organizatii profesionale - REVISTA FERMIERULUI

Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.

„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.

Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor fi prioritizate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc, în sistem de videoconferință, dezbateri cu privire la irigații și investițiile prin Planul Național Strategic (PNS). La discuțiile conduse de ministrul Adrian Chesnoiu au participat aproximativ o sută de persoane, asociații și federații ale fermierilor, precum și experți din cadrul instituțiilor implicate în implementarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).

Au fost prezentate liniile generale privind finanțarea sistemelor și a infrastructurii de irigații în PNS 2023-2027.

Pentru modernizarea infrastructurii de irigații propunerea este ca alocarea publică totală să fie de 400 milioane euro cu o intensitate a sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect de 100%. În ceea ce privește înființarea sistemelor de irigații, este propusă o alocare publică de 100 milioane euro, cu o valoare maximă a sprijinului de 500.000 euro/beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil, raportată la costurile eligibile per proiect, de 65%.

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii secundare de îmbunătățiri funciare, prezentând, ca element de noutate, introducerea intervenției privind înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. „Lucrăm la îmbunătățirea cadrului normativ pentru finanțarea investițiilor în sistemele de irigații, astfel încât să aducem apa mai aproape de exploatație și plantă. Știm că lucrările de investiții în infrastructura mare necesită o perioadă îndelungată de timp pentru implementare. De aceea, este foarte important să intervenim, astfel încât, din bugetul anului 2023, să finanțăm investițiile care privesc atât infrastructura principală, sistemele locale, cât și infrastructura de desecare. Fermierii au nevoie să acționăm rapid și eficient”, a arătat ministrul.

Propunerile transmise de asociațiile și federațiile fermierilor vor fi analizate, iar în elaborarea PNS, Ministerul Agriculturii se va raporta strict la obligațiile prevăzute în regulamentele europene și la indicatorii de rezultat, transmite MADR.

Foto: Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a participat la ședința Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români, în care au fost prezentate bilanțul pentru 2021 și planul de acțiuni pentru 2022. În aceeași zi, ministrul s-a întâlnit cu fermierii participanți la programele „Antreprenor în Agricultura 4.0” și „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulate de Club în scopul pregătirii fermierilor pentru ridicarea nivelului de competențe manageriale și profesionale ale acestora, dezvoltarea propriilor afaceri agricole și creșterea competitivității și profitabilității fermelor din România.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a precizat că asociația are reprezentare națională și capacitatea de promovare a intereselor fermierilor pentru asigurarea competitivității și rezilienței fermelor. Organizația se concentrează pe serviciile de consultanță care creează valoarea adăugată pentru fermieri, precum managementul riscului în ferme (asigurări agricole), valorificarea producției agricole (comerț cu cereale) și optimizarea investiției în tehnologizarea fermelor (consultanță utilaje agricole). „Clubul continuă să dezvolte programele de pregătire profesională și activitățile de reprezentare și informare-comunicare pentru fermieri, și vizează pe termen mediu-lung să devină un think tank specializat pe agricultură și să ofere input relevant, strategic pentru Guvern și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a spus Florian Ciolacu.

Dan Hurduc, președintele în exercițiu, a evidențiat implicarea activă, susținută a Clubului în elaborarea PNS prin participarea la grupurile de lucru de la nivelul MADR și a organizării grupurilor de lucru regionale pentru consultarea fermierilor în elaborarea propunerilor de eco-scheme. „Clubul a transmis în noiembrie o propunere fundamentată de eco-scheme către MADR, pentru preluare în PNS, propunere care ține cont de specificul regiunilor agricole din țara noastră și factorii limitativi pentru producția agricolă (apa, calitatea solurilor și schimbările climatice)”, a arătat Dan Hurduc.

Laszlo Becsek, care va prelua mandatul de președinte al Clubului începând cu 1 ianuarie 2022, a menționat că sunt necesare mai multe programe pentru dezvoltarea sectoarelor din agricultură, implementarea Strategiei integrate la nivel național privind gestionarea apei pentru agricultură (propunere lansată de Club privind finanțarea refacerii și modernizării sistemelor de irigații). „Fermierii au nevoie ca Ministerul Agriculturii să elaboreze planuri pe mai mulți ani pentru predictibilitatea și stabilitatea afacerilor agricole și identificarea soluțiilor optime de dezvoltare pentru fermele din România”, a evidențiat Laszlo Becsek.

Adrian Chesnoiu a apreciat implicarea Clubului Fermierilor Români și rezultatele obținute până acum în avantajul fermierilor, considerând că propunerile mediului asociativ trebuie să se regăsească în politicile și programele ministerului și a anunțat că PNS se va finaliza până la sfârșitul lunii decembrie 2021. Ministrul consideră că mecanismele pentru investiții trebuie să fie legate de performanță, care să vizeze acoperirea deficitului de balanță comercială, politicile publice trebuie adaptate pentru a răspunde acestei nevoi, iar raportarea trebuie făcută ținând cont de specificitatea domeniilor din agricultură.

Șeful MADR a abordat câteva subiecte de interes major pentru fermieri, precum: identificarea soluțiilor pentru finanțarea irigațiilor; lansarea unor programe și politici pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; dezvoltarea activităților de procesare a materiei prime; posibilitatea și necesitatea ca România să deschidă piețe noi externe; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizarea și cooperarea inter-ministerială pentru eficientizarea interacțiunilor cu fermierii; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură, pentru a veni în sprijinul fermierilor; reglementări necesare privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide). „Este necesară punerea în prim-plan a competitivității afacerilor agricole, rezultatele și viabilitatea afacerilor agricole trebuie să fie în centrul programelor de finanțare a investițiilor, raportarea să fie făcută la modele multiperformanță, cu accent pe competențe, pregătirea și disponibilitatea forței de muncă specializată în agricultură”, a afirmat Adrian Chesnoiu.

Antreprenor în Agricultura 4.0

Clubul Fermierilor Români a marcat prima săptămână de cursuri din programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care se adresează fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, și a adus laolaltă 21 de participanți provenind din toate regiunile țării.

Ministrul Agriculturii a salutat inițiativa organizării programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, exprimându-și încrederea că fermierii antreprenori reprezintă parteneri alături de care autoritățile din România pot perfecționa și armoniza politicile publice, într-o abordare pragmatică și eficientă. În timpul întâlnirii dintre Adrian Chesnoiu și fermierii antreprenori au fost dezbătute subiecte precum viabilitatea sistemelor de irigații, situația subvențiilor pentru grâu și îngrășământ, recomandările Uniunii Europene privind reducerea utilizării de fertilizanți în agricultură, dar și reglementarea accesului la pesticide.

„Suntem onorați să îl avem alături de noi pe ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu la debutul acestui program și salutăm interesul manifestat de domnia sa cu privire la inițiativele Clubului Fermierilor Români. Programul este unul dintre proiectele importante ale asociației noastre, misiunea noastră fiind aceea de a susține creșterea competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afaceri agricole în România – și, implicit, creșterea performanței lor”, a declarat Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” își propune să sprijine fermierii antreprenori să își creeze un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole și pune la dispoziția acestora studii de caz aplicate, concomitent cu oferirea unui set de instrumente de management care să le ofere posibilitatea de a-și alinia propriile afaceri la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Programul de perfecționare managerială se desfășoară în perioada decembrie 2021 – februarie 2022.

„Programul se aliniază obiectivelor pe care Ministerul Agriculturii le conturează în ceea ce privește dezvoltarea și digitalizarea acestui sector și, de aceea, propunerea noastră este de a conecta în permanență afacerile cu comunitatea decidentă politică și administrativă. Sunt convins că în urma acestui program, fermierii vor pleca cu o încredere mai mare în posibilitatea lor de a performa și de atinge indicatorii de performanță pe care i-au stabilit pentru afacerile lor”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Tinerii, resursa de care România are nevoie

Ministrul Agriculturii a interacționat și cu tinerii fermieri participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români și aflat la a treia ediție anul acesta.  

Adrian Chesnoiu a subliniat faptul că ar dori ca la nivelul ministerului pe care îl conduce să fie abordate direcțiile identificate de tinerii antreprenori pentru dezvoltarea agriculturii din România, astfel încât împreună cu aceștia să fie găsite acele soluții care pot transforma riscurile în oportunități în agricultură. În opinia ministrului, tinerii au puterea de a schimba percepția asupra agriculturii, și de aceea este nevoie ca ei să fie la curent cu direcțiile și schimbările trasate la nivel global, astfel încât să poată asigura o mai bună reprezentare la nivel european și determina schimbarea. Ministrul Agriculturii a salutat tinerii fermieri din Republica Moldova și a îndemnat participanții din program să facă schimb de idei și bune practici pentru valorificarea oportunităților și potențialului agriculturii din cele două țări, pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

„Tinerii sunt resursa de care România are nevoie, în condițiile în care forța de muncă din agricultură este îmbătrânită”, a spus Adrian Chesnoiu. Printre subiectele discutate cu fermierii participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” s-au numărat problema forței de muncă din fermele zootehnice, condițiile trasate în cadrul programelor de finanțare, respectiv problema actualizării prețurilor și necesitatea diversificării producției agricole din România. În încheiere, ministrul și-a exprimat încrederea că tinerii înțeleg mecanismele care conduc spre schimbare la nivel global și se vor implica activ în această schimbare.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are ca scop pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. Seria 2021-2022 a programului numără 60 de participanți provenind atât din România, cât și din Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Timp de două zile, pe 7 și pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit cu mediul asociativ, respectiv cu reprezentanții unor organizații profesionale: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Federația Națională PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirilor, Adrian Chesnoiu a ținut să le transmită fermierilor că ministerul pe care-l conduce este interesat de dialogul cu mediul asociativ, consultările din această perioadă cu fermierii și reprezentanții acestora fiind extrem de importante pentru definitivarea Planului Național Strategic. „Conectarea afacerilor agricole cu decidenții din administrație reprezintă o etapă semnificativă în parteneriatul dintre minister și mediul privat”, a punctat șeful MADR.

 

Autorizarea de urgență a tratamentului semințelor cu neonicotinoide, pentru campania de primăvară 2022

 

Delegația Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a fost condusă de președintele Nicolae Sitaru, care a subliniat că gestionarea riscurilor agricole este o preocupare a membrilor APPR. Discuțiile au vizat definitivarea Planului Național Strategic (PNS), Legea privind comasarea terenurilor agricole, creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații. Reprezentanții APPR au venit cu câteva propuneri punctuale, precum creșterea suprafeței minime eligibile la plată sau redefinirea dimensiunii economice a fermelor. Ministrul Agriculturii a punctat că are în vedere introducerea unei intervenții orientate spre stimularea pieței, bazate pe obiectivele strategice din PAC.

appr madr

Delegația APPR a reiterat solicitarea fermierilor români de acordare în cel mai scurt timp a autorizării de urgență a tratamentului semințelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr pentru campania de primăvară 2022. Adrian Chesnoiu a confirmat că aceasta constituie o prioritate pentru autorități, în vederea conservării potențialului de producție al României.

APPR a adus în discuție problema eco-schemelor, care îi preocupă în mod deosebit pe fermieri. În opinia ministrului, acestea ar trebui considerate ca fiind o facilitate pentru sectorul agricol din România, pentru care trebuie să se depună toate eforturile în direcția cheltuirii acestor fonduri. „Consider că una dintre prioritățile acestui mandat este reprezentată de capitolul eco-scheme, ținând cont de faptul că ele reprezintă 25% din bugetul anual alocat plăților directe, respectiv circa 475 de milioane euro pe an. Deși voluntare pentru fermieri, aceste eco-scheme sunt obligatorii pentru statele membre și ar fi păcat ca acești bani să nu fie cheltuiți în sectorul agricol din România. Ne propunem elaborarea unor eco-scheme facile care să fie aplicabile fermierilor români, dar care să și corespundă ambițiilor crescute de mediu stabilite de Comisia Europeană”, a spus Adrian Chesnoiu.

Consolidarea mediului asociativ pe plan intern precum si sprijinirea participării acestuia la organizațiile europene, care au reprezentare în toate grupele de dialog civil, organizate de către DG AGRI  din cadrul Comisiei Europene, a fost un alt subiect atins în cadrul întâlnirii. „După părerea mea, sunt esențiale participarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor la consultările publice de la Bruxelles și schimbul de informații între actorii implicați. Deciziile adoptate la nivel european trebuie să fie în acord cu specificul fiecărui stat membru, iar ambițiile asumate trebuie să vină în sprijinul fermierilor pentru a nu îi împovăra suplimentar”, a conchis ministrul.

 

Propuneri ale fermierilor și industriașilor

 

La discuțiile de la MADR, delegația Federației PRO AGRO a fost condusă de președintele Ionel Arion, alături de care s-au aflat reprezentanții tuturor sectoarelor care se regăsesc în federație, respectiv ovine și caprine, bovine Aberdeen Angus, pescuit și acvacultură, îmbunătățiri funciare, pasăre și porc, taurine de carne și lapte, morărit și panificație etc.

pro agro 3

Între subiectele discutate cu ministrul Agriculturii s-au aflat definitivarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, construirea bugetului pentru anul 2022, transpunerea Directivei privind practicile comerciale neloiale, optimizarea PNRR în sensul identificării unor programe pentru sprijinirea investițiilor în energia alternativă pentru cei care activează în domeniul agricol, debirocratizare, dezvoltarea procesării, etc.

Referindu-se la finalizarea Planului Național Strategic, ministrul Adrian Chesnoiu a afirmat: „Toate liniile de finanțare și fișele de intervenție vor viza performanța. Plecând de la balanța comercială cu produse agroalimentare la produsele la care se înregistrează deficit, corelat cu provocările din perioada următoare, la nivelul MADR se vor face analize pe fiecare zonă de intervenție în parte.”

De asemenea, Adrian Chesnoiu a subliniat că are în vedere să simplifice și să debirocratizeze cât mai mult procesul de accesare a fondurilor europene, fie că e vorba despre Pilonul I care vizează plățile directe, fie că este vorba despre Pilonul II – dedicat investițiilor în dezvoltarea satului românesc.

Ministrul le-a amintit celor prezenți de modificările aduse Legii cooperației agricole nr. 566/2004, un element de sprijin pentru fermieri fiind atestatul de gospodar. „Punem accent pe importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune”, a arătat Adrian Chesnoiu.

„Considerăm că efortul unor discuții de aproximativ trei ore, cu dezbaterea unor subiecte de interes maxim pentru sectoarele reprezentate, poate uneori discuții aprinse din cauza urgenței necesare în aplicare a măsurilor solicitate, a meritat. Credem că a fost un dialog constructiv”, a specificat președintele PRO AGRO, Ionel Arion.

Reprezentanții federației i-au înmânat ministrului, pentru o analiză detaliată, o mapă care centralizează aproximativ 50 de pagini de propuneri constructive, dar mai ales analize de date în susținerea propunerilor, dintre care am selectat câteva, pe care le publicăm mai jos.

- Crearea unui grup de lucru în MADR, care să propună mecanisme pentru gestionarea riscurilor în agricultură în cadrul MADR;

- Urgentarea promovării unei noi legi a arendei;

- Aprobarea noilor tehnici de ameliorare moderne pentru a face față schimbărilor climatice și țintelor din Pactul Verde European;

- Acordarea unei măsuri de sprijin în vederea susținerii OUAI-urilor cu 50% din costurile cu energia electrică;

- Extinderea măsurilor de bunăstare la animale, pe lângă pasăre și porc la întreaga zootehnie;

- Combaterea vânzărilor „la negru” de produse agroalimentare, practică care concurează neloial fermierii fiscalizați;

- Finalizarea și adaptarea întregului cadru legal privind comercializarea prin rețelele de hypermarket de o asemenea manieră încât practicile comerciale neloiale să fie combătute eficient, inclusiv prin stoparea dumpingului la raft, frauda alimentară urmând a fi monitorizată și sancționată;

- Urgentarea măsurilor legislative necesare conceperii unui plan național de combatere efectivă a pestei porcine africane;

- Simplificarea formalităților pentru accesul mai facil al fermierilor, inclusiv al celor din zootehnie, la eco-scheme care reprezintă peste 25% din bugetul PNS;

- Prelungirea măsurilor de susținere în contextul pandemiei Covid-19 și pentru 2022;

- Combaterea fraudei alimentare și a înlocuitorilor care induc în eroare consumatorul în cazul laptelui și a alimentelor procesate în general;

- Solicitarea unui mecanism de compensare a facturilor la gaz și energie electrică pentru industria zootehnică și cea de procesare.

 

Accent pe tinerii fermieri

 

Pe 9 decembrie 2021, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români și cu participanții în cadrul programelor „Tineri Lideri pentru Agricultură” și „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

3DX 5008

Subiectele dialogul ministrului cu fermierii au vizat: soluții pentru finanțarea irigațiilor; programul pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizare; cooperare inter-ministerială; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură; reglementările privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide).

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat că este nevoie de concentrare pe sprijinul acordat tinerilor fermieri și pregătirii acestora pentru asigurarea succesiunii și dezvoltarea afacerilor din agricultură. În același timp, șeful MADR a încurajat fermierii din România și Republica Moldova, participanți la programele de formare organizate de Clubul Fermierilor, să facă schimb de bune practici pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță organizarea în perioada 9-11 iunie 2022 a primei ediții a târgului FarmConect România.

Noul eveniment, care se adaugă de la anul târgurilor și expozițiilor agricole din țara noastră, își propune să înlesnească schimbul de informații, cunoștințe tehnice și experiențe relevante pentru fermieri, producători locali, consumatori și companii, asigurând în acest fel o dezvoltare sustenabilă a agriculturii în România.

Târgul, dedicat tuturor fermierilor, producătorilor locali, consumatorilor și companiilor din agribusiness, este organizat în inima Bărăganului cu susținerea Primăriei Slobozia. „Bărăganul și toată regiunea de sud a țării sunt legate de agricultură. Ne aflăm în centrul unei zone cu un extraordinar potențial de dezvoltare și, prin susținerea acestui proiect care aparține fermierilor, vom contribui la dezvoltarea unui centru de excelență dedicat agriculturii și industriei alimentare. Comunitatea locală are nevoie de astfel de proiecte care vor pune Slobozia pe harta evenimentelor de referință la nivel național și european”, a declarat Dragoș Soare, primarul orașului Slobozia.

FarmConect România aduce o abordare nouă în organizarea târgurilor din agribusiness prin implementarea unui concept ce-și dorește să schimbe percepția consumatorului privind modul în care se face agricultură în România, de-a lungul întregului lanț de distribuție și aprovizionare, susțin organizatorii. „În acest fel, târgul FarmConect România susținute valorile APPR: transparență, sustenabilitate, comunitate și informare corectă”, afirmă directorul executiv al APPR, Alina Crețu. Președintele APPR, Nicolae Sitaru, adaugă: „Fermierii din România au astăzi capacitatea de a-și reprezenta interesele și pot face mai mult pentru a promova modelul de agricultură românesc. Un astfel de târg ne va da posibilitatea să arătăm cum facem astăzi agricultură în România, cum se produc hrana și materiile prime pentru industria agroalimentară și care este implicarea noastră, a agricultorilor, în dezvoltarea satelor românești”.

Evenimentul de la Slobozia se vrea a fi mai mult decât un târg de agricultură. „La FarmConect România vom putea arăta care sunt numeroasele provocări cu care se confruntă la nivel general fermierii: să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia De la fermă la furculiță”, a conchis Alina Crețu.

appr

APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România. APPR este membră în COPA-COGECA, cea mai mare structură de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor europene.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit joi, 2 decembrie 2021, la sediul MADR cu reprezentanții Romalimenta - Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase. Au fost discutate dificultățile cu care se confruntă industria de morărit, panificație şi produse făinoase din țara noastră în ultima perioadă.

Problemele au început de anul trecut când, din cauza pandemiei COVID-19, a restricțiilor de circulație, a întreruperilor multor activități, în special HoReCa, şi desfășurarea activității școlare online, producția şi vânzările din sectorul de morărit-panificație au înregistrat scăderi însemnate.

Având în vedere că prețurile la energia electrică, gazele naturale și combustibili au cunoscut creșteri semnificative care au impact asupra industriei de morărit, panificație şi produse făinoase, reprezentanții patronatelor au făcut câteva propuneri menite să atenueze șocul acestor scumpiri şi să permită populației accesul la produsele de panificație.

„Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, însă este nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a spus Adrian Chesnoiu.

Reprezentanții patronatelor au propus să se aplice un regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcțiilor pentru salariații din sectorul morărit, panificație și produse făinoase, constituit ca un program pilot pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit și industria alimentară.

„Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, la care am lucrat împreună cu colegii mei parlamentari, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură, pe modelul celor aplicate în domeniul construcțiilor”, a completat ministrul Agriculturii.

Totodată, Adrian Chesnoiu ia în calcul să aibă o discuție la nivelul aparatului guvernamental pentru acordarea de credite garantate de către stat pentru subvenționarea dobânzii pentru achiziția de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum și introducerea unui program pentru asigurarea independenței energetice, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Sâmbătă, 06 Noiembrie 2021 17:19

Agromalim, un târg foarte iubit

La Arad are loc, de peste trei decenii, un târg cu specific agricol. De altfel, pentru dumneavoastră, cititorii noștri, el este atât de cunoscut încât nici nu are rost să îi facem o prezentare prea amplă. Vom rezerva spațiul acesta pentru a vă reda câteva povești și opinii culese de noi de acolo.

Ediția din acest an, desfășurată între 2 și 5 septembrie, s-a socotit a fi a treizeci și una, pentru că aceea de anul trecut nu a avut loc, din motivele cunoscute. 

Prezența la târg, din partea comercianților a fost în parametrii apropiați de cei de dinaintea pandemiei, 230 de firme, dintre care 35 au provenit din străinătate, din Ungaria, Germania, Olanda, Cehia, Bulgaria și Ucraina. În schimb a fost un plus la capitolul vizitatori, nu cu mult, dar suficient să ne dovedească cât de intens își doreau fermierii să vină la un asemenea eveniment. Acum doi ani au fost puțin peste 16 mii de vizitatori, iar acum sau apropiat de 18 mii. 

