Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, măsură destinată zootehniei (bovine, ovine și caprine) și sectorului vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 de milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

122.986 de fermieri au depus cereri de plată, iar astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 de fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi, 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 fermieri pentru sectorul ovine/caprine.

APIA reamintește că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, a plătit alte cinci scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene:

Buget național:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 299 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 544 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA): Sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Pentru această măsură s-au depus 24 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 19.103.212 euro.

În ședința din 23 noiembrie 2020, guvernul a aprobat o hotărâre prin care aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor se prelungește cu șase luni, respectiv până la data de 30 iunie 2021.

Reamintim că HG 1179/2014, cu modificările și completările ulterioare, reglementează o schemă de ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Acest ajutor este furnizat sub formă de servicii subvenţionate crescătorilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine.

Schema de ajutor de stat se implementează de Ministerul Agriculturii, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi reţeaua sa teritorială.

Suma alocată pentru anul 2020 este de maximum 65 de milioane de lei, aferentă unui număr de aproximativ 30.000 de beneficiari.

În ceea ce privește anul 2021, solicitanții depun cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în perioada 1-15 decembrie 2020. După aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin hotărâre de guvern.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că termenul-limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, dar și în sectorul vegetal: legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv. Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 de milioane de euro.

În perioada 25 septembrie 2020 și până în prezent au fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează: în sectorul zootehnic: bovine - 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete; în sectorul zootehnic: ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete; în sectorul vegetal: legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.

Sprijinul se acordă sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, respectiv crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt: beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019; beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale APIA, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

De mâine, 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe plata avansului de 70%, respectiv 85%, în cadrul schemelor de plăţi directe și măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, pentru anul 2020.

Este vorba de: Schema de plată unică pe suprafață (SAPS); Plata redistributivă; Plata pentru înverzire; Plata pentru tinerii fermieri, precum și Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Reamintim că, prin HG nr. 819/2020, s-au stabilit cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal. Astfel:

• Schema de plată unică pe suprafaţă - 98,7381 euro/ha (total schemă: 974.939.000 euro);

• Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1053 euro/ha (total schemă: 104.163.000);

• Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha (total schemă: 570.959.000 euro);

• Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha (total schemă: 20.547.000 euro).

De asemenea, plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin beneficiază peste 800.000 de fermieri.

Nivelul plăților în avans este de până la 70% în cazul plăților directe, iar plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru 1 euro.

În cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, nivelul avansului este de până la 85%, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, respectiv 4,7830 lei pentru 1 euro.

Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), atrage atenția că Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) solicită fermierilor documente, evidențe și situații imposibil de realizat de către crescătorii de animale, precum și de către societățile de ameliorare.

„În această perioadă se întâmplă un lucru foarte grav pentru crescătorii de bovine și societățile de ameliorare din țara noastră. Instituția care ar fi trebuit să sprijine crescătorii continuă lupta împotriva acestora! Astfel, se refuză autorizarea taurilor pentru reproducție, impunându-se condiții imposibil de îndeplinit, chiar dacă acești tauri îndeplinesc condițiile din Programele de Ameliorare aprobate și din Regulamentele Europene. Ne este cerut testul de filiație, de către Agenția națională pentru Zootehnie, în condițiile în care în România nu se poate face așa ceva, aberații peste aberații scoase de către așa-ziși specialiști care încurcă zootehnia românească. Da, se cer teste de filiație inclusiv pentru tauri aduși din Franța sau Ungaria, în urmă cu 2-3 ani, tauri care au fost autorizați/reautorizați, au sute de produși care au primit deja Certificat Zootehnic”, arată Dumitru Grigorean.

Conform ANZ, Oficiile Județene pentru Zootehnie trebuie să dețină următoarele documente:

1. Solicitare, în funcție de caz, de la deținători/proprietari de reproducători, societăți de ameliorare recunoscute, asociații de crescători autorizate ca părți terțe, pentru autorizarea punctelor de montă și al reproducătorilor;

2. Înregistrarea sanitar-veterinară a punctelor de montă naturală;

3. Certificatele zootehnice sau, după caz, derogările reproducătorilor prezenți pentru autorizare;

4. Documentele sanitar-veterinare prevăzute de legislația în vigoare;

5. Decizia directorului general pentru persoanele care fac parte din comisia de bonitare și clasare a reproducătorilor;

6. Solicitarea pentru efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal;

7. Buletine de analiză a materialului seminal;

8. Documente care să dovedească descendența reproducătorilor;

9. Declarația pe propria răspundere, în cazul în care nu se solicită evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal;

10. Certificate de genotipare pentru scrapie;

11. Certificate de filiație;

12. Fișele de evaluare (punctare, bonitare) ale reproducătorilor.

ACBCR cere conducerii ANZ să spună când a fost achiziționat/dotat și cât a costat laboratorul de la ANZ București și de ce nu funcționează. De asemenea, Dumitru Grigorean întreabă de ce asociația pe care o conduce nu a primit nici până acum rezultatele la probele trimise anul trecut, când s-au făcut testele de pornire a laboratorului. Unde pot efectua teste crescătorii de bovine/ovine și cum se pot face testele de filiație pentru taurii aduși din străinătate sunt alte nelămuriri ale crescătorilor.

„Se pregătește pe undeva prin țară vreun laborator privat, pentru că e rost de făcut bani pe spatele văcarilor? Atât noi, asociația, cât și fermierii dorim să facem testele de filiație pentru taurii născuți în România, pentru toți taurii utilizați la montă, la laboratorul ANZ, plătit din bani publici. Unde, cum și când trimitem probele?”, întreabă președintele ACBCR, Dumitru Grigorean.

Foto: Dumitru Grigorean

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) precizează că beneficiari eligibili ai Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 sunt fermierii activi, conform definiției din art. 9 al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

• Beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019;

• Beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9 privind „Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 și legislația națională menționează și impun verificări pentru respectarea condiției de fermier activ doar pentru plați directe: „Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) și e), este fermier activ și poate beneficia de plăți directe”.

În concluzie, un fermier doar cu ANT (Ajutor Național Tranzitoriu) nu se supune verificărilor specifice pentru „fermierul activ”, dar obligatoriu trebuie să desfășoare activitate agricolă pentru a putea beneficia de ajutoarele excepționale acordate fermierilor afectați de criza COVID-19.

Guvernul a adoptat HG nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Astfel, cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal sunt:

• Schema de plată unică pe suprafaţă - 98,7381 euro/ha (total schemă: 974.939.000 euro);
  

• Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1053 euro/ha (total schemă: 104.163.000);

• Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha (total schemă: 570.959.000 euro);

• Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha (total schemă: 20.547.000 euro).

De asemenea, plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 de fermieri.

Începând cu 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic în proporție de maximum 70%. „Avansul poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient”, precizează un comunicat APIA.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii pentru anii 2020 și 2021.

George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, anunță că în ședința de joi seară – 27 august 2020, guvernul a aprobat următoarele acte normative:

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul bovin, cu un buget de 35.700 de mii de lei;

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul suin, cu un buget de 119.560 de mii de lei;

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul avicol, cu un buget de 109.800 de mii de lei;

• HG privind aprobarea schemei de minimis pentru sectorul apicol, cu un buget de 49.948 de mii de lei.

„În completarea acestor scheme de ajutor, sectorul bovin mai beneficiază de fonduri europene, pe Măsura 21, fermierii care dețin bovine femele adulte cu vârsta minimă 24 luni, între 5 și 90 de capete, vor primi minimum 100 euro/UVM, bugetul fiind de aproximativ 65 de milioane de euro. De asemenea, sectorul ovin/caprin beneficiază de fonduri europene, în cadrul Măsurii 21, cu un buget de aproximativ 43 de milioane de euro. Crescătorii de ovine și caprine vor primi sprijin în funcție de dimensiunea exploatației”, a declarat secretarul de stat George Scarlat.

Reprezentanții asociațiilor conducătoare de Registre Genealogice din sectorul de creștere a bovinelor de carne și de lapte au venit ieri, 13 iulie 2020, de urgență la București, la Ministerul Agriculturii, unde s-au întâlnit cu ministrul Adrian Oros și secretarul de stat George Scarlat. Proiectul de ordin pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate (Ordinul nr. 180 din 30 iunie 2020), publicat în vederea dezbaterii publice pe site-ul MADR în prima zi a lunii iulie, i-a pus pe jar pe crescătorii de animale, care susțin că, în forma actuală, acest ordin nu poate fi aplicat în ferme și că ar trebui rescris integral, în conformitate cu legislația europeană, cu programele de ameliorare aprobate și, totodată, cu interesele fermierilor.

„Taurii folosiți la montă naturală trebuie să fie autorizați de către societățile de ameliorare conform criteriilor și performanțelor stabilite în programele de ameliorare, deoarece aceștia sunt principalul instrument al ameliorării”, arată Ioan Gociman, director executiv al Asociației Aberdeen Angus România.

De asemenea, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), Dumitru Grigorean afirmă că în proiectul de ordin privind monta naturală autorizată sunt multe probleme tehnice, juridice care contravin legislației naționale, Legii Zootehniei, legislației europene, precum și intereselor fermierilor, fapt pentru care acest ordin nu trebuie aprobat și aplicat. „Nici măcar dacă se cosmetizează acum la minister nu poate fi ceea ce trebuie pentru crescători. Trebuie refăcut integral, împreună cu fermierii, cu organizațiile crescătorilor”, precizează președintele ACBCR.
Dumitru Grigorean ne spune „Povestea Ordinului 180”: „Ordinul a fost preluat după Ordinul 861/2003, care la rândul său a fost conceput după alt ordin mai vechi, de dinainte de ‘89. Deci, modelul acestui ordin, emis în anul de grație 2020, este un ordin valabil pe vremea IAS și CAP. Interesantă abordarea și a Autorității (in)competente din România... Între timp, țara noastră a devenit membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte legislația UE și trebuie să țină cont de realitățile/necesitățile actuale ale zootehniei. Rugăm conducerea MADR, personal pe ministrul Adrian Oros, să ne comunice care au fost acei fermieri, cum ni s-a spus ieri la minister, care au solicitat/analizat/agreat acest ordin de ministru. Repetăm întrebarea/întrebările adresate de crescătorii de bovine și ovine referitoare la faptul că deși au existat cel puțin cinci adrese oficiale cu solicitări din partea asociațiilor conducătoare de registre genealogice, referitoare la acest ordin și la neconcordanțele pe care le cuprinde, de ce nu a existat nici un răspuns din partea ANZ (Agenția Națională pentru Zootehnie)/MADR?”.

Președintele ACBCR a punctat câteva probleme tehnice pe care le cuprinde ordinul disputat. Conform proiectului de act normativ, bonitarea se face de către reprezentanții Oficiului Județean pentru Zootehnie (OJZ), împreună cu medicul veterinar și cu reprezentantul Consiliului Local. „Bonitarea este o acțiune tehnică, efectuată de specialiști care dețin cunoștințe și au calificare în domeniu. În acest moment în România nu există bonitori calificați, care să fie recunoscuți oficial nici măcar în țară, cu atât mai puțin în stăinătate. Cum poate un consilier local sau din cadrul unei primării să-și pună semnătura pe o fișă de bonitare? Cum întocmesc în luna ianuarie OJZ-urile necesarul de tauri și programul de montă pentru toți crescătorii din județ, pe ce bază, cu ce informații și cum vor gestiona aceste date, în cazul în care ar reuși să le adune? Apoi, în art.19 se spune că lunar, până în data de 10, punctele de montă vor transmite la Oficiile Județene pentru Zootehnie tabele nominale cu femelele montate și produșii obținuți, pentru luna anterioară, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare și reproducție în zootehnie. Care bază de date, SICASA, care este nefuncțională și pe care am așteptat/rugat/solicitat ani de zile ANZ/MADR să o pună la punct, pentru a putea fi utilizată de Societățile de Ameliorare, fapt care nu s-a întâmplat, fiind nevoiți să dezvoltăm pe cont propriu și cu banii fermierilor aplicația ACBCR, pentru a putea gestiona multitudinea de date pe care noi le colectăm, prelucrăm, gestionăm în încercarea de a ameliora rasele pentru care efectuăm servicii către fermieri”, explică o parte din nemulțumiri și probleme Dumitru Grigorean.
Ordinul 180/30 iunie 2020 nu este nici pe placul crescătorilor de ovine și caprine, care, prin vocea lui Ionică Nechifor – secretar general al Federației ROMOVIS, solicită ca proiectul de act normativ să fie modificat în interesul crescătorului. „Oricum vine prea târziu pentru acest sezon de montă. ANZ și MADR să pregătească mai întâi logistica, infrastructura pentru genotipare. Noi punem la dispoziție masculii ca să îi genotipeze pentru a elimina în timp animalele sensibile la scrapie. Îi rog pe cei din ANZ și MADR să nu mai confunde ameliorarea cu reproducția”, a spus Ionică Nechifor în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV.

Reprezentanții crescătorilor de animale prezenți la întâlnirea din 13 iulie 2020 de la Ministerul Agriculturii speră că cei din MADR au înțeles dorințele crescătorilor și argumentele pentru care se solicită revizuirea proiectului de ordin privind monta naturală autorizată. „Nu există deocamdată o concluzie oficială a întâlnirii de ieri. Așteptăm ordinul modificat, după care vom lua o decizie. La cum arată lucrurile acum, ACBCR nu mai are cum să-și îndeplinească obligațiile/obiectivele. Este posibil chiar să renunțăm la activitate, este prea grav ce se întâmplă. Vom lua o decizie în zilele următoare”, a conchis Dumitru Grigorean.

Asociațiile crescătorilor români, încet-încet, s-au adaptat regulilor europene, mondiale și au fost primite chiar în rândul organizațiilor profesionale de prin toată lumea. S-au înființat societățile de ameliorare care furnizează servicii pentru fermieri, conduc registrele genealogice, toate făcându-se mai mult cu banii proprii, cu banii crescătorilor de animale.

Iată cum ani de muncă pot fi distruși cât ai clipi de lipsa unui dialog real între autoritățile statului și cel căruia i se adresează legislația, în speță, crescătorul de animale.

Foto: ACBCR