Dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură din cadrul USV „Regele Mihai I” din Timișoara - Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, anunță că, în anul 2024, monitorizarea dăunătorilor periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) continuă într-un nou parteneriat între Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro Operational Romania, în cadrul programului Arc farm intelligence.

„Mulțumesc FMC România pentru încrederea acordată, cât și pentru extraordinara colaborare care a început în anul 2020. Continuăm împreună, în aceeași formație, dar în altă locație. Timp de patru ani, monitorizarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis s-a realizat în parteneriat cu SCDA Lovrin (unde eu am activat cu jumătate de normă până în anul 2023, luna iunie). A fost un parteneriat extraordinar, iar rezultatele obținute pot fi utilizate cu succes pentru stabilirea momentelor optime de combatere a celor doi dăunători. În curând, concluziile desprinse în urma a patru ani de monitorizare le vom aduce în fața dumneavoastră”, a spus dr. ing. Otilia Cotuna.

Prin urmare, al cincilea an de monitorizare continuă la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. În acest an, capcanele vor fi amplasate în loturile de porumb ale Stațiunii Didactice a USVT către sfârșitul lunii mai.

„Un nou început, care sper să fie un succes așa cum a fost și în ceilalți ani de parteneriat cu FMC, o companie implicată în cercetarea agricolă românească. Un atu important al acestei companii este faptul că rezultatele obținute în urma monitorizării sunt puse la dispoziția fermierilor în mod gratuit prin intermediul aplicației Arc farm intelligence, care s-a dovedit în timp că este de un real succes”, a adăugat dr. ing. Otilia Cotuna.

În cei patru ani de parteneriat, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât, rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. „Multe tipuri de capcane au fost testate în acești ani. În urma testelor au fost selectate tipurile de capcane la care rezultatele au fost foarte bune. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Le recomand fermierilor să stea aproape de USVT și FMC Agro Operational România în perioada următoare”, a încheiat dr. ing. Otilia Cotuna.

 

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara a creat, în premieră, o pagină de extensie universitară pentru domeniul Protecția Plantelor - USVT Plant Protection.

„Pagina USVT Plant Protection, ne spune dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură USVT – Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, poate fi accesată de către toți fermierii români (profesioniști sau amatori), companii care activează în agricultură, cercetători, cadre didactice universitare sau din mediul preuniversitar, studenți (licență, master, doctorat), mici producători și orice persoană pasionată de agricultură și sănătatea plantelor.”

În curând, USVT va lansa extensii universitare și pe alte domenii prioritare pentru agricultura românească și nu numai.

Scopul extensiei universitare pe domeniul Protecția Plantelor este de a furniza informații relevante și utile fermierilor români și numai, deoarece specialiștii în protecția plantelor sunt foarte puțini la acest moment, iar fermierii au nevoie de astfel de informații pentru a gestiona corect bolile și dăunătorii din culturile agricole. „Gestionând corect patogenii, dăunătorii și buruienile, numărul tratamentelor aplicate va fi mai mic. În consecință, poluarea va fi mai scăzută, iar produsele vegetale vor fi lipsite de reziduuri de pesticide, nitriți și nitrați, micotoxine etc”, precizează dr. ing Otilia Cotuna.

Un obiectiv important al acestei extensii universitare este creșterea vizibilității universității în rândul fermierilor și al companiilor producătoare de inputuri pentru protecția plantelor, cât și pentru actualii și viitorii studenți și crearea unei comunități în jurul acestui canal de comunicare online. Vor fi promovate expertiza cadrelor didactice (experiență și cunoștințe) și resursele academice disponibile la universitate în domeniul protecției plantelor.

Articolele tehnice de pe pagina USVT Plant Protection vor fi scrise de dr. ing. Otilia Cotuna și vor acoperi subiecte de actualitate din domeniul protecției plantelor. Pe lângă articolele tehnice vor fi emise alerte și informări importante ori de câte ori este nevoie, se va răspunde la întrebările puse de către persoanele care accesează informațiile postate, vor fi promovate activități care se desfășoară în cadrul USVT (conferințe, workshop-uri, târguri etc). De asemenea, vor fi evidențiate realizările importante în domeniul protecției plantelor ale cadrelor didactice (care sunt și cercetători), în special proiectele de cercetare și consultanță, precum și cărțile și lucrările științifice publicate în reviste ISI cu factor de impact.

„Strategia de marketing care stă la baza acestei pagini de extensie universitară a fost realizată de Departamentul de Imagine al USVT în colaborare cu doamna Alexandra Vidroiu, Social Media Manager & Digital Marketer, căreia îi mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Stați aproape de noi pentru a fi la curent cu informații corecte, din teren în timp real și nu ezitați să ne contactați atunci când întâmpinați probleme de protecția plantelor în culturile dumneavoastră. Vă putem ajuta cu diagnoză și recomandări de combatere. Vă invităm să accesați în social-media cu încredere extensia USVT Plant Protection”, transmite Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Bayer în parteneriat cu Universitatea de Științele Vieții (USV) „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre viespea rapiței (Athalia rosae L., sin. Athalia colibri Christ.). Aceste informații vă pot ajuta să gestionați corect în viitor combaterea acestui dăunător pentru ca rezultatele să fie eficiente și costurile minime. Procedând astfel, mediul va fi mai puțin poluat și entomofauna utilă protejată.

Athalia rosae

În culturile de rapiță răsărite, viespea rapiței este prezentă în acest an cu densități mai mari decât anul trecut în aceeași perioadă. La data de 11 septembrie 2023 în culturile de rapiță răsărite în procent de 50% (semănate la sfârșitul lunii august), Athalia rosae avea activitate intensă de zbor, împerechere, depunere ouă. Femelele analizate în laborator erau pline de ouă la data mai sus menționată.

La data de 27 septembrie 2023 în toate culturile de rapiță pot fi observați adulții, ouăle și larvele de viespe. În unele ferme se execută acum cel de-al doilea tratament pentru combaterea viespilor, puricilor și larvelor defoliatoare de lepidoptere (Pieris brassicae, Plutella xylostella etc).

Dăunătorul Athalia rosae poate fi gestionat corect și economic doar dacă îi cunoaștem biologia, modul de dăunare și monitorizare. În articolul de față găsiți informații utile despre acest dăunător nelipsit din culturile rapiță în luna septembrie.

 

Viespea rapiței - Athalia rosae l. - poate distruge plantele de rapiță în perioada de răsărire

 

Athalia rosae este o specie oligofagă, adică se hrănește cu crucifere cultivate, dar și sălbatice. Speciile sălbatice de crucifere și umbelifere preferate sunt: Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L. etc. Se poate spune că preferă ridichile, apoi rapița, varza, muștarul, cresonul etc. Acest dăunător este atras de izotiocianații și glucozinolații din plantele de crucifere. După unii autori, larvele de viespe au capacitatea de a reține în hemolimfă glucozinații, iar în momentul în care sunt atacate, din tegument exudă o picătură de hemolimfă (sângerare ușoară). În acest fel, larvele se apără de eventualii prădători (apărare bazată pe substanțele chimice din hemolimfă [Boevé & Schaffner, 2003; Vlieger et al., 2004].

 

Importanța cunoașterii biologiei și ecologiei acestui dăunător

 

În țara noastră, viespea rapiței are două generații pe an, supraviețuiește în stadiul de larvă în cocon la adâncimea de 7 - 15 cm în sol și se împupează primăvara, pe parcursul lunii aprilie. Zborul primei generații de viespi începe în luna mai - începutul lunii iunie, funcție de condițiile climatice. Adulții pot fi recunoscuți ușor datorită culorii portocalii strălucitoare a corpului, exceptând părțile laterale și capul. Viespile sunt destul de mici, lungimea corpului oscilând între 5 - 8 și chiar 9 mm. Aripile au culoare galbenă la bază și mai negricioase la marginea frontală și la jumătatea exterioară. Abdomenul ambelor sexe este gros, dar mai ascuțit la femelă și mai rotunjit la mascul.

Rapiță răsărită aproximativ 50% la data de 11 august 2023 (semănată la sfârșitul lunii august). În această solă viespile erau prezente în densitate foarte mare și aveau activitate intensă de împerechere și depunere ouă

După apariție, adulții se hrănesc o perioadă pe plante din familia Brassicaceae și Apiaceae, după care încep să se împerecheaze. Pe parcursul vieții, o femelă poate depune aproximativ 200 - 300 de ouă. Fiecare ou este depus într-o mică cavitate tăiată pe marginea frunzei plantei gazdă (în cazul de față rapița). Zonele unde femelele au depus ouă pot fi recunoscute destul de ușor deoarece țesutul este deformat. Ouăle de Athalia rosae sunt mari, ovale, transparente, cu aspect sticlos. Perioada embrionară poate dura între 5 - 12 zile funcție de condițiile de climă, cel mai adesea 6 - 8 zile [Lole, 2010].

 

Cum recunoaștem larvele

 

Larvele de Athalia rosae pot fi recunoscute relativ ușor, datorită corpului care are aspect ridat, culoare închisă sau verde - cenușie și este acoperit cu mici veruci. Larvele au 11 perechi de picioare, iar capul este mic și negru. Dimensiunea larvelor la completa dezvoltare poate fi cuprinsă între 18 - 25 mm. În condiții favorabile, dezvoltarea larvelor poate dura 10 - 13 zile la temperaturi peste 20⁰C [Amiridze, 1973]. Cel mai adesea, stadiul larvar poate dura între 20 și 50 de zile.

Larvă de Athalia rosae la data de 4 octombrie 2023

Larvele mature din prima generație se retrag în sol în perioada iunie - iulie (unde își vor construi coconii și apoi se vor împupa). Adulții din generația a II-a apar pe parcursul lunilor iulie - august și ciclul se reia [Roșca et al., 2011].

Pe măsură ce culturile de rapiță răsar (în luna septembrie), adulții migrează în ele, se împerechează, iar femelele depun ouă. Larvele celei de-a doua generații de viespe pot produce pagube importante culturilor de rapiță cât și celor de varză de toamnă.

 

Recunoașterea daunelor

 

Larvele tinere (prospăt eclozate) se hrănesc în interiorul frunzei la început (mod de hrănire minier), apoi extern pe partea inferioară. Pe măsură ce se dezvoltă consumă epiderma inferioară și mezofilul frunzelor. În primele etape ale atacului, când larvele sunt mici, în frunze se observă orificii. Când larvele sunt mari, în urma procesului de hrănire, din frunze rămâne doar scheletul (nervurile principale). La atacuri masive tinerele plăntuțe se pot usca.

Daune produse de larve la rapiță la 4 octombrie 2023

Larvele generației de primăvară pot consuma florile și silicvele în formare. Cel mai des le putem observa în culturile de muștar înflorite.

Generația de toamnă este considerată cea mai dăunătoare pentru rapiță deoarece poate produce pagube importante culturilor semănate devreme. Tinerele plăntuțe pot fi consumate complet de către larve [Lole, 2010; Roșca et al., 2011].

Împerechere la data de 11 septembrie 2023

 

Metode de monitorizare

 

Metoda cea mai sigură constă în observarea directă a zborului adulților. Mai pot fi utilizate și capcanele galbene cu lipici. Capcanele galbene sau cele cu apă trebuie plantate în preajma plantelor gazdă. Zborul adulților este favorizat de temperaturile zilnice cuprinse între 18 și 19⁰C cu un optim între 23 - 26⁰C [Amiridze, 1973].

Pentru rezultate foarte bune în combatere, monitorizarea ar trebui să înceapă în luna mai și să continue până în luna septembrie. Monitorizarea se face cu scopul de a stabili momentul de activitate intensă al adulților de viespe. Când zborul este masiv trebuie să verificăm imediat și prezența larvelor pe frunze.

Pentru monitorizarea larvelor pot fi utilizate plante gazdă din familia cruciferelor. Metoda nu este eficientă, deoarece, de cele mai multe ori, până când vedem larvele, frunzele de rapiță pot fi deja devorate [Lole, 2010] .

Larvă tânără

 

Managementul integrat al viespei rapiței

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

Deși adesea ignorate, măsurile de prevenire ne pot scăpa de cheltuieli inutile. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este amplasarea noilor culturi de rapiță mai departe de cele vechi. Alte măsuri ce pot fi utilizate constau în: combaterea buruienilor gazdă din familia cruciferelor, rotația cu păioase sau rădăcinoase, efectuarea unei arături imediat după recoltarea rapiței (mai ales în zonele unde sunt populații mari de viespi, pentru distrugerea pupelor), fertilizarea echilibrată, înființarea de culturi capcană [Hill, 1987].

Combaterea chimică trebuie efectuată la avertizare și când pragul economic de dăunare este depășit sau întrunit (PED de peste 2 larve/plantă - Roșca et al., 2011; EPPO, 1998. Cu toate acestea, specialiștii recomandă tratamente și atunci când se constată zbor masiv de adulți în culturile de rapiță în curs de răsărire pentru ca femelele să nu apuce să depună ouăle.

Tratarea semințelor de rapiță și muștar este considerată foarte importantă deoarece poate asigura o protecție de aproximativ 6 - 8 săptămâni pentru dăunători. Cu toate acestea, de multe ori nu este așa. În România, pentru tratarea semințelor este omologat insecticidul ciantraniliprol. Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, tau - fluvalinatul, acetamiprid + lambda - cihalotrin, etofenprox, gama - cihalotrin [după aplicația PESTICIDE 2.23.6.1, 2023].

Din managementul integrat nu ar trebui să lipsească măsurile biologice. În cazul viespei rapiței poate fi utilizat produsul Spinosad (pesticid obținut prin fermentare din bacterii naturale - Saccharopolyspora spinosa), care este foarte eficient la doze mici și acționează prin ingestie și contact asupra insectelor. Controlul prin contact este extrem de eficient. Însă, prin ingestie, eficacitatea crește de 5 - 10 ori. Impactul acestei substanțe asupra entomofaunei utile este considerat scăzut comparativ cu alte produse biologice. Un punct tare este faptul că asigură un control mai rapid și eficient, comparativ cu alte produse biologice. Produsele pe bază de Bacillus thuringiensis (B.t.), controlează larvele de lepidoptere foarte bine dar nu și pe cele de viespe [Lole, 2010] .

Disecție la femelă de Athalia rosae la 11 septembrie 2023. Femela era plină de ouă

 

Bibliografie

Amiridze N., 1973 - Some experimental data to ecology of turnip sawfly. In: Kanchaveli L.A., ed. The proceedings of Georgian Plant Protection Institute, vol. 24. Tbilisi: Georgian NIIZR. 105 - 107 p.

Boevé J. L. & Schaffner U., 2003 - Why does the larval integument of some sawfly species disrupt so easily? The harmful hemolymph hypothesis. Oecologia 134, 104 – 111.

EPPO Standards, 1998. Guidelines on good plant protection Practice, Rape, PP 2/8 (1), disponibil pe https://gd.eppo.int>standard>pp2-008-1-en, 10 p.

Hill D. S., 1987. Major temperate crop pests. Agricultural InsectPests of Temperate Regions and Their Control (ed. by DS Hill),pp. 448 – 449. Syndicate of the Cambridge University, Cam-bridge, UK

Lole M., 2010 - Turnip sawfly: biology and control, Factsheet 11/10, Field Vegetables Project FV 317.

PESTICIDE 2.23.6.1, 2023.

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.

Vlieger L., P. M. Brakefield and C. Müller, 2004 - Effectiveness of the defence mechanism of the turnip sawfly, Athalia rosae (Hymenoptera: Tenthredinidae), against predation by lizards, Bulletin of Entomological Research (2004) 94, 283–289, DOI: 10.1079/BER2004299.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă se înregistrează la capcanele aflate în testare (Csalomon tip pâlnie cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu spectru luminos - Smapplab, FarmB și CropVue cu feromoni) zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), generația a II-a.

Pragul de alertă a fost depășit în următoarele zone: Banat (număr mare de capturi la capcana automată cu lumină Smapplab), Crișana, Dobrogea, Moldova (câteva locații), Muntenia (populații slabe numeric). În Oltenia nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație (deocamdată). În Transilvania, în zonele monitorizate, aproape că nu există capturi. Sporadic la capcanele din această parte a țării sunt capturați câte unu sau doi fluturași. De regulă, în zonele nordice ale României dăunătorul poate avea o singură generație (din cauza condițiilor climatice mai răcoroase care nu permit dezvoltarea celei de-a doua generații a dăunătorului).

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Rezultatele prezentate mai sus au fost obținute în cadrul programului de monitorizare la nivel național în parteneriat cu FMC Agro România. Acest program se derulează de patru ani în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației Arc^TM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca gratuit, atât pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS.

Reamintesc fermierilor că scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de Ostrinia nubilalis ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania. Scopul validării este de a exclude alte lepidoptere ce pot veni la capcane și pe care, de multe ori, operatorii care citesc capcanele le numără ca fiind ale speciei țintă (în cazul de față Ostrinia nubilalis). În astfel de situații rezultatele pot fi eronate. Deoarece feromonii pentru Ostrinia nubilalis nu sunt selectivi, la capcane vin și alte insecte. Cel mai adesea vin fluturi de Helicoverpa armigera, Autographa gamma, Spodoptera sp., Mythimna unipuncta, Agrotis sp. etc. Informarea de față se referă la zonele validate de mine.

 

Situația în Banat

 

Chiar dacă în multe zone din țară porumbul se usucă din cauza secetei, sfredelitorul tulpinilor (Ostrinia nubilalis) își continuă nestingherit dezvoltarea în culturile de porumb din Banat care nu sunt compromise, deoarece avem apă din belșug în acest an. Din luna ianuarie și până la 16 august 2023, în zona Lovrin au căzut aproximativ 400 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. La Timișoara și zone limitrofe, precipitațiile au depășit 400 mm până acum. Media multianuală la Timișoara este de 600 mm/an. În consecință, dacă anul trecut porumbul a fost compromis în Banat, în acest an fermierii așteaptă producții mari. Vom vedea la recoltare dacă va fi așa.

Analiza capturilor de Ostrinia nubilalis de la capcanele testate la Lovrin și Timișoara arată că cea de-a doua generație a acestui dăunător este numeroasă comparativ cu prima generație. Ploile căzute nu au influențat negativ biologia dăunătorului cum s-a întâmplat în cazul omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Acest aspect se explică foarte simplu prin faptul că Ostrinia nubilalis se împupează în tulpinile de porumb atacate sau în rahisul paniculului (cel mai des), pe când Helicoverpa armigera se împupează în sol, iar umezeala mare poate omorî pupele.

Pupă de Ostrinia nubilalis

La Lovrin, curba maximă de zbor a sfredelitorului porumbului a fost înregistrată la data de 7 august 2023, când la capcana automată cu spectru luminos au fost capturați 191 fluturi de Ostrinia nubilalis. La capcana automată Smapplab cu spectru luminos, primii fluturii din generația a II-a au fost înregistrați la data de 10 iulie 2023. De la acea dată, numărul de capturi a început să crească (de la 11, 45, 75....191 la 7 august). La data de 11 august 2023 au fost înregistrați 75 de fluturi la această capcană, ceea ce înseamnă că asistăm la scăderea curbei de zbor. În acest an, capcana automată Smapplab s-a dovedit mult mai eficientă comparativ cu alți ani, ea fiind continuu îmbunătățită de către producători (Smapplab Ungaria). Concluzia este că, această capcană ne-a ajutat foarte mult în realizarea curbei de zbor, mai ales că, la capcanele Csalomon cu feromoni (tip pâlnie), numărul de indivizi capturați a fost destul de scăzut în acest an.

Chiar dacă numărul de capturi a fost mai mic la capcanele Csalomon cu feromoni, curba maximă înregistrată la Lovrin a fost tot în data de 7 august 2023 (16 capturi de ON), urmată de scădere la data de 11 august, când s-au înregistrat 11 capturi de ON. La fel și la capcana automată FarmB (5 fluturi la 7 august și 2 la 11 august), iar la Delta doar 2 fluturi la aceeași dată. Capcanele automate FarmB (tip pâlnie) și CropVue (tip Delta) nu și-au dovedit eficiența în monitorizare, ci doar în identificarea speciei în cultură, neputând fi utilizate pentru lansarea alertelor pentru combaterea acestui dăunător. La capcanele Delta clasice cu feromoni și dispensere alimentare, rezultatele sunt oscilante, numărul de capturi e foarte mic. La aceste capcane, analizele mele pe trei ani arată diferențe de o săptămână și chiar două în ceea ce privește realizarea curbei de zbor, comparativ cu capcanele Csalomon. Ce înseamnă asta? Înseamnă că la aceste capcane, curba maximă se înregistrează cu una sau două săptămâni mai târziu, aspect care nu corespunde cu realitatea din câmpurile de porumb.

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

La Timișoara (Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții ”Regele Mihai I”) au fost montate în acest an doar capcane Csalomon (tip pâlnie) cu feromoni produși în Ungaria, Bulgaria, Franța și Moldova. Feromonii din Franța și Moldova sunt în testare pentru a identifica și alte rase de Ostrinia nubilalis (rasele Z, E, ZE, EZ). Vă pot spune deocamdată că la rasa Z am avut câteva capturi pe teritoriul Stațiunii Didactice a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (feromon Franța).

În consecință, analizând datele înregistrate apreciez că, maximul curbei de zbor în Banat a fost înregistrat la data de 7 august 2023 în zona Lovrin și 9 august la Timișoara. Prin comparație cu datele din alte locații monitorizate pot spune că maximul curbei de zbor s-a realizat în intervalul 4 august - 7 august predominant. Susțin acest aspect pentru că întotdeauna fac controale în câmp în momentul când la capcane înregistrăm maxim de zbor. Controalele efectuate de mine în culturile de soia și lucernă înflorite aflate în vecinătatea culturilor de porumb monitorizate sau nu în cadrul acestui proiect, arată că datele de la capcane sunt corecte. De ce spun asta? Pentru că am constatat zbor masiv de Ostrinia nubilalis la data de 3 august 2023 într-o solă de soia din vecinătatea unei culturi de porumb din zona Iecea Mare (Timiș). La Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara am observat zbor masiv de Ostrinia nubilalis în cultura de lucernă înflorită din vecinătatea culturii de porumb unde erau amplasate capcanele (în intervalul 7 - 9 august 2023). Iată că, reușim să surprindem cu ajutorul agriculturii de precizie momentele maxime de zbor care ne ajută foarte mult în combaterea acestui dăunător extrem de greu de ținut sub control.

Pontă de Ostrinia nubilalis

Evident, funcție de zonele climatice monitorizate, intervalul menționat se poate extinde, dar cu siguranță nu va depăși mijlocul lunii august. La data de 16 august 2023, curba de zbor a dăunătorului este în scădere, iar în lanurile de porumb pot fi observați adulții de Ostrinia nubilalis (masculi și femele), ponte și larve eclozate. Primele ponte observate de mine au fost la data de 3 august 2023, iar femelele verificate la lupa binocular în data de 11 august era pline de ouă.

Controalele fitosanitare efectuate în culturi de porumb din județul Timiș arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia nubilalis. De regulă, conform studiilor de specialitate, primele larve din generația a doua apar atunci când suma de temperaturi se apropie de 1400⁰ C (Hugger, 1998). La data de 16 august 2022, la Lovrin, suma de temperaturi calculată pentru Ostrinia nubilalis a fost de 1374⁰ C (bazată pe pragul biologic de 9⁰ C). Anul trecut, la aceeași dată, suma era de 1388⁰ C, mai ridicată puțin (a fost mult mai cald în perioada de primăvară și vară). Faptul că în acest an suma de grade este puțin mai scăzută se datorează condițiilor climatice mai răcoroase din timpul primăverii (diferențele se observă că sunt nesemnificative).

În următoarea perioadă recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor de porumb din zonele amintite mai sus. Atrag atenția asupra zonei Banat unde populațiile sunt numeroase în acest an. Daunele produse de prima generație se văd acum foarte bine. Au apărut și primele micelii de Fusarium sp. și Penicillium sp. Nu am observat încă micelii de Aspergillus flavus, dar cu siguranță vor apărea în curând.

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

 

A doua generație de Ostrinia nubilalis, mult mai greu de gestionat

 

Cercetările din domeniu arată că, pentru generația a II-de Ostrinia nubilalis, momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de O. nubilalis sunt capturați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac și preferați de cea de-a doua generație de Ostrinia nubilalis. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde, sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

În consecință, este momentul ca fermierii să înceapă controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Acest aspect face extrem de dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

 

Recomandări de combatere

 

Având în vedere datele înregistrate până la data de 16 august 2023, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb (mai ales hibrizii tardivi) și efectuarea unui tratament insecticid în următoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Ostrinia nubilalis (dacă infestarea din teren este gravă).

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, atunci el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru” (destul de dificil de realizat observațiile deoarece necesită foarte mult timp). De aceea, combaterea celei de-a doua generații este foarte dificilă.

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Aplicarea insecticidelor se recomandă înainte ca larvele să pătrundă în axila frunzelor, în pedunculul știuleților, sub pănuși și în tulpină. O a doua aplicare poate fi necesară după 7 - 10 zile de la prima (funcție de durata perioadei de depunere a ouălor). Cele mai mari densități de larve de O. nubilalis din generația a doua se înregistrează de regulă la porumbul semănat târziu. Sunt atractivi pentru femele, hibrizii care mai au mătasea verde decât cei care au mătasea brună.

După Hugger (1998), pagubele în producție apar de obicei atunci când la o sută de plante controlate se înregistrează 60 - 80 larve (considerat prag economic). În perioada de dezvoltare a știuleților, o larvă poate produce pierderi de aproximativ 2 - 3%, chiar 4% (Hugger, 1998). În caz de secetă prelungită, pierderile/plantă cauzate de o singură larvă pot ajunge chiar la 12% (Rice, 2017). În Banat, cercetările din ultimii ani arată că, densitatea larvelor/plantă a fost mai mare de 1.

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.23.6.1). Dintre produsele de protecția plantelor amintite și omologate în România, atragem atenția că nu toate sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate chiar și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile.

Prin comparație cu substanțele amintite mai sus, substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Pe de altă parte, insecticidul Ampligo (conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin) este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic se poate face utilizând produse biologice pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351, omologate în România. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dr. ing. Otilia Cotuna, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, anunță apariția, în această iarnă, a celei de-a doua ediții a cărții „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri”, revizuită și adăugită.

În această ediție agricultorii vor găsi informații utile despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale (unde autoarea a mai adăugat patogeni și dăunători), rapiță, soia și floarea-soarelui, culturile din urmă nefiind prezente în prima ediție. Totodată, în carte mai sunt prezentate metode de combatere și pesticide actualizate. „Scopul meu este ca de la o ediție la alta cartea să crească în valoare și să vină în sprijinul fermierilor în mod real”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna.

„Ghidul practic de protecția plantelor pentru fermieri” poate fi comandat de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea, dr. ing. Otilia Cotuna.

Despre cartea „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” am vorbit cu dr. ing. Otilia Cotuna în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru postul AGRO TV (în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 18:00), reportaj pe care-l puteți urmări pe canalul de YouTube România Agricolă TV (https://www.youtube.com/c/RomaniaAgricolaTV): https://www.youtube.com/watch?v=CphKTVU6oo0&t=386s

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html