Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

„Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

„Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

„Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

În urma mesajului clar transmis de Liviu Dragnea în campania electorală, odată cu lansarea programului pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, dar în special după câștigul răsunător al alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, mai mult ca sigur PSD-iștii vor dori să dețină șefia unuia dintre cele mai disputate ministere – cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, neexcluzând aici și doleanțele ALDE.

În ultima vreme s-au tot vehiculat nume care s-ar putea alinia la start pentru a deveni ministru al Agriculturii. Daniel Botănoiu ar fi unul dintre cei care s-ar putea întoarce la MADR, fie în calitate de secretar de stat, poziție pe care a mai ocupat-o până de curând (mai exact până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, informație pe care a aflat-o de la o jurnalistă Agerpres), fie ca ministru de resort.

Chiar dacă și el este unul dintre artizanii programului PSD pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, alături de alți specialiști de partid, iar oameni din zona asociațiilor de fermieri spun că ar fi cel mai potrivit și pregătit pentru acest mandat, voci din afara structurilor afirmă că Botănoiu nu ar fi tocmai în grațiile liderilor „roșii” din Kiseleff, drept pentru care ar fi făcut un pas înapoi.

Nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP afirma despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„(...) De la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

Un alt nume vehiculat pentru șefia MADR este cel al lui Paul Stănescu (aflat în pole position la start, conform informațiilor primite pe surse de cei de la http://sursesiresurse.weebly.com), președintele PSD Olt și candidat pentru primul loc pe lista de la Senat. Și el a ținut în ultima vreme prima pagină a ziarelor, scandalul fiind generat de afirmațiile sale legate de ce se poate întâmpla dacă președintele României, Klaus Werner Iohannis refuză nominalizarea lui Liviu Dragnea, președinte PSD, pe funcţia de premier.

„Mergem până la capăt. Dumneavoastră înţelegeţi ce vreţi. Mergem până la capăt pentru că preşedintele României trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării. Preşedintele României nu face criterii el, ca persoană. România nu e moşia cuiva ca să facă criterii după cum ar vrea dumnealui să arate primul ministru”, afirma Stănescu.

Nu în ultimul rând, Doina Silistru, senatoarea vasluiană care devenea președinta Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală din Senatul României în martie 2016, ar fi cea de-a treia posibilă nominalizare. Ea deține o vastă experiență în domeniu, fiind doctor inginer în agronomie și cercetător științific.

La începutul anului aceasta declara că speră ca din postura șef al Comisiei de Agricultură din Senat să ajute cât mai mult agricultura, domeniu care nu a fost întotdeauna în prim-planul celor aflați la guvernare.

„Pot face față cerințelor unei astfel de funcții, mai ales că am îndeplinit postul de secretar al acestei comisii mai mult timp și sunt familiarizată cu toată problematica”, afirma Doina Silistru.

Ca secretari de stat, voci din culisele negocierilor vorbesc despre Cătălin Roșculete și despre Adi Florinel Barbu. Primul a mai deținut această funcție în 2009. El are experiență în sector fiind atât unul dintre vechii directori ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal, dar a și ocupat funcții de conducere în APIA. Și numele lui a fost legat de un scandal cu terenurile stațiunii, date în folosință unor persoane fizice vizate de autoritățile statului.

Adi Florinel Barbu din Slatina, ultimul pe listă pentru un loc de secretar de stat MADR, era numit de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii de dinaintea lui Achim Irimescu, pe postul de director ANIF. Potrivit presei, numele său ar fi legat de cel al lu Darius Vâlcov, acesta din urmă promovându-l inițial pe Adi Barbu în importanta funcție de director al sistemului de gospodărire al apelor Olt.

Nici Daniel Constantin (ministru al Agriculturii) și George Turtoi (secretar de stat) nu sunt nume demne de dat la o parte pentru conducerea MADR, numai că, primul, conform celor mai noi informații provenite pe surse, și-ar dori un alt portofoliu.

Calculele politice urmează să arate cine va gestiona bugete importante generate de bani europeni, atât pe zona de plăți directe, dar și pe investiții.

Iată pentru ce se dă lupta

Valoarea plafonului financiar alocat de Uniunea Europeană, pe care APIA l-a derulat în perioada de programare 2007-2014, a fost de 11,82 miliarde euro, fiind compus din 7,8 miliarde euro destinați schemelor de plăți directe, măsurilor de piață şi intervenție finanțate din FEGA și 3,02 miliarde euro destinați implementării măsurilor delegate din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, finanțați din FEADR. În perioada 2007-2013, raportat la alocarea financiară aferentă fiecărui an, APIA a înregistrat o rată a absorbției fondurilor europene de 98%.

Din totalul fondurilor destinate agriculturii pentru România, în perioada 2007-2014, APIA a asigurat absorbția fondurilor europene pentru agricultură, contribuind astfel la încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării, creșterea competitivității, promovarea organizării lanțului alimentar şi a gestionării produselor, refacerea, protecţia şi consolidarea ecosistemelor, încurajarea utilizării eficiente a resurselor şi tranziția către o economie cu consum redus de carbon, dar şi la promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.

În perioada 2015-2020, România beneficiază de alocări financiare de peste 20 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru a derula fondurile destinate finanțării Politicii Agricole Comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbție a acestor fonduri.

Astfel, bugetul încredințat APIA pentru gestionare, în cadrul noii Politici Agricole Comune, a crescut substanțial: aproximativ 14,25 miliarde euro, din care circa 11,35 miliarde euro revin României pentru acordarea plăților directe şi a măsurilor de piaţă, restul fiind alocați prin delegare de la bugetul FEADR pentru gestionarea măsurilor care vizează mediul, agricultura ecologică, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, dar și pentru asigurarea bunăstării animalelor.

Procentual, APIA gestionează în noua perioadă de programare circa 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol.

Reforma Politicii Agricole Comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont în activitatea lor viitoare.

Noua Politică Agricolă Comună intrată în vigoare începând cu anul 2015 a presupus aplicarea unor scheme și măsuri noi, mult mai complexe.

Fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP, Adrian Rădulescu, declara la începutul campaniei electorale că nu și-a dorit altceva de la tehnocrați decât „să țină țara pe o linie”, că nu și-a pus nici măcar un pic speranța că vor face ceva, precum și că este curios ce va face noul Guvern începând din luna ianuarie 2016.

Adrian Radulescu, reales la finele lunii octombrie a.c. în fruntea Asociației Fermierilor din România, din cadrul Federației Naționale „Pro Agro”, recunoștea că imediat după investire a venit în fața viitorului fost premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, cu rugămintea de a pune pe picioare proiectul camerelor agricole, dar a fost refuzat categoric de către acesta.

De asemenea, Rădulescu acuza încă de la începutul lunii noiembrie 2016 (a II-a zi de IndAgra) atât PSD-ul, dar și PNL-ul că nu și-au asumat în mod clar un premier din sânul partidelor și au lăsat greul pe umerii prim-ministrului tehnocrat.

Fost membru de partid (PD, dar și PMP), el recunoaște că majoritatea celor care aderă la doctrina politică, oricare ar fi ea, o fac pentru satisfacerea propriilor interesele personale.

„Primul meu lucru când a venit Dacian Cioloș a fost să mă duc la el și să discut subiectul camerelor agricole. Și l-am întrebat, dar să-mi spună sincer: «Facem camerele agricole sau nu?», iar răspunsul a fost «Nu!». Am plecat. (...) Nu trebuia să mai argumenteze. (...) Premierul – și nu-l condamn – clasa politică a încercat să arunce în spatele lui, după 9-10 luni de guvernare, în funcție de cum mergea, toată mizeria politică din 26 de ani. Și acum, dacă ne uităm, și acum vedem că Dacian Cioloș este de vină cu nu avem salarii nu știu de care (n.r. - salariul minim pe economie majorat) etc. Or, chestiunile astea sunt politice. De ce niciunul dintre partidele politice n-a vrut să-și angajeze răspunderea și să-și numească premier? Pentru că n-au vrut!

(...) Tehnocrații – «tâmpiți», «proști», «fără experiență», «care au venit să ne vândă țara», «vin de la Bruxelles» – nu le iau apărarea, într-adevăr nici nu mi-am pus măcar un pic speranța că vor face ceva, mi-am dorit de la ei să țină țara pe o linie (...) și sunt curios ce vor face din ianuarie politicienii”, a declarat Adrian Rădulescu în cadrul unei mese rotunde organizate de unii lideri ai organizațiilor agricole cu presa de specialitate. „M-am dus în politică cu dorința și cu credința ca putem face și altfel de partid. Nu se schimbă nimic. Nici în partide, nici noi, nici vechi. Pentru că toată lumea vine într-un partid pentru interesele lui personale și ale familiei lui”.

„Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi!”

Vorbind strict de sectorul agricol, Rădulescu a mărturisit că la momentul înființării PMP, el a încercat să racoleze fermieri pentru a „confisca partidul”, însă nu a găsit oameni dispuși să riște și i-a creionat pe producătorii agricoli ca fiind duplicitari atunci când vine vorba de o adeziune politică.

„După părerea mea, fermierii au avut o șansă și au ratat-o. Se spune că dacă nu te sui în tren când trebuie, nu se știe dacă mai trece altul. În momentul în care s-a înființat PMP, vă da cuvântul meu de onoare că nu găseam nicăieri să punem un președinte, un secretar, cu ce să începem. Luni întregi în care m-am rugat de colegii mei (n.r. - fermieri) și i-am chemat la ședință. Le-am spus: «Bă băieți, avem o șansă. Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi! Dacă voi veniți în fiecare județ, puneți-vă președinte. Eu vă ajut și îl punem peste tot, numai noi. Puneți-vă președinte, puneți-vă secretar și pe urmă îi atragem». Nu i-am găsit! Și n-o să-i găsim.

La agricultori, niciodată n-o să-i mai putem aduce singuri într-un partid. Le este o teamă viscerală vizavi de ceea ce înseamnă puterile statului. În momentul când ai fost la PNL sau la PSD și ai trecut la PMP, automat a doua zi vine la tine Fiscul, vine Mediul etc.; oamenii stau liniștiți. Agricultorii sunt duplicitari. Ca să rezolve problema îi dă și unuia, fără să știe celălalt, dar îi promite și aceluia după. Și discuția este cam așa: «Băi, cu cine votezi?»; «Cu ai noștri!». Și când s-au terminat alegerile se laudă: «Ai văzut că au ieșit ai noștri?»”, a continuat fostul politician, implicat și el în ultimii ani într-un scandal major privind achiziția de teren la Nana de către fostul președinte Băsescu.

În ceea ce privește previziunile privind viitorul Executiv, din partea PNL l-ar fi văzut ministru al Agriculturii pe Gheorghe Ștefan, iar în ceea ce privește soluțiile PSD, Rădulescu s-a ferit și a precizat că mult vehiculatul nume al fostului secretar de stat MADR, Daniel Botănoiu, nu este o soluție agreată de liderii PSD.

El spune despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„Dacă va fi PNL, ar putea fi ministrul Agriculturii un «fost» care se luptă și dă cel mai tare din coate pe acolo – Gheorghe Ștefan, șeful Comisiei de Agricultură de la PNL. Iar de la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

La mijlocul anului trecut, la Târgoviște, Adrian Rădulescu declara că regretă implicarea sa în achiziționarea terenului de la Nana de către familia fostului președinte, precizând că nu ar fi făcut-o dacă ar fi știut că va ieși un asemenea scandal.

„Apare și în declarația mea (n.r. - la Parchet), din proprie inițiativă, neîntrebat de procurori, am spus: «dacă știam că va ieși un asemenea scandal în care familia prezidențială va avea de suferit ca imagine, n-aș fi făcut asta niciodată. Și acum regret că am făcut-o pentru că dintr-un lucru bun a ieșit un lucru care... mă rog, n-are nicio legătură», afirma Rădulescu la Târgoviște, la o conferință de presă a organizației județene a PMP Dâmbovița.

Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului (n.r. - Victor Ponta) publicat la 8 martie 2014, atribuțiile legale în legătură cu soluționarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate de către Comisia locală de fond funciar Nana în perioada 1997-2005 au fost exercitate defectuos, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foștilor proprietari, fără obținerea consimțământului persoanelor îndreptățite, cu încălcarea prevederilor legale.

Conform celor mai noi date BEC (n.r. - ora 15:19, 12 decembrie 2016) cu privire la voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016, la nivel național, ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților, PSD a obținut 3.055.046, PNL - 1.345.605, USR - 601.907, UDMR - 433.631, ALDE – 379.063, respectiv PMP - 357.000. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat, PSD are 3.070.045, PNL - 1.371.251, USR - 605.825, UDMR - 438.027, ALDE - 405.772, iar PMP - 377.197. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Un avans „mai mult decât dublu” față de cel achitat anterior fermierilor - mai exact „undeva la 130 de euro” - ar urma să fie plătit începând de „săptămâna viitoare”, promitea ministrul de resort Achim I. cu ocazia târgului de produse tradiţionale organizat pe 15 octombrie în curtea instituției pe care o păstorește.

Potrivit Agerpres, cuantumul total al avansului pe suprafaţă ar urma să fie de peste un miliard de euro, „enorm faţă de anul trecut”, mărturisește tehnocratul, atunci când, în ultimele zile din noiembrie, au fost plătite numai 262 de milioane de euro.

„Chiar dacă nu vor începe plăţile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăţi în avans.

Avem angajament din partea APIA şi a furnizorului de soft că modulul funcţionează corect şi că vom fi în măsură să plătim între 700.000 şi 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reuşim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm faţă de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Şi atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri”, a afirmat A.I.

Potrivit afirmațiilor subalternului lui Dacian Julien Cioloș, cei circa 85.000 de producători agricoli aflaţi în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plăţile pe suprafaţă, cu toate că, teoretic, sumele aferente plăților destinate lor se achită decât după 1 ianuarie a anului şi după efectuarea controlului administrativ.

„Conform legislaţiei europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condiţiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Şi atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceştia, să le dăm plăţi în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt şi cei mai mari şi au nevoia cea mai mare, pentru că ei înfiinţează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulţi bani şi cât mai rapid (...) Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanţiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiţi la acest moment”, a mai spus ministrul Agriculturii, făcând referire subtilă la afirmațiile lui Costel Caraș că au mai rămas bani nealocați după plata SCZ 7.22.

Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plafonul este de peste 890 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 şi de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.

În ceea ce privește schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro şi avansul de 57,3714 euro/hectar şi pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.

Plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.