Această dorință a fost remarcată și de Florin Neacșu, director general adjunct  al NHR Agropartners: „Cred că am așteptat să ne întâlnim, și noi, și fermierii, pentru că am avut contacte cu ei și am sesizat că au nevoie să iasă, să vadă noutăți, să vadă ce mai oferă producătorii sau importatorii de utilaje. Mulți dintre ei sunt dornici să facă investiții și acest târg le dă ocazia să vadă ce mai este nou și să se orienteze asupra unor utilaje de care ar avea nevoie și pe care ar dori să le achiziționeze”, iar Răzvan Tomescu, directorul de marketing al Titan Machinery România, a confirmat: „Da, într-adevăr, ne bucurăm să fim din nou în preajma fermierilor și alături de partenerii noștri, pentru a arăta noile tehnologii și noile produse ale furnizorilor pe care îi promovăm și suntem bucuroși, anul acesta, să venim la Agromalim, un târg de tradiție, pe zona de vest a țării”. Asta, în ciuda faptului că producătorii de mașini și utilaje au reușit să se mai întâlnească cu o parte dintre fermieri, chiar și în perioada pandemiei, pentru că au organizat evenimente proprii, dar prezență așa de mare ca la târgul de la Arad nu aveau cum să aibă. 

Profesorul Constantin Pascal a venit tocmai de la Iași. „Având în vedere faptul că în ultimii doi ani nu au mai fost organizate asemenea evenimente, chiar am vrut să vin să văd ce se mai întâmplă în acest domeniu, care mai este părerea, care mai este optica crescătorilor, care mai este nivelul la care s-a ajuns în ameliorarea acestei specii”, a mărturisit domnia sa referindu-se la crescătorii de oi.

Directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), Bela Vaida, zice, caracterizând târgul, „vreau să vă spun, de la bun început, că s-a simțit pandemia de anul trecut, iar această chestiune pot să o confirme cel mai bine crescătorii de animale, pentru că, un an să treacă, doi chiar..., perioadă în care ei nu au comunicat, nu s-au întâlnit, ne-au povestit că a fost un moment destul de greu, dar cu ajutorul lui Dumnezeu și al lor, bineînțeles, iată că în 2021 s-a realizat această expoziție, acest loc unde ei s-au întâlnit din nou și să știți că s-a văzut multă fericire pe fețele lor. Este, într-adevăr, un târg frumos, un moment de bucurie pentru toți agricultorii, în special pentru crescătorii de animale, pentru că ne aflăm în sectorul zootehnic”

Parteneri ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, pentru organizarea acestui târg, au fost Consiliul Județean Arad, USAMVB „Regele Mihai al României” Timișoara, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Bovine „Narcisa” Timiș, Oficiul Județean pentru Zootehnie Arad, Asociația Crescătorilor de Animale Arad și ACO Păstorul Crișana. 

Noi ne-am aflat printre partenerii media, de aceea, se înțelege, nu puteam lipsi. Am fost și ne-am bucurat alături de fermieri de posibilitatea revederii cu mai vechii prieteni. Am ales să vorbim cu câțiva dintre ei, cu care am povestit despre ce s-a mai întâmplat de la ultimele întâlniri, cu ce noutăți vor să ne surprindă, pe noi, dar mai ales pe fermieri. Cu alții, poveștile au fost despre problemele pe care le au, pentru că, de, după cum spune unul dintre cei cu care am stat de vorbă, parte a statului, fiind directorul Autorității Naționale de Zootehnie, l-am numit pe domnul Bela Vaida, „probleme sunt multe, s-au acumulat, dar să știți dumneavoastră că este un sector în care, dacă rezolvăm astăzi toate problemele, mâine apar altele, așa că probleme vor fi tot timpul și de aceea suntem aici, noi și dânșii, să rezolvăm aceste probleme”. Aceste spuse se refereau la disputa pe care instituția pe care o conduce o are cu crescătorii de oi. Probabil că nu este chiar un izvor nesecat de probleme, dacă este puțină bunăvoință se mai așterne și echilibrul. 

Vă invităm așadar să parcurgeți cele câteva teme pe care le cuprinde dosarul din ediția de față, organizat astfel, pentru a cinsti într-un fel evenimentul de Arad ce poate fi, în conjunctura actuală, singurul eveniment de acest fel de anul acesta.

Poveștile pe care vă îndemnăm să le parcurgeți sunt despre vaci, rasa Aberdeen Angus, despre oi, mai precis despre rasa Țurcană, despre conflictul pe care crescătorii de oi îl au cu autoritățile, dar și despre temerea că s-ar putea interzice comercializarea animalelor vii. La acestea, din zona zootehnică, adăugăm două din cea a mașinilor și utilajelor agricole. 

Aberdeen Angus, o rasă bine primită în România

De remarcat faptul că, după mai multă vreme, încă de dinainte de pandemie, revine la târg și expoziția de animale. Printre ele, o rasă de taurine care capătă o din ce în ce mai mare apreciere printre crescătorii de la noi, ajungându-se, după cum ne-a spus cel cu care am stat la povești în standul Asociației Aberdeen Angus România, directorul tehnic executiv al acesteia, Ioan Gociman, să avem cea mai mare populație de taurine din rasa de care se ocupă asociația amintită. „Avem mai bine de 1.300 de ferme în toate județele țării, aproximativ 100.000 de capete și, cu bucurie, vă spunem că România, de un an de zile, respectiv Asociația Aberdeen Angus România, înseamnă țara și asociația cu cea mai mare populație de taurine din rasa Aberdeen Angus din Uniunea Europeană. Primul import de asemenea taurine în România a fost în 2008 în Mărginimea Sibiului și, iată că după 13 ani, efectivele de taurine aparținând acestei rase au crescut semnificativ, datorită și susținerii prin subvenții, dar și promovării prin cadrul Asociației Aberdeen Angus România”.

gociman

Practic, Ioan Gociman se ocupă de tot ceea ce înseamnă punerea la dispoziția membrilor a tehnologiei de creștere și, sigur, de reproducție. Asociația, ne spune chiar domnia sa, este împărțită în două departamente, „Departamentul de control oficial pentru performanțele de producție de carne și, cel de-al doilea departament, Registrul genealogic. Suntem singura societate de ameliorare conducătoare a Registrului genealogic pentru rasa Aberdeen Angus în România”. 

Domnul Gociman ne explică și care ar fi principalele motive pentru care această rasă a avut așa succes în România: „Fermierii au început să își dezvolte alte businessuri în domeniul agro-zootehnic, să renunțe la alte rase și să prefere o rasă care se crește mai ușor. Rasa Aberdeen Angus, cu cele două varietăți, varietatea roșie și cea neagră, este o rasă cu fătări ușoare; cu o creștere rapidă, ceea ce ne interesează; este o rasă rezistentă care s-a adaptat bine condițiilor pedoclimatice din România, din experiența fermierilor, rezistă la temperaturi de la -30 ° până la +40 °. Carnea este foarte apreciată, la nivel mondial este considerată „regina cărnii de vită”, pentru că din totalul populației de taurine specializate pentru producția de carne, 70 %, este rasa Aberdeen Angus. Mai exact, la nivel de ADN, la nivel de caractere morfo-productive ale rasei are anumite baze azotate și caractere care dezvoltă a cea marmorare și perselare, respectiv grăsimea intramusculară care îi dă acea calitate specială”.

Realitatea este că lipsa de popularitate a consumului de carne de vită provine și de la faptul că multă vreme la noi s-a consumat o carne de vită fără aceste proprietăți de care amintea interlocutorul nostru și care făcea ca în momentul în care aminteai că vrei să gătești carne de vită te gândeai la o fiertură îndelungată sau la o friptură ațoasă, greu de mestecat. Amuzantă a fost și descrierea tânărului inginer cu care am stat de vorbă: „Eu sunt tânăr, adică născut imediat după revoluție, dar și atunci părinții, din când în când, găteau carne de vită și când știam că se gătește acasă carne de vită, nu știam cum să nu vin acasă. Era tot timpul gătită la cuptor cu morcov, era ațoasă, rămânea între dinți, mai bine mâncam niște Hubba Bubba”.

gociman1

Ferma de testare, un pas făcut

Domnul Gociman spunea la un moment dat despre cele 1.300 de ferme care sunt înscrise în asociație, ceea ce ne-a dus cu gândul la faptul că pe lângă acestea sunt și alte ferme neînscrise și care ar duce la un efectiv și mai mare decât cel amintit de 100 000. El însă, ne contrazice spunând că sunt puține ferme care nu sunt înscrise în cadrul registrului genealogic, apreciind că „din cele aproximativ 100.000 de capete, în care includem vacile matcă, taurii de reproducție și tineretul, undeva la 70 %, vorbim de rasă curată și 30 % de metis cu alte rase. Fermierii din cadrul asociației noastre, în ultimii ani au investit mult în genetică. În cadrul asociației avem în genofondul, în varietatea de gene, în genetica pe care o avem în cadrul asociației, genetică din Canada, Statele Unite, Australia, Marea Britanie, de la cele mai valoroase ferme care cresc taurine rasa Aberdeen Angus de câteva secole. Chiar unele din aceste ferme sunt o parte din fermele fondatoare ale acestei rase. Avem o parte de ferme care produc o genetică foarte valoroasă, dar, cum am învățat și la facultate, vorbim din punct de vedere genetic de acea piramidă în care în vârf avem fermele de elită, am reușit să finalizăm, acum doi ani, ferma de testare a taurinelor din rasa Aberdeen Angus, unde sunt introduși în testare cei mai valoroși tăurași ai rasei.

Din punct de vedere genetic, când vorbim de fenotip, respectiv performanțele animalului și aspectul animalului, este egal cu genotip, bagajul genetic și mediu. Iar noi, în această fermă de testare, introducem tăurașii în același mediu, să vedem care sunt mai performanți, un mic concurs al performanțelor. Acolo, ne dorim, în următoarea perioadă, să dezvoltăm și un laborator pentru analiza materialului seminal, pentru spermograme, cu tot echipamentul, pentru analiza acestui material seminal și de ce nu, Doamne ajută, pe viitor, recoltare material seminal, bancă de gene și stocarea materialului seminal valoros. Și ne dorim, tot în această fermă, să dezvoltăm o tehnologie nouă, se numește «feed efficiency», eficiență furajeră, în care să selectăm animalele din punct de vedere genetic, ele să consume o cantitate cât mai mică de furaj să producă cât mai multă carne de calitate, evident”. 

Auzind aceste aspirații nu poate decât să ne uimească. O adevărată piatră filozofală care transformă, nu în aur, iarba de pe pășuni, ci în hrană foarte apetisantă, și nu oricum, ci din puțin, mult, așa, în ciuda lui Antoine Lavoisier, cu a lui butadă: „În natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă”

Un animal foarte rezistent

Lăsând gluma la o parte, trebuie să evidențiem că această rasă este un dar divin pentru un crescător. Ea valorifică cel mai bine pășunea, consumând doar iarbă, cum se spune, fermierul uită, practic, pe pășune animalul, pentru că o vacă din această rasă fată singură, nu este nevoie să aibă supraveghere, nu trebuie să o mulgi, pentru că vițelul își face treaba 6 luni ca atare. Întrebarea care se pune, la final, cât de mult faci, din puțin, cum spuneam? Adică, ce spor de greutate are? Un răspuns ne oferă interlocutorul nostru, directorul executiv al asociației. „Din punctul de vedere al creșterii taurinelor din rasa Aberdeen Angus, vorbim despre factori interni și factori externi de influență. Numim factorii interni: genetica, starea fiziologică, sex, vârstă, iar factorii externi, care sunt și ei foarte importanți, partea de furaj, de bunăstare, de aer, de apă, de lumină. Din punct de vedere tehnologic, majoritatea fermelor din cadrul asociației noastre s-au dezvoltat și au un potențial tehnologic foarte ridicat, pentru că multe din ele sunt ferme specializate și pe partea producției vegetale și o parte din subproduse le folosesc pentru furajarea taurinelor din rasa Aberdeen Angus, pe perioada de iarnă, pe perioada de stabulație. 

În perioada de vară, taurinele din rasa Aberdeen Angus sunt crescute, majoritatea în sistem extensiv, iar cealaltă perioadă a anului, pe perioada de iarnă, o parte din fermierii le aduc aproape de adăpost, pentru că angusul, nu-i nevoie să-l ții într-un adăpost călduros și închis, din contra el preferă să stea afară, îi faci un pat de paie, îl întreții, din când în când, cu o perie, nici de acoperiș nu are nevoie, e atât de rezistent, sub cerul liber și iarna, și vara. Dar este important, în perioada de iarnă, să-i acorzi un furaj mai bogat în conținut proteic și energetic”, arată Ioan Gociman.

gociman2

Valorificarea, la peste 600 kg

În ceea ce privește vârsta de valorificare a tăurașilor, specialistul de la Asociația Aberdeen Angus România spune că „cei mai mulți o fac la o vârstă de 20-24 de luni, la o greutate de peste 600 kg. Sunt și situații în care unii, în funcție de solicitări, sacrifică la o greutate de 300 kg, acesta fiind sistemul de îngrășare ultra baby beef, baby beef, baby beef precoce, în funcție de clientul final. Și tot la această greutate sunt ferme de reproducție și tineretul îl dau mai departe către îngrășare sau către export. Dar majoritatea fermelor de îngrășare valorifică la o greutate de peste 600 kg, să rămână o carcasă de minimum 300 - 320 kg, în funcție de randamentul la sacrificare, care, la această rasă, variază de la 55% la peste 60%”.

La final am să las un cuvânt în care tânărul și inimosul director al atât de performantei asociații, despre care am tot vorbit, face un fel de declarație de dragoste meseriei pe care o practică, alături de colegii lui și, nu în ultimul rând, o expresie sinceră a unui patriotism viu. „Pentru că activitatea asociației noastre, lăsând la o parte activitatea de bază, de zi cu zi, de a rezolva prompt problemele fermierilor, respectiv activitatea de COP, cea de registru, partea de subvenții, noi, fiind o echipă tânără, în cadrul echipei executive și cu susținerea domnilor din Consiliul Director, suntem ingineri zootehniști la toate universitățile din țară, pasionați de această rasă și de creșterea animalelor, a taurinelor, în special. De aceea am rămas și în România, pentru că avem un vis suprem, cum tot povestim noi, ca România să devină un brand european pentru producția de carne de vită, indiferent de rasă, avem un potențial așa de mare, suprafețe de pășuni așa de mari, pe care rumegătoarele, atât mici, cât și mari, îl pot valorifica și pot să dea plusvaloare în a produce lapte, carne și toate celelalte subproduse”.

Ameliorarea, la un alt nivel

Printre partenerii Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad s-a aflat și Asociația Crescătorilor de Ovine Păstorul Crișana, cea care a organizat expoziția de ovine din cadrul târgului. Ne-a făcut plăcere să îl întâlnim la această expoziție pe cel care s-a prezentat ca fiind consultant științific pentru Asociația Păstorul Crișana, dar și un pasionat al creșterii animalelor, fiind, de fapt, profesor de ovine și caprine la „Facultatea de Zootehnie”, de la Universitatea „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, care acum se numește „Facultatea de inginerie, resurse animale și alimentare”. De altfel, și universitatea ieșeană și-a schimbat denumirea, din USAMV a devenit „Universitatea pentru Științele Vieții”, denumire urmată, pe mai departe, de numele savantului agronom Ion Ionescu de la Brad. 

profesor

Cu profesorul Constantin Pascal am vorbit cum era firesc despre oi, mai ales despre rasa Țurcană, pe care o consideră, și domnia sa, ca mulți alți specialiști, o suprarasă, ce ar trebui să fie împărțită în alte rase. „Dacă ne uităm doar aici, vedem patru tipuri diferite, asta înseamnă că Țurcana este o rasă cu caractere variabile. Variabilitatea vine și ca urmare a zonei sau arealului mare în care se extinde. Este întâlnită peste tot, din Carpații Meridionali, Carpații Occidentali, inclusiv Carpații Orientali, iar această variabilitate și numărul mare pot crea condiții pentru omologarea de noi rase”. A adăugat pe aceeași temă într-un alt moment al discuției noastre că: „nu poți să ai într-o țară o rasă cu aproape 7 milioane de capete, pentru că o rasă cu asemenea efectiv, vă dați seama că nu are suficientă susținere pentru progres și ăsta este un motiv pentru care cei în drept ar trebui să identifice populațiile care pot reprezenta vârful, pot reprezenta salt, pot reprezenta pârghii pentru ameliorare genetică, pentru creșterea performanțelor și pentru creșterea eficienței economice în exploatarea acestei specii”.

A ținut să atragă atenția că trebuie să se meargă în continuare pe caracteristicile care au făcut-o apreciată. Iar specializarea nu ar trebui să lase nicio caracteristică în urmă, pentru că ea se remarcă și pentru producția de lapte dar și pentru cea de carne. „Dacă discutăm despre Țurcană, obiectivele ar trebui să fie aceleași, ca și până acum. N-ar trebui să ne abatem de la gradul de rezistență la condițiile climatice, pentru că sunt cele mai importante, mai ales acum, când se vede cum se modifică clima. Nu trebuie să neglijăm programele de ameliorare și caracterele care sunt specifice acestor populații. Și tot legat de discuția despre caractere sau despre obiective, având în vedere faptul că țurcana este crescută îndeosebi pentru lapte, toate lucrările de ameliorare trebuie derulate în acest scop, însă, având în vedere faptul că din exploatarea oilor rezultă mai multe producții și dacă asociem aceste producții, ne gândim în mod imediat la producția de carne, nu trebuie să neglijăm în ameliorare și caracterele pentru producția de carne, deoarece carnea vine în completare pentru a aduce venituri importante pentru crescători, mai ales în condițiile actuale, când este căutată peste tot în Europa. Iar carnea de calitate are căutare peste tot”.

oioi

Țurcana nu are o carcasă apreciată în UE

El chiar critică această tendință, de a lua în considerare doar producția de lapte, atunci când se fac planurile de ameliorare, considerând-o vinovată de lipsa de conformitate a carcasei în Uniunea Europeană. „Țurcana este o oaie, într-adevăr, mixtă. Noi am exploatat-o întotdeauna pentru lapte, carnea a fost ca un produs secundar, rezultat din exploatarea oilor pentru lapte. Ani de a rândul am livrat doar berbecuți și femele improprii, neimplicându-ne în programul sau în procesul de ameliorare a acestei producții. Ăsta este motivul pentru care carcasa de ovine de la țurcană nu îndeplinește cerințele sau standardele ridicate din Uniunea Europeană, nu că nu poate fi exportată, însă la alt preț. Carcasa de la țurcană este o carcasă longilină, adică lungă, o carcasă care este dominată, mai ales în zona trenului posterior, de infiltrații mari de grăsime, lucru care nu este agreat de către consumatorul occidental. Marele avantaj al României este faptul că Orientul Mijlociu, Orientul Apropiat solicită oi în viu, pentru că dacă popoarele arabe ar spune că începând de nu știu când nu mai importă în viu, am avea o mare problemă.”

Centrele de testare, o necesitate

Observațiile față de ceea ce reprezintă scopul unui registru genealogic al cărții de rasă, cum este și Țurcana, despre care vorbim, ținut, după cum se știe, de Asociația Crescătorilor de Ovine Păstorul Crișana Arad, sunt destul de critice, în contextul a ceea ce s-a făcut până acum și a ceea ce ar trebui să se facă. „Indiferent de rasă, cel care deține registrul sau cartea de rasă are datoria de a promova plusvaloarea. Întotdeauna, performanța cere calitate. Ar trebui ca în acest registru să fie introduse într-adevăr animale care sunt performante, animale care se disting prin caractere total diferite sau prin nivelul de exprimare a caracterului la un alt nivel sau la un alt palier, față de ceilalți indivizi din cadrul populației. Ameliorarea, pe actualul nivel sau pe aceste coordonate de acum, nu are șanse de reușită. Sunt bani care probabil că se vor pierde. Având în spate experiența de la catedră, cercetarea științifică pot să spun că este necesar ca exploatațiile să fie ierarhizate în funcție de nivelul genetic al populației, să treacă la acea structurare sau piramidă a ameliorării. Nu poți să ai în cadrul unui registru de rasă 3.000 de fermieri care toți să vândă berbeci reproducători. Acești berbeci reproducători trebuie certificați prin anumite standarde. Ei trebuie verificați în stațiuni de testare. Deocamdată, în România nu funcționează asemenea centre de testare.”

oi1

Iată așadar o critică de factură constructivă venită din partea unui consultant, cum s-a autodefinit mai devreme, și, adăugăm noi, foarte competent. Evident că aceste centre de testare ar avea loc în cadrul acelor ferme de elită ce sunt de dorit să apară și pentru care ar mai trebui lucrat din partea autorităților, care sunt chemate să creeze cadrul potrivit. Domnul profesor consideră, asemenea nouă, că acolo își vor găsi locul respectivele centre de testare pe care le vede foarte importante. „În cadrul fermelor de elită trebuie fixate centrele de testare în care berbecii sunt testați după anumite criterii și certificați ca amelioratori. Și acei berbeci sunt difuzați către baza piramidei, iar crescătorii care sunt în vârful piramidei câștigă doar din vânzarea berbecilor considerați ca fiind amelioratori. Ei câștigă pentru că un berbec poată să ajungă și la 1.000 - 1.500 de euro, ba chiar 2.000 de euro. Iar ceilalți câștigă din multiplicare și din creșterea producțiilor. Lucrul acesta este dovedit științific, este dovedit și practic, pentru că în toată Uniunea Europeană, în țările care au zootehnie avansată funcționează această piramida a ameliorării, funcționează aceste centre de testare a berbecilor, a reproducătorilor și certificarea lor pe baza unor criterii pur genetice.”

În plus este convins că astfel va dispărea și incertitudinea în calitatea reproducătorilor care pot fi cumpărați astăzi în baza unor „condiții minimale”, cum s-a exprimat domnia sa. „Dacă ar funcționa această stratificare a efectivelor, dacă ai avea sus fermele de elită, dacă avem centrele de testare, nu vor mai fi dubii, toată lumea care vrea să aplice program de ameliorare cumpără berbeci reproducători doar din aceste centre de testare, pentru că ei sunt verificați și certificați ca fiind amelioratori pentru lapte, carne, pielicele, lână. Și atunci ar dispărea aceste probleme care creează nemulțumiri în rândul crescătorilor.”

Din păcate, ca și noi, este conștient că toate acestea sunt doar o viziune de perspectivă, un deziderat de dorit, dar că nu sunt încă premise pentru împlinirea lui. „Știu că este foarte greu, pentru că fiecare crescător, când stai de vorbă cu el, spune că are cel mai valoros efectiv, ca el n-are nimeni. Dacă îl întrebi, «spune-mi, te rog, care este originea berbecului de aici? Ce performanțe a avut mama lui? Ce performanțe a avut bunica lui?», dă din colț în colț și încearcă să-ți vândă o poveste ieftină. Ăsta este și motivul pentru care apar aceste situații, care, după atâția ani, nu ne fac cinste. Cert este că n-ar trebui să mai fim în anul 2021 la acest nivel.”

Trebuie mers către un alt nivel

Dar în ciuda faptului că îi este greu să fie optimist în această privință, crede că e foarte important să se pornească în direcția respectivă. „Creșterea oilor în România, în mod normal, ar trebui să se îndrepte deja, suntem într-un punct de cotitură, către alte coordonate, nu mai putem sta la nivelul actual, să mergem pe criterii de evaluare subiective. Trebuie să găsim soluții pentru a crește performanța, pentru a crește eficiența economică, să vedem care sunt căile prin care putem interveni, prin mijloace mecanizate, pentru că forța de muncă este foarte, foarte scumpă și nici nu prea o găsim în acest moment, iar din acest punct de vedere, sectorul este deficitar, pentru că nu sunt foarte mulți dispuși să mai stea de dimineață până seara sau să mulgă oaia sau să facă alte activități, iar oaia reclamă prezența omului 24 din 24 de ore, necesită supraveghere și intervenție, dacă vrei să ai performanță. Trebuie să schimbăm foarte multe în viitor, plecând de la selecție. Trebuie să aplicăm selecția pentru muls mecanic, pentru forma glandei mamare. Trebuie să modificăm modul de valorificare a producțiilor, pentru că vânzarea laptelui sub formă de caș proaspăt nematurat nu este o soluție. Fermierii trebuie să înțeleagă să se unească în cooperative pentru a deveni mai puternici, pentru a crea cadru tehnic, astfel încât să valorifice producțiile. La producția de lapte mă refer, în primul rând, și la valorificarea ei sub formă de brânzeturi maturate sau nematurate. Una este să vezi un kilogram de brânză proaspătă, de caș proaspăt, și alta este să vezi să vinzi un kilogram de brânză maturată, cu mucegai verde sau mucegai alb. Prețul la brânză proaspătă este 20 lei, la brânza maturată depășește 40-45 de lei. Și în plus oferă avantajul că poți să o valorifici și iarna, în schimb brânza proaspătă trebuie s-o dai atunci, la orice preț, pentru a nu te întoarce cu ea acasă.”

oi3

Este, în pofida acestei deficiențe, convins de vivacitatea acestei rase, spunând, cu titlu de enunț, că aceasta nu va dispărea din această zonă. „Dacă discutăm în ansamblu despre Țurcană, ea este zeița raselor din România, pentru că pune în valoare ceea ce munții noștri ne oferă și transformă în carne pășunea sau iarba verde, fără mare efort. Ce-am face noi cu iarba verde de pe versanți, dacă n-ar fi Țurcana? Și dați-mi voie să fac o afirmație, pe care mi-o asum, că Țurcana va dispărea când în România sau în această zonă a Europei va dispărea viața, pentru că ea rămâne ancorată pe versanții Carpaților atât cât viața va fi posibilă în aceste areale.”

Ordinul 180, o piatră de poticnire

Dacă, despre un lucru, doi susțin, cu tărie, fie că este alb, fie că este negru, sigur trebuie să ne punem problema că ori greșesc amândoi, și acela ar putea fi roșu, spre exemplu, ori numai unul. Sigur e un singur lucru, amândoi nu pot avea dreptate. Acela care greșește, unul, sau amândoi, fie are o problemă de percepție, fie are un interes, ceea ce poate fi condamnabil. Rezolvarea ar putea veni de la un al treilea. Dar ce te faci dacă nici pe al zecelea nu îl crezi? Iar dacă disputa mai și durează, oare am putea spune că e caz de rea-voință sau neputință de înțelegere și încăpățânare? Nu vreau să spun că această punere în scenă se potrivește leit cu disputa pe care crescătorii de animale o au cu autoritățile, dar ceva, ceva tot e. Acum un an, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” a stat la originea unui ordin, emis de guvern, prin care încerca să reglementeze desfășurarea montei naturale autorizate. În articolul 9 al normelor tehnice, aferente respectivului ordin, se spune: (5) Toți berbecii și țapii prezentați pentru autorizare trebuie să dețină testul de genotipare pentru rezistența la scrapie, conform protocolului de colaborare încheiat între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ANZ.

(6) Reproducătorii care participă la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie să fie identificați prin analiza grupei sangvine (verificarea filiației), în procent de 3%, din efectivul de masculi existent în exploatație, dar nu mai puțin de 1 cap. În exploatațiile în care rezultatele testării depășesc 20% neconformități, ANZ dispune verificarea întregului efectiv.

Așadar, două teste prin care inițiatorii își doresc, cu siguranță, să aducă un beneficiu mediului de afaceri din zootehnie. Vorbim despre încredere, predictibilitate, sănătatea animalelor, valoare la export și probabil multe alte caracteristici care au stat în intenția legiuitorului. Dar... intenția bună nu a coincis și cu un rezultat bun. Aproape toți crescătorii au fost nemulțumiți. Atât de nemulțumiți, încât au acționat în justiție respectivul ordin. Și, în primă instanță, au câștigat, ba și la recurs. Dacă stăm și numărăm sentințele, ar fi a treilea și a patra care se cheamă că înclină balanța disputei. Oare câte păreri ar trebui să mai vină, să îi convingă pe cei care au emis ordinul că au greșit? E adevărat că am auzit și sintagma, care nu mi se pare deloc deplasată, că adevărul nu depinde de numărul celor care-l contrazic. Oare e cazul aici? Domnul director al ANZ, Vaida Bela, este convins că tot ce a făcut este bine și în folosul crescătorilor. Probabil că la un calcul făcut cu pixul pe hârtie, „dacă facem așa, rezultă asta”, chiar au dreptate. Iată ce spune domnia sa: „Chiar săptămâna trecută am solicitat de la Autoritatea Sanitară Veterinară Națională cât a cheltuit România în ultimii 3 ani pentru închiderea focarelor de scrapie și, vă rog să mă credeți, în 3 ani am cheltuit peste un milion-jumate de euro. Ori cu un milion-jumate dacă noi făceam testele de scrapie, puteam, astăzi să declarăm scrapia din România eradicată și altfel ne priveau statele cu care noi avem relații privind comerțul cu ovine”. Într-adevăr, are dreptate. Dar nu s-a pus problema ca niște bani pe care nu i-am mai cheltui într-un viitor fără scrapie să îi investim azi în procesul de eradicare. S-a pus doar problema că toți posesorii de animale trebuie să facă testul fără de care nu au voie să vândă, atât. Nu s-a indicat nici unde se face acel test, nici cine plătește. Domului Vaida nu i se pare normal ca statul să plătească de fiecare dată, „nu poți cere tot timpul statului român să plătească. Pentru că și statul român plătește din impozite și taxe, dacă statul român tot timpul plătește, de unde mai acumulează alți bani? Eu cred că la un berbec care are o valoare de 2.500 de lei, pe piață, pe motivul că are testul făcut, nu e mult ca proprietarul să cheltuiască 100 de lei. Sigur că și proprietarul spune că mai bine rămâne el cu 100 de lei în buzunar”. Iar trebuie să recunoaștem că are dreptate. Banul public trebuie cheltuit cu mare grijă, el trebuie investit pentru un profit viitor. Dar chiar despre un asemenea profit vorbea însuși domnia sa mai devreme. O economie de un milion-jumate în trei ani, vreme de mulți ani de atunci încolo, de la data eradicării, până atunci vorbim de investiție. Că doar nu vrei să scoți profit din investiția altora?

vaida

Și încă un argument, legat de acest test: „Dacă noi, poate sunt prea optimist, am eradica în 5 ani scrapia din România, gândiți-vă ce ar însemna piața din Turcia, care în momentul de față nu face import de animale din România pe motiv că noi nu suntem declarați ca fiind eradicată scrapia. Păi dacă ar intra turci să cumpere animale de la noi, vă garantez că mielul ar crește, nu ca acuma la 14 lei, poate ajunge la 18 lei pe kilogram în viu. Or, pentru un crescător, ce e așa de greu să facă testul de scrapie, să declarăm odată eradicată boala?”. Adevărat, asta ar părea în favoarea fermierilor, deci ar fi corect să se implice. Dar pentru mulți această socoteală este o vânzare a pielii ursului din pădure, nu ai de unde să știi dacă prețul va evolua astfel, nici dacă turcii nu vor găsi alt nod în papură. 

Problema e că fermierii nu s-au supărat că sunt nevoiți să scoată o sută de lei din buzunarul în care respectiva sută ar fi mai bine să stea, cum spunea domnul Vaida, ci pentru că li s-a cerut să facă un test de azi pe mâine și nu au unde să îl facă. Pentru că așa se întâmplă când faci legi din pix. Uiți să întrebi pe unii care probabil ar ști, „au unde să facă testul fermierii?” „Nu”, poate ar fi răspuns acela. „Atunci hai să facem, cu un milion-jumate de euro, ceva, ca fermierii să aibă unde face testul și apoi dăm ordinul.” Nu e ca atunci când pui căruța înaintea cailor? 

Noi după cine să ne luăm?

Povestea aceasta își găsește locul aici pentru că printre alte multe evenimente care au avut loc la Agromalim 2021 a fost și Conferința națională a crescătorilor de ovine și caprine, cu tema „Zootehnia - performanță, realizări, strategii, oportunități, în sectorul ovin și caprin din România”, conferință la care au participat și oficiali din partea statului, adică reprezentanți ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, precum și reprezentanți ai administrației locale. Cred că este evident pentru oricine că la această întâlnire la care au participat reprezentanți ai crescătorilor din aproape 40 de asociații s-a ridicat, printre altele, și această problemă. 

cioranu

În urma discuțiilor, au rămas mai multe întrebări decât răspunsuri, după cum ne-a precizat președintele ACO Păstorul Crișana, domnul Nicolae Cioranu, care s-a arătat nemulțumit și de faptul că două instituții ale statului au venit și au dat răspunsuri contradictorii. „A fost subiectul care a acaparat cea mai mare parte din conferință, din păcate, fermierilor prezenți le-a fost dat să audă două variante, varianta ANZ și varianta ANSVSA. Cea din urmă susține că dumnealor stăpânesc un program de eradicare a scrapiei cu animale în rasă curată, cu minimum 10 masculi în fermă și așa mai departe. A venit domnul director al Autorității Naționale de Zootehnie care spune „nu, domnule, că și noi avem laborator, și noi avem și asta, și asta, și..., și... și am putea să facem noi”. Întrebarea mea, de față cu toată lumea și la care nu am primit răspuns clar, este următoarea, ce se poate face când sunt două păreri? Fermierii, astăzi, după cine să se ia? Bun și eu am întrebat: «Domnule director, da, aveți un laborator, dar noi, pe lista pe care o avem, de pe documentul primit de la RENAR, instituția care acreditează laboratoarele în România, avem numai trei laboratoare, și alea subordonate autorității veterinare. Laboratorul ANZ nu există pe acea listă. În situația asta, mergem pe încredere? Având test la ANZ, eu pot să îi fac dovada cumpărătorului meu că am un test oficial cu ștampilă, cu răspundere? Că de la ANSVSA așa avem». Eu fac parte din acel program de eradicare a scrapiei, cu ferma mea, în care, anul trecut, când am luat probe, am primit un buletin de analiză, în care specifică fiecare berbec, îmi dovedește din ce categorie de rezistență face parte etc. Părerile au fost împărțite, iar problema a rămas în aer”.

Testul de filiație, util sau inutil?

Vorbind despre testul de filiație, domnul Vaida susține importanța și beneficiile lui. „Testul de filiație confirmă că mama și tata berbecului înscris în certificatul zootehnic sunt animale care și faptic, și scriptic corespund și atunci dispar suspiciunile”. El recunoaște că acest test nu determină valoarea de ameliorare și că nu înlocuiește munca pe care fermierii au făcut-o în registrele genealogice. „Autoritatea competentă, în speță ANZ, nu șterge nicio activitate corectă pe care crescătorii au desfășurat-o atâția ani. Tocmai asta vrem să confirmăm, că ei sunt serioși. Suspiciunea este prea multă și nu neapărat din partea autorității competente. Suspiciune este între ei, crescătorii, nu mai au încredere și atunci o să intervină cineva care să spună, «nu, mă, oameni buni, toți sunteți corecți sau x este corect, y este incorect». Atunci orice cumpărător știe la cine să meargă să cumpere”. Într-adevăr, nevoia de încredere este importantă, dar dacă nu au încredere în registrele de ameliorare, de ce ar avea într-un test care este făcut doar pentru „3 % din efectivul reproducător masculin din exploatație, dar nu mai puțin de un cap” cum s-a și exprimat domnia sa. 

oi2

Beneficiile la care se referă domnul Vaida sunt mai multe, de exemplu acela prin care ar crește sprijinul cuplat pe cap de animal. „Scopul acestor reglementări este ca cel care face selecție și este corect să prospere, iar vânătorii de subvenții, trebuie eliminați. Cei mai interesați de eliminarea vânătorilor de subvenții ar trebui să fie asociațiile de crescătorii de animale, pentru că dacă elimini animalele care nu există, banul care revine unui animal existent crește, pentru că aici, la sprijinul cuplat, modalitatea de calcul este simplă, se alocă fondul și se împarte la numărul de animale eligibile. Cu cât numărul de animale eligibile este mai mic, cu atât suma pe animale este mai mare, atunci nu înțeleg de ce sunt probleme. Anul trecut au fost eligibili la plată, undeva la 3 milioane de capete, a ieșit pe cap de animal 18 euro, sprijin cuplat, dacă ar veni ei, să ne ceară să facem controale acolo unde știu ei că nu este în regulă și am elimina acele animale. Sprijinul cuplat ar putea urca, după estimarea mea, undeva la 25 euro. Ce facem noi, ar trebui să vină asociațiile, să ne spună: de ce nu faceți? Uite, eu știu că ăla n-are animale, de ce îi dați ăluia bani? Nu să fie invers, adică tot noi vrem să facem ceea ce ar trebui să ceară ei să facem, dar tot ei vin și ne dau în instanță pentru anulări și pentru suspendări”.

În replică, fermierii nu înțeleg de ce trebuie sa facă, pe cheltuiala lor, un test care nu se impune ca necesitate. „Domnul profesor Ioan Pădeanu zice așa, regulamentul 1012 spune clar, se cere testul de filiație numai în situația în care se face montă artificială”, îl citează Nicolae Cioranu pe cel pe care îl consideră și imparțial, și competent, justificându-și astfel opoziția. Admite, însă, că dacă există o suspiciune într-o fermă, pot să meargă și să facă acel test. „Noi ne supunem, nicio problemă n-avem nimic împotrivă, dacă ei au suspiciune, să meargă acolo”.

Pare un război economic

Și chiar dacă dezbaterea celor două teste au ocupat cea mai mare parte a timpului de desfășurare a simpozionului găzduit de târgul de la Arad, Agromalim 2021, s-au mai discutat și despre alte probleme ce îi afectează pe fermieri, cum ar fi finanțarea tinerilor fermieri sau comercializarea și transportul animalelor vi. Reacția președintelui ACO Păstorul Crișana a fost una tranșantă, considerând acțiunea un fel de război economic. „Eu rămân la părerea că aceste intervenții ale ONG urilor sunt strict comerciale. Până România a exportat în Iordania o țară mică, cu contingent, nu a fost problemă că se încărcau miei când era 40 °, când era 35 °, nu era nicio problemă. Odată ce am intrat în piața Arabiei Saudite, în piața Emiratelor Arabe, în Golful Persic.... Suntem noi, zic eu, mici, dar, uite, importanți în ochii celor care știu ce putere avem și ce oameni suntem și ce s-ar putea întâmpla dacă sectorul ăsta s-ar dezvolta frumos și ar avea, iată, acest debușeu de export și pe bani frumoși, de ce să nu recunoaștem”.

El susține că fermierii nu țin neapărat să vândă animalele în viu, că ar putea vinde și către abatoare dacă ar fi cine să le cumpere: „Chiar crede cineva că pe fermier îl interesează cine îi bate la poartă să-i cumpere mielul că e abator sau că-i arab? Ce ușor i-ar fi fermierului dacă prețul ar fi același și la unul, și la altul și să facă documente de abatorizare și în momentul în care a plecat de la poartă să nu mai aibă nicio grijă. Să nu ceară accept intrajudețean, să vezi că îl primește sau că nu-l primește, pentru că oricum e ocupat cu lucrul lui și are destul lucru. Important e să vândă și să vândă la un preț corect”.

cioranu1

Până la urmă, trebuie să ne punem și întrebarea „cât de slab comerciant ar trebui să fi, să îți bați joc de marfa pe care ai achiziționat-o spre vânzare?” Un asemenea comerciant nu credem că există. Din contră credem că un comerciant are grijă de acea marfă ca să ajungă, în cazul animalelor vii, acolo unde o exportă, cel puțin la aceeași greutate de la care a pornit. Adică, din câte mai știm și noi, trece o perioadă, mai stă câteva săptămâni, o lună, chiar două luni, comerciantul mai finisează animalele, să le uniformizeze, pentru că le ia de la mai multe ferme. Adică un comerciant, cu siguranță, la un animal viu, are grijă de el pentru ca să câștige bani de pe urma acestui comerț. Probabil că sunt și accidente, pe care nu și le dorește nimeni. Și fermierii suferă, ba de boli, ba de vicisitudinile vremii. Nicolae Cioranu chiar spune: „Și la noi s-au întâmplat accidente ne-au acoperit viscolul oile, la bătrânii noștri le-a luat zăporul Dunării, le-a luat oile, le-au scăpat în vârful sălciilor, i-au omorât pe ciobani. Ce credeți că țurcanele alea frumoase, la iarnă, când dă 100 de litri de ploaie pe metru pătrat și le vezi cu țurțuri pe sub burțile lor, crezi că li-i chiar bine, dar depășim momentul ăla și mergem mai departe”.

Concluzia este că problemele cu care fiecare se confruntă nu vin de niciunde, au cauze obiective, cunoscute, mai mult sau mai puțin, cu rezolvări concrete și punctuale. Pentru asta e nevoie de interes, deschidere și bunăvoință. Suntem convinși că niște oameni politici, fie de pe la noi, fie de pe la Bruxelles, nu au de unde să știe esența fiecărei probleme. Chiar dacă, întâmplător, acei politicieni au trecut prin viața lor și printr-o fermă, vorbind de cazul nostru, nu e obligatoriu să fi avut acea problemă sau poate au uitat, nu e nicio supărare. De neînțeles este doar faptul că nu se consultă cu cei care știu și care, până la urmă, le sunt parteneri în intențiile pe care le au, nici sclavi, nici dușmani. Sau poate ei cred altfel.

O ofertă amplă, de la foarte modern la second-hand

Pe Răzvan Tomescu, directorul de marketing al companiei Titan Machinery România, l-am găsit acolo unde era firesc să îl întâlnim, în cuprinsul întinsului stand al companiei, pregătit foarte bine, că, așa cum și recunoaște, au avut timp. Din mulțimea de mașini și utilaje, unele, aveam să aflăm, au intrat de curând în portofoliul lor. „Am avut ceva timp să ne pregătim, după un an jumate de pandemie, iar ca noutăți, am mărit paleta de furnizori în portofoliul nostru de produse, am demarat un parteneriat cu Unia, cu cei de la Pronar, pe lângă partea de remorci, am început acum să furnizăm și gama Green Line, pentru partea de fân lucernă și cositori. În același timp am semnat un parteneriat și cu Wacker Neuson, care sunt producători de utilaje mici, noi le spunem «între construcții și agricultură», pentru că încărcătoarele frontale își găsesc locul foarte bine și prin ferme. Tot pentru utilaje de construcție, am demarat acum parteneriat și cu cei de la Kovako, care au miniîncărcătoare frontale electrice – intrăm puțin în zona asta electrică, mai eco, astfel încât să mai reducem poluarea”.

tomescu

Realitatea este că am observat și noi evoluția acestei companii care la început comercializa doar tractoare și combine, iar acum au cam toată gama de echipamente necesare unei ferme. Răzvan Tomescu spune că asta și-au și dorit de la bun început: „Într-un fel, să spunem așa, e un vis devenit realitate, pentru că dacă, îmi aduc aminte interviurile de prin 2012-2013, doream să fim un one-stop-shop, în care fermierul vine și găsește utilaje sau găsește produse pentru toate activitățile pe care le desfășoară în fermă. Încet-încet acest țel a deveni realitate și ne putem lăuda zilele acestea cu o gamă diversificată de produse și pentru zona de agricultură și pentru zona de construcții și cu motoare prin combustie și cu motoare electrice și mai nou autonome, care sunt ghidate prin GPS”.

Instrumente pentru o agricultură de precizie

Titan Machinery este prima companie deținătoare de rețea proprie RTK, cu semnal care are o precizie de până la 2,5 centimetri. Iar domnul Tomescu susține că vor să dezvolte continuu această zonă de tehnologizare a agriculturii, fiind motivații de receptivitatea fermierilor: „Pentru că în momentul în care fermierii au constatat eficiența, avantajele și câștigul, până la urmă, că despre asta e vorba, agriculturii de precizie, mulți au venit, au început să vină către noi: «Și cum fac asta? Și cum scot mai mult din terenul pe care-l am?» și atunci am pus Departamentul nostru de Agricultură de Precizie în strânsă legătură cu ei. Generăm și facem proiecte personalizate, de exemplu, anul acesta am încercat semănat variabila la grâu, ceea ce nu s-a încercat până acum și am avut o platformă undeva lângă Furculești, lângă Alexandria în care totul s-a realizat cu tehnologia specifică agriculturi de precizie cu rată variabilă: de la scanare sol, creare hartă, fertilizat variabil, semănat variabil. Recoltatul a fost tradițional, cu sistemul Axial-Flow®, dar tot ce s-a întâmplat acolo a fost cu agricultură de precizie, iar eficiența ajunge undeva până la 25 % economie pentru semințe, partea de combustibil, parte de recoltă suplimentară, sunt avantaje pe care fermierii le pot obține, pentru că pământ nu mai avem să mai cumpărăm, ăla e, și noi, prin sistemele agronomice pe care le aplică producătorii utilajelor pe care le comercializăm, încercăm să îl eficientizăm. După cum vedeți, până și vedeta de anul acesta, un Magnum 400 AF Connect, face parte din noua gamă de utilaje de la Case IH, utilaje interconectate care comunică, și între ele, comunică și cu platforma AFS Connect. Managerul firmei nu mai este obligat să meargă pe câmp să vadă fiecare operator, fiecare utilizator de tractor ce setări are, cum face, vede totul pe platforma online, pur și simplu le transmite un mesaj: «Vezi că ai încărcare mare pe motor; vezi că setarea aia nu e OK». De aici, numai timpul pe care îl economisește, cu eficiența controlului operatorilor, și este un avantaj important”.

titan 1

Soluții împotriva tasării

Pe lângă aceste aspecte ale tehnologiilor de precizie sunt și aspectele tehnice legate de o anumită mecanică a impactului asupra terenului. „Vorbeam de vedeta din spate, Magnum 400 AF Connect, roțile pe care le are, fiind late, fiind mari, tasează solul mai puțin, au o suprafață de contact mai mare și, implicit, o eficiență mai mare la consum. Nu mai există patinaj și, automat, poate să tragă după el un utilaj mai lat.”

Ne-a mărturisit că specialiștii lor îi sfătuiesc pe fermieri să încerce, pe cât posibil, să aibă utilaje complementare, în ceea ce privește lățimea de lucru, astfel încât să aibă cât mai puține suprapuneri de lucrări, să evite tasare și astfel să existe doar câteva cărări tehnologice în solă pentru a putea germina semințele, pentru a se putea dezvolta și astfel să poată scoate cât mai mult din terenul finit pe care îl au. 

Iată așadar o rețetă pe care și-o dorește orice fermier, să-și reducă costurile și să-și crească veniturile. Și totuși această rețetă a eficienței nu este chiar așa de ușor de aplicat pentru ca nu e suficient să îți procuri tehnica necesară, ai nevoie și de cunoștințe pentru a o folosi la parametrii la care ea să îți aducă plusul scontat. 

Instructaj personalizat

Așa cum este de așteptat, specialiștii de la Titan Machinery, în momentul în care livrează un utilaj de o asemenea performanță, dotat cu tehnologii din sfera agriculturii de precizie, fac și instructaj cu operatorul care va urma să lucreze pe el. Răzvan Tomescu ne lămurește și ce se întâmplă dacă sunt mai mulți operatori: „În momentul în care unul dintre clienții noștri solicită sau are nevoie, pentru mai mulți operatori, putem crea traininguri personalizate pe utilajele pe care le au în fermă de la noi. Ne dorim, în viitor, să deschidem un departament separat de training-uri în care, pe perioada iernii, de exemplu, când operatorii nu prea sunt ocupați în campanie, să putem să facem o școlarizare în detaliu, cât se poate de puțin, o practică, pentru că nu mai intri în câmp iarna să faci ceva, dar cel puțin, în hală, să vedem, să le arătăm, cum să lucreze cu ele, cât de mult ajută automatizarea, cu care vin aceste noi tehnologii cu care sunt dotate utilajele pe care pe care le comercializăm”. 

titan 2

Finanțare în sprijinul fermierilor

Un alt aspect de noutate în oferta lor, dar în strânsă legătură cu tehnologiile din sfera agriculturii de precizie, este nivelul de garanție pe care îl acordă. „Anul acesta am demarat un program de 5 ani garanție pentru toate utilajele dotate cu AFS Connect. Așadar tot ce înseamnă utilaj Case IH, de la 150 cp în sus, dotat cu AFS Connect de anul acesta vine cu 5 ani garanție. Avem încredere în produsele pe care le comercializăm. Am avut întotdeauna o strânsă legătură cu fermierii, iar feedbackul lor a ajuns la producători, îmbunătățirile utilajelor s-au făcut și cu ajutorul acestora și de aceea ne putem permite să oferim acești 5 ani garanție utilajelor Case IH AFS Connect”.

Trebuie amintit că anii aceștia din urmă au fost foarte diferiți, adică, pe de o parte a fost dificultatea de rambursare a creditelor, pe care fermierii, ce au achiziționat în rate, le aveau către furnizori, ca urmare a recoltelor distruse în 2020, iar pe de altă parte anul în curs a adus un câștig mai bun, oferindu-le fermierilor ocazia de a putea să vină să achiziționeze alte utilaje. 

În ceea ce privește dificultățile financiare din 2020, Titan Machinery, spune interlocutorul nostru, a avut o relație apropiată cu fermieri, oferindu-le soluții financiare avantajoase: „Am avut campanii de finanțare cu 0 % AVANS, 0 % dobândă în primii unu, doi ani; prima rată după un an jumate; au existat și există în continuare parteneriate cu finanțatorii noștri, care sunt create pe pachete valorice, în funcție de suma pe care dorește să o acceseze fiecare fermier; am creat noi pachete avantajoase de: tractor plus implement sau unu, două implemente, astfel încât să mai putem reduce costurile”. 

titan 3

Un an în creștere

Iar legat de impactul pe care 2021 îl poate avea asupra pieței de mașini și utilaje primim din partea interlocutorului nostru confirmarea a ceea ce presupuneam: „Față de anul trecut, clar, vânzările au crescut, nu suntem la nivelul 2019, dar vânzările au crescut, cu siguranță. Au fost câteva impedimente, ca toată lumea, pe semiconductori, au fost serviciile conexe care ne-au pus câteva bețe în roate, dar consider că am gestionat cu brio solicitările clienților și am putut livra către ei ceea ce și-au dorit. Avantajul nostru fiind și extinderea teritorială în Europa, putând face relocări, ce nu vinde unul vinde altul, adică din punctul ăsta de vedere am putut livra către toate solicitările clienților”.

O platformă pentru second-hand

Ceea ce este evident oricărui este implicat în agricultura din România retehnologizarea încă este necesară la noi în țară. Sunt fermieri care au nevoie, pentru a crește, de utilaje, nu neapărat noi. Pentru ei, și un tractor sau un utilaj la mâna a doua este binevenit, până vor putea să treacă la un nivel superior și să-și poată achiziționa unul nou. Suntem convinși că de această nevoie sunt la curent și companiile distribuitoare de tehnică, așa cum sunt cei de la Titan Machinery, care ne-au confirmat acest lucru: „Am observat o creștere a interesului și pe utilajele second-hand. Și atunci având business-ul ăsta mare, se creează și un buy-back, luăm second-hand, dăm nou, second-hand-ul se rulează. Noi, întotdeauna, utilajele pe care le luăm, ca și buy-back nu doar le spălăm, ca apoi să le scoatem la vânzare, să le facem, acolo trei poze ca la autoturisme, nu, ele intră în service, intră într-o revizie completă, dacă este necesar, se vopsește capotă, se revopsesc toate componentele, se schimbă fluidele necesare, se creează teste de anduranță, astfel încât ceea ce scoatem pe piață să fie niște produse garantate de Titan Machinery. Nu doar luăm de aici și îl vindem dincolo, pentru că, până la urmă, dorința de a crea acea platformă second-hand vine la pachet și cu încrederea pe care dorim s-o aibă clienții în produsele noastre, fie noi, fie second-hand”.

Iar această grijă pentru calitatea produselor trebuia să fie valorificată eficient, iar calea cea mai bună este internetul, ușor de accesat de oricine. De aceea au creat și lansat de curând o platformă proprie de utilaje second-hand, la nivel european. Adresa la care poate fi accesată este https://used.titanmachinery.eu, acolo unde pot fi găsite toate utilajele pe care le gestionează Grupul Titan Mașinării în Europa, fie că sunt din Germania, Ucraina, Bulgaria, Serbia, România. „Este o platformă foarte bine pusă la punct, pentru că ceea ce am încercat să facem în ultimul an a fost să creăm noi o platformă de utilaje second-hand, care să fie preluată de celelalte platforme. Adică nu mai suntem noi aceia care gestionăm 7 stocuri în 7 platforme, acum avem platforma noastră de utilaje second-hand care este preluată de marile platforme europene.”

Și ne-a mai mărturisit Răzvan Tomescu că dificultatea cea mai mare a realizării acestei platforme a fost legată de concordanța pe care specificațiile utilajelor, exprimate în 5 limbi trebuiau să o aibă cu celelalte 5-6 platforme pe care se afișează produsele lor. O nouă dovadă a responsabilității pe care o au față de consumator. 

Noutăți și finanțare de la NHR Agropartners

Cu specialiștii în tehnică agricolă de la NHR Agropartners ne-am revăzut într-un asemenea cadru cam după un an și jumătate. Au mai fost evenimente la care am participat alături de ei, cum ar fi ceea pe care domnul Florin Neacșu a trecut-o la capitolul noutăți, inaugurarea unei filiale noi la Constanța „Un sediu nou, foarte frumos într-un spațiu în apropiere de Ovidiu, pe un teren mare care ne permite să facem și testarea utilajelor, test drive – dacă sunt fermieri interesați –, plus că avem acolo atelier de reparații, cu 6 posturi de lucru, un depozit de piese de schimb, generos și, bineînțeles, birouri moderne și un mediu de lucru foarte plăcut”.

neacsu

Evident că ne așteptam la noutăți mai ales în ceea ce privește flota de utilaje, adică oferta pentru cei interesați. „Ne-am înnoit flota de utilaje, prin faptul că sunt foarte multe modernizări, foarte multe utilaje care satisfac norme de poluare redusă, norma TIER (STAGE) V; avem câteva îmbunătățiri la combine; încărcătoarele cu braț telescopic, cu noi motoare și cu noi transmisii”, a completat Florin Neacșu, iar noi am concluzionat că se păstrează în oferta lor tendința actuală, prin care toți constructorii de utilaje agricole sunt „îndemnați” să producă utilaje care să fie, cum se spune, „prietenoase cu mediul”. „E adevărat, practic legislația europeană impune niște reguli, dar nu numai legislația este determinată, fiecare producător încearcă să-și îmbunătățească produsele și pe lângă faptul că se încadrează în legislație aduc inovații, soluții noi care îmbunătățesc foarte mult produsele. Pentru că vorbim despre autoghidare, agricultură de precizie, agricultură conectată, sunt acele sisteme de control al secțiunilor, ca să se evite suprapunerile, la mașinile de stropit, de împrăștiat îngrășăminte, tocmai pentru ca să reducem cantitatea de pesticide care se dă în anumite locuri și să se distribuie exact cât este nevoie, făcând astfel, pe de o parte economie de substanțe și, pe de altă parte, un impact cât mai redus asupra mediului. Tot în acest scop, acela de a reduce doza de pesticide la hectar și impact mic asupra mediului, la unele mașini, de exemplu, la cele pentru vie, avem soluții tehnice pentru recuperarea surplusului de soluție”.

nhr 1

Rate amânate și dobânzi cât mai mici

Un alt aspect pe care îl au în vedere cei de la NHR Agropartners este finanțarea. Asta și pentru că, așa cum recunosc chiar ei, fermierii au nevoie de așa ceva. „Tot ce s-a întâmplat anul trecut i-a influențat foarte mult și ei încă resimt probleme legate de finanțare și din acest motiv am încercat să îmbunătățim parteneriatele pe care le avem cu anumiți finanțatori, cu care lucrăm de mai mulți ani, să găsim niște soluții care să îi ajute pe fermieri. Adică, fie un avans foarte mic sau începând de la zero; primele rate, cât mai târziu posibil; dobânzile cât mai mici. De asemenea, am mers și pe credit furnizor, în unele situații, pentru ca să îi ajutăm pe fermieri să poată face investiția de care au nevoie și să aibă un timp de răgaz până la prima rată pe care trebuie să o plătească”. 

Trebuie spus că pentru mulți dintre fermieri producțiile de anul acesta au fost mai mari, iar prețul cu care au putut vinde a fost, poate, nesperat de bun, de aceea se poate spune că dispoziția lor spre a-și achiziționa utilaje a crescut. Supoziția noastră a fost confirmată de reprezentantul NHR: „Da, sunt foarte mulți fermieri care și-au cumpărat deja utilaje. Apetitul de achiziție a crescut foarte mult, incomparabil cu anul trecut, dar noi facem comparația cu anii de dinainte pandemie, 2018-2019, iar la ora actuală, pot să spun, că suntem cu vânzările puțin peste nivelul din 2019. Este îmbucurător și ne dă curaj și optimism, pentru ca că până la sfârșitul anului să depășim poate cel mai bun an al nostru”. 

nhr 3

Optimismul lor poate fi și bucuria noastră, căci asta denotă un moment bun în economia agriculturii din țara noastră. Ar fi de mare folos ca și guvernul să contribuie la acest progres și să dea drumul fondurilor europene, acele măsuri destinate dezvoltării exploatațiilor, pentru că așa cum spunea interlocutorul nostru „chiar dacă au început deja măsurile pentru tineri, fermierii așteaptă măsura 4.1 pentru achiziția de utilaje. Sperăm să fie și și aceste surse de finanțare, pentru că pentru fermieri orice sursă care vine în plus, este binevenită și îi ajută foarte mult, deși personal, nu am așa de mari speranțe, pentru că durează foarte mult și nu poți să previzionez, să-ți faci un plan, când va fi implementarea acestor proiecte. Noi sperăm să fie cât mai repede și să fie fonduri suficiente, pentru ca fermierii care au nevoie să-și poată face achizițiile”.

Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Dosar
Joi, 04 Noiembrie 2021 17:40

Apel la solidaritate

Solidaritatea, în România, nu mai este de mult o valoare, a rămas un simplu cuvânt în dicționar. Dar să vedem cum îl explică DEX-ul. „Solidaritáte s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc”. Iar „solidar” înseamnă că ești legat de cineva sau ceva printr-o responsabilitate și un interes comun, înseamnă unit.

Nu doresc să abordez solidaritatea în general, la întreaga societate românească. Cu toate că, având în vedere situația pandemică pe care o traversăm, ne-ar fi prins bine să fim solidari.

Vreau să rămân la agricultură și vă întreb (mi-aș dori să vă priviți și să priviți în jur cu sinceritate): regăsiți solidaritatea în acest domeniu?

Răspunsul meu e NU!

Și vin cu un exemplu recent. Un fermier din județul Ilfov, Daniel Radu, a cumpărat o fermă vecină, cu mai bine de o sută de hectare, suprafață pe care vânzătorul o lucra în arendă. Pe scurt, contractele înregistrate la primărie au fost preluate și respectate de noul arendaș. Doar că un coleg, vecin cu fermierul ilfovean, deci un alt fermier, a mers din poartă în poartă ca să obțină de la oameni terenurile însămânțate de Daniel Radu. Arendatorii nu mai înțeleg nimic, mai ales că ambii agricultori le-au dat arendă, unul pentru că are contracte, celălalt pentru că vrea să obțină el terenurile. Fermierii se bat acum în instanțele judecătorești. Logica zice că dacă un fermier a cumpărat o fermă și a preluat contractele de arendă, un alt fermier, coleg, nu se bagă decât dacă vreunul din arendatori vrea să schimbe arendașul, ceea ce oricum trebuie făcut conform legii, existând niște termene, niște condiții, obligații de fiecare parte.

De la acest exemplu și din discuțiile cu Daniel Radu am ajuns la solidaritate sau, mai bine spus, la lipsa solidarității instalată în spațiul rural, acolo unde viața nu-i ușoară și oamenii ar trebui să fie mai uniți, mai apropiați.

Solidaritatea se bazează pe comunitatea de interese, obiective și standarde. Se referă la legăturile dintr-o societate, care unesc oamenii, îi aduc împreună. Din păcate, în agricultura autohtonă solidaritatea lipsește. Dacă ar fi altfel, n-ar exista nici exemplul următor.

Primesc frecvent mesaje de la mici fermieri care lucrează 10-20-50 de hectare și care spun că nu se pot dezvolta, nu-și pot extinde fermele deoarece statul îi sprijină doar pe cei mari. „Tot cei care au trebuie să aibă și mai mult?”, întreabă micii agricultori, care susțin că pentru ei este imposibil să viseze la tractoare noi de mare putere. În schimb, i-ar ajuta ca statul să-i finanțeze la cumpărarea de tractoare mari, plus mașinile agricole aferente second-hand. Astfel le-ar fi mult mai ușor să-și extindă fermele, să-și dezvolte reale afaceri agricole.

Însă, până să-i ajute statul, mă gândesc că s-ar putea ajuta chiar ei. Prin asociere! Uniți, doi, trei, zece, nu știu, și-ar putea achiziționa utilajele necesare, noi și nu second-hand, le-ar putea folosi la comun, după un plan/program stabilit împreună. 

Trebuie să ne recunoaștem această neputință, de a fi solidari, de a ne uni pentru a ne fi bine.

Și trebuie să mai recunoaștem ceva. Știu, e greu, dar greșim toți, noi, românii. Ne consumăm energia uitându-ne în curtea vecinului și invidiind, în loc să ne vedem de treaba noastră, investindu-ne energiile în propriile afaceri. În urmă cu mulți ani, mi-a povestit un alt fermier, vecinul lui care n-a avut parte de o răsărire prea frumoasă a culturilor de toamnă a trecut cu tractorul peste culturile răsărite ca la carte ale colegului lui fermier. Și toate aceste povești pe care le-am înșiruit aici nu sunt cazuri izolate.

Cei mici se supără pe cei mari și viceversa.

Dacă ar exista solidaritate, unitate, poate și politicul ar fi mai atent la agricultură, la spațiul rural, poate că politicile și strategiile agricole ar pleca de jos în sus, așa cum este firesc.

Să fim solidari, dacă vrem ca guvernanților să le pese și să lucreze pentru noi. Altfel, conducătorii noștri sunt oglinda poporului.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Miercuri, 3 noiembrie 2021, a avut loc, în sistem videoconferință, reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027. La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de ministrul Adrian Oros s-au aflat secretarul de stat Marius Micu, directorul general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR - Daniela Rebega, precum și directorul general al Direcției Generale Politici Agricole - Tatiana Preda.

2

Reuniunea precede consultările cu grupurile de lucru PNS care se vor desfășura pe parcusul lunii noiembrie și la care vor participa peste 160 de entități cu rol important în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, precizează Marius Micu.

Subiectele discutate s-au referit la calendarul estimativ al adoptării pachetului legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene, prezentarea structurii PNS, a stadiului actual și a etapelor viitoare, prezentarea alocărilor financiare pentru intervențiile propuse pentru perioada 2023-2027.

Secretarul de stat din MADR, Marius Micu, a prezentat pe larg bugetul PNS 2023-2027, prin care România va beneficia de aproximativ 15,90 miliarde de euro. „Discuțiile interactive din cadrul reuniunii au generat, pe lângă diseminarea unor informații, un schimb de idei și bune practici util și constructiv”, a punctat Marius Micu.

3

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: MADR

Publicat în Știri
Miercuri, 13 Octombrie 2021 15:55

Condamnați la faliment și înfometare de UE

În aceste zile se hotărăște soarta agriculturii europene, pe 18 octombrie 2021 având loc o sesiune plenară a Parlamentului European privind strategia „Farm To Fork” sau „De la fermă la consumator”. Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” consideră că agricultura românească în ansamblul ei, și cu atât mai mult cea din zona Moldovei, nu poate face față rigorilor strategiei europene. „Vom fi condamnați la faliment și înfometare”, susțin reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) din județul Iași.

Numeroase studii arată că o îmbunătățire prin protejarea mediului la nivel european prin implementarea măsurilor prevăzute de strategia „De la fermă la consumator” ar crea de fapt un dezechilibru la nivel mondial prin suprasolicitarea celorlalte continente și țări care vor asigura necesarul de produse cerealiere (America de Sud, Rusia, Ucraina).

„Suntem responsabili pentru ceea ce afirmăm, această idee fiind susținută și de cele mai importante organizații profesionale ale fermierilor din Uniunea Europeană (declarația COPA-COGECA semnată de cele mai importante structuri asociative ale fermierilor europeni) și în acest sens, există deja state ale Uniunii Europene care au transmis către Parlamentul European poziții directe privind incapacitatea agriculturii din aceste țări de a face față măsurilor implementate prin strategia „Farm To Fork”. Rugăm toate instituțiile de presă să sensibilizeze opinia publică și europarlamentarii români privind soluțiile care vor constrânge fermierii să ia măsuri în defavoarea lor și să deschidă poarta importurilor către Europa a produselor cerealiere din alte țări. Noi fermierii, reprezentanți ai sectorului agricol, suntem pregătiți să acceptăm schimbări ale sectorului nostru, atâta timp cât vor fi graduale și adaptate nevoilor noastre, fără a determina dispariția unui sector vital - cel al hranei”, transmite, în numele Consiliului Director al Patronatului „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași, președintele Emil Bălteanu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 9

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista