nicusor serban - REVISTA FERMIERULUI

Criza generată de noul coronavirus provoacă dezbateri intense la nivelul autorităților Uniunii Europene. Fermierii români sunt interesați de discuțiile cu privire la sprijinirea agriculturii, ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE. Totodată, măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agroalimentare și a producătorilor sunt urmărite cu interes.

Clubul Fermierilor Români a propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, ceea ce ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. „Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania, pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a acestui an a 70% din plățile directe. Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferat fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (de exemplu, sectoarele lapte și carne, aflate în dificultate în acest moment).

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților noastre să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Despre faptul că fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național, adaptate la realitatea noastră, precum și propunerile Clubului Fermierilor, am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4491-sprijinul-european-nu-e-suficient-agricultura-romaneasca-are-nevoie-de-masuri-adaptate-la-propria-realitate.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români anunță că a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Suntem încrezători că, prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm instrumentul optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi soluția ideală pentru a-și asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 de hectare asigurate de la înființarea societății.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 de hectare intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a înregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de 2018, prin colaborarea cu peste o mie de fermieri în 2019.

Asigurarea culturilor este esențială

Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români. Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială. Avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite”, afirmă Nicușor Șerban, președinte și membru fondator Clubul Fermierilor Români.

Fermierii au acces direct la expertiză în domeniul asigurărilor

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare are o dublă misiune: continuă să sprijine fermierii și să le acorde consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor și, datorită acestei transformări, prin activitatea curentă va contribui la susținerea financiară a programelor și proiectelor Clubului Fermierilor Români, care vizează creșterea competitivității afacerilor agricole din România.

Acum opt ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a-i consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole”, arată Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a înregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului.

În contextul în care România are aproximativ opt milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

Publicat în Eveniment

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

  • Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
  • Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;
  • Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;
  • Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;
  • Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;
  • Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

  • Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.
  • Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

  • Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.
  • Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.
  • Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.
  • Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

  • Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.
  • Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

  • Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.
  • Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

  • Alocarea unui fermier la același expert AFIR.
  • Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

  • Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.
  • Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

  • În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.
  • În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

  • Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.
  • Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.
  • Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În această perioadă, fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii noului coronavirus, având în vedere că a început campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie continuă îngrijirea animalelor. Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă transmite că fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru o perioadă, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

Dacă, în sănătate, sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură, fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. „Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol, să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. „Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

La Agroserv Măriuța, izolarea angajaților în fermă

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță, exploatația fiind în județele Călărași și Ialomița. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară, iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de ferma vegetală și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în fermă, masă, spații de odihnă și igienizare. „Suntem ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și, din acest motiv, au intrat cu toții în izolare. Avem foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole și am luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție și prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri”, ne-a spus Nicușor Șerban.

Măsuri de siguranță și în ferma Banat Agri Group

În vestul țării, Georg Bardeau, administratorul fermei Banat Agri Group, pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă, însă nu intră în fermă. De la începutul acestei săptămâni, din 16 martie 2020, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă și care sunt implicați în lucrările agricole. „Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate. Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți, știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă”, a arătat Georg Bardeau. El a adăugat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

Containere pentru angajați, într-o fermă din județul Călărași

Ciprian Olteanu, administrator al fermelor Algap și Casa Agro, din județul Călărași, a adoptat și el soluția de izolare în fermă a operatorilor implicați în lucrările agricole din această perioadă. „Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, am comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie să fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică”, a specificat Ciprian Olteanu.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante, în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Publicat în Știri
Duminică, 16 Februarie 2020 19:40

MADR susține plafonarea subvențiilor?

Fermierii urmăresc cu îngrijorare declarațiile făcute în spațiul public de către ministrul Agriculturii și secretarii de stat din MADR privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene, respectiv reforma PAC post-2020.

Prezent, în 6 februarie 2020, la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români, ministrul Adrian Oros a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. Referitor la plafonarea subvenţiilor agricole, ministrul a menționat: „România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro”. Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta susținând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 de euro.

În opinia membrilor Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră, care reprezintă motorul agriculturii românești, cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu), fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici. „Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și a securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu. Facem precizarea că, în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe este menționată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minimum 10%. Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de exemplu la 300.000 de euro) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes, deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Reducerea plăților directe ar putea duce la falimentul multor exploatații agricole

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisia Europeană, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme românești care lucrează mai bine de trei milioane de hectare vor fi puternic afectate. „De aceea, considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene, cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE. Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură”, punctează Florian Ciolacu.

De asemenea, președintele Clubului, fermierul Nicușor Șerban este de părere că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România. „În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români. Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă”, concluzionează Nicușor Șerban.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Irigațiile sunt un subiect la modă, mereu fierbinte al agriculturii românești, chiar și în perioade ca acestea în care ploile nu mai contenesc. Motivele sunt multe, iar lipsa sistemelor de irigat se reflectă în producție și într-o mai mică putere de cumpărare pentru agricultorii români, care au doar de pierdut pe o piață comună. S-au făcut pași importanți în acest sens, accentul fiind pus pe infrastructura principală de irigat, care are în prezent 2.000 km de apă gratuită.

La capitolul realizări în acest domeniu, în ultimii patru ani, s-au făcut pași importanți pentru „chestiunea irigațiilor” prin implicarea Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România şi a Ministerului Agriculturii. „S-au putut obţine umplerea canalelor, achiziţia energiei electrice de pe piaţa liberă, s-au legiferat sume importante pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigat, s-a început a treia sesiune pentru submăsura pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigat şi în cele din urmă se poate iriga cu apă pompată fără niciun ban de la ANIF, venind în sprijinul fermierilor şi încurajându-i să vină să-şi înfiinţeze OUAI-urile şi să acceseze acele proiecte europene de un milion de euro nerambursabil, atât pentru modernizarea infrastructurii secundare, cât şi pentru achiziţia de echipamente moderne de irigat”, ne-a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR).

În prezent, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă din România sunt undeva la 570, fiind în curs de înfiinţare în unele judeţe cu deficit mare de precipitaţii, iar suprafaţa depăşeşte 1,8 milioane de hectare. „În momentul de faţă, sunt aproape 570 de organizaţii înfiinţate. În 2017 aveam undeva la 340, iar de atunci au fost înfiinţate foarte multe şi mai avem de aprobat încă vreo 70 de organizaţii de udători. Practic, vreo 220 de organizaţii au fost înfiinţate în doi ani, pe o suprafaţă de aproape 600.000 de hectare”, a precizat Florin Barbu, director general, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

ANIF, prin programul de guvernare, a urmărit două puncte foarte importante: reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi apă gratuită pe canale. „În momentul de faţă, pe reabilitarea celor două milioane de hectare din aducţiunea principală avem 50 de şantiere deschise în ţară, deja suntem la 1.400.000 de hectare puse la dispoziţia fermierului, faţă de 2016, când aveam 340 de hectare puse la dispoziţia fermierilor”, a adăugat Florin Barbu.

În cifre concrete, sunt 2.000 km de apă gratuită pe toată infrastructura principală. „Îi rog foarte mult pe fermieri să acceseze fondurile europene. Avem o axă deschisă acum pe subMăsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, pe organizaţii de udători, proiectele sunt de un milion de euro, prin care sunt zero cofinanţare, inclusiv TVA-ul este eligibil. Mai mult de atât, am modificat programul de dezvoltare rurală, prin care în 30% din proiect să poată să-şi ia şi echipamentul de irigat. Astfel, închidem ciclul acesta, infrastructură principală – infrastructură secundară – instalaţie, pentru a aduce în condiţiile cele mai bune apa la plantă”, a completat Florin Barbu.

Apa gratuită este „vitală”

Și fermierii sunt de acord că punctul declanșator al organizării în OUAI-uri și al accesării fondurilor prin subMăsura 4.3 l-a constituit furnizarea de apă gratuită, agricultorii fiind însă susținuți activ de autorități, în acest proces. „Este esenţial, fără de asta nu s-ar fi putut altfel, cel puţin pe anumite trepte de pompare, unde aducerea apei crea un preţ de cost al apei destul de mare. Vă dau un exemplu ca să mă fac înţeles în acest sens, de ce eu îl consider vital. Noi avem terenuri aflate pe treptele 3 şi 4 de pompare a sistemului de care aparţinem şi, în 2004, când a apărut Legea 138, Legea Îmbunătăţirilor Funciare, în decembrie, prin conţinutul acelui act normativ s-a eliminat subvenţia care făcea obiectul apei de irigaţii. În primăvara anului următor, 2005, am cerut o ofertă ANIF-ului pentru apa care urma să fie folosită pe treapta 3: preţul era de 2.000 de lei pe 1.000 de metri cubi şi pentru treapta 4 – 4.000 de lei, în condiţiile în care cu un an în urmă, moment în care energia era subvenţionată, care făcea obiectul pompării apei, apa adusă la plantă era la 50 de lei 1.000 de metri cubi. Prin exemplul pe care vi l-am dat vreau să scot în evidenţă că acest act normativ, în speţă Legea prin care s-a stabilit că apa se livrează gratuit, este elementul-cheie care a generat investițiile în irigații şi a mobilizat”, ne-a explicat Constantin Soare, fermier din localitatea Fântânele, județul Constanța. Convingerea lui este că degeaba autorităţile au creat un pachet de acte normative, dacă producătorii agricoli nu se organizează în OUAI şi nu depun proiecte în vederea atragerii acelor fonduri şi a reabilitării şi modernizării infrastructurii secundare.

Reabilitarea infrastructurii secundare de către fermieri, importantă

Astfel, în această primăvară, s-au pus în funcţiune foarte multe staţii de pompare, de repompare și chiar canale de irigaţii. Pe lângă Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, a fost conceput şi un program de reparaţie a staţiilor nefuncționale în ultimii 20 de ani. „Prin acest program, pe lângă cele două milioane de hectare pe care noi le punem în funcţiune în 2020 pe reabilitare, pe schimbare de pompe, încă 400.000 de hectare prin acest program de reparaţii vor fi puse în funcţiune. În Botoşani am pus (în funcțiune, n.r.) două amenajări care n-au funcţionat în ultimii 20 de ani, în Covasna, care la fel n-a irigat în ultimii 20 de ani, în Cluj – Mihai Viteazu, Ostrov-Clopotiva, în Hunedoara, în Călăraşi – Olteniţa, în Olt amenajarea Bucşani-Cioroiu”, a afirmat directorul general ANIF, Florin Barbu.

Pe Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, din cele 50 de şantiere, aproape 11 sunt închise. În zona Brăilei, 70% din infrastructură este finalizată, iar în Olt mai sunt doar mici detalii de pus la punct. „În judeţul Dolj, deja am reabilitat amenajarea Nedeea-Măceșu, care are în spate aproape 80.000 de hectare, în proporţie de 90%, deci practic 11 amenajări din cele 50 care sunt în execuţie au fost finalizate începând cu anul trecut. Anul acesta, sper ca 80% din cele 50 de amenajări să fie finalizate. Mici intervenţii vor mai fi în anul 2020, când din septembrie vom începe diferenţa de amenajări care sunt mult mai mici şi timpul de execuţie va fi foarte scurt, maximum un an, astfel încât pe 31 decembrie 2020 să avem cele două milioane de hectare reabilitate”, speră Florin Barbu.

Dar foarte important este ca fermierii să reabiliteze infrastructura secundară de irigaţii, astfel încât sistemul să funcționeze în parametri optimi.

Legat de gratuitatea apei, Florin Barbu dă asigurări, astfel încât fermierii să stea liniștiți: „Împreună cu domnul preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, această apă gratuită am transpus-o prin lege, deoarece dacă era printr-o hotărâre de guvern era mai uşor de anulat”.

Printre proiecte se află și cei 51 km din canalul Siret-Bărăgan, preluat prin OG de la Apele Române, iar pe 30 martie 2020 vor începe lucrările, cu termen de finalizare în 2023. Mai există și o strategie pentru lacurile de acumulare, prin care să se irige gravitațional 400.000 de hectare.

Doar natura a împins dezvoltarea sistemelor de irigat

În judeţul Ialomiţa, spre exemplu, au fost amenajate, până în 1990, 204.000 ha de irigat. Astăzi se irigă aproape 100.000 de hectare, din care 80% au beneficiat de proiecte, 20% şi-au făcut sisteme locale de irigat prin puţuri, din heleşteie. „În continuare, se înfiinţează OUAI-uri şi în judeţul Ialomiţa. În judeţul Călăraşi, acolo unde suprafaţa de irigat a fost şi este mai mare, dinamica înfiinţării OUAI-urilor este mai puternică decât în judeţul Ialomiţa şi chiar dacă beneficiază de o sursă de apă din pânza de apă freatică şi de ceva precipitaţii, irigă şi ei peste 100.000 de hectare”, a completat Viorel Nica, menționând că se merge pe eficienţă economică, iar investiţiile care nu se plătesc singure şi care n-aduc profit nu trebuie făcute.

Celor care nu accesează proiecte şi nu merg la bănci să-şi achiziţioneze chiar şi terenul agricol, dar şi echipamente moderne de irigat, nu le merge bine, susține fermierul ialomițean care conduce LUAIR. „Eu am peste patru milioane de euro credite bancare pentru investiţii, atât în achiziţionarea terenurilor, cât şi a echipamentelor de irigat. Irig din 3.500 de hectare aproape 2.800 de hectare cu pivoţi cu rază de la 550 de metri până la 900 de metri – aceşti pivoţi sunt atât de automatizaţi, încât pot să-i pornesc şi să-i opresc de pe tabletă în cadrul unui soft al furnizorului de echipamente de irigat”, ne-a spus Viorel Nica. Acesta lucrează 50% din terenul unei exploatații ce a avut, până în anii ’90, o amenajare de 7.200 de hectare. Cu echipamentele vechi, nu se putea iriga nici 30%, irigațiile făcându-se cu precădere la culturile de talie mică, nu și la porumb, cultură cu rentabilitate ridicată.

Dinamica irigațiilor a ținut și de ce s-a întâmplat cu vremea în ultimii ani. În judeţul Ialomiţa, au fost doi ani de secetă, 2001 – 2002, și înființarea OUAI-urile a devenit subiectul fierbinte. „A mai venit un val de ani normali, s-a renunţat, dar încurajarea fermierilor de a se asocia în OUAI-uri şi a accesa proiectele cu finanțare europeană a avut loc în anii 2007, 2011. Anul trecut, mulţi fermieri, colegi de-ai mei din judeţul Ialomiţa, ştiau că am echipamente de irigat tip tambur şi veneau să cumpere aceste echipamente”, povestește Viorel Nica.

Astfel, se pare că, uneori, numai natura mai reușește să-i determine pe unii să acționeze rapid.

Pentru ca acest proces să aibă trend pozitiv, trebuie înfiinţate, în continuare, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă. Mai mult, chiar dacă toată legislaţia de astăzi care se regăsește pe site-ul MADR este foarte avantajoasă, este necesară o colaborare la nivel judeţean între mai multe organisme. „Între Ministerul Mediului, Direcţia Sanitar-Veterinară, între OCPI, între Consiliul Judeţean, pentru că orice proiect depus are nevoie de avize de la aceste direcţii deconcentrate. Ministerul Agriculturii a luat o măsură foarte inteligentă de a se deplasa lunar în fiecare judeţ, cu pondere la irigaţii şi cu multe proiecte pe irigaţii, şi la acele întruniri participă reprezentantul Ministerului Agriculturii, reprezentantul Consiliului Judeţean, reprezentantul Prefecturii, OCPI-ul, ANIF-ul, AFIR-ul. În cadrul acestor întâlniri, să ştiţi că se pune repede în aplicare obţinerea avizelor”, a subliniat preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România.

Astfel, nu prea mai există impedimente, spun specialiștii, în obţinerea avizelor sau în accesarea proiectelor. O soluție este ca fermierii să lucreze cu un consultant, care să obţină toate avizele, pentru că prezentând documentaţia unei direcții deconcentrate, aceasta este obligată să-i răspundă în maximum 30 de zile la toate avizele.

„Fără apă, nu facem producție”

Sămânța și tehnologiile nu înlocuiesc lipsa apei, iar acest fapt e și mai bine evidențiat în zona de sud a țării. Nicuşor Şerban, administratorul Agroserv Măriuța, este unul dintre fermierii care lucrează o suprafață mare, în jur de 3.500 ha în județele Călărași și Ialomița, și a reușit anul trecut să amenajeze pentru irigaţii o suprafaţă de aproape 200 de hectare, pe care o folosește cu precădere pentru culturile furajere, pentru că vrea să își poată asigura furajele pentru ferma de taurine, indiferent de cât de secetos este anul. „Putem să avem de toate, fără apă, nu facem producţie. Şi, din păcate la ora asta, la noi şi mai ales în zona de sud-est, principalul fapt care în anumiţi ani limitează producţia este apa. Şi este clar că, dacă discutăm despre producţia vegetală, toate eforturile trebuie duse în această direcţie, în a face tot ce este posibil în a asigura necesarul de apă al plantelor. Aici vorbim de irigaţii, în primul rând, dar nu numai, și de perdele de protecţie, vorbim de orice sursă de apă care poate fi folosită la nivel regional sau chiar la nivel local. Să nu uităm că avem surse multe de apă la nivel local, care trebuie reglementate de forul legislativ pentru a le putea folosi”, a specificat fermierul Nicuşor Şerban.

Există fermieri care vor să-și facă singuri sistemele, fără o asociație

În zona în care Nicușor Șerban are terenurile, nu există organizații de udători și crede el că nici nu sunt necesare, dacă agricultorii au resurse pentru a crea aceste sisteme de irigații. „Ar trebui regândită un pic formula de acordare a banilor, şi anume s-o facem cât de simplu se poate. Orice fermier care are voinţa să facă irigaţii şi are şi posibilităţi financiare – personale, împrumuturi sau orice altă formă – nu trebuie condiţionat de nicio prezenţă, decât de dorinţa lui de a face irigaţii. Cred că nu e cazul să ne formalizăm de o anumită asociere şi din cauza asta să pierdem, pentru că dacă unu-doi dintr-o zonă nu vor să se asocieze, nu e cazul să stea cineva după ei şi din cauza asta să pierdem timp şi să nu facem ceea ce trebuie în privinţa irigaţiilor”, a explicat Nicuşor Şerban, subliniind că fondurile europene se dau în condiţiile pe care România le stabileşte cu Europa. „Nu Europa stabileşte singură condiţiile de acordare a banilor, ci, de cele mai multe ori, la propunerile făcute din România. Deci eu nu cred că nu putem face anumite lucruri că nu ne lasă Europa. Nu. Dacă nu putem face un lucru este pentru că noi nu le-am gândit corect”, a completat fermierul.

Astfel, e nevoie de o deschidere atât în ceea ce priveşte partea legislativă, cât și cea logistică, dar și în ceea ce priveşte sursele de apă. „Nu trebuie să ne gândim numai la sistemele clasice de irigaţii, ci trebuie să luăm în calcul fiecare posibilitate locală: că este lac, că este un râu, că este puţ forat. Trebuie să ne ducem în ţările care au tradiţie deja în această treabă, şi vorbesc de Spania, Ungaria, Turcia, de unde să luăm modele pentru a putea rezolva această problemă care este, aşa cum spuneam, o frână în calea producţiei agricole sigure pe care România ar putea să şi-o facă an de an”, a mai spus agricultorul.

Investițiile trebuie făcute, chiar dacă ploaia nu lipsește

Despre ce se întâmplă în județul Călărași am discutat cu Alexandru Baciu, unul dintre specialiștii cunoscuți ai zonei, care lucrează aproximativ 3.000 ha de teren agricol și are o fermă cu 1.200 de bovine: „Călăraşiul are sistem de irigaţii în proporţie de, cred eu, 35-40% funcţional. Mai trebuie puse la punct sistemele, se investesc bani acum în acest sens, dar se investesc bani și în reamenajarea sau reabilitarea unor sisteme care, din punctul meu de vedere, sunt fostele sisteme energofage, cu consum foarte mare de energie electrică. Probabil că atunci când s-au făcut aceste investiţii trebuia să gândească şi un sistem cu energie alternativă, o eoliană, nişte panouri solare care să folosească tot timpul această energie, să pompăm apa cu energie ieftină, şi atunci şi apa care ajungea la noi, la fermieri, era mai ieftină. Dar e bine şi aşa, bine că se face”.

Din punctul său de vedere, și fermierii ar trebui să facă un efort şi să se doteze cu echipamente. Investiția guvernului e degeaba, dacă ei nu au cum să o distribuie plantelor.

În ferma sa, Alexandru Baciu are o acoperire de 80% în privința irigațiilor, dar i-ar mai trebui echipamente. Chiar dacă anul acesta ploaia nu a lipsit, investițiile tot trebuie făcute, pentru a avea o continuitate în producție. „Factorul climă a devenit acum primordial. Nu mai putem să contăm pe prognoze, că se schimbă de la oră la oră, de la minut la minut și nu poţi să mai faci o predictibilitate pe termen lung cum va fi vremea – mă plouă când leagă porumbul sau când răsare grâul sau răsare rapiţa. De departe, asta este loterie. Şi atunci va trebui să ne adaptăm noilor condiţii climatice, care sunt determinante în ziua de astăzi în segmentul nostru, pe agricultură”, a explicat Alexandru Baciu.

Despre programul de modernizare, spune că trebuie avut în vedere finalitatea lui: câţi dintre fermieri vor beneficia de aceste programe și cât se va iriga efectiv. Apa ajunge la terenul agricultorilor, dar trebuie verificat dacă au cu ce iriga.

Dobrogea se usucă. Soluția? Tot banii UE!

Constantin Soare, fermier dobrogean din Fântânele – Constanța, se confruntă cu toate problemele cauzate de lipsa apei. „La această dată, nu avem apă. În Dobrogea e secetă, în timp ce agricultorii din restul țării au exces de apă. Cauza este generată de factorii naturali, de modul în care a evoluat clima, care, de un an de zile încoace, a fost aşa de imprevizibilă în sensul că, pe zona în care ne derulăm activitatea, în speţă în zona Dobrogea, trăim o perioadă cum n-am întâlnit de când fac agricultură, de după Revoluţie încoace. Avem o secetă atât de acută, încât nu ştiu dacă ne vom recupera cheltuielile pe care le-am făcut la culturile înfiinţate la această dată”, ne-a spus fermierul constănțean, subliniind că zona aceasta „impune” irigațiile.

Constantin Soare a pus bazele unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii cu numele Eravo, al cărei președinte este, cu care a depus deja proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații. Ulterior, a preluat infrastructura de la ANIF, în total 6 ploturi, ce cumulează o suprafaţă irigabilă de 5.350 de hectare. „La ora actuală, pe programul PNDR, subMăsura 4.3, am depus șase proiecte în vederea reabilitării şi modernizării celor 6 ploturi şi proiectele sunt în acest moment în analiza AFIR, urmând ca în perioada următoare să intre în faza de selecţie şi de contractare.”

Și în viitorul PNDR e nevoie de continuarea măsurilor pentru irigații

Lucrurile par însă că au intrat în linie dreaptă, spune Constantin Soare, și politica celor de la conducere, de la această oră, vine în sprijinul agricultorilor. „Își menţin principiile care fac obiectul acestor pachete de acte normative. Mă bucură faptul că sunt interese în a continua aceste investiţii, aceste acte normative şi în programul următor, PNDR 2021-2027”, afirmă Constantin Soare.

Acest fapt e necesar având în vedere că acel milion de euro, care se alocă pentru un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea unui plot, nu este suficient pentru a finaliza întreaga infrastructură secundară, e nevoie ca fermierii, aşa cum este permis şi prin Ghidul Solicitantului, să mai depună un proiect sau chiar două. În caz contrar, riscul e de a crea o investiţie nefinalizată ce ar putea deveni piesă de muzeu.

Soluția e ca și guvernele următoare să acorde atenție acestui segment al economiei și să susțină agricultorii. „Toţi cei care vor veni la conducerea acestei ţări de acum încolo trebuie să dea o importanţă deosebită modului în care se derulează activitatea din agricultură, să-i acorde atenţia pe măsura importanţei ei şi în mod special pe tema pe care o discutăm la acest moment, irigaţiile, apa se impune a fi livrată permanent, gratuit, organizaţiilor şi celor care o utilizează. Pentru că, dacă se va schimba această decizie, să nu se mai livreze gratuit apa organizaţiilor, se va ajunge în situaţia în care investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face de acum încolo pe ce înseamnă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii secundare, şi nu numai noi, ci şi Ministerul Agriculturii prin Programul Naţional de Reabilitare  a Infrastructurii Principale de Irigaţii, să devină piese de muzeu – va ajunge ca după ’90, când totul s-a distrus”, este de părere dobrogeanul. Dacă nu va fi o coeziune legat de buna funcţionare a acestei activităţi, nu doar fermierii pierd, ci și statul.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 14-30 iunie 2019

Publicat în Dosar

Vădit emoționat, deținătorul uneia dintre cele mai mari ferme de creștere a vacilor cu lapte, patronul Agroserv Măriuța, Nicușor Șerban, a anunțat că predă proaspăta facilitate de procesare a laptelui - „Lăptăria cu Caimac” - fiicei sale și ginerelui său, Mădălina și Adrian Cocan, zona de producție a cerealelor și cea de lapte urmând să rămână apanajul vestitului crescător de bovine.

„Misiunea mea, în mare parte, nu spun că s-a sfârșit, dar de aici încolo, pentru procesarea laptelui și pentru tot ceea ce înseamnă acest nou business al societății noastre îl încredințez de astăzi Mădălinei Cocan (n.r. - fiica lui Nicușor Șerban) și lui Adrian Cocan (n.r. - ginerele său). Le urez succes, le urez noroc, cel puțin atât cât am avut eu”, a precizat Șerban, marți, 12 iunie 2018, cu ocazia lansării noului brand. „Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”.

În plus, într-o declarație exclusivă pentru Revista Fermierului, el a adăugat că fiecare om ar trebui să aibă un simț al măsurii, mai exact, să determine în mod clar limitele lucrurilor bine și foarte bine făcute.

„Teoria aceasta în care putem face de toate și știm de toate este o teorie, din punctul meu de vedere, greșită și falită. Or, eu merg pe principiul că trebuie să facă fiecare ce știe mai bine și pentru ce este pregătit. Eu, sincer, nu sunt pregătit să vând și să promovez laptele. Asta trebuie s-o facă cei care sunt pregătiți pe treaba asta. Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”, a mai afirmat Șerban.

Invitat de onoare al evenimentului de la Drăgoești, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că a asistat la un dublu eveniment, și anume la inaugurarea unei noi unități de prelucrare a laptelui, precum și la un schimb de generații între fermieri.

„Pentru cele două evenimente, primiți salutul de respect”, a spus Daea.

În ceea ce privește noua administrație a „Lăptăriei cu Caimac”, Mădălina Cocan, unul dintre proprietari, a precizat că noul brand este felul său și al soțului de a continua cu succes afacerea familiei.

„Este un brand de suflet pentru noi. Pentru mine și pentru Adrian, acest brand este felul nostru de a continua cu succes afacerea familiei. Ceea ce părinții noștri au început acum 24 de ani vrem să continuăm cu succes. Nu suntem ingineri-agronomi, nu suntem zootehniști. De aceea, a trebuit să facem ceva, să aducem ferma în zona noastră de competențe, de marketing și de business”, a punctat Cocan. „Întreaga idee a acestui brand și a acestor produse pivotează în jurul publicului către care ne adresăm, un public din ce în ce mai critic și mai exigent. Produsele pe care le facem aici sunt declarația noastră că și în România se poate, că putem să facem produse la nivel internațional, la standarde europene de calitate de top, de care să fim mândri”.

La rândul său, Adrian Cocan a menționat că își dorește foarte tare să realizeze, alături de soția sa, produse menite să-i facă mândri că sunt români, iar atunci când acestea vor fi găsite pe rafturile supermarketurilor din străinătate, cumpărătorii să-și amintească cu bucurie de România.

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Publicat în Zootehnie

Exact în ziua în care fiica și ginerele său lansau oficial pe piața autohtonă un nou brand de produse lactate – „Lăptăria cu Caimac” –, întrebat fiind dacă se gândește să intre în Programul pentru școli al României și să livreze copiilor lapte și produse lactate calitativ superioare, Nicușor Șerban, proprietarul Agroserv Măriuța, a precizat că va studia legislația, iar apoi va decide cu siguranță intrarea în sistem.

„Până în prezent, nefiind pe zona de procesare a laptelui, nu ne-a preocupat subiectul lapte și produse lactate în școli. Probabil că, de acum, intrând în industrie, vom vedea care este legislația, cum putem să ajungem cu produse de foarte bună calitate și în școli, chiar și în grădinițe”, a declarat, pentru Revista Fermierului, șeful Agroserv. „Sigur! Ne gândim să furnizăm lapte tuturor celor care vor să mănânce lapte de calitate”.

Prezent la evenimentul de lansare a unității de procesare a laptelui, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menționat că este normal ca furnizorii de lapte și de produse lactate să poate duce în școală cel mai bun produs.

„Iată, avem de unde – de aici –, cu siguranță avem și din altă parte, pentru că am fost și în alte locuri din țară, unde se realizează lucruri foarte bune, nu la dimensiunea aceasta, dar produse sănătoase care pot fi puse pe masa românilor și, cu atât mai mult, pe masa copiilor, ca să le poată mânca fără niciun fel de risc și, evident, să ne putem bucura toți, laolaltă, de ceea ce avem și realizăm împreună”, a precizat, la rândul său, guvernantul român.

Un mesaj clar, în sensul în care produsele Lăptăriei cu Caimac se adresează copiilor, a fost dat de cei doi soți, administratorii noii facilități de procesare a laptelui.

„Ne-am dorit să punem în piață produse pe care să le dăm copiilor noștri”, a afirmat Adrian Cocan, în timp ce soția sa a adăugat: „Am gândit acest brand pentru consumatori, plecând de la principiul de transparență, de a ne trata consumatorii așa cum noi ne dorim să fim tratați și să facem produse pentru noi și pentru copiii noștri”.

„Lăptăria cu Caimac” și gustul adevărat al laptelui de la vacă

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Planurile de dezvoltare prevăd un total de șase linii de producție funcționale până la finalul anului 2018, iar în curând, alături de sticlele de lapte cu caimac, la rafturi vor ajunge și alte produse ale noii unități, precum iaurtul natural, cașul proaspăt de vacă și cașul zvântat.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii conform art. 17 alin. (3) şi (4).

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton, conform Anexei nr. 1.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conform art. 9 alin. (4), porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Publicat în Zootehnie

Una dintre cele 1.050 de vaci la muls aflate în proprietatea lui Nicușor Șerban este și Sorina, un frumos exemplar Holstein avându-l ca ascendent patern pe vestitul taur „Blitz” i-a oferit crescătorului bucuria a peste 100.000 litri de lapte de-a lungul a șase lactații, devenind astfel numărul unu în exploatația Agroserv Măriuța.

Potrivit spuselor lui Șerban cu ocazia celei de-a doua zi a seminarului „Noutăți în ameliorarea și nutriția vacilor de lapte”, eveniment organizat în exploatația sa cu implicarea Ambasadei SUA la București, în prezent, inclusiv ca urmare a faptului că de aproximativ cinci-șase ani în Agroserv Măriuța se fac eforturi de orientare către grupa de vaci aflate în pregătire pentru fătare și grupa de bovine proaspăt fătate, a unui management eficient, dar și a unei nutriții corespunzătoare, văcuța Sorina a trecut pragul de 102.000 litri de lapte.

„Sorina a depășit 100.000 de litri de lapte pe viață productivă. Este o vacă născută la noi în fermă dintr-o vacă crescută la noi în fermă, dintr-un taur american – Blitz. Are 11 ani și la a șasea lactație a reușit să depășească 100.000 de litri de lapte. Acum are 102.000 litri și astăzi, 24 aprilie 2018, este ziua ei de naștere”, a mărturisit fermierul.

El a împărtășit cu cei prezenți câteva din „secretele” care l-au propulsat pe locul II la producția de lapte de vacă în România, unul dintre ele fiind și acela de utilizare a subvențiilor ca formă de dezvoltare a exploatației, nu ca element de ajustare a costurilor.

Mai mult, spune Șerban, una dintre cheile reproducției pleacă de la repausul mamar și chiar mai din față, de cum se înțarcă vaca.

„O vacă care se înțarcă grasă, sigur va avea probleme să rămână gestantă în lactația următoare. Este un ciclu de producție la care toate lucrurile sunt importante. Este adevărat, unele un pic mai importante decât altele. Nu trebuie nimic neglijat dacă vrem să avem peste 50 la sută vaci gestante din total efectiv, dacă vrem să avem un service period (n.r. - perioada până când vacile, în medie, rămân gestante) sub 130 de zile, dacă vrem să avem un consum de material seminal sub 2,5 paiete pe gestație la vacă și sub 1,4 – 1,3 la vițică, dacă vrem să facem bani din lapte, fără subvenție. Subvenția trebuie să ne gândim s-o folosim pentru dezvoltare. Este necesară pentru dezvoltare, este binevenită, dar să n-o luăm ca și element de ajustare a costurilor”, a precizat Șerban.

Tot el a detaliat aspectul legat de majorarea producției, eficienței și performanței în fermă, și anume cel de prioritizare a unor grupe de vaci, și anume cele aflate în pregătire pentru fătare și cele proaspăt fătate. Aceste zone reprezintă cheia de atingere a vârfului producției de lapte.

„În primii ani, când veneam în fermă, prima grupă de vaci unde mă duceam erau vacile cu producție înaltă, pentru că mi se părea că acolo este cel mai important să fiu eu prezent, să fiu atent, să iau măsurile care trebuie. De vreo cinci-șase ani, cred, fac eforturi și acționez în altă direcție – cele mai importante grupe de vaci într-o fermă, pentru a avea producție, eficiență și performanță este grupa de pregătire de fătare și cea de proaspăt fătate. O consider, dacă vreți, ca lucrarea de bază a solului, pentru că sunt agronom de meserie și spun că dacă ai făcut o lucrare de bază, corespunzătoare, dacă ai dat îngrășăminte de bază, corespunzător, ai șanse – dacă Dumnezeu te ajută – să faci o producție bună. Același lucru este cred că este valabil și la vaca de lapte. Dacă o pregătim pentru fătare cum trebuie, dacă după fătare urmărim ca plecarea să fie în regulă, avem șanse ca la 40 de zile după fătare să fie pe vârful producției de lapte. Dacă reușim să ținem vârful de la 40 de zile până la 120 de zile, când vaca trebuie să fie gestantă, eu vă garantez că veți avea peste 10.000 de litri pe vacă producție pe 305 zile”, a continuat șeful Agroserv Măriuța.

În prezent, crescătorul își permite chiar să și comercializeze animale aflate sub media producției de lapte a fermei și a vorbit în acest context de conceptul de selecție pozitivă. El recunoaște, de asemenea, că nu este mulțumit nici de vacile care reușesc performanțe de 70-80 litri pe cap de animal, adică mult peste ștacheta actuală din Agroserv Măriuța.

„De la 1 ianuarie 2018 și până acum cred că am scos undeva la 50 de animale care erau sub medie (n.r. - 37-38 de litri pe cap de vacă furajată). A dat Dumnezeu să ne permitem acest lucru. Eu visez de mult timp la treaba aceasta, să pot face o selecție pozitivă, adică să păstrez numai animale bune. Nu sunt fericit cu animalele cu 70-80 litri producție de lapte pe cap. Sunt foarte fericit cu cât mai multe animale de 40-50 de litri și sunt foarte fericit că am reușit într-un an și jumătate, de la 14 litri media grupei de înțărcare, să ajungem la 25 de litri. (...) Într-un an, sperăm să înțărcăm cu 28, poate chiar cu 30 de litri pe cap de vacă furajată. Aici este sursa de creștere a producției medii”, a completat Șerban.

Nu în ultimul rând, a mai recunoscut fermierul, ești liniștit și dormi bine atunci când contul din bancă este în creștere ca urmare a faptului că reușești să comercializezi juninci gestante chiar și cu 2.000 de euro bucata.

„Putem spune că în ultimul an am vândut peste 130-140 de juninci gestante, ultimele chiar și cu 2.000 de euro bucata. Merită orice efort pentru genetică și tehnologie în creșterea tineretului femel. Nu este nicio cheltuială. Totul este o investiție care se poate întoarce în fermă cu profit foarte bun. (...) Secretul este rația până la opt luni. Forțați-o, forțați-o, forțați-o pentru că animalul dacă este sănătos, este capabil să pună masă musculară, os, încât la fătare aproape să nu faci diferența dintre junincă și vacă”, a conchis el.

Pe partea zootehnică, societatea Agroserv Măriuța deține un număr de 2.600 de animale, din care 1.050 de vaci la muls. La ora actuală sunt mulse 900 de vaci, cu o producție medie în această perioadă între 37-38 de litri pe cap de vacă. În plus, ferma lui Nicușor Șerban are o producție medie pe 305 zile de lactație standard de 11.830 de litri de lapte.

De asemenea, fermierul ialomițean lucrează aproximativ 3.500 de hectare de teren arabil și recunoaște că a început businessul în zootehnie în 1998, cu o singură vacă.

Publicat în Zootehnie

Programul de testare genomică inițiat de HolsteinRO este, în prezent, singurul de acest gen din România, ocazie cu care au fost crotaliate mai aproximativ 300 de animale, a precizat Ionuț Lupu, director ACV HolsteinRO, în cadrul acțiunii Progressive Tour 2016.

El a menționat că demersul de crotaliere este efectuat în baza unei ierarhizări anterioare a celor mai performante bovine, în baza indexului pedigree.

„HolsteinRO este singura asociație în momentul de față din România care are în derulare un program de testare genomică. Este un program lansat în anul 2015. Până în momentul de față au fost crotaliate un număr de aproximativ 300 de animale. Crotalierea se face după o ierarhizare anterioară a celor mai bune animale pe baza pedigree-ului lor. Se realizează un index pedigree cu valorile indexurilor taurului-tată și ale tatălui-bunic matern; în funcție de aceste animale sunt ierarhizate”, a afirmat Lupu. „Ierarhizarea, în momentul de față, este făcută după indexul american gTPI, iar animalele care au peste 1.600 de puncte în acest index pedigree se clasifică pentru a fi crotaliate în primă fază. Prin crotaliere se extrage o probă de țesut auricular, care este este apoi transmisă la un laborator din Italia. Într-un interval de aproximativ o lună, Asociația noastră, biroul de registru genealogic primește o informare din partea laboratorului din Italia cu privire la rezultatul acestei evaluări. În momentul de față fiind făcută evaluarea în Italia, avem un rezultat în indexul italian, însă cu colaborările pe care le dezvoltăm în acest moment cu o asociație din Statele Unite, convertim indexul italian în indexul american”.

Cu privire la avantajele testării genomice a vorbit și Lucian Chelariu, specialist în cadrul Panifcom Iași, una dintre fermele progresive vizitate. El consideră că este deosebit de importantă identificarea celor mai valoroase animale din cadrul HolsteinRO, astfel încât și acestea să intre într-un circuit, într-un program de dezvoltare a acestui grup de bovine de top.

„Avantajele testării genomice sunt fără discuție legate de timp. În urma unui buletin de testare genomică primim informații despre producția animalelor vizate, despre caracterele lor de exterior: ugere, picioare, sănătate, celule somatice, date despre fertilitate etc. Fiecare animal care primește un buletin de testare genomică vine cu toate aceste date. (...) Este un program al asociației. Este foarte important să identificăm la nivelul asociației cele mai valoroase animale. Acestea ar trebui, la rândul lor, să intre într-un program de dezvoltare a acestui grup de animale foarte valoros”, a punctat Chelariu. „Depinde în ce țară se face (n.r. - testarea genomică). În SUA, la momentul acesta, este undeva la 55-400 de euro, în funcție de precizia sa (n.r. - numărul de SNPs-uri analizate), iar în Italia cred că undeva în jur de 45 de euro un screening de 23.000 de SNPs-uri, ca urmare a parteneriatului făcut de HolsteinRO cu asociația italiană”.

Conform spuselor lui Nicușor Șerban, președintele ACV HolsteinRO și administratorul Agroserv Măriuța, ideea Progressive Farm Tour 2016 a fost de a prezenta tuturor crescătorilor și întregii țări că România poate face „lapte adevărat”, bun pentru consumul uman.

„Avem modele care trebuie urmate. Că HolsteinRO este o asociație în plină dezvoltare, că este una tânără, dacă ne comparăm cu asociațiile din Europa și din lume, noi suntem poate ultima asociație venită în grup”, a conchis el.

Agroserv Măriuța deține o suprafață arabilă de 3.500 ha. Administratorul exploatației asigură din surse proprii tot ce înseamnă silozuri: porumb, lucernă, triticale, respectiv tot ceea ce înseamnă partea de cereale pentru măcinat, plus lucernă-peleți la preț mai mic decât lucerna-fân, mai exact cu 160 de euro tona.

Numărul de vaci la muls al Agroserv Măriuța este de 900, 500 tineret femel și 400 tăurași la îngrășat. Mulsul se face pe cele trei rotolactoare cu 40 de posturi amplasate în cel mai mare adăpost din România – 800 de vaci sub un singur acoperiș.

Agroserv Măriuța este în top trei exportatori români de lapte materie primă, furnizând lapte celor mai importanți procesatori din Bulgaria de peste doi ani. Unitatea folosește programul de potrivire a perechilor bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. Agroserv Măriuța utilizează tauri de top conform evaluărilor nord americane, pentru vițele exclusiv msc sexat provenit de la tauri evaluați genomici. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri de top, precum: De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.

Agroind Focșani deține o suprafață de 1.100 ha însămânțate, din care 250 ha însămânțate cu porumb boabe, 100 ha cu porumb pentru siloz în cultură de primăvară, 200 ha cu porumb pentru cultura a II-a după rapiță și orz, 200 ha cu rapiță și 150 ha cu soia. Complexul administrează și o pășune ecologică de 70 ha, dar și lucernă – 150 ha și grâu 115 ha. Toată suprafața lucrată este în sistem irigat.

Agroind Focșani are totodată 450 vali la muls, 300 tineret femel și 300 vaci din rasa Angus. Cei de la Agroind livrează lapte celor de la Danone (cel mai vechi partener, cu livrări din 1999) și au o producție medie pe cap de vacă de 31,5 litri, cu 3.70 grăsime și 3.35 proteină.

Agrocomplex Lunca Pașcani deține 1.500 de capete de ovine (Suffolk și Carabașă, rasă mixtă) și totodată și un segment de 260 de taurine pentru carne. Șeful Agrocomplex, Bogdan Pantazi, are în prezent 350 vaci la muls, 300 de capete tineret femel și 250 de tăurași Holstein la îngrășat, respectiv 300 de vaci din rasa Charolais. Producția zilnică pe cap de vacă este de 30 de litri de lapte, cu o medie de 3,90 grăsime și 3.15 proteină.

Panifcom Iași deține o exploatație agricolă în sistem integrat, astfel că angajații lucrează o suprafață de 4.000 ha de teren arabil, din care 10 la sută se află în proprietate. Sunt crescute acolo 4.500 de porcine și 1.300 de bovine (din care 560 de vaci la muls). În plus, Panifcom are și o firmă de panificație care produce 1.000 de tone de pâine pe lună, unitate care distribuie produse de panificație la nivel regional momentan, focusați mai mult pe orașul Iași, dar livrează și în județele alăturate.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

În perioada 23-25 noiembrie 2016, HolsteinRO a organizat Progressive Tour „Vezi pentru a te convinge”, o vizită în patru dintre cele mai importante ferme progresive din România: Agroserv Măriuța, Agroind Focșani, Agrocomplex Pașcani și Panifcom Iași.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista