est, pofta de investiții este mai mare, iar noi ne extindem în ambele direcții. În ceea ce privește fermierii mari mereu am fost orientați, dar în zonă sunt și fermieri mai mici pentru care avem oferte bune și de finanțare și care au început să investească în utilaje noi”, a punctat oficialul NHR. „I-am căutat activ pe foștii clienți Deutz Fahr, care n-au prioritizat înainte sistemul de post-vânzare. Noi vrem să avem grijă de ei. Avem piese pe stoc, avem oameni în service. I-am vizitat nu demult pe fermierii cu care am lucrat înainte și nu doar personal. Pentru fermieri contează service-ul. În ultima vreme am vizitat producători agricoli și de nivel mic, și de nivel mare, care au cumpărat Deutz Fahr înainte, să văd cum s-au descurcat, ce probleme eu și dacă sunt mulțumiți”.

Nicolae Cioranu, Romovis: „Spațiu de expunere dublu față de cel de anul trecut”

Prezent și el la eveniment, președintele Romovis, Nicolae Cioranu, a spus despre organizatorii Agromalim că au fost mult mai generoși cu spațiile alocate crescătorilor de animale. El a precizat că acesta s-a dublat față de ediția din 2015 a târgului.

„Anul acesta am avut un spațiu de expunere aproape dublu față de cel de anul trecut. Chiar dacă situația din teritoriu este cu semn de întrebare, iar aici mă refer la prețurile din piață și la fenomenele de secetă de care se lovesc fermierii în țara noastră, pe noi, aici, în zonă, ne-a ferit Dumnezeu anul acesta. Mai bine de așa nu se putea. Camera de Comerț din Arad are o slăbiciune aparte pentru agricultori și face eforturi din an ce trec tot mai mari.

În marea loc majoritate, animalele care au fost expuse aparțin crescătorilor din județ care fac Controlul Oficial al Producțiilor (COP). L-am avut invitat și pe Pau Ioan din Caraș Severin, cu rasa Țurcană din varietatea Rațcă și, bineînțeles, am avut și rase din import, cum sunt cele de lapte – Lacaune, de carne – Cap Negru German și Țurcana de care greu ne despărțim, cu toate că situația ne forțează aproape”, a conchis crescătorul de ovine.

Noutate Romvac 2016 – Prodigest – biostimulator pentru iepuri, porumbei și păsări de curte

Pe lângă șamponul pentru cabaline, Romvac a venit anul acesta la Agromalim cu o altă noutate, și anume biostimulatorul Prodigest.

„Anul acesta avem gama noastră pentru animalele de fermă pentru păsări, pentru cabaline. Avem ca și noutate produsul Prodigest care este un biostimulator pentru iepuri, pentru porumbei, pentru păsările de curte și avem și șamponul pentru cabaline, o nouate anul acesta, atât pentru pelaj închis, cât și pentru pelaj deschis”, a precizat dr. Gabriela Băncilă, reprezentant Romvac. „În plus, suntem prezenți aici cu vaccinurile noastre – Pestiholvac Forte, dar și cu Avipestisota care se folosește la pui micuți, în special în perioada de primăvară. Acum, recomandăm Pestiholvac Forte la păsări și Agalaxin Forte pentru ovine-caprine”.

Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”

Directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, Cimi Enache, a declarat pentru Revista Fermierului că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.

În ceea ce privește sectorul zoootehnic, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.

Mai mult, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.

„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.

În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.

Publicat în Eveniment

Prețul unui kilogram de carne de miel în viu a ajuns să coste chiar și trei lei la un târg specializat din Hațeg, în condițiile în care pe aceeași cantitate de cartofi se plătește doar cu un leu mai puțin, a afirmat Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis în debutul târgului Agromalim care a avut loc la Arad în perioada 8-11 septembrie 2016.

După părerea crescătorului arădean de ovine, pe farfuria unui consumator, carnea ar trebui să fie garnitura, nu cartoful, în condițiile în care prețurile au scăzut într-atât de mult.

„Nu pot să nu afirm că românii, astăzi, ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. Dacă un kilogram de cartofi a ajuns să coste doi lei, carnea de miel, într-un vestit târg de la Hațeg, în data de 5 septembrie 2016, s-a vândut cu patru lei kilogramul. Astăzi (n.r. - 8 septembrie 2016), mi-a ajuns la urechi că s-a vândut kilogramul de miel chiar și cu trei lei. Dacă (...) prețul reformei de ovine se vinde undeva la 2,5-3 lei, mă refer în viu, dacă bovina se vinde la 3-3,5 lei, atunci nu înțeleg; cartoful ar trebui să fie nu garnitură, ci inversul pe farfurie. Câți cartofi punem pe farfurie, atâta carne. Păcat”, a declarat cu amărăciune în glas fermierul.

Totodată, el a încercat să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește dispariția constantă din cauza costurilor prea mari a efectivelor de ovine din vecinătarea Aradului. În ultimele trei săptămâni, spune Cioranu, pe fondul lipsei banilor, trei turme de oi au fost vândute în doar trei săptămâni.

FB IMG 1474922272614„Noi, fermierii, nu înțelegem ce se întâmplă, că pe toată lumea o auzi că este criză alimentară, când în România suntem la pământ. Nici nu mai rezistăm! Deja, mi-a ajuns la ureche și vă dau un exemplu: într-un sat vecin cu Aradul, trei turme de oi au dispărut. Le-au vândut oamenii, s-au lipsit de ele. Motivele: piața, angajații, (...) pășunea pe care fermierul în România o are de la un an pe altul, nu poate face investiții pe ea, astfel încât chiar dacă nu mai găsește personal cu cine să lucreze, hibridează o rasă Țurcană sau Țigaie cu niște masculi de carne, nu mai mulg, iar atunci produșii pot sta îngrădiți pe o pășune de care pot beneficia cel puțin 10 ani. Toate acestea se cumulează, iar efectul este dispariția a trei turme de oi într-o singură comună, recent, de trei săptămâni”, a precizat șeful Romovis.

Însă, poate cel mai delicat subiect pe care Nicolae Cioranu l-a supus atenției presei a fost cel al Legii Vânătorii. El spune că de la suspendarea unor articole ale actului normativ în 24 aprilie a.c. nu s-a mai întâmplat nimic. Voalat, dar direct, el atrage atenția că sunt posibile alte proteste dacă nu se va schimba nimic.

„Am bătut drumuri și cum suntem noi obișnuiți să le batem mai mult degeaba, dar s-ar putea să ni se umple paharul din nou. Avem semnale că, deja, vânătorii aplică legea. Bineînțeles că legea este aceeași ca și înainte de mitingul nostru din decembrie 2015; a expirat acea suspendare în 24 aprilie 2016. Noi am avut cinci întâlniri, trei sigur la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților; discuții, discuții și iar discuții. De concretizat, nu s-a concretizat nimic. Să sperăm însă că se va rezolva problema. Nu iese un om în stradă că vine cu patru lei kilogramul de miel, nu iese un om în stradă pentru o subvenție, dar când este vorba că nu are câinele pe care îl crește, aproape, să vină careva să-i tragă un glonț în cap sau să i se aplice o amendă pentru care se lucrează un an de zile și nu se știe dacă poate fi plătită... ”, avertizează Cioranu.

„Nu înțelegem de ce se ține așa, morțiș, de numărul de câini. Am spus-o dintotdeauna: nimeni nu crește un câine în plus. Să crești un câine în plus, mai bine crești un porc, în gândirea oierului din România. Din copilăria mea, de la munte, îmi aduc aminte că era nevoie de câini aprigi, mai mulți, pentru că nu puteau face față ursului noaptea, iar ziua lupilor. Asta era lozinca din bătrâni: «Pe un câine cheltui exact cât ai crește un porc, dar îl crești de nevoie». Dacă lucrurile au stat așezate sute de ani, nu înțelegem ce deranjează așa de tare acum, în ultimii trei ani.

„De când ne știm, de când mai facem transhumanță așa, în cazuri rare, așa, fulger, cu TIR-ul, din Banat, din Câmpia de Vest până la munte sau din Bărăgan până la munte, dar și mai de demult, bătrânii noștri și când noi eram copii, chiar dacă la munte aveam cinci câini, unde aveam nevoie, nu-și permitea tata sau bunicul să-i ia în transhumanță pe toți. Lua câte doi câini care îl apărau pe el și turma de «hoții cu două picioare», de animalele sălbatice, iar pe ceilalți trei sau patru câini îi ținea acasă, în satul nostru de munte, iar primăvara era sigur că-i are.

„E clar, la câini și la calul de povară s-a ținut de când ne știm noi, de sute de ani. Nu filozofăm cu nimic. Vorbim de oieritul nostru tradițional care nu cred că vreodată își va putea cineva bate joc de el. Chiar dacă noi suntem pe zi ce trece tot mai puțini, asta pot s-o dau scrisă că astăzi dacă suntem 1.000 de crescători, mâine nu suntem 1.001, ci 999. Nu vom putea să renunțăm însă la tradiția pe care am moștenit-o de sute de ani”, a conchis Cioranu.

Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”

Cimi Enache, directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, a precizat că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.

La capitolul zoootehnie, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.

În plus, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.

„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.

În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.

Publicat în Zootehnie

Executivul tehnocrat a aprobat miercuri, printr-o Hotărâre de Guvern (HG), instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.

Conform comunicatului de presă remis la redacție de către Guvern, prin măsura decisă este vizată selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe.

Potrivit sursei citate, cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.

Hotărârea prevede totodată şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.

Actul normativ reglementează regulile procedurale, condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului de minimis, termenul de depunere a cererii, precum şi angajamentele beneficiarilor, precizează comunicatul citat.

„Derularea sprijinului financiar se va face prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Suma necesară aplicării ajutorului de minimis se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi va intra în plată către beneficiari începând cu data de 15 noiembrie 2016”, mai informează Guvernul.

Despre sectorul zootehnic și reproducția bovină și ovină, în curând un interviu de excepție doar pe www.revistafermierului.ro

Publicat în Zootehnie

Foto credit: Primăria Prejmer, Facebook

Crescătorul de animale din localitatea Prejmer, județul Brașov, Apostu Chiscop, semnalează faptul că a fost evacuat în mod violent de pe trupul de pajiște Hoiștol 1, pe care de mai mulți ani de zile își pășuna bovinele și care este situat foarte aproape de locația fermei sale (circa 700 metri potrivit propriilor declarații), într-o altă zonă, la 15 kilometri distanță (5-8 kilometri conform autorităților locale), în urma unei decizii a consiliului director al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer.

Nebuloasa legislativă (din punctul unora de vedere, așa cum veți vedea în cele de mai jos) care reglementează alocarea pajiștilor către crescătorii de animale autohtoni a permis în ultimii ani ca autoritățile locale să gestioneze după bunul plac distribuirea acestor suprafețe. Nu o dată au fost trase semnale de alarmă privind neregulile constatate atât în ceea ce privește gestionarea pășunilor de către forme asociative tip ONG conduse de edilii locali (până la implicarea ANI), cât și asupra lucrărilor efectute cu rol de întreținere a acestor pajiști, de multe ori modalități de sifonare a banilor europeni către apropiați ai angajaților din primării. Nu știm dacă acesta este cazul și atunci când vine vorba de cele pe care le vom relata în continuare și nici nu este apanajul nostru. Există DNA, ANI și alte instituții de stat abilitate să controleze situația.

Cert este că din ce în ce mai multe voci din actuala conducere guvernamentală condamnă situația explicată anterior, oarecum generalizată din punctul lor de vedere.

Nu mai devreme de miercuri, 13 iulie 2016, potrivit Agerpres (www.agerpres.ro), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, afirma în cadrul întâlnirii ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, cu fermierii din judeţ, că se impune un nou cadrul legislativ în ceea ce priveşte păşunile.

„Cu păşunile e complicat, dar va trebui să mergem spre Parlament. Aici îmi asum şi eu o vină, ca fost parlamentar până acum două săptămâni. (...) Legea, acum, e confuză'”, afirma Flutur săptămâna trecută.

Tot în ceea ce priveşte pajiștile, Irimescu a spus că acestea reprezintă un subiect extrem de sensibil, mai ales în contextul în care s-a stabilit că subvenţia poate ajunge la 300 de euro la hectar.

„Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucât, de multe ori, primarii contractează aceste păşuni cu persoane care nu au legătură cu sectorul creşterii animalelor”, a spus Irimescu, fapt care va fi susținut inclusiv în prezentarea cazului nostru, de către un fermier din Prejmer, județul Brașov.

Conform spuselor ministrului, de foarte multe ori a întâlnit fermieri care se plâng de această situaţie şi care „sunt disperaţi” că nu au cu ce să-şi hrănească animalele.

„E o problemă pe care nu ştim cum să o rezolvăm. Sunt multe primării care nu ţin cont că în comuna respectivă sunt crescători care pot să aducă valoare adaugată în sectorul zootehnic şi, din păcate, păşunile ajung la alte persoane şi nu la cei care au strictă nevoie pentru animalele pe care le deţin”, preciza șeful MADR.

În plus, Irimescu a spus că a încercat soluţia privind taxa pe păşune şi randamentul pe hectarul de pajiște, în speranţa de a limita primarii să crească taxa pe care o percep.

„Din păcate, nu avem soluţii-miracol pentru a reglementa ca aceste păşuni să ajungă la cei care au animale şi care au nevoie foarte mare de ele”, a mai afirmat Irimescu, citat de Agerpres.

De menționat că textul bolduit, subliniat și de altă culoare reprezintă un link către un server cu documente relevante pentru acest material.

vaci„Ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie”, Apostu Chiscop

Povestea noastră începe destul de trist. Situația este delicată și am decis să „lucrăm cu mănuși”, în condițiile în care vorbim de ceartă între vecini, între membrii unei asociații, între consăteni, între oameni care activează în interiorul aceleiași bresle. Diferă doar interesul. Vom prezenta însă poziția fiecăruia, atât pe cea a celui care se consideră păgubit, în speță crescătorul de vaci Apostu Chiscop, membru al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (ONG guvernată de OUG nr.26/2000 cu modificările şi completările ulterioare) și care ne-a contactat primul, cât și pe cea a lui Nicolae Bălășcuță, președintele acestei forme asociative tip ONG, cel vizat de nemulțumirile fermierului, reprezentant și al Primăriei Prejmer.

Nu în ultimul rând, avem unele aprecieri și din partea unui fost angajat de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii, persoană care a dorit să-și păstreze anonimatul, dar și a lui George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul aceleiași instituții, pe vremea guvernării Ponta.

În cadrul celor spuse de Chiscop, în mod constant este vehiculat numele unui fermier, om de vază dacă ar fi să ne luăm după articolele de presă publicate pe Internet. Chiar dacă acesta este cunoscut, am decis ca numele său să rămână sub formă de inițială, exact ca în cazul comunicatelor DNA, nefiind apanajul nostru ancheta polițienească, în condițiile în care se presupune că acesta l-ar fi agresat pe Apostu Chiscop. În ceea ce privește însă alocarea pășunilor, numele acestui crescător de animale va fi prezentat în integralitate, de vreme ce este precizat ca atare de Nicolae Bălășcuță, reprezentant atât al Primăriei Prejmer, cât și în calitate de președinte al Agro-Zoo, asociația crescătorilor de animale din localitate, din care fermierul respectiv face parte în calitate de vicepreședinte.

Dar iată cum a început totul, potrivit afirmațiilor lui Apostu Chiscop. Concret, nu cu mult timp în urmă, am fost contactați la redacție, ocazie cu care ni s-a semnalat de către acesta că vecinul său, Z.G., alături de membri ai familiei și de o „trupă de rromi, vreo 20-30 la număr”, l-ar fi forțat să părăsească un trup de pășune pe care Chiscop îl utiliza împreună cu Z.G. de mai bine de șapte ani. Dacă afirmația este reală (există în acest sens o plângere la Serviciul de Urgență 112 în urma agresiunii), s-ar părea că Z.G. ar fi pus singur în aplicare, în mod brutal, o decizie a consiliului director al Agro-Zoo Prejmer, și anume aceea de a-i aloca lui Z.G. 30 ha din pășunea Hoiștol 1, respectiv de a-l strămuta pe Chișcop pe un alt trup de pajiște. Că a fost sau nu act de violență, autoritățile vor decide. Din câte am înțeles, pe acest subiect există și un proces pe rol, cu șefia Agro-Zoo Prejmer.

Chiscop a precizat totodată că este membru al asociației prezidate de Bălășcuță, iar „Z.G.”, potrivit precizărilor acestuia din urma este chiar vicepreşedintele Asociației din care Apostu Chiscop face parte, adică Zănoagă Gelu. Ca și în alte cazuri semnalate în țară, și în acest caz există legături de rudenie între cei implicați în scandalul semnalat de Chiscop.

„Domnul Zănoagă Ioan (n.r. - soțul doamnei Ramona Zănoagă) nu este membru al Asociaţiei. Doamna Zănoagă Ramona lucrează în Primăria Prejmer înainte de înfiinţarea Asociaţiei și activează la serviciul resurse umane al instituţiei, fără a avea vreo legătură cu Asociația. Domnul Zănoagă Ioan este frate cu domnul Zănoagă Gelu, dar mai are un frate respectiv Zănoagă Florin”, a declarat Nicolae Bălășcuță pentru Revista Fermierului.

Relatăm în continuare, aproape integral, stenograma discuției dintre noi și Apostu Chiscop, în care acesta descrie situația alocării pajiștilor din Prejmer, a conflictelor interne dintre membrii Agro-Zoo, din punctul de vedere al lui Chiscop, cât și a altor aspecte demne de semnalat: „Am o fermă de vaci aici, la Prejmer, în județul Brașov. Am pășunat cum am putut până acum. Sunt înscris într-o asociație – Agro-Zoo Prejmer. Președintele asociației este un funcționar public din primărie, numit chiar de către primar. Aici sunt aproape 900 de hectare de teren (n.r. - 876,65 ha) - fânețe, pășune... (...) Le-am spus mereu, de vreo șapte ani tot mă cert cu ei și le zic că nu au făcut nimic pentru pășunea aceea; n-au ce mânca vacile. (...) De șapte ani le pasc pe unde am putut, pe urmele altora. Acum m-au scos de tot din pășune. Am fost în pajiște acum o lună și ceva, am scos vacile în pășune și a venit unul numit Z. cu o trupă de rromi, vreo 20-30 la număr, ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie, m-au scos afară de acolo; ăsta fiind un fermier”.

Într-o declarație incendiară, Chișcop continuă: „Am dat telefon la 112, acolo este înregistrat totul. N-am mai făcut plângere că am fost agresați de rromii trimiși de Z. Este o lună de zile de când s-a întâmplat, dar voi face și plângere penală, nu e târziu. Sunt înregistrat la Serviciul de Urgență 112; am sunat la Poliție. Când m-au dat ăia afară, a venit Poliția Rurală și tot pe mine m-au luat la rost și mi-au spus că mi se repartizase deja pășune «La Furnică». Le-am spus să-mi arate ceva scris. Mi-au spus că au văzut deja înscrisurile, fiind deja lăsați de angajații Agro-Zoo Prejmer să facă asta. (...) Poliția îi asista așadar pe rromii care îmi băteau vacile, ciurdarii și i-am întrebat de ce au mai venit? Să-i ajute pe cei din familia lui Z. să mă dea afară din pășune?”.

În continuare, Apostu Chișcop a afirmat că nu ar fi primit nicio comunicare, de nicăieri, că nu mai poate pășuna vacile pe Hoiștol 1. În plus, el explică faptul că, până în 2010, nu ar fi fi avut nicio problemă cu arondarea pajiștilor și dă vina pe actualul șef al asociației crescătorilor de animale din localitate pentru situația creată.

Trebuia să fiu informat că n-am voie acolo. Nu m-a informat nimeni, decât crescătorul ăla de animale, fermierul ăla, Z., care a venit și m-a dat afară din pășune cu o gașcă de rromi. În Prejmer mai sunt băieți care, similar cu situația mea, au fost izgoniți și ei de pe pajiști. Ei însă s-au dus hotărât, s-au certat, s-au bătut pe pășune. Eu nu știu ce să fac. Sunt pensionar.

De când m-am mutat, de 20 de ani de când am vaci, le pășunez pe Hoiștol 1. N-am avut probleme în toți acești ani. Probleme am exact din 2010, de când a venit ca președinte de asociație acest Nicolae Bălășcuță, care n-are vacă, n-are nimic; l-a pus primarul în fruntea asociației.

Vacile mele nu au unde să pască. Am 70 de mame și 50 de juninci ca șeptel. La APIA sunt înregistrat cu circa 120 de capete (n.r. - 112 capete, conform unei declarații pe proprie răspundere a lui Chiscop din 30 mai 2016, primită în facsimil de la Agro-Zoo Prejmer). În COP sunt înregistrat cu 50 de animale, iar soția cu 67 de capete. Sunt membru în asociație, sunt înregistrat la APIA, sunt înregistrat la Primăria Prejmer cu animale. Întotdeauna mă duc și iau adeverință de la Primărie pentru a o depune la APIA. Eu am în administrare aproape 100 ha de teren arabil și duc toate documentele laolaltă la instituție”, a declarat Chiscop pentru Revista Fermierului.

Mai departe, crescătorul de animale din Prejmer oferă mai multe detalii cu privire la numărul de membri din Agro-Zoo Prejmer, cât și despre modalitatea cum au fost împărțiți banii pentru lucrările de amenajament și schimbarea de destinație. În plus, el explică modalitatea în care au fost distribuite trupurile de pășune din Prejmer, în mod cel puțin defectuos în opinia sa.

Asociația asta a noastră are 140 de membri. I-au trecut și pe cei cu vaci, și pe cei fără; e o țigănie. Asociația asta s-a înființat în 2010 și n-a avut dreptul de semnătură că n-a fost credibilă. Așa a fost legea. Dacă aveai nevoie de o adeverință, trebuia să te duci la Vama Buzăului, la Hărman, la Bălțata Românească. S-a schimbat legea și abia acum doi ani au recăpătat dreptul de semnătură.

Aici, în pășunea în care m-am născut cu animale, sunt 68 de hectare (n.r. - Hoiștol 1). Cei de la Asociație mi-au oferit o altă pășune la 15 kilometri, unde a făcut colegul Z. ani de-a rândul fân. Le-am spus că nu am cum să mă duc eu cu găleata la o așa distanță. Eu am ferma la circa 700 de metri de pajiștea pe care pășteau vacile mele; am exploatația la fostul IAS Prejmer. Pășunea despre care vorbim a fost dată lui Z.; suntem vecini cu fermele. Le-am spus celor din conducerea Agro-Zoo Prejmer că nu am cum să mă deplasez 15 kilometri cu vacile. Am cerut să mi se dea și mie o parte din pășunea Hoiștol 1, s-o împart cu ferma lui Z., măcar 15-20 de hectare din cele 68 ha, că eu mai am și altă pășune. Le mutam de colo până colo, două săptămâni (...) într-un loc, două săptămâni într-un altul dacă nu mai este iarbă; mă descurcam.

Pe de altă parte, Asociația Agro-Zoo Prejmer a decis să pună bazele unei tabere de vară pe pajiște, în loc să ia banii pe pășune de la APIA. Știți cum au luat ei pajiștea? Au făcut o ședință și au spus că vor da câte 30 ha de pășune fermierilor care au peste 30 de animale. Când s-a analizat situația fiecărui fermier, când au făcut verificări, ne-am înscris numai cinci crescători. Eram eligibili numai cinci fermieri din Prejmer, iar pentru pășunea asta (n.r. - Hoiștol 1) numai eu și cu Z. A mai apărut un negustor de animale (n.r. - Gheorghe Kosztadi) căruia i-a spus președintele asociației să aducă și el niște vaci să primească pășune; i-ar fi dat vreo zece hectare (n.r. - în realitate 18). (...) Nu se procedează așa.

Trebuie să mai spun că am avut o ședință în aprilie sau în mai în birou la primar; am fost acolo vreo 20 de crescători de animale. Cu acea ocazie, primarul ne-a spus mie și lui Z. că ne înțelegem noi; încăpem în Hoiștol amândoi. La două săptămâni au făcut o altă ședință; nu m-au invitat și pe mine și s-a împărțit pășunea. Mă sună totuși un coleg și mă invită el la ședință cu ocazia împărțirii pajiștilor. Ajung acolo, primarul era în față și atunci întreabă și el dacă e careva nelămurit, dacă e vreunul care nu își cunoaște repartiția de pășune. Am spus atunci că eu nu știu. Mi s-a spus că am fost repartizat aproape de Băcel, la vreo 15 kilometri, «La Furnică», aproape de un rival de-al meu, cioban. Am răspuns că nu am cum să mă duc eu acolo cu găleata după mine, să mulg vacile. Acolo n-am curent, n-am nimic. «La Furnică» au fost numai fânețe, unde Z. făcea fân ani de zile la rând, însă el tot la Hoiștol avea vacile, unde le aveam și eu.

Asociația a îngrădit pășunea cu gard electric. Pentru acest fermier Z., Agro-Zoo Prejmer a făcut mii de metri gard electric; a făcut 20 de parcele. Energia electrică este trasă prin subteran circa un kilometru! Asociația încasează banii de la APIA pe subvenție, cam 700.000 lei pe an. Banii aceștia, până anul trecut, i-a împărțit cu Z. Acest fermier a făcut toate «lucrările» în pășune. A luat o șină, a legat-o de tractor și a «omorât» mușuroaiele pe pajiște. În rest, n-a făcut nimic și a luat banii. Anul trecut, Agro-Zoo Prejmer a cumpărat un tractor, o freză. În 2015, în august-septembrie, în plină secetă, au băgat freza și au omorât toată iarba. Nu înțelegeam de ce pe secetă ei foloseau freza. Eu știu că utilizarea frezei este indicată în luna februarie-martie; se curăță mărăcinii. Au făcut asta ca să încaseze banii. (...) Eu niciodată n-am semnat ca să ia asociația subvenția. Suntem mai mulți care n-am semnat”.

13227118 590617527780255 7541805757375096252 nDupă împărțeală, pentru Chiscop n-a mai fost loc în Hoiștol 1. Asociația Agro-Zoo Prejmer nu explică în mod concret de ce a operat modificările

Într-un răspuns oficial pentru Revista Fermierului, Nicolae Bălășcuță, șeful Agro-Zoo Prejmer și inspector în cadrul compartimentului agricol al primăriei din cadrul aceleiași localități, explică modalitatea de realocare a suprafețelor de pajiști din trupul de pășune Hoiștol 1. Singurele detalii privind strămutarea lui Chiscop sunt însă doar acelea că după repartiție, nu rămăseseră decât aproape 3 ha, insuficient pentru cele 112 capete bovine, cât ar deține Apostu Chiscop. Nu ni se explică însă de ce Chiscop a fost trimis la distanță de kilometri, în condițiile în care el păștea vacile pe Hoiștol 1 de atâția ani.

„Criteriul repartizării suprafeţei de pășune cu titlul gratuit fermierului Chiscop Apostu, membru al Asociaţiei noastre, în suprafaţă de 30 ha în BF (blocul fizic) 406, solicitată de petent, a fost următorul: - trupul de pășune Hoiştol 1 are suprafaţa totală de 68 ha. În vederea aplicării prevederilor Ordinului Nr. 619/2015 cu privire la încărcătura de UVM/ha, consiliul director al (...) Agro-Zoo Prejmer a luat decizia ca suprafața maximă repartizată pentru un fermier să fie de 30 ha şi suprafaţa minimă/cap de bovină de 0,54 ha. Pentru trupul de pășune Hoistol s-a procedat astfel: domnului Zănoagă Gelu i s-au repartizat 30 ha (deținător al unui efectiv de 180 capete bovine), iar domnului Kosztadi Gheorghe i s-au repartizat 15,12 ha (cu un efectiv de 66 capete bovine, declarate 28 capete). Pentru turma satului din zona respectivă, inclusiv cabaline, s-a repartizat suprafata de 20 ha (în cazul fermierilor cu un număr mic de bovine, respectiv 1-10 capete, s-a luat în calcul suprafaţa de 0,54 ha/cap bovine), de unde rezultă suprafața totală de 65,12 ha. Considerăm că pe suprafaţa de 2,88 ha rămasă disponibilă, domnul Chiscop nu se încadra cu efectivul de 112 capete bovine pe care declară că le deţine în proprietate, conform documentelor anexate. Menționăm faptul că domnul Zănoagă Gelu are în primire şi efectivul de bovine al fermierilor din zonă, ce deţin un număr mic de bovine, parcelând cu gard electric suprafeţele de păşune în vederea păşunatului raţional”, explică Bălășcuță.

Șeful Agro-Zoo și angajat al Primăriei Prejmer a adăugat că, în ceea ce privește distanţa dintre parcela repartizată lui Chiscop Apostu, în suprafaţă de 30 ha, și locația fermei, aceasta este de aproximativ 5-8 km și nu de 15 km.

„Parcela în cauză este compactă şi are în vecinătatea de sud un pârâu (unde se pot adăpa bovinele), iar la vecinătatea de est şi nord familia Bâgiu Gheorghe căruia i s-a repartizat tot o suprafață de 30 ha (pentru bovine), iar în partea de vest sunt terenuri private”, a menționat oficialul Agro-Zoo Prejmer.

În plus, cu privire la nemulțumirea lui Chiscop, că nu ar fi fost anunțat de ședința de repartizare a pășunilor, Bălășcuță spune: „Ședinţele asociaţiei se organizează conform prevederilor statutului. Astfel, adunarea generală ordinară sau extraordinară în care se convocă toti membrii asociați în scris are loc, de regulă, o dată sau de două ori pe an, unde și domnul Chiscop a fost invitat sa participe şi a şi participat. Apoi, ședinţele de lucru ale consiliului director se țin o dată pe lună sau de câte ori se impune (menţionez faptul că la şedințele consiliului director sunt convocaţi doar membrii acestuia)”.

El afirmă că suprafaţa totală de pajiști pe care o administrează Asociația Agro-Zoo Prejmer este de 876,65 ha, conform Contractului de Concesiune Nr. 3990/2012 şi actului adiţional Nr. 1/2015 şi este formată din două categorii de păşune, mai exact pășunea de la șes - 611 ha - situată pe raza UAT-ului, destinată bovinelor și pășunea montană de 265,65 ha din Vama Buzăului, destinată ovinelor.

În plus, președintele Agro-Zoo și angajatul Primăriei Prejmer, Nicolae Bălășcuță, afirmă că lucrările de întreţinere a pășunilor au fost efectuate în baza contractelor încheiate cu societăți de specialitate și începând cu anul 2015 în regie proprie, datorită faptului că sa achiziţionat utilaje specifice pentru lucrări de întreținere a păşunii.

„Cheltuielile de întreţinere a acestor păşuni se regăsesc în situațiile financiar-contabile (bilanțul anual, raportul cenzorilor) care s-a depus conform legislaţiei în vigoare la ANAF Braşov, prezentat adunării generale”, a precizat el în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

Nu în ultimul rând, Bălășcuță spune că s-a ajuns la această situație din din cauza faptului că legislația nu este coerentă şi stabilă, cât și că oamenii nu mai sunt serioşi și nu mai aplică principii corecte, coerente și seriose, încercând tot felul de speculații, urmărind interesul personal, fără a ține cont de deciziile majorității în vederea dezvoltării durabile și sănătoase pe termen mediu și lung al asociaţiei, implicit al membrilor acesteia, inclusiv a comunității locale din care fac parte.

Șeful Agro-Zoo Prejmer reiterează ideea că repartizarea suprafețeleor de pășune este apanajul asociației de crescători, precum și că proprietarul pajiștilor este Consiliul Local al localității Prejmer care dispune hotărâri în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unora.

„Membrii asociației s-au înscris din proprie initiativă în Asociație. Dacă consideră că nu-și mai regăsesc interesele în cadrul asociatiei, ei se pot retrage (...)! Calitatea de membru îți conferă drepturi, dar și obligații! La dezvoltarea fermei, oare domnul Chiscop a avut în vedere și necesitatea deținerii de teren aferent pentru întretinerea efectivului de animale? Repartizarea suprafeţelor de pășune este strict atributul Consiliului Director și/sau Adunării Generale al Asociației, în concordanță cu prevederile legale în vigoare. Proprietarul acestor bunuri (păşuni) este Consiliul Local care adoptă si dispune hotărâri respectând prevederile legale în vigoare, în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unuia sau altuia”, a conchis Bălășcuță.

Surse din fosta conducere a Ministerului Agriculturii spun că persoane dovedite incomode sunt date la o parte de la pășunat de unii șefi ai asociațiilor-fantomă

anonimÎntr-o declarație exclusivă pentru publicația noastră, unul dintre adjuncții fostului ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că situația dată ar fi generată de faptul că primăriile au concesionat pășunile către asociații apropiate edililor. Potrivit aprecierilor sale, dacă o anume asociație a câștigat licitația, persoane dovedite incomode de-a lungul timpului sunt date la o parte de la pășunat. Adică fiecare face ce vrea pe pășunea sa.

„În interiorul asociațiilor, nu ai de unde să știi fiecare ce prostii face”, a mărturisit sursa guvernamentală. „Asociațiile astea fantomă fuseseră scoase de la subvenție. Ele sunt create în baza Ordonanței 26/2000 a asociațiilor și fundațiilor, ca ONG. Nu sunt formate pe Legea Cooperativelor să spui că au vreo noimă, vreo regulă. E un ONG, atât”.

Acesta a precizat totodată că în forma inițială a Ordonanței 3 nu mai erau eligibile asociațiile de tip ONG, ci membrii acestora, cu adeverință de la Primărie că dețin animale.

„S-a modificat treaba în Parlament, au băgat asociațiile eligibile un an de zile, cu obligația să se transforme în cooperative după 12 luni. Anul acesta au modificat iarăși actul normativ și au mai prelungit-o... la nesfârșit. Asociațiile tip ONG vor fi eligibile toată perioada de programare, în spirit tehnocrat”, spune sursa noastră. „Noi știam că se fac măgării de genul acesta, cum v-a sesizat și domnul Chiscop. Tocmai de aceea am scos ONG-urile acestea, pentru că efectiv ei sifonau după aceea banii prin diferite contracte derulate în cadrul asociației și la fermieri nu ajungea niciun euro; subvențiile sunt destinate fermierilor, nu unor contracte de construcții încheiate cu cunoscuți ai președintelui asociației și pe prețuri de 10 ori mai mari față de cele normale. Ei sunt privați, nu justifică nimănui prețurile acelea”.

Conform spuselor fostului angajat MADR, cu ceva timp în urmă, președinți de asociații erau chiar primarii, însă după ce a intrat ANI pe fir, aceștia „s-au scos de prin toate și au plasat cumnate, veri și alte rude”. Aceștia au ajuns să pună presiune chiar pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

„La un moment dat au venit în birourile MADR ale secretarului de stat și ale fostului ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, președinții acestor asociații, și au întrebat de ce îi scoseseră de la subvenție. Atunci când secretarul de stat, George Turtoi, le-a explicat că plățile, mai ales cele pe PNDR, sunt de fapt niște pierderi de venit ale fermierului și nu este eligibilă asociația să le încaseze, ci acela care suportă pierderea, adică fermierul trebuie să încaseze plățile compensatorii pe pășuni (cele pe agromediu și agricultură ecologică și zona montană defavorizată), aceștia au răspuns «Cum adică să le încaseze fermierii?», «Să zică mersi că nu le luăm taxă că pășunează pe pășunile NOASTRE!». Sunt pășunile lor, ale președinților de asociații! E o baroniadă mai mare decât în orice sector agricol. Au făcut mitingul acela în primăvară sau când l-au făcut, cu subvenția, dar după aceea s-au potolit subit. Asta pentru că s-a modificat legea și au redevenit eligibile asociațiile pe subvenții. Și, atunci, președinții au tăcut și au spus că totul este în regulă. Acesta a fost trocul. De ce credeți că nu comentează niciun președinte de asociație pe zootehnie la ora actuală? Pentru că li s-a dat eligibilitatea pe subvenție, pe ONG!”, afirmă sursa noastră.

Același fost angajat al Ministerului Agriculturii a mai spus că s-a greșit mult în Legea Pajiștilor, când acolo s-a specificat că pășnile sunt concesionate de către primării, către asociația care face dovada că are încărcătură.

„Asta înseamnă că dacă a câștigat unul licitația, iar un fermier nu este membru în asociația respectivă, nu mai are voie să pășuneze în comuna lui. Normal, ca să se regleze lucrul acesta, ar trebui ca suprafața de pășune s-o împarți la efectivul de animale pe care îl ai în comună, indiferent pe ce asociație și pe ce număr de fermieri sunt ele și să stabilești taxă pe cap de animal pentru pășunat, în funcție de bonitatea pășunii. Atunci, toată lumea are loc acolo și nu mai sunt discuții. Subvenția o va primi fermierul în cuantumul suprafeței pe care o utilizează din pășunea respectivă”, a conchis sursa noastră.

Turtoi„În funcție de zona în care se află pășunea (plățile pe agromediu sunt pe pachete, rața cu gât roșu nu este peste tot sau Crex Crex – Cristeiul de câmp – la fel nu este prezentă în toate zonele României), dacă ai noroc să încasezi zonă montană defavorizată și încă vreo două pachete, poți ajunge la 250-300 de euro pe hectarul de pășune”, ne-a spus la rândul său George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în guvernarea Ponta, amintit mai devreme de sursa noastră.

Plata pe pășune este în prezent formată din SAPS, precum și din toate plățile pe fosta Axă II, actualmente măsurile de mediu și de climă din PNDR.

Lobby pentru ONG-uri

Încă din ianuarie 2016, prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicita ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cerea totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră la vremea respectivă, prin legislația existentă la acel moment, nu era încă realizabilă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii la acea vreme, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro pe atunci era și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai preciza în adresă.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile erau obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevedea că, în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate.

13227170 590616767780331 866699487378603451 n

Publicat în Zootehnie

Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.

Foto credit: domainer.com.au

ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă  fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.

„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

De ce s-a întârziat plata pe animal

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.

Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.

„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.

Publicat în Zootehnie

Primii 500 de pui crescuți de Fănel Bogoș au fost chiar în domiciliul propriu, într-una dintre cele trei camere pe care le deținea în primii ani de căsnicie, climatul propice pentru dezvoltarea acestora fiind întreținută de o sobă de fier și de propriul „termometru”, în realitate propria piele a administratorului Vanbet.

De atunci, prin perseverență, tenacitate și mai ales previziune pe piața românească, Vanbet a crescut și a ajuns să producă nouă milioane de pui pe an, peste 450.000 de ouă pe zi, devenind astfel cel mai mare producător român de ouă din țară.

„Prima fermă a fost în casă. Am crescut primii 500 de pui în casa în care locuiam; aveam trei camere. În una aveam bucătăria, în una aveam copilul și soția și în cealaltă cameră am crescut primii 500 de pui. (...) Primii pui crescuți în casă au avut parte de încâlzire cu sobă de fier și primul senzor de temperatură eram chiar eu. Dormeam cu puii în cameră. În momentul în care mie îmi era frig, automat mă trezeam, alimentam focul; puii erau deja adunați toți sub sobă. În momentul în care eu dormeam lejer, în maiou, puii stăteau foarte bine”, a declarat Fănel Bogoș cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate a companiei sale, cât și a unui an de când Vanbet a aderat la cooperativa „Țara mea”.

În prezent, fermierul deține două FNC-uri și propriul sistem de incubație, construit după ultimele norme de tehnică în domeniu. Bogoș are în proprietate și un abator propriu, ferme de reproducție și ferme de creștere pui-carne. Pe lângă toate acestea, administratorul Vanbet deține o fermă de 1.500 de capre, o fabrică de lapte unde procesează laptele obținut și scoate pe piață mai multe produse de nișă, cum ar fi sana, iaurt, kefir, brânzeturi maturate, foarte căutate de consumatori.

„Avem în județul Galați șapte ferme, iar în județul Vaslui avem 11 ferme. (...) Județul Vaslui deține locul primordial în producția avicolă, asta datorită și modului de asociere pe care l-am practicat cu ceilalți producători încă din anii 2003-2004. Pe atunci ne-am adunat laolaltă, am pus bazele unei firme de colectare și de comercializare ouă; ne întâlneam săptămânal. În concluzie, datorită organizării și asocierii dintre producători, județul Vaslui a ajuns din cel mai sărac județ pe toate domeniile, cel mai bogat județ în sectorul avicol”, a adăugat Fănel Bogoș. „Am făcut și o făbricuță de lapte tot pe fonduri proprii. Am inaugurat inclusiv o rețea de magazine. La ora aceasta avem 18 magazine în Bârlad, Vaslui și Iași și, în următoarele trei-patru luni, tindem să ne extindem activitatea de desfacere prin magazinele proprii către Tecuci și Galați”.

Investiții pentru viitor

Bogoș spune că programul investițonal al societății Vanbet este continuu, 1,5 milioane euro urmând să fie direcționate către un FNC, echipamente de abatorizat, depozitare și producția de ouă și carne bio.

„Mai avem de investit, însă nu în mărirea capacității deocamdată, pentru că nu putem vorbi de viitor. Viitorul îl voi face de mâine. Astăzi, avem un credit aprobat de 1,5 milioane de euro din care vrem să investim 500.000 euro într-un alt FNC în localitatea Sălcioara, județul Vaslui, gata probabl în 3-4 luni, în dotarea cu echipamente a abatorului de înaltă performanță (utilaje de atmosferă controlată, construirea unui depozit de 2.000 de tone de congelate pentru a ne depozita producția pe perioada în care poporul român ține post, iar desfacerea este mai proastă), cât și în orientarea către produsele de nișă, să ne facem o fermă bio de găini de ouă și o fermă bio de pui de carne cu creștere lentă.  Pe acest segment, conversia o să dureze trei ani”, a mai afirmat administratorul Vanbet.

Fermierul nu a încetat niciodată să privească în viitor și să fie deschis la nou. El a realizat și două proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2005 și 2008. De atunci, Bogoș recunoaște că n-a mai accesat fonduri europene pentru că producția i-a permis să se dezvoltăm cu fonduri proprii și cu credite de la bancă.

„Fondurile europene au fost pentru modernizarea adăposturilor, iar abatorul a fost construit pe fonduri proprii, chiar și FNC-ul”, a mărturisit el.

Fănel Bogoș recunoaște că infuzia de capital european prin subvenții este benefică și solicită Guvernului găsirea de soluții la dispariția plăților pe bunăstare din 2017.

„Bunăstarea actuală, pe pasăre sau pe celălalte categorii de specii de animale, este o subvenție pe care o avem până în 2017. Atâta timp cât celelalte state din UE au fonduri, nu se poate ca la nivel național să găsim și noi o formă de subvenționare a agriculturii. Eu cred că după 2017 va funcționa în continuare această subvenție, sub o formă sau alta, pentru că suntem totuși membri UE și trebuie să fim protejați”, a punctat șeful Vanbet.

Nu în ultimul rând, el consideră că importurile din comunitatea europeană nu îi încurcă pe producătorii români din sector, pentru simplul motiv că România este țară membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri europene.

„Sectorul avicol, datorită mai bunei organizări aș putea spune și la nivel național, cât și datorită producătorilor pe care noi îi avem, prin perseverența și munca pe care au desfășurat-o, s-au făcut investiții foarte mari și suntem competitivi din toate punctele de vedere cu producția europeană”, a declarat Bogoș.

Hormoni de creștere nu există. Când am intrat în cooperativă, am fost controlați

Administratorul Vanbet declară fără putință de tăgadă că vestiții hormoni utilizați în creșterea forțată a puilor „nu există”, în ideea în care verificările făcute atât intern, cât și cele realizate în supermarketuri nu pot fi înșelate.

„Hormoni de creștere nu există. Să-m spună mie orice medic, orice producător sau orice ziarist că se dau hormoni în furaje. Hormoni pentru creșterea puilor nu există. Este scris eronat pe pancartele diferitelor firme «pui fără hormoni». Apoi, în furajare noi nu avem cum să introducem substanțe care sunt nocive sănătății populației deoarece există o declarație pe propria răspundere, în care noi, de exemplu, în abator tăiem într-o zi 50 de tone de carne; 40 de tone pleacă pe cale refrigerată la diferiți clienți, dar restul cărnii rămâne, se congelează și nu se știe la ce oră și la ce dată ajunge într-un supermarket, iar la o simplă sesizare sau la un simplu autocontrol al supermarketului se pot depista aceste reziduuri. Nu este de joacă cu alimentația umană, sunt niște măsuri foarte drastice și foarte bine puse la punct de control al calității produselor alimentare. Nu se poate vorbi de influențe negative ale cărnii de pasăre în alimentația umană”, consideră șeful Vanbet.

Că nu are voie să greșească nici măcar o dată, este dat poate și de faptul că Vanbet este membră a cooperativei „Țara mea”. De un an de zile, societatea face parte dintr-o organizație de producători organizați pe baze similare cu ale altor coperative din vestul Europei.

„Firma noastră a împlinit 15 ani de activitate neîntreruptă și un an de când a intrat în cooperativa «Țara mea» cu care colaborăm foarte bine. Este cel mai bun mod de a te organiza. Probabil, modelul a fost preluat din țările din vest. Producătorii trebuie să fie organizați în cooperative agricole care le asigură o mai bună putere, au lideri, le pun punctul de vedere, deci au în permanență o legătură coerentă cu Guvernul”, spune Bogoș. „În cooperativa «Țara mea» sunt asociați producători atât din industria de creștere a porcului, cât și din cea a creșterii bovinelor, respectiv sectorul vegetal. Avem reprezentanți la București, pe președintele consiliului de administrație, Florin Burculescu (n.r. - cel care controlează grupul de firme BFA), care ține în permanență legătura între fermieri, supermarketuri și autoritățile tutelare. Odată cu intrarea în cooperativă, aceștia și-au trimis specialiștii pentru a ne face o evaluare în ceea ce privește calitatea produselor obținute. Au văzut potențialul productiv firmei noastre și ne-au primit chiar cu mare drag în cooperativa lor”.

Cu un număr de circa 1.000 de lucrători, incluzând și zilierii, producția Vanbet se ridică în prezent la o medie de 450.000 de ouă/zi și 9 milioane de pui de carne pe an. Circa 40% din producție se vinde acum prin cooperativa „Țara mea”, care are ca partener Kaufland.

În 2015, Vanbet a înregistrat o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro în creștere cu 40%, față de 2014.

„Această creștere se explică prin achizițiile de ferme pe care le-am făcut. Am crescut mult prin abatorizare. Produsele noastre ajung, la ora actuală, în aproape toată țara. Ne gândim și la export, dar după ce piața românească va fi saturată. Și acum vindem 3-5 tone/zi în Ungaria, 2-3 tone/zi în Bulgaria”, a adăugat Fănel Bogos.

Societatea Vanbet a fost înființată în anul 2001 având ca obiect de activitate creșterea păsărilor și ierbivorelor. În prezent, deține nouă ferme de pui de carne, patru ferme de găini pentru ouă de consum, două ferme de găini de reproducție rasă grea, două ferme tineret înlocuire, incubație, o fermă de capre, o fabrică de procesare lapte de capră și un FNC. SC Vanbet deține și mai multe mărci înregistrate la OSIM: “Puiul campion”, „Puiul haiducesc”, „Găina Gospodină”. De asemenea societatea a dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și a încheiat contracte de vânzare de carne pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Cooperativa “Țara mea” a început să funcționeze în luna iulie 2014 cu 200 de legumicultori, membri ai Cooperativei de producători din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afiliată la Federația Agrostar. În prezent, din cooperativă fac parte mai mulți producători de carne de pasăre și ouă, producători de legume și de produse din lapte de oaie și capră.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba și vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, dr. Horia Moruțan, ia din nou în calcul utilizarea presiunii străzii atât în ceea ce privește reactivarea articolelor c și k din Legea vânătorii, prin încetarea producerii de efecte a OUG 60/2015, cât și în ceea ce privește neplata subvențiilor către crescătorii de animale și consideră că „altfel nu se poate în România”.

Mai mult, oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP), de anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii fiind obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.

„Presiunea străzii este o variantă care trebuie luată în calcul. Bineînțeles că trebuie să fie ultima, bineînțeles că noi trebuie prima dată să facem treburi serioase, dar dacă nu avem soluții trebuie să ieșim în stradă, nu mai trebuie să dormim. Nu aș prefera ieșitul în stradă, dar dacă ieșitul în stradă reprezintă o variantă, trebuie abordată. Se pare că în România, altfel nu se poate”, a spus Moruțan cu ocazia primei ediții a „Sărbătorii oieritului”, eveniment care a avut loc la Ciugud, județul Alba, în zilele de 8 și 9 aprilie a.c.

O lună mai târziu, șeful sindicatului oierilor anunța printr-un comunicat de presă că ideea de protest vehiculată la „Sărbătoarea oieritului” se va transforma în realitate în cel mai scurt timp. Concret, Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, anunța la data de 4 mai 2016 printr-un comunicat de presă că ia în calcul reluarea protestelor, întrucât OUG 60/2015, ordonanță prin care se suspenda aplicarea prevederilor Legii vânătorii, respectiv literele c și k din aceasta, referitoare la perioada de pășunat și numărul de câini, a încetat să mai producă efecte începând cu data de 25.04.2016.

Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România își exprima pe atunci îngrijorarea față de faptul că, deși la protestul organizat în luna decembrie 2015 circa 8.000 de crescători de animale au obținut promisiuni că problema se va rezolva, în acest moment suntem în aceeași situație.

Cu toate că legea vânătorii trebuia să sufere modificări importante, legate nu doar de prevederile ce privesc perioada de pășunat și de numărul de câini pentru care a fost dată ordonanța care a expirat, ci și cu privire la dreptul de proprietate și despăgubiri acordate fermierilor, nimic nu s-a rezolvat.

Mai exact, Ordonanța de Urgență 60/2015 trebuia să devină lege. Proiectul de lege a fost pus în discuția Comisiei pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților în data de 26.04.2016, practic la o zi după ce Ordonanța de Urgență nu mai producea efecte.

„Degeaba am participat împreună cu Federația Agrostar la diferite ședințe ale subcomisiei formate, nu s-a obținut nici un rezultat. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica această lege. Dacă va trebui să ieșim din nou în stradă, o vom face”, declara vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Horia Moruțan.

13177407 264033207279838 3195278815616385301 nDaniel Constantin dă vina pe Guvernul tehnocrat pentru gafa OUG 60/2015

În data de 11 mai 2016, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc la sediul ALDE, moment în care a fost prezentată moțiunea simplă de demitere a ministrului în exercițiu, Achim Irimescu, vicepreședintele partidului și ex-ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îl taxa pe oficialul tehnocrat și afirma că OUG 60/2015 nu a reprezentat altceva decât o modalitate de amânare a rezolvării problemei oierilor.

Constantin preciza totodată că ordonanța ar fi trebuit să fie întârită printr-o lege și spune că actualul Guvern tehnocrat nu face altceva decât să „stingă focurile”.

„E bine că s-a găsit o soluție rapidă, dar era o soluție de moment, o soluție practic prin care se câștiga un timp de câteva luni de zile. Iată că timpul acela a trecut și trebuie găsită o soluție definitivă. Soluția este aprobarea prin lege a ordonanței respective sau prelungirea prin altă ordonanță a termenului prevăzut în ordonanța respectivă. Ministrul s-a angajat atunci că rezolvă problema, deși exista o activitate la nivelul Parlamentului; a luat taurul de coarne. Este o constantă a Guvernării (n.r. - Cioloș) să stingă focurile. A apărut problema cu avansurile, s-au concentrat puțin atunci. A apărut problema cu câinii de la stână, s-au concentrat încă puțin. Au apărut alte probleme, cu Brădetul... atât. Trebuie să ai o viziune”, a spus Daniel Constantin.

Întrebat fiind dacă se teme că susține această moțiune redactată chiar de el și susținută atât de ALDE, cât și de PSD, în condițiile în care liderul LAPAR, Laurențiu Baciu, a amenințat că dacă Achim Irimescu este demis prin moțiune scoate 100.000 de fermieri în stradă (afirmație susținută chiar de unii oieri de seamă), fostul ministru al Agriculturii a spus că nu. El a afirmat totodată că, prin acest demers, trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la Minister, „lucrurile nu merg bine”.

„Nu mi-e teamă de nimic. Eu mi-am făcut o datorie ca fost ministru al Agriculturii, ca o persoană care a lucrat în interesul fermierilor trei ani și jumătate, în afară de activitatea precedentă la APIA și în Minister, am tras un semnal de alarmă – lucrurile nu merg bine la Ministerul Agriculturii! Fermierii sunt cei care mi-au spus lucrul acesta. Sigur, dacă sunt și fermieri mulțumiți, pe mine lucrul acesta nu poate decât să mă bucure”, a mai punctat vicepreședintele ALDE.

Că oierii sunt nemulțumiți, o confirmă afirmațiile unui crescător tot din județul Alba. El s-a plâns de neplata la timp a subvențiilor și de obligativitatea Controlului Oficial al Performanței (COP) pentru obținerea sprijinului cuplat. Părerile sunt împărțite chiar și între crescătorii de oi.

„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga, oier din satul Leorinț, comuna Rădești, județul Alba.

Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.

De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.

Ciobaniada I dădea rezultate după 24 de ore!

Pe 16 decembrie 2016, „Ciobaniada I” părea să dea rezultate dacă este să ne luăm după declarațiile lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, afirmații conform cărora Executivul de la București aproba atunci o Ordonanță de Urgență care prorogau două puncte (c și k) din Art.23 al Legii 407/2006, modificată prin Legea 149/2015, motiv principal al protestului masiv al oierilor care avusese loc la București.

Prorogarea era valabilă până la data de 25 aprilie 2016, limită până la care se încearcă găsirea unei soluții legislative noi.

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș își menținea astfel poziția exprimată cu o zi înainte, potrivit căreia o Ordonanță de modificare a Legii 407/2006 (organică) nu este luată în calcul.

Suciu mai preciza atunci că Executivul se va adresa formal conducerii celor două camere din Parlament în vederea justificării urgenței prorogării celor două puncte, aspectul legat de numărul de câini nefiind atât de urgent cum este cazul pășunatului.

„Prima Ordonanță de Urgență pe care a aprobat-o astăzi (n.r. 16 decembrie 2015) Guvernul încearcă să clarifice chestiunile în discuție de ieri, pe care am avut deja o comunicare. Vorbim de o OUG care prorogă două puncte (...), vorbim de litera c, respectiv litera k din Articolul 23 din Legea 407/2006 care vizează și Legea 149 din 2015. Cele două subiecte țin de perioada pășunatului și de numărul de câini. Avem așadar o prorogare a acestor două puncte mult discutate în cursul zilei de ieri. N-avem o Ordonanță de Urgență de modificare, Guvernul își menține aceste rezerve legate de modificare printr-o OUG a unui act legislativ.

În același timp, această prorogare este valabilă până în data de 25 aprilie 2016. Până la sfârșitul lunii aprilie vom găsi o formulă nouă, un proiect de lege noi, fie pe baza celor deja existente în Parlament, fie inițiate de Guvern, prin care să soluționăm definitiv aceste controverse.

Așadar 25 aprilie este data până la care se suspendă cele două articole în discuție, iar în finalul lunii aprilie vom avea o nouă lege care să soluționeze defintiv întreaga chestiune.

Sunt în Parlament o serie întreagă de inițiative legislative pe această chestiune, dar poate și Guvernul să vină cu un proiect de lege, vom vedea cea mai optimă formulă în perioada următoare.

De asemenea, premierul a solicitat o scrisoare celor doi președinți ai Camerelor din Parlamentul României (Camera Deputaților și Senat) prin care noi le sugerăm procedura aceasta și le solicităm, îi rugăm în scris să ne propună sau ne motiveze caracterul de urgență. El sigur se justifică ușor în chestiunea pășunatului pentru că a intrat în vigoare restricția din 6 decembrie, dar înțelegem că restricțiile legate de numărul de câini sunt mai vechi și nu justifică neapărat un caracter de urgență. De aici apărea acea prudență a Guvernului în a emite o OUG de modificare, prudență pe care o menținem. De aceea, vrem să găsim această formulă de înțelegere cu Legislativul. Sigur, nu credem că există probleme. Există un interes comun de a rezolva această problemă. Poate mai aplicat de data aceasta și sper să rămână la fel de aplicat și la nivelul Parlamentului sau al Guvernului în perioada care va urma până la sfârșitul lunii aprilie când trebuie să găsim o formulă mai complexă”, afirma Suciu.

În luna martie a.c., oierii ieșeau din nou în stradă

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri aveau să protesteze din nou, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, la data de 23 martie 2016, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile (nici pănă la data publicării acestui material, adică 12 mai 2016).

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, era același Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, conchidea dr. Horia Moruțan.

Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud, Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba organizau vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016) „Sărbătoarea Oieritului”.

Partenerii evenimentului erau Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.

Oierii sunt în continuare nemulțumiți de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.

O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.

Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.

Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.

Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.

Protestul se lasă așteptat.

Publicat în Zootehnie

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista