Compania Corteva Agriscience a finalizat selecția participantelor la inovatorul program educațional de finanțare TalentA 2023, dedicat dezvoltării și susținerii femeilor talentate din mediul rural.
Comitetul de organizare a selectat 70 de doamne fermier, 60 din România și zece din Republica Moldova, care au îndeplinit criteriile de participare în TalentA 2023. Femeile participante în cadrul programului Corteva Agriscience au vârste cuprinse între 18 și 56 de ani, provin din diferite regiuni ale țării și lucrează în diverse domenii în agricultură: cultivarea cerealelor, legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și a păsărilor, apicultură și horticultură.
Luni, 5 iunie 2023, au început cursurile intensive în centrul educațional online al Programului TalentA. Anul acesta, programul include un modul agribusiness format din patru cursuri și un modul business format din zece cursuri. Experți și traineri renumiți își vor împărtăși experiența și cunoștințele cu participantele, iar specialiștii Corteva Agriscience se vor alătura personalului de formare și vor împărtăși participantelor experiența solidă a inovațiilor agricole globale.
Pregătirea se va încheia în luna iulie și, după o lună de pauză, participantele vor începe pregătirea proiectelor pentru concursul de finanțare, destinate îmbunătățirii securității alimentare a comunităților. Pe parcursul pregătirii, participantele vor colabora cu o echipă de mentori care le vor ajuta să definească clar și să aplice subiectul proiectului în toate componentele acestuia, de la concept și strategie la buget și impact social și parteneriate. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigătoare care vor primi fonduri din partea Corteva Agriscience: Locul I - 6000 USD, locul II - 5000 USD, locul III - 4000 USD.
„La Corteva Agriscience suntem convinși că femeile din agricultură au un mare potențial și sarcina noastră este de a le ajuta să-l dezvolte. Primii trei ani ai Programului TalentA au demonstrat activitatea și dorința femeilor care lucrează în agricultură în zonele rurale de a dobândi cunoștințe, a implementa inovații și programe pentru dezvoltarea comunităților lor. TalentA este deja un semn al spiritului de lider al femeilor în agricultură și suntem încântați că, pe de o parte, facilităm accesul doamnelor fermier la resurse financiare și educaționale inovatoare, iar pe de altă parte trezim interesul general al femeilor în domeniul agricol”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Programul TalentA, creat de compania agricolă internațională Corteva Agriscience, are ca obiectiv îmbogățirea vieții celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a Programului face parte din implementarea eforturilor de sustenabilitate ale companiei Corteva privind promovarea auto-afirmării femeilor care lucrează în agricultură.TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România, în prezent fiind implementat cu succes și în alte țări - Portugalia, Ucraina, Ungaria, Polonia, Argentina și Chile. Începând cu 2022 și femeile din Republica Moldova s-au putut înscrie în programul TalentA. În total, în program sunt înscrise peste 1.200 de femei, inclusiv 190 din România și zece din Republica Moldova.În România, programul TalentA este implementat de Corteva Agriscience cu sprijinul echipei Starperformining.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Corteva Agriscience anunță prelungirea înscrierii în programulul TalentA 2023, un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor din mediul rural. Până pe data de 31 mai, inclusiv, se pot alătura programului doamnele și domnișoarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness și vor concura la final pentru premii cu o valoare totală de 15.000 USD oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.
Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educațional se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data de 5 iunie și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde zece cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde patru cursuri.
Cursurile sunt susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperformining – companie de consultantță în afaceri, partener oficial al programului TalentA.
Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităilor agricole. De asemenea, acestea trebuie să dorească să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică și competitivă, dar și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 31 mai 2023. (România: https://bit.ly/3JDznhf, Republica Moldova: https://bit.ly/3zg6txY)
Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susținerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.
Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. În total, se acordă 15 000 USD, sumă distribuită astfel: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD. Calcul se face în moneda națională la cursul de schimb al BNR valabil în ziua transferului de fonduri.
Ceremonia de Premiere va avea loc pe 13 octombrie 2023.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Programul de pregătire profesională TalentA 2023, organizat de Corteva Agriscience pentru femeile din mediul rural, a fost lansat vineri, 10 martie, în cadrul unui eveniment Media Club online.
Pentru a celebra Luna Istoriei Femeilor, Corteva Agriscience a anunțat, pe 10 martie, lansarea oficială a programului TalentA 2023. Aflat la a patra ediție în România, TalentA este un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.
Odată cu începerea oficială a înscrierilor, se pot alătura programului doamnele și domnișarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri specifice domeniului de agribusiness. La finalul programului, vor fi alese cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în mediul rural, acestea fiind premiate. Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience România este de 15.000 USD.
TalentA 2023 se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data 21 mai și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv.
Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, concurentele trebuie să dezvolte proiecte noi și să fie hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.
Femeile din mediul rural interesate de TalentA trebuie să se înscrie în program pe website-ul companiei Corteva până la data de 10 mai 2023.
Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience la finalul instruirii în anul 2023 este de 15 000 USD (calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR valabil în ziua transferului de fonduri) și va distribuită astfel: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.
Ceremonia de Premiere va avea loc pe 13 octombrie 2023.
„Unul dintre obiectivele principale de sustenabilitate ale companiei promite să implice și să dea o voce femeilor care activează în agricultură, iar din acest motiv s-a lansat programul TalentA. Acesta oferă, an de an, oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din Europa. În România, cele trei ediții de până acum s-au dovedit un real succes, atât pentru Corteva, cât și pentru antreprenoriatul agricol din țară. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele, de aceea, în acest an vom invita să se înscrie și femeile din România, dar și din Republica Moldova. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidurile solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsurile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00 pentru submăsura 6.2, iar pentru submăsura 6.4. în intervalul 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00.
Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale suma totală disponibilă pentru investiții este de 50 de milioane de euro. Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole pentru prima dată în spațiul rural (autorizați cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile microîntreprinderile şi întreprinderile mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum și microîntreprinderi şi întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).
Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.
Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.
Pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro.
Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înfiinţate, adică start-up-urile din spaţiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizaţi cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.
Sprijinul public va reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maximum 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.
Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție. Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unităţile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Banii, europeni sau românești, încă au căutare în satele noastre. Pentru a se dezvolta spațiul rural are nevoie de finanțare. Însă are nevoie și de o legislație care să-i permită finanțarea și evoluția. Despre satul românesc, investiții, agricultură, zootehnie, vorbim în interviul de față cu un tânăr deputat care, înainte de a intra în politică, a pus umărul la dezvoltarea spațiului rural din poziția de vicepreședinte al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, precum și din cea de conducător a două mari GAL-uri din județul Ialomița, acolo unde a și candidat pentru un loc în Parlamentul României. Raluca Dumitrescu, pe care mulți o știți din teren, este astăzi membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.
„Tinerii fermieri trebuie sprijiniți mai mult.”
Reporter: Aşadar, aţi trecut de cealaltă parte a baricadei, în politică, să faceți legi pentru agricultură și mediul rural. De ce acest pas?
Raluca Dumitrescu: De-a lungul timpului am avut şansa şi oportunitatea susţinută de colegii mei din Ialomiţa de a conduce două dintre cele mai mari Grupuri de Acțiune Locală, Asociația GAL Danubius, care a avut în acest exerciţiu financiar una dintre cele mai mari abordări LEADER, respectiv 6,2 milioane euro, și Grupul de Acțiune Locală Naparis. Cele două GAL-uri reprezintă la nivelul judeţului Ialomiţa 48 din cele 66 de localităţi.
Reporter: Practic, peste 75%.
Raluca Dumitrescu: Da, peste 75%, atât în mediul rural, cât şi mic urban, oraşele Ţăndărei şi Fierbinţi. De-a lungul timpului am activat şi pe zona de Călăraşi şi Ilfov, având localităţi în cadrul GAL Călăraşi Vest în cealaltă programare, dar şi pe Brăila avem nouă localităţi care sunt astăzi membre ale Grupului de Acțiune Locală Danubius Ialomița-Brăila. Cu toţii avem nevoie de o mai bună reprezentare şi avem nevoie ca vocea celor de jos să se audă sus. Pentru că de fapt Programul LEADER reprezintă o abordare de jos în sus, nu înseamnă numai proiecte mici, înseamnă foarte multe proiecte care răspund specificului local.
Reporter: Sunt lucruri care se fac la nivel micro, dar care au impact la nivel macro, şi aici vorbim sigur nu numai de proiectele de infrastructură, ci și de cele care au ținut de mici afaceri în mediul rural sau de mici fermieri. În acelaşi timp, suntem într-o perioadă de tranziție, 2021-2024. Ce înseamnă aceasta pentru implementarea proiectelor până intră noua Politică Agricolă Comună pe de-a întregul în vigoare?
Raluca Dumitrescu: Avem un regulament de tranziţie care vine să completeze această perioadă de doi ani, reguli noi pentru alocări vechi, deşi Ministerul Agriculturii nu ţine foarte mult cont de acest lucru. Şi mă refer în mod special la tinerii fermieri pe care am vrea să-i vedem mai mult sprijiniţi, deşi există un act normativ care la nivel de Ialomiţa şi Călăraşi, judeţe care au foarte mult teren agricol, ajută tinerii să ia teren de la ADS, chiar în acest moment este deschisă o astfel de sesiune, dar aceşti tineri nu pot să vină mai departe să aplice pe măsura tânărului fermier, pentru că ea este dedicată în mod special tinerilor fermieri din diasporă. Deşi au fost câteva apeluri, deşi cererile de finanțare sunt puține, totuşi MADR rămâne la aceeași decizie. Nu am primit banii de calamităţi, dar nici nu vedem politica de susţinere a Ministerului Agriculturii pentru OUAI-uri. Avem foarte multe proiecte depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații care sunt gata evaluate de către AFIR, ar putea primi ajutor şi totuşi asta nu se întâmplă.
Da, sunt nişte bani care vor veni şi pentru Grupurile de acţiune locală, vor veni şi pe măsura 4.1, vor veni şi pe 6.2, și pe 6.4, dar totuşi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se încăpăţânează să nu meargă la firul ierbii. Pe ministrul Oros îl vedem povestind despre întâlnirile sale cu mediul asociativ, cu mediul interprofesional din cadrul tuturor ramurilor agriculturii, dar se pare că sunt doar întâlniri de complezenţă sau nu li se pare că cei cu care se întâlneşte au suficientă informaţie şi bune intenţii cât să ţină cont de solicitările organizațiilor profesionale în politica agricolă pe care o promovează.
La Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor avem colegi cu experienţă în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor şi mă refer la Daniel Constantin, la Emil Dumitru, la Adrian Chesnoiu, la colegul meu Adrian Aldea şi totuşi domnul ministru al Agriculturii nu ascultă niciuna din aceste voci, nu ne-a fost niciodată permis să mergem la Comitetul de monitorizare şi să vedem cum sunt alcătuite fişele măsurilor. Pentru că într-adevăr, viitorul agriculturii şi viitorul României stă şi în aceste forme de sprijin venite de la Bruxelles.
Să ştiţi că noi, la Ialomița, am reuşit performanţa să facem un depozit de legume şi fructe. Am reuşit să implementăm prin Grupurile de Acţiune Locală, sunt trei la nivelul judeţului Ialomiţa, aproximativ 44 de tineri fermieri. La una dintre sesiunile deschise am avut bani pentru zece proiecte şi s-au prezentat 34 de tineri fermieri. Toţi aceştia au reuşit să facă trei cooperative, pe care Grupurile de Acţiune Locală le-au finanţat, dar la nivelul judeţului Ialomiţa sunt şi alte cooperative făcute prin măsura de sprijin a Ministerului Agriculturii. Aceste cooperative nu se pot prezenta să primească pasul doi de finanţare pentru că MADR cere ca ele să aibă bonitate bancară şi un pic de experienţă. Când? Pentru că totuşi aceste măsuri ar trebui să se întrepătrundă şi să ajute beneficiarul final.
„Programul LEADER reprezintă o abordare de jos în sus, nu înseamnă numai proiecte mici, înseamnă foarte multe proiecte care răspund specificului local.”
Reporter: Ce se întâmplă cu Grupurile de Acțiune Locală în această perioadă de tranziție?
Raluca Dumitrescu: Ministerul Agriculturii a anunţat o bonusare a Grupurilor de Acţiune Locală. Așteptăm ca această bonusare să se facă şi, bineînţeles, GAL-urile primesc pe tranziţie o alocare financiară de 120 milioane de euro. Nu se ştie însă cum va arăta fişa măsurii şi cum se va face această alocare, dacă ea va urma celebra formulă a teritoriului şi populaţiei sau va fi o altfel de alocare. Într-adevăr, în fişa măsurii din PNDR, aşa cum el a fost modificat şi aprobat de Comisia Europeană, se spune că Autoritatea de management are dreptul să facă evaluarea GAL-urilor din timp în timp. Fără a da detalii, cred că pentru o bună funcţionare şi a Grupurilor de Acţiune Locală, dar şi a evaluării, ar trebui ca aceste momente să fie stabilite printr-un calendar comun, şi colegii de la Grupurile de Acţiune Locală, dar şi colegii din CRFIR (Centre Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, n.r.) să ştie când trebuie făcute aceste lucruri. De ce vă spun? Pentru că sunt foarte multe centre regionale în care proiecte declarate eligibile depăşesc cele şase luni în care trebuie contractate.
Reporter: Mă gândesc că suntem deja în luna mai şi nu s-a întâmplat nimic. Va fi pierdut și anul acesta?
Raluca Dumitrescu: Eu am încredere că nu se va întâmpla acest lucru. Conducerea Autorității de Management pentru PNDR din MADR a fost la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, iar eu cred în profesionalismul celor din AM-PNDR şi sunt convinsă că vor face tot efortul ca undeva în iulie-august România să poată da drumul la următoarele linii de finanţare.
„Fondul mutual ne va ajuta ca pe viitor să nu mai stăm la mâna unui guvern sau a altuia.”
Fondul mutual, salvarea agricultorilor
Reporter: Să discutăm și despre despăgubirile pentru secetă care n-au mai ajuns la fermieri. Ce se întâmplă cu agricultorii, mai ales cei mici și mijlocii, pentru că, în mare parte, datoriile lor sunt către furnizorii de inputuri pe de o parte, pe de altă parte au nevoie de bani, ei nefiind bancabili în acest moment? Chiar şi susţinerea aceasta, despăgubirile oricât ar fi fost ele, mici sau mari, ar fi fost o gură de oxigen, ar fi revenit foarte repede în economie, având în vedere că agricultorii şi-ar fi plătit datoriile şi dările către stat. Ce e de făcut mai departe? Proiectul de lege privind despăgubirile pentru culturile de primăvară 2020 nu a fost aprobat în parlament şi nici în bugetarea Ministerului Agriculturii nu s-a regăsit acel miliard de lei necesar.
Raluca Dumitrescu: Deşi toată lumea este conştientă că aceste despăgubiri trebuiau să vină, de necesitatea şi rolul lor economic, se pare că ne putem lua adio. Cred că trebuie să fim conştiincioşi şi să creăm acel Fond mutual care ne va ajuta ca pe viitor să nu mai stăm la mâna unui guvern sau altul, asta pe o parte. Pe de altă parte, există Agro IMM Invest care, din păcate, din ceea ce-mi spuneau colegii mei fermieri, deşi s-au publicat normele legislative, nu le sunt sub nicio formă de folos.
Reporter: Agro IMM Invest este o soluţie, dar doar pentru cei care sunt bancabili, adică pentru fermierii mari, dar nici aceia toţi nu ajung ușor la acest program.
Raluca Dumitrescu: Din păcate, cred că fermierii au dat o lecţie extraordinară şi nouă, celor care suntem în parlament, dar şi guvernului. Ei sunt foarte demni. Şi-au spus punctul de vedere şi cred că vor găsi resursele necesare să treacă şi peste acest lucru. Ne revine datoria să facem funcţional fondul mutual şi niciodată, absolut niciodată să nu mai luăm bani din Pilonul II şi să-l lăsăm neacoperit.
Reporter: Cum aţi vedea funcţional un fond mutual?
Raluca Dumitrescu: Prin consens între Legislativ, cei care au instrumente guvernamentale, în mod special fondurile de garantare care trebuie să vină să susţină acest lucru, și în mod special şi agricultorii. Cred că fiecare federaţie în sine, cei care îi cuprind pe cei mai mari pot da astfel de modele. Cred că modelul francez ar fi cel mai bun.
„Abatoarele de mică capacitate sunt necesare. Avem foarte multe exploataţii cu 20-30 de capete de animale în mediul rural. Apoi, cred că ar da foarte multă siguranţă sanitar-veterinară pentru toată lumea un astfel de abator.”
Micile abatoare, din bani românești
Reporter: Micile abatoare, un subiect extrem de discutat. Dacă-mi amintesc bine, în 2019, vreo 60 de proiecte fuseseră aprobate pe o măsură specială, s-a venit în 2020 cu o măsură destinată abatoarelor de capacitate mică, dar numai pentru zona montană, într-o primă sesiune a fost aprobat un singur proiect, s-a mai deschis încă o dată o sesiune, au mai fost încă 2-3 depuneri de proiecte, dar se pare că nu funcţionează această măsură, că nu sunt cereri pentru construirea de abatoare de mică capacitate în zona montană. Însă ar fi mulți doritori să construiască mici abatoare în alte zone. Care este opinia dvs.?
Raluca Dumitrescu: N-au fost cereri în zona montană. În schimb, în Ialomiţa pot să vă spun că există o astfel de nevoie. Abatoarele de mică capacitate sunt necesare. De ce? Pentru că avem foarte multe exploataţii cu 20-30 de capete de animale în mediul rural, în zona de est a judeţului Ialomița sunt foarte multe astfel de exploataţii. Apoi, cred că ar da foarte multă siguranţă sanitar-veterinară pentru toată lumea un astfel de abator.
Reporter: Având în vedere că în zona montană nu există cerere, pot fi redirecționați banii spre celelalte zone?
Raluca Dumitrescu: Banii europeni care vin pentru zona montană sunt doar pentru această zonă, care are probleme specifice, deci nu pot fi luaţi de acolo. Prin urmare, cred că tot din rezerva naţională trebuie găsită o soluţie pentru construirea micilor abatoare în alte zone decât cea montană.
Reporter: Numai din bani româneşti?
Raluca Dumitrescu: Consider că ar fi o soluţie foarte bună, pentru că ne-ar ajuta foarte mult mai ales în bătălia pe care o ducem cu pesta porcină africană, şi mai ales în condiţiile în care avem celebrul Ordin 24/2021 şi ce o mai urma după el.
Reporter: Da, celebrul Ordin 24 în care se continuă creşterea suinelor în gospodăriile populaţiei, dar cu foarte multe măsuri restrictive.
Raluca Dumitrescu: Dar micile abatoare ne-ar ajuta foarte mult şi poate chiar am putea corecta acest Ordin, dând dreptul gospodăriilor mici să aibă mai multe animale, în condiţiile în care am face o certificare a analizelor animalelor înainte de tăiere.
Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), a solicitat și a obținut sprijin instituțional din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) în vederea înlesnirii eliberării avizului specific privind amplasamentul și funcționalitatea obiectivului pentru construcția, modernizarea sau extinderea unor structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare sau de alimentație publică (un document necesar solicitanților PNDR, care se depune la evaluarea cererii de finanțare) și a certificatului de clasificare (un document necesar beneficiarilor, care se depune la ultima tranșă de plată).
Pentru a obține în timp util avizul specific sau certificatul de clasificare, la momentul depunerii documentațiilor pentru eliberarea acestora de către Direcția Autorizare în Turism, solicitanții sau beneficiarii trebuie să informeze în scris MEAT cu privire la faptul că dezvoltă o investiție cu fonduri europene disponibile prin PNDR 2020. „Prin acest demers, Direcția Autorizare în Turism din cadrul MEAT își exprimă disponibilitatea de a sprijini în continuare absorbția fondurilor europene, considerând prioritară eliberarea cu celeritate a documentelor necesare proiectelor cu finanțare europeană din PNDR 2020”, transmite AFIR prin intermediul unui comunicat de presă.
Investițiile în agroturism sunt finanțate de AFIR prin intermediul submăsurilor 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul PNDR 2020.
Până în prezent, AFIR a încheiat 1.844 de contracte cu beneficiarii submăsurii 6.2 în valoare de peste 108 milioane de euro, din care a plătit deja 89,5 milioane de euro. De asemenea, prin submăsura 6.4 AFIR finanțează 1.143 de investiții în valoare de 157 de milioane de euro, din care aproximativ 114 milioane de euro reprezintă plăți efectuate.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 de proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de instituții de învățământ din spațiul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural, însă doar a celor din afara incintei școlilor de la sate. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare șase proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.
Pentru înființarea și modernizarea creșelor, precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural), AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane de euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639.000 de euro.
Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978.000 de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495.000 de euro. „Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punctul de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale”, arată reprezentanții agenției.
Spre exemplu, comuna Pianu, județul Alba, a obținut o finanțare de 200.821 euro pentru modernizarea grădiniței. Proiectul accesat de primărie urmărește asigurarea unor spații adecvate pentru un număr de 45 de copii, cu toate fluxurile și anexele aferente, inclusiv dotarea interiorului și exteriorului clădirii care face obiectul investiției.
Un alt exemplu este Primăria comunei Bezdea, din județul Dâmbovița, în 2016, la sfârșitul lunii mai, a depus la AFIR o cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”, prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială. Valoarea totală a proiectului este de 89.000,9 euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75.000 euro. În aprilie 2017 s-a semnat contractul de finanțare, proiectul fiind în prezent finalizat.
Implementarea a însemnat demararea lucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din comuna Bezdead. Au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.
La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. „De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării”, transmite AFIR.
În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.
Foto: AFIR
Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.
Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.
Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.
Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată astfel risipa alimentară.
Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.
„Ei sunt în căutare de ingrediente noi şi posibilităţi noi de a le combina. Totuşi, aceşti mileniali sunt mai degrabă followeri, preferând să mănânce ceea ce mănâncă şi ceilalţi, influenţaţi de preferinţele şi alegerile grupului”, afirmă Lăcrămioara Loghin, managing director Exact Cercetare și Consultanță.
Reprezentanții Generației Y sunt adepţii gătitului, această activitate fiind percepută ca o oportunitate de a învăţa şi exersa abilităţi noi, demonstrând că sunt la curent cu ultimele tendinţe. Înainte de a încerca un aliment sau un preparat nou, ei au nevoie de recomandări ale experţilor sau influencerilor. Informaţiile căutate nu se limitează la reţete şi aprecieri, ei vor să cunoască şi alte detalii precum ustensile folosite, ingrediente, condimente, calorii etc.
Alegerile mai pot fi influenţate de familie şi grup de prieteni. Milenialii au încredere în opiniile celor apropiaţi, ale celor cu care se aseamănă sau cu care rezonează.
Potrivit studiului cantitativ reprezentativ la nivel urban, realizat pe 1.030 de subiecți, 1 din 4 mileniali români ascultă la radio sfaturi despre sănătate şi nutriţie. De remarcat este însă şi dorinţa de a putea beneficia de reţete şi sfaturi culinare prin intermediul aceluiaşi canal, 1 din 10 manifestându-şi dorinţa în acest sens.
Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.
Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.
„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.
În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.
„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.
Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.
În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.
Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.
La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.
Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.
Cu toate că 8 martie - „Ziua Internatională a Femeii” - reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii, cele mai noi cifre INS indică un fapt îngrijorător - România se „laudă” cu o populație feminină îmbătrânită în mediul rural, dar și cu cea mai mare pondere a acesteia ocupată cu agricultura, silvicultura şi pescuitul din total (populaţia feminină activă).
Astfel, potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Ca exemplu, cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.
În plus, din analiza structurii populaţiei feminine, participantă la activitatea economică, pe grupe de ocupaţii, reiese că un procent de 21,2% din total şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.
Și asta în condițiile în care doar 1,7% din femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. În acest context, trebuie luat în calcul și gradul de instruire, astfel că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
De asemenea, 19,8% din total populație feminină au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% din populația feminină au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi și, nu în ultimul rând, 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
Că avem femei care activează în sectorul agricol românesc n-ar fi o problemă prea mare. Însă, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură, în România, se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, potrivit unui studiu PWC dat recent publicității. Și situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.
Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultura românească este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania - 50.%, Franţa - 63.1%, Germania - 55.8%).
„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.
Femeile de la sat nasc la o vârstă mai tânără
Aceleași date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani).
„Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)”, afirmă specialiștii INS.
„În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, continuă statisticienii INS.
Nu în ultimul rând, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Concret, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină de 43,1 ani, respectiv vârsta medie masculină de 39,9 ani.
„Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, au conchis cei de la INS.
Emil Dumitru, Pro Agro: „Îmi doresc foarte mult ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate”
Contactat telefonic de Revista Fermierului și rugat să comenteze cifrele îngrijorătoare vehiculate de INS, Emil Dumitru, bosul Pro Agro, a replicat că dacă decidenții nu vor anula în anii următori „povestea cu ajutoarele sociale”, iar banii respectivi nu vor fi redirecționați către cei care vor să muncească, să genereze valoare adăugată în sectorul agroalimentar, el cred că, în viitor, datele de la INS nu vor fi unele care să reducă procentul de persoane de sex feminim a căror vârstă să fie în scădere în mediul rural.
„Eu îmi doresc foarte mult să încercăm să facem politici publice în care, în mediul rural, să regăsim cât mai multe familii tinere. Dacă vom tot discuta de îmbătrânirea populației din mediul rural, la un moment dat, acolo vor exista doar asistați social și atât”, a precizat Emil Dumitru.
El a dat și exemple de doamne de succes din sectorul agroalimentar românesc, atunci când i s-au prezentat cifrele cu privire la procentele ocupaționale vehiculate de INS. În plus, Dumitru a apreciat implicarea femeilor în buna desfășurare a activităților din domeniu și a exemplificat asta prin prin propriile statistici. Astfel, spune Emil Dumitru, populația feminină a României este mai „conștiincioasă în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realitățile agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, precum și că rata de succes a înregistrării produselor cu inducație geografică protejată din România este mult mai mare în rândul femeilor.
„Avem și doamne care sunt implicate în formele asociative din agricultură. Sigur, inclusiv la noi, în Federația Pro Agro, avem doamne care sunt implicate în acest sector. Este vorba de doamna Mary Eugenia Pană de la ACEBOP, de doamna Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Cărnii de Porc. Sigur însă, am constatat că femeile din agricultură, de cele mai multe ori, sunt mult mai aplecate pe legislația comunitară și sunt mult mai conștiincioase în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realității agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, a afirmat Emil Dumitru. „Dacă vom analiza care sunt produsele cu inducație geografică protejată din România, altele decât vinurile, vom constata că femeile au fost cele care au depus eforturi să facă acele documentații, să le trimită la Comisia Europeană și care, ulterior, au fost aprobate”.
Șeful Pro Agro crede inclusiv că, în perioada următoare, România va avea o femeie ca ministru al Agriculturii.
„Eu cred că nu va trece foarte mult timp până când vom avea și un ministru al Agriculturii o femeie. E clar că nu este niciun fel de diferență între un bărbat și o femeie, mai ales că astăzi agricultura se face cu tehnologie și cu date moderne. Pe parcursul celor doi ani de mandat am văzut foarte multe exploatații conduse de femei, care sunt performante și care fac lucrurile foarte bine”, a mai punctat Dumitru.
Nu în ultimul rând, oficialul Federației Pro Agro își dorește ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate și că are niște condiții decente, astfel încât să se poată bucura de... „feminitate”.
„Le transmitem la mulți ani pentru că, dacă tot este primăvară, până la urmă frumusețea acestui anotimp poate fi asociată foarte bine și frumusețea femeii. Eu îmi doresc foarte mult ca femeile să se implice și mai mult în ceea ce înseamnă agricultură și valoarea adăugată din agricultură și industrie alimentară”, a conchis el.
Viorica Dăncilă: „Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii”
„Cu ocazia zilei de 8 Martie, le doresc tuturor femeilor din România să își îndeplinească toate dorințele și speranțele și să-și transforme în realitate toate planurile”, se precizează în comunicatul de presă al eurodeputatei S&D, Viorica Dăncilă.
Potrivit spuselor sale, ziua de 8 Martie reprezintă o ocazie când trebuie amintit tuturor faptul că, dincolo de flori şi vorbe frumoase, se află o realitate aspră – cea a discriminării de gen.
„Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii, de salarizare neconformă cu munca depusă, de lipsa locurilor de muncă, în special în mediul rural, de subreprezentare în pozițiile cheie de decizie (fie că este vorba de economie sau politică), sau de fenomene precum hărțuirea de toate tipurile. Discriminarea de gen nu este un fenomen prezent doar în România. 8 Martie este, deci, şi un bun moment să vorbim despre cum putem schimba lucrurile, pentru ca orice femeie să se simtă protejată şi sprijinită în fiecare zi a anului”, a mai afirmat Dăncilă.
Din cele 19.760.300 persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110.500 erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, se mai precizează în comunicatul de presă al INS.
Mai mult, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, astfel că 5.557.400 locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.