În urma consultărilor cu crescătorii de ovine din România, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că nu mai puțin de 4,5 milioane de oi pot fi exportate anual de țara noastră, primii aproximativ 125.000 de miei karakul urmând să plece deja către Iordania în luna septembrie 2016, țară în care va fi deschis un centru de carantină și triere la 1 septembrie a.c.

„În urma analizei cu sectorul, am ajuns la concluzia că, practic, 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România. Dacă un milion pleacă spre Iordania, mai avem încă marjă de export suficientă. Sigur, sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard la exportul de produse românești”, a declarat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro.

Potrivit estimărilor ministrului de resort, milionul de oi preconizat a fi exportat ar putea ajunge în acest centru de triere (hub) în perioada următoare. El spune că ovinele românești sunt apreciate de iordanieni, fiind asimilate cu cele crescute pe teritoriul statul arab.

„Am avut în aprilie o vizită în Iordania. (...) Am reușit ca împreună cu președintele veterinarilor să punem pe agendă un punct extrem de important, practic regionalizarea în condițiile limbii albastre, astfel încât să nu mai avem probleme cu exportul de ovine pe piața din Iordania. Am agreat acest punct și 100.000 de ovine au plecat către Iordania deja”, a afirmat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro. „Am vizitat un hub, o zonă liberă care s-a creat în Iordania unde vor fi pregătite milioane de ovine și bovine pentru export în țările arabe din zonă. Din România se estimează că cel puțin un milion de ovine vor fi preluate. Acolo mi s-a spus - calitatea ovinelor din România este foarte bună, se asimilează cu calitatea ovinelor din Iordania. Din păcate pentru ei, nu au decât trei milioane de ovine care, efectiv, «cresc pe piatră», ca să spun așa și făceam comparația cu condițiile extraordinar de favorabile pe care le are România în comparație cu țările din zonă”.

În delegația din Iordania au fost prezenți și specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi. Aceștia s-au întors în țară cu vești extraordinare pentru crescătorii de ovine: 15 state arabe și-au deschis granițele către importurile de ovine din România, importuri „fără limită de cantitate”, potrivit spuselor lui Ionică Nechifor, crescător de ovine și cercetător în domeniu, specialist care a adăugat că exportul către Iordania este deja avizat prin certificatul sanitar veterinar.

„Am fost pe 5 aprilie în Iordania, cu domnul ministru şi cu presedintele ANSVSA, cu exportatori şi producători. Se pare că am realizat un lucru extraordinar. În sfârşit, munca fermierilor poate fi valorificată la un preţ mult mai bun. Speranţele acestora - că erau disperaţi, nu aveau unde să vândă atâţia miei - iată că se concretizează. Pentru producţia de carne am rezolvat problema şi am deschis graniţele pentru exportul către ţările arabe şi vorbim aici de 15 state arabe, dintre care cel mai important este Iordania, centrul din care pleacă animalele către celelalte state din lumea arabă“, spune Ionică Nechifor, crescător, cât și cercetător în domeniu. „Mai precis, în luna aprilie au fost semnate actele prin care România poate exporta miei în lumea arabă, fără limită de cantitate (...) Concret, certificatul sanitar veterinar între România şi Iordania este finalizat. Noi deja putem exporta în Iordania. Către celelate ţări arabe suntem în discuţii, certificatele sanitar veterinare sunt înaintate deja şi către Arabia Saudită, Irak, Kuweit şi chiar Israel“, mai spune Nechifor.

Judeţul Botoşani urmează să trimită peste 125.000 de miei către zona arabă, însă numai după finalizarea unui centru de triere în Iordania, la începutul lunii septembrie. Conform afirmațiilor lui Nechifor, hubul iordanian va avea o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete.

„Pentru a simplifica lucrurile, partenerii noştrii deschid un centru de carantină în Iordania, unde să aibă o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete. Centrul acesta se deschide pe 1 septembrie. Se simplifică lucrurile pentru România, pentru că noi vom duce mieii în acel centru de carantină, iar de acolo practic nu ne mai interesează cum şi unde ajung mieii“, a conchis Ionică Nechifor.

Carnea de ovine este una dintre cele mai sănătoase, potrivit spuselor ministrului Agriculturii, românul nefiind însă un consumator constant. El spune că ne aflăm în coada clasamentului, cu doar 2,5 kilograme pe cap de locuitor, anual.

„Din păcate, în România consumul este foarte redus, de abia 2,5 kilograme pe an”, a mai adăugat oficialul guvernamental. „Fac o comparație cu Islanda, unde consumul este de 22 de kilograme pe an de locuitor”.

În 2014, țara noastră era cel de-al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populaţia de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) şi România (11% cu 9,5 milioane ovine).

Țara noastră ar putea exporta ovine şi bovine în ţări din Orientul Mijlociu chiar în cazul apariţiei unor focare de boala limbii albastre (Blue Tongue), însă numai în cazul în care animalele provin din zone unde boala nu evoluează, informează Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În perioada 3 - 5 aprilie, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, şi Ioana Neghirlă, reprezentanţii ANSVSA în delegaţia condusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la Conferinţa Regională pentru Orientul Mijlociu a OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), organizată la Amman, în Regatul Haşemit al Iordaniei.

„Tema conferinţei, aceea de aplicare a standardelor OIE privind zonarea şi compartimentalizarea, a fost în consens cu proiectul Regatului Haşemit al Iordaniei de înfiinţare a primului centru de carantină pentru animale vii, în baza conceptului de zonă liberă de boli ale animalelor, cu respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a protecţiei mediului. (...) Din acest centru, urmează ca ţările regionale să importe animale, în condiţiile utilizării unor certificări sanitare veterinare unice şi cu respectarea standardelor OIE”, se precizează într-un comunicat al ANSVSA.

Acest eveniment a fost un bun prilej pentru oficialii români de a purta discuţii, atât cu reprezentanţii ţării organizatoare, cât şi cu reprezentanţi ai unor state din Orientul Mijlociu, mari importatoare de animale vii (Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait, Oman, Arabia Saudită.

„Discuţiile bilaterale iniţiate în acest cadru vor continua pentru agrearea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, fie pentru deschiderea exporturilor din România în aceste state, fie pentru extinderea şi diversificarea acestora. Principalul subiect a fost cel al realizării exportului de ovine şi bovine din România, chiar în cazul apariţiei unor focare de Blue Tongue, cu animale provenite din zone unde boala nu evoluează (zone libere de boală)”, precizează ANSVSA.

Delegaţia română a avut întâlniri cu Excelenţa Sa, Dr. Akef Al Zoubi, Ministrul Agriculturii Regatului Haşemit al Iordaniei, cu reprezentanţi ai servicilor veterinare iordaniene, dar şi cu oameni de afaceri din statele din zonă, interesate de importul de animale vii şi produse ale acestora. La unele dintre aceste întâlniri au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor asociaţii ale crescătorilor şi exportatorilor de ovine din ţara noastră.

Conferinţa OIE s-a desfăşurat sub patronajul primului ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Abdullah Ensour, şi a fost organizată de Ministerul Agriculturii din Iordania, în coordonare cu Fondul Regatului Hasemit al Iordaniei pentru Dezvoltarea regiunii Badia.

ANSVSA precizează că această compartimentalizare reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte zona sau regiunea, autorităţile veterinare afirmă că este vorba de partea clar delimitată a unei ţări, în care există o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate distinct sub aspectul unei anumite boli, pentru care este necesară supravegherea şi unde au fost aplicate măsuri de control şi biosecuritate, pentru a putea participa la comerţul internaţional.

De asemenea, zonarea reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o sub-populaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

2015: Botoșaniul era afectat de Bluetongue

La data de 4 septembrie 2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informa că a diagnosticat boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.

Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la acea dată, boala era confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale, în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale, respectiv în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale.

ANSVSA precizea pe atunci că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, „cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.

Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit atunci în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată „nicio mortalitate”.

„La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre (Bluetongue) în România”, arata sursa citată.

Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.

În România, la nivelul lunii septembrie 2015 fuseseră înregistrate 157 de exploatații comerciale de bovine care au solicitat vaccinarea voluntară contra Bluetongue pe raza a 32 de juețe, totalul animalelor tratate fiind de 82173 bovine, iar nevoia de doze de vaccin a fost de 167.961.

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri au protestat miercuri, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile.

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, a fost și Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, a conchis dr. Horia Moruțan.

Alături de el, la proteste, a fost și Vingărzan Vasile din Sântimbru, Alba. Fermierul și-a exprimat nemulțumirea față de cum anume gestionează unele asociații și primării pășunile. El se plânge că instituțiile mai sus menționate nu fac altceva decât să încaseze subvenția, fără însă a se gândi inclusiv la resursa de apă pentru animale, poate cel mai important aspect.

„Pășunile le-au luat asociația. Acolo a fost o măgărie, o porcărie. (...) Eu car apa cu cisterna. (...) Nici măcar drumul în pășune nu există la ora actuală, după 20 de ani. Tu iei banii eu sunt cu stâna. Dacă s-a dat o lege de ce nu o respectă? Eu am respectat-o, că și așa muncesc acolo zi și noapte, dar cei care au luat banii, asociația și primăria, se tot încurajează una pe alta. Dacă tu nu ai drum din sat, drumul care duce la pășunea pe care tu iei banii, la nivel de primărie sau nivel de asociație, atunci despre ce discutăm?”, a mărturisit cu amărăciune în glas Vasile Vingărzan. „Nu există apă! Eu de 20 de ani car apă în pășune. I-am spus și primarului că nu am apă; ridică din umeri toți. (...) Până când trebuie să ne luptăm cu acești oameni? Că aștia sunt mai răi ca fiarele. Cu fiarele ne-am luptat și n-am murit, dar ăștia ne omoară, ăștia sunt mai puternici”.

„Cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate”

Destul de slab vizibil după scandalul Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat că cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate, restul urmând să fie analizate foarte serios. Concret, el a spus că în ceea ce privește Legea 17 a vânzărilor terenurilor agricole către străini, în perioada următoare se va veni cu amendamente necesare reglementării corespunzătoare a domeniului.

„Eu am avut multe reuniuni cu fermierii şi cred că, în mare parte, revendicările au fost rezolvate, iar restul le analizăm foarte serios şi căutăm soluţii legale ca să nu fie penalizate. De exemplu, Legea 17 privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, nu o suspendăm, ci venim cu amendamente ca să reglementăm mai bine domeniul. Legea cu etichetarea din sectorul laptelui depinde de Parlament, iar taxele de ambalaj de Ministerul Mediului. În ceea ce priveşte amânarea plăţii impozitelor până la plata subvenţiilor, cred că este o treabă delicată şi nu ţine de ministerul nostru, dar o să vorbesc cu ministrul Finanţelor. Oricum subvenţiile pentru crescătorii de animale le vom da până la sfârşitul lunii mai”, a afirmat șeful MADR.

Pe de altă parte, Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și unul dintre inițiatorii protestului, a declarat că fermierii solicită în principal modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici Legea 321 privind vânzarea produselor agricole, dar și altele.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi (miercuri - n.r.), în Comisia de agricultură, a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ceea ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a spus șeful FCBR, întărind spusele ministrului de resort că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

La doar câteva ore de la aceste declarații, Frânc adăuga că Legea etichetării laptelui şi produselor lactate va fi operaţională în două luni, iar Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a declarat, miercuri, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în timpul protestului din faţa Guvernului.

Acesta a precizat totodată că va intra la discuţii suplimentare cu reprezentanţii Executivului pentru a analiza situaţia subvenţiilor din sector.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi avem toate garanţiile că Legea etichetării (laptelui şi produselor lactate n.r.) va fi operaţională, în România, în două luni. Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare (n.r. - 28 martie – 1 aprilie 2016) pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a putea aduce, între timp, modificările de care avem nevoie. Şi tot săptămâna viitoare într-un grup reunit al celor două Camere ale Parlamentului să iniţiem procedura de suspendare a aplicării prevederilor Legii de vânzare a terenurilor agricole către străini, respectiv Legea 117. De asemenea, încercăm că până în iunie să avem funcţională şi modificarea Legii 320 privind comercializarea produselor agricole", a adăugat Frânc.

22 martie, ziua marilor consfătuiri la sediul MADR

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avea o întâlnire la sediul ministerului cu același Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gonțea Eugen, şi cu reprezentanţi ai Federației Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe.

Cu această ocazie au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată totodată și ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă.

Mai mult, în ziua protestului, adică miercuri, 23 martie a.c., același Minister al Agriculturii transmitea că șeful instituției, același Achim Irimescu, avusese tot cu o zi în urmă o altă întâlnire la sediul instituţiei cu reprezentanţi ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), și ele entități implicate în organizarea protestului.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, principalele teme de discuţii au vizat criza care afectează producătorii români pe fondul embargoului impus de Rusia, dar şi stadiul plăţilor acordate în cadrul angajamentelor de bunăstare a animalelor – Măsura 215 din PNDR.

Reprezentanţii crescătorilor de porci au ridicat pe parcursul discuţiilor mai multe probleme cu care se confruntă sectorul, în special pierderile mari în contextul crizei înregistrate la nivel european, aceştia solicitând un sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru reglementarea preţului de referinţă la cumpărarea porcilor vii.

Totodată, a fost adusă în discuţie situaţia controalelor sanitare-veterinare la carnea congelată şi preţul foarte scăzut la importurile care intră în România.

„Există indicii că în relaţia cu hypermarketurile nu sunt respectate de către toţi operatorii unele din condiţiile impuse (de exemplu cele referitoare la etichetare), fiind acceptate de către reţelele comerciale şi produse promovate pe piaţă prin practici neloiale sau anticoncurenţiale. A fost prezentată situația importurilor, exporturilor și a consumului de produse avicole în România, concluzionându-se că sunt necesare unele măsuri care să protejeze producătorii români, inclusiv prin întărirea sistemului de supraveghere a importurile și exporturile de produse alimentare şi a preţurilor practicate pe piaţă”, a afirmat în cadrul reuniunii Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Totodată, au fost propuse unele măsuri de relaxare fiscală pentru fermierii din cele două sectoare zootehnice și introducerea în PNDR 2014-2020 a Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor care să fie adresată fermelor noi, dezvoltate sau modernizate prin fondurile europene adresate agriculturii şi dezvoltării rurale şi care nu au în prezent angajamente în derulare pentru bunăstarea animalelor în cadrul Măsurii 215 din PNDR 2007-2013.

La rândul său, șeful MADR a propus o întâlnire cu Parlamentul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, pentru a identifica soluţii care să vină în sprijinul producătorilor români.

În cadrul discuţiilor s-a agreat totodată necesitatea consultării sistemelor de sancţiuni aplicabile beneficiarilor Măsurii 215 cu reprezentanţii sectoarelor de creştere a porcilor şi păsărilor. Subiectele sensibile semnalate de aceştia se referă la stabilirea eligibilităţii efectivelor de păsări în corelare cu scăderea perioadei ciclurilor de producţie pe fondul îmbunătăţirii performanţelor exploataţiilor de creştere a păsărilor, precum şi la aplicarea sancţiunilor administrative pentru efectivele declarate. Aceste aspecte vor fi analizate în discuţiile tehnice care vor fi organizate în perioada următoare împreună cu reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea şi implementarea Măsurii 215.

Filmul unui alt protest

Miercuri, 23 martie 2016, fermierii au manifestat în Parcul Izvor, iar în jurul orei 14,00 au plecat spre Piaţa Victoriei, unde au continuat protestul. Inițial, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor. Dacă la început protestatarii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

În ultimele săptămâni, autoritățile sanitare veterinare din Hexagon s-au confruntat cu noi cazuri de limbă albastră, 12 focare fiind raportate la data de 8 februarie 2016, alte 12 focare depistate în 12 februarie 2016, șapte focare descperite în data de 22 februarie 2016, respectiv 19 focare raportate pe 25 februarie a.c, în acest caz fiind afectate atât bovinele, cât și ovinele.

În total, francezii au fost raportat 61 de cazuri de îmbolnăvire cu boala limbii albastre la 61 de bovine (dintre care și un deces) și șase cazuri la ovine.

Focarele de limbă albastră depistate în Franța, în mare parte au fost cauzate de serotipul opt al virusului Bluetongue, în timp ce în alte țări europene, boala fiind cauzată de serotipul patru.

Cazurile din Hexagon au fost identificate mai degrabă prin monitorizare analitică decât prin suspiciune clinică. Franța utilizează vaccinarea, monitorizarea circulației animalelor, cât și controlul bolii prin zonare.

2015: Botoșaniul era afectat de Bluetongue

La data de 4 septembrie 2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informa că a diagnosticat boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.

Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la acea dată, boala era confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale, în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale, respectiv în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale.

ANSVSA precizea pe atunci că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, „cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.

Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit atunci în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată „nicio mortalitate”.

„La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre (Bluetongue) în România”, arata sursa citată.

Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.

În România, la nivelul lunii septembrie 2015 fuseseră înregistrate 157 de exploatații comerciale de bovine care au solicitat vaccinarea voluntară contra Bluetongue pe raza a 32 de juețe, totalul animalelor tratate fiind de 82173 bovine, iar nevoia de doze de vaccin a fost de 167.961.

În timp ce oierii protestau de zor, nemulțumiți de modalitatea cum a fost modificată Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic (amendată prin Legea 149/2015), parlamentarii noștri își asigurau fără jenă bătrânețile și își votau pensiile speciale.

 

Am sosit în Parcul Izvor în jurul orei 11:30 pregătit, ca de obicei, pentru o nouă întâlnire cu prietenii oieri. Eram sigur că voi da și de colegii jurnaliști, deja ciorchine pe lângă liderii crescătorilor de ovine care aveau să-și expună nemulțumirile și să îndemne la scandări, tablou similar cu protestele acelorași personaje din aprilie 2015 (aprilie, lună buclucașă, știm cu toții de ce!). Vă explic la urmă ce-i cu ea. Predestinat parcă.

 

Mă și vedeam fotografiind din nou dronele Jandarmeriei, așa cum făceam la cealaltă demonstrației a oierilor, cea din fața Palatului Victoria, de pe vremea fostului ministru Daniel Constantin, instrumente de ultimă generație menite să fie adevărați „ochi din cer” ai bravilor soldați în albastru. Ceva însă nu se lega. Drone nu erau (cel puțin nu le-am văzut eu), jandarmii călare fraternizau deja cu oierii, discutau de vaccinările cailor, lucruri serioase, nu glumă. A, și n-am mirosit iz de gaz lacrimogen.

 

Am văzut însă cu ochii mei amploarea evenimentului abia când am ajuns „la o aruncătură de băț” de intrarea în Camera Deputaților, zona Izvor. N-am avut prea mult timp de contemplare. Căutam deja cu fervoare prima „victimă”, un lider al oierilor care să-mi povestească de ce sunt acolo; un „vox” absolut necesar.

 

Imediat am dat cu ochii de Dumitru Andreșoi, „regele ciobanilor” catalogat prea ușor de presa de scandal. Asta în timp ce mă gândeam olecuț cum e să faci comerț cu cușme (da!, din blană de miel, neagră), așa, ca de la oier la oier.

 

Domnia sa înroșea însă telefonul. Negocia prezența sa la sediul APIA pentru a discuta în jurul orei 14 situația subvenției pe cap de animal. Ne cunoșteam. Mi-a cedat câteva minute. L-am „luat” direct cu carnetele de comercializare, problema-generatoare-de-țepe printre oieri: „La carnetele de comercializare, una dintre probleme este când se eliberează formularul de către fermier; se semnează că s-au primit banii. Este o mare aberație pentru că fermieri de-ai noștri au livrat animalele către anumite firme, iar acestea nu le-au mai dat banii. Acolo apărea însă că oierii au încasat sumele, iar acest lucru nu se întâmplase. Peste 5.000 de lei nu mai ai voie să încasezi cash, ci prin bancă. Unii cumpărători de rea-credință au spus că renunță la cash și fac virament bancar; nu au mai depus banii în cont. În Cluj, știu câțiva fermieri din niște comune de acolo care au rămas fără niciun miel. Toții mieii i-au dat și n-au încasat niciun ban. Sunt oameni disperați. Cumpărătorii de rea-credință au de obicei firmele în insolvență sau în faliment. Mai recuperează dacă ai ce. N-ai ce-i face”.

 

A trebuit să opresc reportofonul. Telefonul lui Andreșoi suna încontinuu. M-am ținut însă scai de om și l-am „prins” iar. „Cum domnule Andreșoi?”, îl chestionam eu pe hunedorean, „De efectele nefaste ale Legii 407 nu discutăm?”. Atât mi-a trebuit: „Părerea mea că suspendarea efectelor legii 407 ar trebui făcută prin Ordonanță de Urgență și pe urmă s-o modificăm cum trebuie. Sincer, nu am cuvinte să calific o asemenea lege. Stau și mă gândesc – suntem de rânsul Europei. Și aceste amendamente aberante au fost introduse în acest an! Anomalia la fondurile de vânat este următoarea: – pe proprietatea mea, vânătorul poate vâna. Este proprietatea mea personală, nu i-am concesionat lui terenul să vâneze, dar el o poate face! Și totul în baza legii! Dacă și terenul meu este limitrof suprafeței concesionate de vânători, ei tot pot să treacă cu mașinile pe terenurile mele, să împuște tot. Aici vorbim de terenuri în proprietate și în arendă. Eu am mii de hectare, credite la bănci”. Epuizasem subiectul stabulației obligatorii la oi. Nu se epuizase însă recitalul. Am continuat să fiu umbra lui Andreșoi, în condițiile în care domnia sa se alăturase deja altui grup de jurnaliști. Hop și eu! Am prins ca din zbor subiectul dureros al numărului de câini la stână. Nu înțelegeam însă dacă în ochii oierilor care ne înconjuraseră erau lacrimi sau nu. Eu eram atent tot la Andreșoi.

 

„La mine în zona de munte, unde pășunez eu, am nevoie de minim cinci câini la turmă, maxim opt-nouă (asta la o mie și ceva de oi). Cum să acopere doar trei câini suprafața pe care se împrăștie 1.500 de oi? La 1.000 de oi, în zona de munte, nevoia minimă este șapte-opt câini. Animalele sălbatice s-au înmulțit în România de intră chiar și peste noi în case. Dezastrul cinegetic s-a făcut nu din cauza câinilor, ci din cauza vânatului excesiv și tăierilor abuzive de masă lemnoasă. S-au distrus habitatele vânatului și au intrat la noi. Ne mănâncă animalele, ne mănâncă pe noi în case, acolo s-a făcut dezastrul, nu la noi. Câinii noștri mănâncă urs sau lup?

 

La rasa Țurcană care este o rasă rustică, de exemplu, cât este pământul «gol», fermierul îi dă un surplus de 300-400 de grame de porumb. Intrând cu ele pe stabulație, trebuie să le asiguri fân, lucernă, să crești la un kilogram de porumb; costul pe cap de animal crește cu cel puțin 50-60 la sută”.

 

Era clar pentru mine. Lucrurile se precipitau. Oricum, veneau spre noi valuri-valuri de oieri cu mițoase, cu clopuri sau căciuli, ghioage, geci de piele, pantofi, jeanși, talăngi, fluiere, vuvuzele, smartphone-uri; fiecare cu ce putea. Nu m-am dezlipit însă de sursă.

 

„Este un război mai vechi. Au fost diferențe de opinie între noi și vânători; acum s-au acutizat. Ei încet, încet, au încercat să pună stăpânire legislativ pe noi. Ce război economic să am eu cu vânătorul când ăla nu produce nimic? Nu este concurentul meu. Ăla distruge. Noi am depus amendamente în Comisia de Agricultură pe noul act normativ care a modificat Legea 407, dar nu s-a ținut cont de ele”, a conchis Andreșoi. „Gata! Vorbim după!”, a tăiat-o rapid. Nu era o mare problemă. Apăruse la orizont Marcel Andrei, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România.

 

„Nu vrem suspendarea Legii 407. Vrem abrogarea ei!” - Marcel Andrei

 

Nu mi-a fost greu să dau de „șeful” oierilor din această zi. El a întocmit lista cu revendicări. Era clar că era un „must” să vorbesc și cu el. Concurența era la coadă...

 

Prima întrebare, primul punct pentru mine: „Ce vreți să faceți cu Legea 407? Doriți suspendarea ei, așa cum mi-ați spus ieri? Doriți Ordonanță de Urgență?”. Se vorbea deja de abrogare. Eu calculam însă. Ca la șah. Vine „pe țeavă” întrebarea cu subvențiile, încă ceva, și gata materialul. Știm deja că se poartă „spargerea” informației în presa agricolă online. Să fie multă (recunosc, și eu îmi doream asta). Mi-am dat seama însă că doar din știri, n-ai cum să povesteși ce-a fost la Palatul Parlamentului astăzi, 15 decembrie, zi cu soare, așa, cam de primăvară, de plimbat pe lângă oi pe tăpșan. Într-o lună a lui aprilie?

 

Imediat, șeful Sindicatului Oierilor a „percutat”: „Noi nu vrem suspendarea legii, cerem direct abrogarea, după care să se formeze o comisie mixtă (...). Ca o paranteză, Ministerul Agriculturii este instituția care trebuia să ne reprezinte în primul rând interesele. Către MADR am înaintat adrese nenumărate pentru a intermedia o comisie interministerială formată din Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și noi, pentru a avea o discuție pe această lege, s-o armonizăm, să fie bine pentru toată lumea. Am fost refuzați. Nu au făcut nimic, așa că nu ne putem aștepta la cine știe ce pretenții din partea Ministerului Agriculturii”. Cam scump la vorbă domnul Andrei. Sau nu pusesem eu întrebarea cum trebuie?

 

Am virat-o direct către subvenție (subiect aflat pe lista de revendicări, alături de câini cu jujeu, stabulație forțată și altele), în speranța că voi obține mai mult. Deja se prefigura „marfă” pentru un articol pe cinste, mai ales că Marcel Andrei îl luase deja în cătare pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin: „Cu subvenția, ceea ce a făcut domnul fost ministru (n.r. - Daniel Constantin), cu toate că de morți se vorbește numai de bine, efectiv și-a bătut joc de noi, de crescătorii de animale. În primul rând, de la emiterea celebrului Ordin 619 de depunere a cererilor care a fost emis târziu, foarte prost, foarte stufos. Încă de pe atunci eu l-am atenționat pe domnul ministru și i-am spus că acest Ordin nu poate fi înțeles nici de angajații APIA, dar decum de un crescător. Răspunsul dânsului a fost foarte simplu – angajații APIA trebuie să-l înțeleagă pentru că le-am mărit salariul cu 60%. Dacă le-a mărit salariul înseamnă că trebuie să le bage și mintea în cap?

 

La ovine, subvenția este undeva la 20-22 de lei pe cap de oaie. Se mai dă plata decuplată de producție pentru cei înscriși în Registrul Genealogic încă 7 euro, dar la cerințele care sunt acolo, crescătorii nu le pot îndeplini și acolo riscă inclusiv dosare penale pentru că ar fi fals în declarații. Eu i-am sfătuit pe crescători mai bine să renunțe la cei șapte euro decât să să se trezească cu dosare penale. Eu efectuez controlul oficial al performanței la bovine. Ei, să știți că și aici deconturile se fac cu mare întârziere, tot felul de piedici avem din partea acelei agenții denumite ANARZ, dar pentru noi nu sunt banii să ni se plătească deconturile pentru manoperă, dar pentru ei s-au găsit bani să cumpere o flotă de mașini de Skoda cu care să se plimbe”, conchidea Marcel Andrei. Deja și el avea alte treburi și părăsea careul de jurnaliști.

 

Lucrurile începeau să se precipite, cădeau primele garduri ale Jandarmeriei. Dar eu îl vedeam pe Dorin Cojocaru, directorul general APRIL, un prieten al oierilor. Ratam momentul? Aveam pe altcineva pe lângă mine? Nu! Pe el atunci.

 

„Câinii sunt angajații mei. Tu, stat, îmi limitezi numărul de angajați?” - Dorin Cojocaru

 

Cum opinia sa este respectată în sectorul laptelui, a fost și este alături de fermieri, dar și de partea procesatorilor, cum cota laptelui de oaie și capră cuprinde 20% din piața procesării, și acest sector trebuia să-și exprime părerea. „Aplicabilitatea Legii 407 ar putea genera probleme în piață? E moral ce se întâmplă cu acești oameni?” Răspunsurile lui Dorin Cojocaru (ca simplu cetățean, nu șef APRIL) au venit ca unse...

 

„Nu este moral, pentru că toată transhumanța (tradiție românească) se distruge. Este neconstituțională legea. Pe terenul meu pot să fac ce vreau. Cu numărul de câini este o aberație. Eu cred că se încalcă legea protecției animalelor. Ce fac? Îmi omor câinii acum? Eu trebuie să apreciez în funcție de rasă numărul de câini cu care îmi fac treaba, așa cum orice persoană poate ține oricâți câini vrea, atâta timp cât plătește impozit. Nu mă restricționezi tu stat pe mine fără să-mi dai soluții! Sunt angajații mei! Tu îmi limitezi numărul de angajați? Este discriminatoriu, neconstituțional și facem legi aberante fără să dăm soluții.

 

Din total lapte procesat în România, laptele de oaie reprezintă cam 20%. În cazul în care nu se va rezolva prea repede această problemă legislativă, va exista un impact asupra ofertei de lapte de oaie și capră. Oierii noștri nu au grajduri construite pentru stabulația de iarnă. La noi este transhumanță – vara la munte, iarna la șes. Pe mine mă deranjează că sunt specialiști în Comisia de Agricultură și nu sunt solidari cu oierii”, declara pe fugă Dorin Cojocaru. Prietenii săi Ionică Nechifor, Marcel Andrei și alții fugeau către garduri. Jandarmii cedaseră fără violență/ripostă baricada din fața Palatului Parlamentului. Oierii erau deja pe gard și scandau: „Hoții! Hoții!”. Dacă eram în pantofi de parlamentar, sigur îmi era frică. „Ce noroc pe mine. Sunt gazetar”.

 

Am luat-o la pas cu valul de protestatari către Piața Constituției și apăsam cu înverșunare butonul declanșator al aparatului de fotografiat. „Moment memorabil. Trebuie să am fotografii la arhivă”. Ce bine că am făcut asta. Reportofonul înregistra efectul sonor în continuare.

 

„Sunt și vânător, și crescător de animale. Voi fi nevoit să «fac dispăruți câinii» sau să-i ascund” - Pop Eremia, Reghin

 

Încă nu luasem hotărârea dacă să plec sau nu. Marea masă de oameni se spărsese și grupuri masive înconjurau deja Casa Poporului. Zona intrării la Senat era ocupată. Senatoarea Cristiana Anghel avea discuții cu un grup de protestatari, situație care la un moment dat a degenerat.

 

Am rămas însă în Piața Constituției. Trebuia să ascult testimonialul unui baci sprijinit în ciomag. După port, părea un oier înstărit, cu multă carte. Ce era important, jurnaliștii, ciorchine lângă el. M-am apucat de treabă. Discuția ajunsese la numărul de câini. Ce m-a atras? Că vorbea la mișto de unii deputați ca fiind noua „nobilime” a țării: „Am în jur de 600 de oi și câini șase. Eu sunt și vânător, întâmplarea face, și crescător de animale. Ce-o să fac? Suntem puși în situația ori să dispară câinii, ori să-i ascund. Eu sunt convins că acest subiect a pornit de la doi-trei senatori și deputați (printre care și Atilla Kelemen) și apoi s-a extins apoi la un număr foarte mare de senatori și deputați care se consideră noii nobili ai României.

 

Există riscul însă ca acest subiect să se transforme indus într-un conflict între vânători și crescătorii de animale. Este fals. (...) Vânătorii trebuie să-și vadă dimensiunea lor sportivă, cum a fost de când este lumea, de când aveam grofi; ne lăsau să vânăm. Și păstorii să-și crească animalele. Nu se poate veni cu bocancul”.

 

Îmi era de ajuns. Dar nici acum n-am putut pleca. O fanfară cânta vesel lângă noi. Doi oieri dansau în jurul cușmelor. Jandarmii nu mai aveau căștile de protecție pe cap. Delicios moment. Inedit. O mașină TVR a oprit și a înregistrat dansul. Doar eu și cameramanul (pe care întâmplător îl cunoșteam) eram lângă oierii cântăreți. Și eu, și Marius (că așa îl cheamă), încercam să găsim un loc mai bun pentru a surprinde momentul. Gata. Era momentul să plec.

 

Dansul oierilor (video)

 

Șeful Comisiei de Agricultură, Nini Săpunaru, recunoștea la televizor că vânătorii au făcut un lobby puternic pentru legea în cauză

 

Când am auzit asta, iar mi s-au aprins beculețele. Noi nu avem vreo lege care să reglementeze lobby-ul. Locația în care mă aflam îmi permitea înregistrarea audio. Jurnaliștii, bineînțeles ciorchine (scuze pentru repetiție) la ieșirea din sala Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților. Se terminase întrunirea cu oierii. La acea oră, soluția viabilă era încă Ordonanța de Urgență menită să schimbe parte din actul normativ blamat de oieri.

 

„Rolul unei Ordonanțe de Urgență, că de aceea este OUG, este să clarifice anumite chestiuni de urgență. Dacă sunt două-trei articole care deranjează acut în această perioadă le rezolvăm acum, repede. Restul articolelor pe care le acuză oierii, avem timp să le discutăm în comisii și să vorbim.

 

Să știți că și noi am votat la un moment dat împotriva acestei legi. Și președintele a întors-o. Această lege nu a fost numai opera Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a fost și a Comisiei de Mediu. Până la urmă trebuie să existe o Lege a vânătorii. Că se pot face anumite mișcări, că majoritatea parlamentară la acel moment a avut o viziune greșită, asta este de rezolvat.

 

Nu există vânător care să nu-și fi susținut această lege, au avut un lobby extrem de puternic, recunosc acest lucru, dar asta este absolut normal, se întâmplă în Parlament tot timpul când sunt legi care sunt importante pentru anumite categorii de persoane. Să nu uităm că această lege a fost întoarsă din plen de două ori, a stat un an de zile în Parlament până a ieșit în această formă. Este o greșeală. Cred că acel text cu pășunatul este o greșeală, adică nu era rolul Legii vânătorii să vorbească de interzicerea pășunatului de la 5 decembrie la nu știu cât; asta era treaba Agriculturii. Trebuia s-o lase la Legea zootehniei”, preciza Săpunaru undeva pe la ora 16.

 

Lovitura de grație via Dan Suciu: „O lege inițiată în Parlament nu poate fi modificată prin Ordonanță de Urgență”. Fault!

 

Mulțumită televizorului, eram „prezent” și în sala de presă a Guvernului, locul dării de seamă a Executivului în fața mass-mediei. Grațios, purtătorul de cuvânt al Guvernului condus de Cioloș, Dan Suciu, dădea lovitura de grație oierilor. Nu merge cu Ordonanța de Urgență.

 

Deja, într-o zi, s-a discutat de suspendarea Legii 407, de abrogarea ei, de modificarea ei prin Ordonanță de Urgență. Care să mai fie soluția rapidă de modificare a actului normativ? Se prefigurează din ce în ce mai mult „previziunea” lui Tinel Gheorghe, deputat PNL, conform căreia mai devreme de luna martie-aprilie (tot aprilie!) Legea 407 nu va putea fi modificată. Guvernul însă lucrează. Pentru oieri.

 

„Au loc întâlniri la nivelul ministerelor cu secretarii de stat pentru a analiza care sunt soluțiile și a înțelege mai exact revendicările oierilor. Cunoaștem, sigur că da această problemă a oierilor, fiind evident într-un domeniu apropiat domniei sale (n.r. - Dacian Cioloș), dar trebuie găsită acea soluție tehnică și legală care să poată mulțumi pe toată lumea. În cel mai scurt timp, Guvernul va veni cu o soluție tehnică și legală care să răspundă solicitărilor.

 

Nu urgența este problema, este vorba de natura legii pe care trebuie s-o modificăm. Este o lege inițiată în Parlament, trecută prin Parlament. În consecință, pe acest proiect de lege nu poate să se emită o Ordonanță de Urgență care să modifice efectiv acest proiect de lege. Chestiunea în sine poate fi cumva reglementată și asta vom încerca să facem, să încercăm să reglementăm printr-un act normativ. Dar, o modificare punctuală pe cele două puncte luate în discuție în cursul acestei zile nu poate avea loc în scurt timp.

 

Vom găsi o altă formulă legislativă care să cuprindă revendicările oierilor într-o formulă sau alta. Asta depinde foarte mult de cum se negociază și care sunt punctual solicitările domniilor lor, dincolo de aceste chestiuni pe care le-am avut zilele acestea în discuție, cu pășunatul și numărul câinilor. La nivelul ministerelor se caută această soluție în acest moment și vom veni în cel mai scurt timp cu un răspuns tehnic și legal”, preciza Suciu.

 

Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu cele aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie».

 

Astăzi, aleșii din Parlament și-au acordat între două și 6 mii de lei lunar, la pensie, în funcție de numărul mandatelor petrecute ca senatori sau deputați. Șefii lor sunt însă si mai castigati. Un ales cu vechime și cu funcții de conducere poate câștiga peste 11 mii de lei. Liberalii au fost singurii care s-au împotrivit acestor privilegii. Cu aplauze și urale, parlamentarii au adoptat cu amendamente o cerere de reexaminare a legii pensiilor speciale a președintelui Klaus Iohannis. În document, șeful statului le ceruse astă-vară să renunțe la aceste privilegii. Parlamentarii nu au fost de acord.

 

Până la urmă cu ce s-au ales azi oierii? (Ionel Văduva).