Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în direct de postul Antena 3, marți, 24 iulie 2018, un mare complex de creștere a porcilor, altul decât Carniprod, s-ar afla pe lista fermelor suspecte de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană (PPA), informația fiind confirmată indirect inclusiv de Ioan Ladoși, șeful APCPR, ca urmare a unei discuții telefonice pe care reporterul Revista Fermierului a avut-o cu acesta din urmă.

Concret, Ladoși a fost sunat de șeful MADR pentru a discuta în detaliu asupra situației de la ferma de porci, însă Daea nu a vrut să deconspire numele exploatației posibil deținătoare a unor suine purtătoare a temutului virus, atunci când a fost întrebat de președintele APCPR.

„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă că virusul ar fi și în alt complex, care înseamnă undeva la 17.000 – 18.000 de capete. De ce spun 17.000 – 18.000 de capete, pentru că acolo efectivele de animale, în condițiile în care nu cresc, când a ajuns porcul să aibă pe copită 110 kilograme, el trebuie să iasă la abatorizare. În partea cealaltă ai maternitatea. Maternitatea ce înseamnă? Că acolo ai materialul de reproducție care este însămânțat artificial, în pântecele acestor scroafe există purcei, după trei luni, trei săptămâni și trei zile, atunci trebuie să ai spațiu liber că acolo este un flux continuu. Pe fiecare boxă în parte ai o anumită vârstă, ai o anumită tehnologie, ai o anumită conduită tehnologică; nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente care să ușureze boala”, a afirmat Daea la televizor. „Porcii aceștia se incinerează. (...) Este o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz, domnule. (...) Medicii veterinari sunt la limita rezistenței psihice, pentru că să stai cu 2.000 – 3.000 de porci pe zi, să-i omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut. Și astăzi am avut discuții și cu președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), și cu domnul (n.r. - Raed) Arafat, și cu conducerea Jandarmeriei, și cu conducerea Poliției – sunt 11 instituții ale statului în echipaj de lucru. Non-stop, de dimineața până seara, în trei schimburi lucrează săracii cu substanțe, unii omoară etc. M-am dus la orele 1 noaptea în Tulcea. Noaptea i-am chemat pe cei de la Direcțiile Agricole pentru că erau depășiți de situație medicii veterinari, pentru că nu sunt atâtea efective. La orele 8 fix au fost toți la datorie, din Ialomița, din Vrancea, din Buzău ș.a.m.d.”.

Reamintim că aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, ministrul Agriculturii a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE), astfel încât să se poată acoperi pagubele produse fermierilor români de PPA.

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de pestă porcină africană face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, preciza Petre Daea.

Ministrul de resort a mai adăugat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA, au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.

Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.

Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.

Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.

Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.

„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.

Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică

În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.

„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.

Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.

De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.

Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.

„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.

Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:

l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.

TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.

TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.

2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.

TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.

TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.

3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.

TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.

TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.

Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:

Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.

Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.

În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).

„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, de la Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, anterior întâlnirii cu protestatarii, mai exact în ziua de joi, 15 martie 2018, a avut loc o reuniune de lucru între conducerea agenției și omoloagele sale ale Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRo) și Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România.

Cu acest prilej, spun cei de la ANSVSA, reprezentanții asociațiilor profesionale au prezentat conducerii agenției o serie de nemulțumiri cu privire la nivelul de tarifare al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii, concesionate de la stat, modificările apărute în Programul Strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii și aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998.

„La finalul discuțiilor, s-a convenit, de comun acord, organizarea unor noi întâlniri, în perioada 16 – 20 aprilie (n.r. - 2018), la care să participe reprezentanți ai ANSVSA și ai respectivelor asociații profesionale”, se afirmă în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANSVSA reiterează, și pe această cale, disponibilitatea pentru colaborare și dialog constructiv pentru identificarea celor mai bune soluții, din punct de vedere tehnic și legislativ.

„Față de revendicările formulate de participanții la acest protest, ANSVSA face următoarele precizări:

1. Modificările și actualizările Programului strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii sunt determinate de evoluția situației epidemiologice a țării noastre, de actualizarea prevederilor legislative naționale în concordanță cu cea europeană și, implicit, de modificarea programelor de supraveghere, control și eradicare ale unor boli, programe cofinanțate de Comisia Europeană. Acest Program trebuie să reflecte cât mai realist situația epidemiologică din țară și alocarea justificată a banilor din buget;

2. Tipul de contract de servicii este cel reglementat de legislația în vigoare, specifică domeniului de activitate al ANSVSA. Tarifele impuse prin contract se stabilesc conform principiilor prevăzute de legislația în vigoare privind achizițiile publice;

3. Adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost necesară pentru eliminarea pericolului de infringement notificat de Comisia Europeană (CE). În conformitate cu prevederile acestui act normativ: „Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de Colegiul Medicilor Veterinari – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului”.

Câteva sute de persoane (circa 1.000, potrivit DC News), medici veterinari, au protestat luni în Piaţa Presei Libere, aceştia fiind nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRo), Viorel Andronie, a precizat pentru presa centrală că tarifele aferente activităţilor sunt atât de mici, încât jumătate din cabinetele din mediul rural vor intra în faliment sau vor fi nevoite să disponibilizeze personalul angajat. Tot în acest context, acesta a susţinut că nu au mai fost majorate tarifele de cinci ani, în pofida faptului că salariul minim pe economie s-a dublat în acest timp.

În plus, Andronie a explicat că, în acest moment, există două tipuri de contracte, respectiv contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, existând astfel o discriminare în rândul medicilor de liberă practică. Astfel, cei care au contracte de concesiune primesc limita maximă prin Hotărâre de Guvern, iar cei care au contracte de prestări servicii participă la licitaţie, unde preţul cel mai scăzut este criteriul de adjudecare a contractului, iar ca atare în loc să primească 14,5 lei cum primeşte un medic veterinar, primeşte 5 lei sau 2 lei.

Medicii veterinari promit grevă generală, dacă nu li se vor aproba revendicările. Ei amenință cu „paralizarea exporturilor și a tratării animalelor”, dar și cu alte asemenea acțiuni revendicative.

Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene (UE) până în țara de destinație, susține Gabriel Păun, EU Director al ONG-ului cu origini australiene - Animals International -, în timp ce Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, spune că nici exportatorii români de bovine și ovine și nici medicii veterinari de la noi din țară nu au dreptul să treacă granița pentru a însoți aceste livrări, implicit de a se asigura că totul decurge conform legislației europene în vigoare.

Într-o conferință de presă al cărei subiect principal a fost riscul de anchetă parlamentară europeană pe care România îl prezintă actualmente, ca urmare a publicării rezultatelor unei investigații întreprinse asupra situației animalelor crescute în România și exportate în țări din Africa și Asia, demers care dovedește încălcarea sistematică a legislației Uniunii Europene, a deciziei Curții Europene de Justiție și a standardelor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), șeful Animals International a acuzat lipsa de implicare a autorităților de la București în ceea ce privește asigurarea bunăstării animalelor de-a lungul drumului acestora până la destinație, precum și în momentul sacrificării acestora. Și asta, în ciuda unor acorduri bilaterale care prevăd explicit acest lucru, mai spune el.

„Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene, până în țara de destinație. Asta spune o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. (...) Opinia legală a unor juriști români care au analizat profund regulamentul european (n.r. - Regulamentul CE nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului) și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este aceea potrivit căreia singura cale pentru România să respecte cele două normative este să pună măcar un veterinar pe vapor. Milioane de animale pleacă din România cu camionul și cu vaporul, anual, fără să existe măcar un veterinar la bord. Firmele exportatoare nu au absolut nicio responsabilitate în acest moment, spre deosebire de Australia, care a obligat deja firmele exportatoare să fie responsabile până la destinație, inclusiv să se asigure că animalele sunt sacrificate în abatoare autorizate”, a afirmat Păun. „Există acorduri bilaterale între țara exportatoare și importatoare, în cazul acesta între România și Egipt sau între România și Iordania. În baza acelui acord bilateral, oficial, veterinarii din România emit exportatorilor și certificate de export către țări terțe. Pentru fiecare transport, trebuie să existe un jurnal de călătorie”.

În plus, șeful ONG-ului al cărui sediu principal se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe menționate mai sus) a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Demn de menționat este faptul că românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație acesta se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agrozootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe nimic. Vin din piață acum. Am fost și am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta, nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

De asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

„Avem probleme mari” (Pană, ACEBOP)

Prezentă și ea la eveniment, Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, a recunoscut că țara noastră încă are „probleme foarte mari pe bunăstare”, dar că acestea „nu aparțin strict României, ci sunt probleme europene”. Ea a adăugat că din 42 de nave care încarcă animale vii din porturile românești către diverse țări, niciuna nu este românească.

„Pe aceste nave sunt angajați din diverse state africane, care nu au niciun fel de instruire, și toate aceste 42 de nave aparțin unor alte state membre”, a afirmat președinta ACEBOP.

Tot ea i-a replicat lui Păun pe subiectul însoțirii transporturilor cu animale de către veterinari români, până la destinație, și a afirmat că acest lucru nu se aplică, în ciuda acordurilor.

„Trebuie să lucrăm împreună la o legislație într-adevăr comunitară, una care să ne permită de la plecare și până la destinație, într-un alt stat membru sau terț, să putem supraveghea. Deocamdată, noi nu avem dreptul, și nici medicii veterinari, să treacă peste graniță. Este adevărat, există acorduri, există hârtii, dar, din păcate, nu se aplică”, a mărturisit Pană.

Animals International... din Australia. Interes comercial?

Animals International este de origine din Australia, „locul unde a început campania de interzicere a exportului de animale vii acum 14 ani”, a răspuns Păun unei întrebări venite din partea presei. Între timp, a adăugat el, multe lucruri s-au schimbat în bine acolo, și pe linie guvernamentală, și pe linia industriei exportului de animale vii. Astfel, a explicat liderul ONG-ului, exportatorii au fost obligați să asigure bunăstarea animală până la destinație. Pe de altă parte, guvernul a impus măsuri pentru a înlocui etapizat exportul de animale vii cu carne congelată, fapt care a înlocuit o problemă cu alta – Orientul Mijlociu și Nordul Africii au început să ia animalele de care aveau nevoie de aici, de la noi, din Europa, și, mai ales, din România și din America de Sud.

„În acele țări terțe, cele mai multe animale provin de aici, de la noi. Aproximativ 1,5 milioane de animale în fiecare an sunt exportate din România în Orientul Mijlociu și în Nordul Africii, mai ales în Iordania, Libia și Israel, acestea fiind destinațiile de top”, a mai precizat directorul pentru UE al Animals International.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi la export în fiecare an (în principal în Libia, Iordania și Israel), România este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană, spun datele ONG-ului. Imagini înregistrate în Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania arată animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Atunci când sunt utilizate, cuștile rotative de sacrificare devin instrumente suplimentare pentru tortură. În Egipt și în Liban, lucrătorii sunt adesea neinstruiți și neechipați, temându-se de animale. În aceste țări, manipularea animalului prin tăierea tendoanelor și a ochilor este o rutină înainte de tăierea gâtului, se precizează într-un document de poziție al Animals International.

„Exportul cu animale vii continuă pentru simplul motiv că suferința este ținută departe de ochii oamenilor, pe nave aflate în mijlocul oceanului sau în țări din afara UE, la mii de kilometri distanță. Majoritatea navelor utilizate pentru exportul viu sunt mai vechi de 40 de ani și au condiții precare de transport. Astfel, într-un incident tragic, cel puțin 13.800 de oi românești au murit acum doi ani în drum spre Iordania, dar guvernul acestei țări a refuzat să ofere orice răspuns despre această tragedie. Cu toate acestea, Iordania rămâne în continuare cea mai mare piață de export a animalelor vii din România. În schimb, Israelul a interzis în mod repetat anul acesta importul de tauri din România, pe motiv de probleme de bunăstare animală, animalele care au supraviețuit croazierei pe mare ajungând epuizate, bolnave și murdare la destinație.

În cazul exporturilor cu camioane, niciunul dintre loturile observate la frontiera turcească nu ar fi trebuit să fie aprobat în România. Toate animalele observate în vara anului 2017 de către organizațiile partenere (Animal Welfare Foundation și Eyes on Animals) au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi maxime cuprinse între 35°C și 44°C. Veterinarii nu ar fi trebuit să aprobe jurnale de călătorie pe această rută, pe durata verii. Anexa I, capitolul VI, punctul 3.1 din Regulamentul CE 1/2005 prevede că temperatura din interiorul vehiculelor de transport pentru animale nu trebuie să depășească 30°C. Mai mult, timpul mediu de așteptare în interiorul frontierei pentru loturile românești a fost mai mare de 16 ore. Timpii lungi de staționare, în combinație cu această caniculă insuportabilă, au consecințe tragice pentru animale. Toate animalele observate au fost stresate din cauza căldurii, multe dintre ele aflându-se în imposibilitatea de a face față condițiilor de transport, iar o parte din taurii transportati au decedat, în cele din urmă, din cauza stresului termic.

În ciuda acestor condiții extreme, cele mai multe oi observate aveau un strat gros de lână, nefiind tunse. 80% din totalul camioanelor inspectate ce conțineau animale din România au avut probleme cu sistemul de hidratare, în timp ce 75% dintre camioanele inspectate aveau și probleme suplimentare cu ventilația”, se mai precizează în document.

Animals International face apel către Guvernul României pentru a lua, imediat, următoarele măsuri:
1. Elaborarea unei strategii cu subvenții eficiente pentru înlocuirea etapizată a exportului cu animale vii cu produse congelate sau refrigerate;
2. Până la schimbarea reglementărilor, să fie luate toate măsurile necesare reducerii timpului de transport al animalelor vii ce sunt destinate exportului în țări din afara UE, în conformitate cu hotărârea obligatorie a Curții Europene de Justiție și cu standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) privind condițiile de sacrificare a animalelor;
3. Să se asigure punerea în aplicare și verificarea îndeplinirii Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al UE cu privire la transporturile rutiere și maritime;
4. Să se asigure prezența unui veterinar numit oficial care să însoțească toate transporturile de
animale pe mare;
5. Introducerea unui sistem de reglementare care să transfere responsabilitatea, din punct de vedere juridic, către firmele exportatoare, pentru a se asigura că bunăstarea animalelor se respectă pe întreg lanțul de custodie până la destinații din afara UE. Acest sistem de trasabilitate ar trebui să permită monitorizarea transportului animalelor pentru a se asigura că animalele pot fi urmărite de la punctul lor de plecare până la sacrificare;
6. Să solicite raportarea obligatorie a bolilor/ vătămărilor și a deceselor survenite pe nave și publicarea acestor informații.

Parlamentul UE a inițiat procedurile de înființare a unui comitet de anchetă al Parlamentului European, pentru a investiga alegațiile legate de aplicarea defectuoasă a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului. Este nevoie de susținerea a cel puțin 188 de europarlamentari pentru a începe procedura de anchetă. Potrivit datelor Animals International, 207 au semnat deja inițiativa (doar doi de la noi din țară), dintr-un total de 32 de europarlamentari români.

Până la publicarea articolului, nici Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și nici Autoritatea Sanitară Națională Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu au răspuns solicitărilor noastre pentru mai multe informații legate de subiect.

Vom reveni asupra subiectului în momentul în care vom avea o poziție și din partea celor două instituții.

Înregistrarea video a evenimentului se află pe pagina de Facebook @fermierului.

Prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicită ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cere totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră, prin legislația existentă, nu este încă realizabilă încă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro este și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai precizează în adresă.

Problemele cu operarea în SNIA persistă

De asemenea, cei de la Federația Națională Pro Agro spun că în continuare sunt probleme cu operarea modificărilor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIA). Șefii Pro Agro afirmă că IQM a întrerupt contractul cu ANSVSA, iar medicii veterinari concesionari sunt nemulțumiți că au doar acces, dar nu pot opera modificări/actualizări în sistem, deși plătesc individual 150 lei/lună.

„Această situație duce la imposibilitatea corelării în timp util a informațiilor necesare pentru fi eligibil la APIA”, se menționează în document. În plus, „în vederea simplificării activității exploatațiilor, controlul APIA și ANSVSA ar fi indicat să fie realizat în comun, iar supracontrolul AFIR să se deruleze în procedura de urgență, pentru ca beneficiarii să își primească sumele aferente cât mai repede, nu după 4 - 6 luni”. Și asta deoarece, conform procedurii APIA, din moment ce un animal este purtător de subvenție și este trecut la cooperativă, în acel an proprietarul nu va putea beneficia de plăți.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile vor fi obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevede că în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate. (I. Văduva)