Mă voi referi la unele restricții stabilite de Comisia Europeană pentru a evita lucrările solului în vară, în perioada iunie-septembrie. O fac pe baza unei experiențe însușite de-a lungul întregii vieți de peste 90 de ani, trăind în agricultură și lucrând în toate formele de activitate agricolă. Experiența însușită pe acest parcurs mă obligă să fac unele observații la restricțiile respective. Prin urmare, cam așa trebuie judecate lucrurile, ca în rândurile de mai jos.

De la început afirm că sunt pentru agricultura conservativă și agricultura de precizie cu extinderea digitalizării, dar când sunt condiții corespunzătoare. Menționez că la Institutul Fundulea sunt experiențe cu lucrări minime și cu semănatul direct în teren nelucrat încă din anii `60. Până atunci însă să se aplice corect tehnologia clasică. Cel puțin pentru condițiile din România, restricțiile respective nu sunt cele adecvate.

Solurile din țara noastră au un conținut mai ridicat de argilă, fiind expuse fenomenelor de tasare-compactare, și au un grad de îmburuienare foarte ridicat, solicitând mai mult lucrările solului.

Unele afirmații, că prin efectuarea arăturii în timpul verii sunt distruse microorganismele din sol, în parte sunt adevărate. Dar sunt distruse numai cele din stratul superficial care vin direct în contact cu razele solare. Prin arătură se afânează solul, se oxigenează, se încorporează materia organică creându-se condiții optime pentru înmulțirea microorganismelor care depășesc cu mult nivelul dinainte de arătură, dovadă stau rezultatele de mai jos.

În România se efectuează arături în peste 90% din suprafața arabilă. Și dacă tot se execută arături, de ce să nu fie făcute în timpul optim?

Pentru înființarea culturilor de toamnă se acordă două-trei săptămâni în octombrie. Însă, rapița și lucerna se însămânțează în timpul verii. Semănatul de calitate are loc într-o arătură efectuată din timp, cu terenul așezat, cu densitatea aparentă de cel puțin 1,3 g/cm³, cu capilaritatea refăcută pentru a asigura aportul capilar al apei la nivelul seminței.

În țara noastră, în majoritatea anilor, toamnele sunt secetoase. Se ară pe teren uscat, se scot bolovani, pentru a căror mărunțire sunt necesare treceri repetate cu utilaje grele, se prăfuiește, praful astupă porii solului, precipitațiile nu se mai infiltrează, se scurg, produc eroziune, băltește, apa se evaporă, se formează crustă care împiedică eliminarea CO₂ toxic din sol și împiedică aerisirea foarte necesară.

Ca să se execute arături de calitate, trebuie prins momentul optim, pe care numai specialistul din fiecare unitate îl stabilește, cunoscând fiecare parcelă.

Sunt situații când chiar la nivelul unei comune plouă într-o parte 25-30 mm, iar alături nu dă nicio picătură.

Traseul tehnologic corect

Imediat după recoltarea culturilor de vară, în spatele combinei, în aceeași zi sau cel târziu în ziua următoare, se intră cu grapa cu discuri care continuă mărunțirea resturilor vegetale tocate de combină și repartizate uniform pe teren, precum și a miriștei și rădăcinilor pe care le amestecă cu stratul superior al solului, formând un mulci. În mulciul respectiv sunt asigurate condiții pentru germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei, contribuind la reducerea gradului de îmburuienare și la evitarea apariției samulastrei în culturile următoare. Se formează un covor vegetal destul de consistent, cu rolul culturilor de acoperire. Apa din precipitații se acumulează și se conservă în sol, covorul vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, de arșiță, valorifică CO₂ și energia solară, consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, precum și nitrați, evitând levigarea acestora și poluarea apei freatice.

În anii cu precipitații normale, din acest covor vegetal am obținut 40-50 t/ha masă verde, pe care am încorporat-o în sol. Important este să se urmărească evoluția covorului pentru a fi tocate înainte de a produce sămânță sau înainte de executarea arăturii.

Pentru rapiță, lucernă, se urmărește efectuarea arăturii la sfârșit de iulie, început de august, după o ploaie mai consistentă, de 20-30 mm.

Pentru însămânțările din octombrie, arătura se va efectua cel târziu în prima decadă a lunii septembrie, pentru ca solul să fie așezat.

Cum ploile de vară sunt rare, în cantități mici și pe suprafețe restrânse, nimeni de la București, și cu atât mai mult de la Bruxelles, nu poate spune când este momentul optim pentru efectuarea arăturii într-o anumită parcelă, ci numai specialistul locului respectiv.

Marele nostru agronom, academician Gh. Ionescu Șișești, spunea: „Lucrarea rațională a solului nu este numai o știință, ci și o artă pe care ajungem să o stăpânim numai dacă iubim obiectul și-l observăm continuu”. Și mai departe: „Trebuie să simțim pământul în toate nesfârșitele lui nuanțe de organism viu. Numai atunci vom putea întrebuința unealta corespunzătoare, la momentul cel mai potrivit, pentru a obține rezultatul cel mai bun”.

De asemenea, mari agronomi ai Bărăganului aveau o vorbă: „Pe teren trebuie să intri când te primește, dar să nu-l faci să te aștepte”.

Procedând în acest fel, rezultatele experimentale demonstrează următoarele:

• Cantitatea de apă în arătura din iunie, determinată toamna, a fost cu 230 m³/ha mai mare față de arătura din septembrie;

• În arătura de vară crește cantitatea de nitrați de 2-5 ori, de fosfor de 3-5 ori, dar și cea de KCa;

• Sporul de producție la grâu a fost: arat în octombrie = 100%, în septembrie = 110%; în august = 138%; în iulie = 151% și în iunie 179%.

În ceea ce privește cantitatea de nitrați acumulată, o experiență riguroasă arată următoarele:

• Arat toamna la 10 cm = 32,4 kg/ha;

• Arat vara la 20 cm și toamna la 10 cm = 120,7 kg/ha;

• Arat toamna la 20 cm = 18,6 kg/ha;

• Arat vara la 10 cm și toamna la 20 cm = 141,7 kg/ha.

Grâul în arătură de vară este mai viguros, bine înfrățit, mai rezistent la ger și secetă, cu producții de mai bună calitate (substanțe proteice, gluten) și cu recolte mai mari.

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

„Sunt fiu de țărani și până la vârsta de 15 ani am trăit în familie participând la toate treburile gospodărești și activitățile din câmp. În anii `50 am absolvit o școală medie tehnică agricolă cu durată de patru ani, care avea fermă didactică de 150 ha, cu toate sectoarele, și era lucrată numai cu elevii. Apoi am urmat și am absolvit și Facultatea de Agricultură la București, au fost cinci ani cu multă practică, iar anul V numai practică. După absolvirea facultății, am început activitatea în unități CAP, SMT și IAS. Când s-a publicat concurs de admitere la doctorat în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice, m-am prezentat, am fost admis și timp de patru ani am pregătit teza de doctorat în câmpurile experimentale și laboratoarele ICCPT Fundulea, după care am susținut teza și am fost declarat doctor în agronomie. Am intrat apoi în învățământul agricol preuniversitar timp de 20 de ani, în cea mai mare parte la Liceul agricol Fundulea, și am făcut practică cu elevii în câmpurile și laboratoarele institutului. Ultimii 20 de ani am activat în cercetarea agricolă de la Fundulea și m-am ocupat de cercetări în domeniul mecanizării lucrărilor agricole, având o permanentă colaborare cu Institutul de Mecanizare (INMA) București. După pensionare, am fost solicitat de o societate agricolă privată pentru a organiza și conduce timp de cinci ani această unitate ce cultiva 5.000 ha cu cereale și plante tehnice. În continuare locuiesc în colonia din curtea INNA Fundulea și sunt la curent cu problemele și noutățile din cercetarea agricolă. De peste 50 de ani public în revistele agricole articole cu caracter științific și tehnologic, depășind 1.200 de articole publicate.” – prof. dr. ing. Vasile Popescu

Având în vedere provocările agriculturii și nevoia găsirii unui echilibru între obligațiile de mediu ce decurg din politiciile agricole și interesul maximizării profitului fermierilor printr-un management bun al culturilor, toți agricultorii caută soluții, noi alternative, care să le aducă beneficii, dar cu costuri mai scăzute.

Eficiența utilizării azotului de către planta de cultură (sau în limbă engleză, Nitrogen Use Efficiency) este un concept asupra căruia ne concentrăm atenția din ce în ce mai mult, acest lucru și datorită faptului că azotul este unul din principalele elemente necesare dezvoltării plantelor.

La prima vedere eficiența utilizării azotului pare a fi un concept simplu, dar în realitate este unul complex datorită unui număr mare de factori:

• variatelor surse de azot care contribuie la producția finală - fertilizanții organici și chimici, materia organică din sol, fixarea biologică, azotul disponibil în atmosferă;

• mișcarea, mobilitatea lui în mediul înconjurător (disponibilitate, transformare, stocare, mișcare și pierdere);

• condițiile edafice, asociate caracteristicilor solului;

• genetica hibridului;

• impactul lucrărilor solului.

Compania Syngenta aduce această experiență și studiează acești factori și în câmpurile de testare, deoarece este cea mai simplă modalitate de a afla cât azot este extras de plantă până la recoltat, din totalul de azot pe care planta îl are la dispoziție, atât cel aplicat, cât și cel disponibil în sol.

Ce urmărim prin aceaste experiențe în câmpurile de testare?

• Cum diferă răspunsul hibrizilor de rapița Syngenta la diferite tipuri de fertilizare cu azot;

• Ce se întâmplă în sol cu activitatea microbiană și cu rădăcina în raport cu azotul disponibil;

• Cum influențează anumiți factori precum tipul seminței, adâncimea de semănat, tipul de fertilizant, timpul aplicării, etc, eficiența utilizării azotului.

Rolul azotului în dezvoltarea și creșterea plantei

Azotul este cel mai limitativ nutrient pentru producția de rapiță. De aceea, o bună înțelegere a ciclului acestuia, a rolului acestuia în dezvoltarea și creșterea plantei este necesar pentru a maximiza producția obținută și a reduce riscurile.

Rapița, ca multe alte culturi, are nevoie de o cantitate mare de azot, fiindcă acesta joacă un rol important în multe componente ale plantei, inclusiv în producția de aminoacizi și proteină (pentru a forma enzime), la nivelul materialului genetic (nucleotide și acidul nucleic), în anumite componente ale mebranelor celulare, ajutând la formarea coenzimelor. Majoritatea azotului existent în plantă se regăsește ca proteină enzimatică în cloroplaste, unde ajută la formarea clorofilei, iar până la recoltat acesta se va transfera în proteina din semințe. Proporția relativă de azot din plantă se va schimba de-a lungul stadiului de vegetație.

Nivelul de azot din planta de rapiță este mai ridicat în prima parte a perioadei de vegetație datorită înmagazinării materiei uscate în frunze, scăzând odată cu ajungerea ei la perioada de înflorit, datorită pierderii frunzelor. La maturitate, tulpina plantei va conține 0,5-1,5% N, pe când semințele vor conține 3,4-4% N, raportat la masa uscată a plantei.

Cel mai evident impact al azotului este reprezentat de creșterea vegetativă (creșterea în înălțime și dezvoltarea frunzelor). Această stimulare a plantei apare în primele stadii de vegetație și continuă până la stadiul reproductiv.

Extragerea azotului de către planta de rapiță este direct proporțional și cu apa pe care aceasta o are disponibilă, deoarece apa este principalul conductor al fertilizantului în plantă. Deficitul apei în fazele critice ale creșterii plantei poate limita extragerea și utilizarea acestuia de catre plantă, ducând la o reducere a răspunsului ei față de fertilizant. Faza cea mai critică este începutul înfloritului, atunci când planta își determină numărul de semințe.

Potrivit estimărilor, consumul specific al plantei de rapiță este de 80 kg substanță activă N pentru fiecare tonă de semințe. De aceea, pentru a obține 2-3 tone, ceea ce este un nivel normal de producție pentru zonele cu precipitații medii, planta are nevoie de 160-240 kg N din rezerva solului și fertilizarea aplicată. Chiar dacă deseori este sugerat că aplicarea azotului trebuie făcută ținând cont de analizele solului, de aprovizionarea cu apă și de cerințele fenofazelor ale plantei, de obicei fermierii aplică azotul în funcție de considerente logistice.

Totuși trebuie ținut cont în primul rând și de cerințele plantei, asta pentru că planta de rapiță este o plantă cu o creștere nedeterminată, iar dezvoltarea silicvelor și dezvoltarea semințelor se suprapun. Aceste procese se desfașoară simultan, sincronizate, și ambele necesită azot, iar aplicarea azotului cât mai aproape de această fenofază poate avea un efect diferențial asupra numărului de silicve și a numărului de semințe.

Producția finală a rapiței poate fi afectată atât de limitări în partea de creștere activă, cât și de limitări în partea de dezvoltare a semințelor, toate acestea fiind influențate de momentul aplicării fertilizantului.

Fertilizarea cu azotului poate crește suprafața foliară, durata în care frunza rămâne verde, înălțimea plantei, rata de creștere, numărul de ramificații, numărul și dimensiunea silicvelor și producția finală. De aceea, o bună fertilizare cu azot în prima perioadă de vegetație este necesară pentru ca planta să poată dezvolta o frunză cu o suprafață foliară mare, cu o activitate fotosintetică eficientă, care va putea ajuta planta să dezvolte un număr mai mare de inflorescențe, silicve, rezultând o producție mai ridicată.

De asemenea, aplicarea azotului în cantitate foarte mare, concomitent cu semănatul, poate duce la o elongare a tijei mai devreme față de normal, ceea ce poate provoca o sensibilitate crescută față de deformarea tulpinii și față de fenomenul de cădere.

Aplicarea unei doze foarte mari în primăvară, poate duce la o dezvoltare mult prea rapidă a plantei, la crăpări ale tulpinii, fapt ce va deschide porți de intrare în plantă pentru unii agenți patogeni.

Aplicarea unei doze de azot în stadiul de rozetă-buton floral influențează pozitiv numărul de semințe, deoarece stimulează dezvoltarea zonelor de creștere activă înainte de înflorit, rapița fiind sensibilă la cantitatea de azot în stadiul de formare a silicvelor.

Glorietta, hibridul care utilzează eficient resursele de azot

Din cadrul portofoliului de rapiță Syngenta, SY Glorietta este hibridul care gestionează cel mai eficient utilizarea azotului disponibil.

SY Glorietta este un hibrid semitimpuriu ce a confirmat deja producții excelente în toate zonele de cultură a rapiței. Utilizează foarte eficient resursele de azot din îngrășămintele din sol, având cel mai bun randament pe cantitatea de fertilizant aplicat. Acest hibrid este tolerant la Phoma lingam și Sclerotinia, și este adaptat tuturor condițiilor de tehnologie, oferind producții record, dar și un conținut foarte bun de ulei. În toamnă, SY Glorietta are o creștere vegetativă medie, ceea ce face să avem un risc scăzut de emitere a tijei florale.

Material semnat de: NELIANA ARCUȘ, expert tehnic Semințe Syngenta România, în colaborare cu ALEXANDRU LAVU, manager de Produs semințe porumb și rapiță Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Dobrogea, agricultura avea un an mai prost o dată la 8-9 ani. Astăzi, anii grei s-au înmulțit, un an e secetă extremă, un an moderat și iar un an secetă. Din 2019, agricultorilor dobrogeni le este tot mai dificil să facă față schimbărilor climatice, secetei, arșiței, vânturilor, prețurilor în creștere la input-uri și în cădere liberă la produsele agricole. La Agigea, inginerul Gheorghe Lămureanu face agricultură de jumătate de secol. Lucrează o mie de hectare împreună cu familia. Și cu toate greutățile din ultimii ani, agricultura continuă să fie privită ca afacere de către familia Lămureanu.

Gheorghe Lămureanu: Dacă nu ne vom schimba şi dacă nu ne vom adapta şi dacă nu vom crea condiţii noi faţă de lucrurile pe care le-am învăţat în şcoala generală, în licee, în facultăţi, n-o să avem succes. Se spune că rata de succes a unei culturi e atunci când pregăteşti patul germinativ. Când ari, spre exemplu. Şi chiar anul acesta am întâmpinat această problemă, că am fost obligaţi, de nu ştiu ce norme europene, să nu arăm decât cu două săptămâni înainte de semănatul culturilor de toamnă, astfel că am arat cu un consum de motorină exact ca şi cu U650, adică undeva la 32-33 litri/ha şi am dat de câte două-trei ori cu discul ca să pregătim un pat germinativ pentru viitoarea cultură. Bineînţeles că tot din cauza unor condiţii impuse de agromediu am semănat şi aproape jumătate din culturile de toamnă în lucrări de minimis, adică foarte puţine lucrări, dar după mine n-am făcut o treabă excelentă şi vom vedea doar atunci când vom băga combina. Deocamdată lucrurile stau satisfăcător datorită unei ploi de 100 litri pe care am avut-o în decembrie anul trecut, când de fapt atunci ne-a răsărit şi orzul, şi grâul. În sola unde suntem am dat două irigări de câte 300 metri cubi, o dată pentru răsărire şi o dată pentru dezvoltare, pentru că primii 300 n-au ajuns, nevenind ploaia decât pe 1 decembrie, şi gândiţi-vă că grâul a fost semănat undeva la 20-25 octombrie 2023.

Ce vreau să vă spun este că am avut o vizită a unui grup de academicieni în zonă, care o săptămână au studiat condiţiile agro-climatice din judeţele Constanţa şi Tulcea. Am făcut şi câteva cadre pedologice şi le-am arătat şi lor că anul trecut, deci în vara anului trecut, am semănat 580 de hectare de culturi complementare, adică am aruncat în jur de 600 milioane de lei într-un an în care n-am făcut 600 de milioane după 600 de hectare. De pe cele 580 de hectare n-am reuşit să recoltăm un fir de mazăre sau de muştar sau de rapiţă sau de grâu semănat după recoltatul culturilor de grâu şi de orz din anul precedent.

„Câțiva fermieri ne-am hotărât, pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu agricultorii, să renunţăm la subvenţia europeană.”

Reporter: Aşadar, partea asta cu înverzirea n-are cum să acopere, să spunem, surplusul pe care l‑ar da la hectar Comisia Europeană faţă de pierderile pe care le are un fermier, în condiţiile în care respectă aceste condiţii impuse, care, cred, n-au în spate nici un calcul.

Gheorghe Lămureanu: Nu sunt „Ghiţă Contra” şi sunt de acord, dar atunci când e posibil! Dar când noi n-am avut nici o ploaie din aprilie, de la semănatul florii-soarelui şi a porumbului noi n-am avut nici un aport de ploaie până în decembrie. Deci, în condiţiile acestea am recoltat. Toată floarea-soarelui neirigată a fost întoarsă când ajunsese la 30 cm, porumbul s-a întors sub brazda plugului sau sub disc, deci oamenii n-au recoltat nimic, absolut nimic. Noi venim în luna iulie să semănăm culturi complementare când nu am reuşit să le realizăm nici pe cele din cultura iniţială, în cultura pură? Şi am aruncat sămânţă pe 580 de hectare. Adică, după ce că am lucrat în pierdere, că din o mie de hectare am irigat 400, dar 600 la neirigat, am făcut două tone de grâu la hectar printr-un noroc, credeţi-mă; am făcut 1,5 tone de mazăre, o tonă de muştar, trei tone de orz care a scăpat un pic de stresul secetei, deci cu toate culturile la neirigat am fost în pierdere. Poţi să spui, nu chiar ca în 2020 când n-am recoltat deloc de pe o mie de hectare. Anul trecut le-am recoltat, însă cu producţie care nu ne-a aranjat deloc să putem să reluăm activitatea. După 30 de ani, credeţi-mă că am luat din nou credite pentru producţie, pentru că n-am reuşit să recuperăm banii pe sămânţa pe care am produs-o la irigat decât în noiembrie-decembrie, şi atunci ne-am mai revenit puţin din coşmarul de vară.

Prin urmare, sunt de acord cu măsuri de agromediu, dar noi care oricum cultivăm o sută de hectare pe an de mazăre, oricum cultivăm lucernă, cultivăm culturi proteice, de ce să mai fim obligaţi? Anul trecut am avut 70 de hectare de cultură dublă, aţi văzut silozul pe care l-am produs, şi am şi recoltat 25 de hectare pentru porumb boabe. Deci noi, care totuşi putem iriga o suprafaţă cât de cât, să mai fim obligaţi să mai semănăm? Să aruncăm de fapt de pomană sămânţă pe 580 de hectare? Credeţi-mă, că după un disc greu am distrus o semănătoare de 150.000 de euro, am consumat încă vreo 30 de tone de motorină, credeţi-mă că inclusiv discul acela, am discuit cu fier într-un pământ care se transformase într-un fier-beton. Noaptea când discuiam ieşeau scântei în urma discului. De ce să fim obligaţi atunci când nu e posibil? Când avem condiţii, cu toată dragostea suntem şi noi fermierii alături de măsurile acestea europene, dar când nu sunt condiţii, când la noi n-a plouat deloc din aprilie până în decembrie, de ce să lucrăm să facem nişte lucrări care sunt ca un robinet fără gură? E un nonsens. Foarte mulţi fermieri nu înţeleg asta. Ca dovadă, ne-am strâns câţiva fermieri în decembrie, ne-am hotărât pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu fermierii, să renunţăm la subvenţia europeană care, să mă ierte Dumnezeu, nu face prea mulţi bani şi foarte multă lume spune: aţi primit ajutoare! Din 130 de euro vreo 16 plătim impozit, ne rămân vreo sută de euro, nici măcar diferenţele la preţuri n-au fost acoperite, pentru că am cumpărat pentru producţia de anul trecut îngrăşământ complex cu 7 lei şi azot cu 5 lei, vă pot arăta facturile, şi noi le-am cumpărat mai prietenos prin cooperativă, dar foarte mulţi le-au luat cu preţ integral şi nu şi-au scos nici sămânţa şi nici îngrăşămintele, d-apoi să mai facă şi profit, să mai semene şi culturi complementare, să mai facă şi cheltuieli în plus, să-şi distrugă şi utilajele agricole.

„Comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă?”

Reporter: Așadar, ce veți face în continuare, cum v-ați gândit să procedați referitor la toate aceste strategii europene neprietenoase cu agricultura și fermierii? 

Gheorghe Lămureanu: Continuăm activitățile în câmp. Am fertilizat, culturile au pornit în vegetație, dar au nevoie de puțin ajutor. Am redus dozele de îngrășăminte, din sărăcie, dar şi din economie. Pentru că nu mai putem să mai dăm 200-250 kg, pentru că îngrăşământul pe bază de azot costă în jur de 2 lei, complexul în jur de 3 lei. Gândiţi-vă ce ar însemna să dai 300 kg de îngrăşământ complex la semănatul porumbului şi al florii-soarelui. Şi toţi profesorii noştri ne-au învăţat şi ne învaţă şi acum încă, pe generaţia pe care o reprezint, să dăm pământului ce-i luăm. Dacă facem 7-8 tone de grâu la hectar, trebuie să-i dăm mâncare pentru cele 7-8 tone de grâu pe care le-am făcut, adică tot ce am luat pământului, ca să putem reveni la o nouă producţie de 7-8 tone. Referitor la GAEC-uri, 6, 7, 8, comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Eu zic că cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă? O să vă duc să filmaţi să vedeţi câtă pârloagă avem. De ce ne obligă cineva să mai facem şi altă pârloagă? Pentru că, vă spun, măsurile care se iau acum şi Politica Agricolă care se face împotriva marilor ferme şi vă amintesc că şi străinii au ferme mari, şi francezii au ferme de 500-1000 de hectare, sunt şi ferme de 50, 70, 90 de hectare, însă ei fac 8 tone/ha pentru că au peste o mie de litri de apă pe metru pătrat tot timpul anului, şi le au distribuite pe tot timpul anului, nu ca noi în aprilie şi decembrie. Şi asta se întâmplă de vreo 5-6 ani încoace. Generația mea şi generaţia tânără şi cei care fac politică agricolă trebuie să înţeleagă că agrotehnica este o ştiinţă care trebuie aplicată, adică mai popular: trebuie semănat când ai temperatura, trebuie pregătit patul germinativ, trebuie tratat când au crescut buruienile, nu pe teren negru, toate lucrările trebuie făcute în timp optim, cum ziceam noi altădată. Uitaţi că marea majoritate a semănat culturile de mazăre, de fapt absolut toată lumea, pentru că sămânţă de mazăre nu se mai găseşte să tragi cu tunul. Dar nu înțeleg de ce sunt eu obligat la înverzire, că oricum semăn an de an o sută de hectare de mazăre. Nu înţeleg condiţiile acestea.

„99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil.”

Apa, absolut necesară, dar lipsește cu desăvârșire

Reporter: Să vorbim un pic de irigații, mai ales că aveți suprafețe de teren la irigat.

Gheorghe Lămureanu: Dacă acum câţiva ani mai erau sceptici care susțineau că irigatul este aşa şi aşa necesar, că se poate trăi şi cu 3-4 tone de grâu la hectar, astăzi, 99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil. De ce? Irigaţiile nu le poate face fermierul mic. Noi încercăm, ne luptăm, ne zbatem, unul ca mine sau un fermier simplu se duce şi vrea să facă un proiect şi alţi cinci oameni care n-au irigat în viaţa lor şi n-au lucrat un hectar de pământ trebuie să-i dea aprobarea. Bineînţeles că la început sunt sceptici şi ei. De ce nu avem o politică națională, o strategie pe irigații? Acum fermierii vor să irige, dar nu sunt ajutaţi în niciun fel. Bani sunt, există miliardul ăla şi jumătate pentru infrastructura generală, există destule proiecte europene pe măsurile de cumpărare de aripi, s-a dat voie acum să cumperi şi aripi din bani europeni. A crescut şi suma la 1,5 milioane euro, s-au dat acum şi nişte fonduri suplimentare că s-au modificat preţurile. Sunt bani pentru irigații, însă, în opinia mea, nu există voinţă politică. Oamenii sunt încă încurcaţi. Să cumperi o aripă de ploaie pe fonduri europene şi să iei acordul nu ştiu câtor instituţii ale statului, care neapărat trebuie să stea două-trei luni, nu cumva vreo zi să fie mai devreme termenul, neapărat trebuie să stea acolo…Şi nu poţi să iei acordul de la Mediu, dacă n-ai şi acordul de bune practici şi de bună utilizare a apei de la Apele Române. Cu aprobările acestea noi am mers şi la DSP, şi la DSV, şi la Ministerul Transporturilor. Fraţilor, faceţi voi politica, că sunteţi şcoliţi şi specializaţi pe treaba asta şi ştiţi s-o faceţi. Lăsaţi-ne pe noi să producem, să instalăm echipamentele şi să le exploatăm. Noi vrem, dar dacă  ne opriţi? Am pornit un proiect pe irigații în 2000, atunci am prima finanţare, şi a doua finanţare este din 2019, suntem în 2024 şi încă nu l-am implementat! Mai am un an şi se anulează şi finanţarea.

În judeţul Constanţa mai sunt la ora asta cel puţin 10-15 fermieri cu câte o mie de hectare care nu pot să le modernizeze, să le irige. Şi vă mai spun o dată: nu-i păcat? Facem lucrări de bună calitate la pregătirea terenului, folosim cea mai scumpă şi cea mai bună sămânţă care există în ţara românească, cele mai bune îngrăşăminte, cele mai bune insecticide, cele mai performante fungicide şi să nu-i dai ultima treaptă tehnologică în Dobrogea, la noi, apa!?! Apa este absolut necesară.

Arătură, dar superficială

Reporter: Un subiect mult disputat la ora actuală este legat de lucrările solului. Mai facem arătură ori mergem doar pe no-till, minimum-till?

Gheorghe Lămureanu: Noi am lucrat cu minimum-tillage din 1990. Am semănat culturi în disc în 1990, pentru că aveam toate condiţiile. După recoltat ne-a dat o ploaie, pământul afânat, am dat un disc mai greu sau mai uşor – cum aveam în 1990 – cu tractoarele mici, şi am semănat în felul acesta. Atunci când este posibil, da. Dar când pământul nostru anul trecut, plugurile noastre au între 5-6 tone, erau aruncate din brazdă, discul nici măcar nu zgâria terenul. După ce am dat o irigare am putut să dăm cu discul şi am semănat. Grâul în care suntem acum, este după arătură, după o altă cultură premergătoare, după porumb. Sunt adeptul unei arături neapărat, chiar dacă mai superficiale, nu trebuie neapărat să arăm la 35-40 cm cum ni se cerea odată, dar o arătură de 20-22 cm ca să acopere resturile vegetale, mai ales c-am avut porumb de sămânţă şi a avut o dezvoltare vegetativă puternică. Păi noi n-am făcut încercările astea? Le-am făcut şi au fost ani când am semănat jumătate de culturi într-un disc mai greu, sau în scarificator. Probabil că în judeţ am luat primul scarificator, şi pot să vă confirme colegi de-ai mei că au venit să vadă cum lucram cu scarificatorul care nu exista – asta prin 1996. Deci, sunt adeptul, dar atunci când se poate. Dar când laşi pământul să se facă beton-armat, apoi să încerci să dai cu discul greu, să nu-ţi dea voie nici măcar dezmiriştire să faci – nu înţeleg, credeţi-mă! Şi nu înţeleg cum ne-au putut obliga să aruncăm 60-70 tone de sămânţă pe câmp, şi am făcut o încercare şi le-am arătat distinşilor academicieni: a răsărit doar acolo unde am pus un tambur de irigat, 3.000 metri. Doar acolo a răsărit mazărea şi muştarul pe care le-am pus. În rest, pe 580 de hectare nici un fir! Nu mai vorbesc de tocat şi încorporat din nou în pământ. Dacă vă uitaţi la grâul de alături, el este semănat după ce am avut grâu, după ce am semănat mazăre, după ce am semănat muştar şi n-a răsărit. Am semănat încă o dată cu grâu după un alt disc.

Este greu de înțeles și total nerealist obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca până în 2030 emisiile de CO₂ să scadă cu 45% față de 2010 și să ajungă la zero până în 2050. Această afirmație trebuia continuată cu un alt obiectiv, la fel de neînțeles și total irealizabil, ca până în 2050 să dispară viața de pe Terra, pentru că tot ce este viu respiră și emite CO₂.

Se știe că peste 95% din corpul plantelor, din masa vegetală, este format din CO₂ și H₂O. De fapt, din H₂O se reține doar H, iar oxigenul este cedat în atmosferă îmbogățind aerul cu oxigenul atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

La fel, ar trebui să se știe că tot ce este viu pe Terra și tot ce mișcă pe acest pământ au la bază energia solară transformată în energia chimică potențială și înglobată în produsele sintetizate (hidrați de carbon, proteină, grăsimi) în procesul de fotosinteză. Prin urmare, CO₂ nu numai că nu este dăunător, el este vital pentru tot ce este viață și pentru tot ce mișcă pe acest pământ (oameni, animale, păsări, insecte, microorganisme, dar și mașini, trenuri, avioane etc.) fiind, totodată, folositor în multe alte domenii.

1.       Principalul rol al CO₂ constă în aceea că el constituie materialul de bază pentru formarea producției vegetale care, la rândul ei, constituie sursa de energie pentru tot ce mișcă pe planeta noastră. Să se asigure cât mai multă clorofilă pe pământ pentru a valorifica tot mai mult CO₂ și a elibera cât mai mult oxigen. Se apreciază că anual se consumă 175 de miliarde de tone CO₂ și se eliberează 460 de miliarde de tone oxigen.

2.       CO₂+H₂O → H₂CO₃ (acid carbonic), care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3.       CO₂ împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit”, căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la tasare-compactare.

4.       CO₂+H₂O→H₂CO₃, care, prin disociere, rezultă ioni de HCO^-₃, CO^--₃ și H⁺, care participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și în metabolismul plantelor.

5.       În depozitele pentru păstrarea fructelor este necesar să se asigure concentrații mărite de CO₂ (10%).

6.       Prin creșterea concentrației de CO₂ de la 0,03% la 0,28%, fotosinteza crește de trei ori deoarece CO₂ absorbit prin rădăcină (în sol concentrația de CO₂ este de zece ori mai mare) ajunge la frunze și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximumul de fotosinteză se realizează la concentrații de CO₂ de 2-5%, lucru care se poate realiza în sere și solarii.

7.       Aprecierea gradului de fertilitate a solului se poate face după cantitatea de CO₂ degajată din sol, deoarece aceasta dovedește că solul este bogat în materie organică și rădăcinile au o respirație intensă.

8.       De pe suprafața de un hectar se elimină zilnic 60 kg CO₂ din respirația rădăcinilor și 70 kg CO₂ din activitatea microorganismelor.

9.       În condiții de secetă, concentrația de CO₂ din atmosferă, mărită, încetinește procesul de fotorespirație a plantelor, determinând folosirea mai eficientă a apei din sol.

10.     S-a constatat că anumite microorganisme modificate genetic pot realiza din CO₂ biocombustibil.

11.     Unele semințe tari (cu repaus seminal îndelungat) pot încolți numai într-o atmosferă cu concentrația de peste 0,5% CO₂.

12.     În ultima perioadă, CO₂ este folosit la fabricarea unei proteine întrebuințate în furajarea animalelor. CO₂ și H folosit drept sursă energetică se introduc într-un rezervor de fermentare și rezultă o pulbere care conține 40% proteină.

Prin urmare, problema trebuie pusă nu sub aspectul reducerii emisiilor de CO₂, pentru că este folositor în multe domenii, ci de asigurare a mijloacelor care să valorifice cât mai mult CO₂. Aceste mijloace, care stau la îndemâna omului, constau în asigurarea a cât mai multă clorofilă care, cu miraculoasele ei cloroplaste, în procesul de fotosinteză, cu ajutorul energiei solare transformă CO₂ în produsele sintetizate ce conțin energie chimică potențială.

Dacă ne referim la zona ecuatorială și la cea subtropicală, care mențin vegetația permanent verde, dacă avem în vedere pădurile Amazoniei de 5.500.000 km² unde trebuie stăvilite defrișările și incendiile, numai această vegetație poate consuma o bună parte din emisiile de CO₂ de pe Terra.

Referindu-ne la țara noastră, avem în vedere, de pildă, că un fag matur care ocupă câțiva metri pătrați are suprafața cloroplastelor de 20.000 m² cu care poate face fotosinteză.

Dacă toate suprafețele improprii agriculturii ar fi împădurite, dacă toate zăvoaiele aflate de-a lungul râurilor ar fi întreținute, dacă s-ar înființa perdele forestiere de producție de-a lungul șoselelor și căilor ferate, pe diguri și canale, precum și perdele de protecția culturilor agricole, la care am adăuga arborii și arbuștii existenți în parcuri, care se vor extinde și se vor îngriji, precum și respectarea recomandărilor ca majoritatea suprafețelor agricole să fie menținute permanent verzi, am avea suficiente mijloace pentru a consuma emisiile suplimentare de CO₂ și a evita efectul de seră cu implicații negative în schimbările climatice. La fel, există posibilitatea înlocuirii combustibililor fosili cu motoare electrice, cu motoare care consumă H, motoare cu consum de biocombustibili etc. Prin urmare, există suficiente posibilități, dacă se vrea, și să nu mai fie atât de hulit CO₂, acest „oxigen” al vegetației, acest suport al vieții.

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

În cadrul Campaniei 2024, termenul limită de depunere a Cererilor de Plată este data de 7 iunie a.c., inclusiv, reamintește Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Față de campaniile precedente, în Campania 2024 nu există perioadă de depunere cu penalități.

După data limită de depunere a cererii de plată (7 iunie 2024), fermierii trebuie să notifice în scris Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online din versiunea internet.

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului de cerere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fondurile nerambursabile de la Bruxelles sunt râvnite de orice fermier, fie mic, fie mare, ori mai tânăr, ori mai experimentat într-ale agriculturii. Și e normal să fie așa. Cum, la fel, e normal ca autoritățile competente ale statului să-i ajute pe cei care accesează banii europeni. Dar cât pot fi de competenți funcționarii publici angajați, majoritatea, pe sistemul „pile, cunoștințe, relații”? Atât de competenți încât își dau ok-ul pe proiecte, după care, când investiția e finalizată și fermierul cu banii în buzunar sau în așteptarea ultimei tranșe de bani, funcționarii nu mai sunt de acord cu propriul „ok” și cer înapoi fermierilor fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Firesc ar fi ca orice funcționar care-și pune semnătura pe un proiect, pe un act oficial, să răspundă personal. Poate așa își va face responsabil treaba pentru care este plătit din banul public.

Bruxelles-ul o ști oare cum sunt alocați banii în România? Ni se spune că am atras X fonduri nerambursabile, că absorbția se apropie de sută la sută. Nu ni se zice, însă, câți bani se întorc la Bruxelles din vina funcționarilor care aprobă proiecte, după care se răzgândesc și cer banii înapoi.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale are sloganul „Împreună creștem satul Românesc”. Cum? Ca în cazul lui Alin Luculeasa, care nu este, din păcate, singurul? Creștem satul românesc prin distrugerea proiectelor cu finanțare europeană și prin falimentarea afacerilor agricole, a fermelor?

Cât pot de scurt, vă povestesc pățania lui Alin Luculeasa cu AFIR-ul, dar și a altui tânăr fermier, de data asta cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Așadar, Alin Luculeasa este un tânăr inginer de 32 de ani în curând, din județul Vaslui, care face agricultură de mic alături de familie. Este ambițios, pasionat de tot ce e nou, a digitalizat fermele familiei, dar a sprijinit și alte ferme pentru a porni pe această cale a viitorului. Totodată, a fost premiat la Congresul European al Tinerilor Fermieri. S-ar putea scrie multe lucruri frumoase despre acest tânăr care în anul 2021 a depus la AFIR un proiect de modernizare a fermei sale, aflată la început de drum, o fermă vegetală de 70 ha. Inițial, a fost declarat eligibil, dar fără finanțare. Nu s-a descurajat, și-a continuat activitatea contractând prestări de servicii, pentru că încă nu avea utilajele necesare pentru a lucra pământul. După aproape 15 luni, a primit o notificare că a devenit finanțabil. Bucuros, a reluat discuțiile cu furnizorii de echipamente. „Am constatat că între timp au intervenit majorări de prețuri semnificative la utilaje, 30 - 40%, dar ăsta e businessul, dacă ar fi simplu, ar face toata lumea. Am contractat, pe următorii șase ani, un leasing financiar pentru întreaga sumă (cheltuieli eligibile + neeligibile + majorări de preț), cumpăr utilajele, îmi ajung în fermă, fac cerere de plată pentru peste 95% din suma eligibilă, primesc banii. După câteva luni, fac cerere pentru ultima tranșă de plată, iar înainte de a mi se acorda aceasta, mi se face un control în teren. Totul a fost conform și am primit raport de control favorabil. A doua zi după control, mi se cer niște clarificări la care răspund. După o lună, am fost notificat că am creat condiții artificiale. Îmi expun punctul de vedere cu documente justificative, cum că sunt angajat într-o fermă, a unchiului meu, asta nefiind ilegal, cum că nu dețin utilaje sau hale de stocare și am contractat prestări de servicii ca să pot face agricultură. Și nici asta nu este ilegal, atât timp cât am plătit toate contractele prin bancă, transparent.” Toate aspectele povestite de Alin Luculeasa erau vizibile în proiectul depus la AFIR încă din prima zi, din anul 2021. Atunci proiectul a fost bun, iar după vreo doi ani nu mai este în regulă? De ce a aprobat AFIR un proiect neconform? Doar ca să se laude cu un grad mare de absorbție a banilor europeni?

„Am mizat pe agricultura conservativă, digitală și eficientă din punct de vedere economic, principii pe care le promovez eu cu fiecare ocazie. Am lucrat pentru visul meu asumându-mi riscuri, fiind prezent zi de zi în fermă. Dacă nu eram în fermă, eram pe la evenimente, pentru a mă alinia cu cele mai noi tendințe din agricultură.”

Nimic nu a contat, astăzi tânărul fermier Alin Luculeasa este dator statului român cu banii pe care același stat i-a dat din bugetul european ca să aducă plusvaloare în satul românesc, lucru pe care l-a și făcut.

„Am fost penalizat pentru niște presupuse nereguli stipulate doar în Ghidul solicitantului. Acele „nereguli” erau în proiect și atunci când mi s-au alocat banii. Eu n-am semnat Ghidul, că nu este atașat la contract. Mai mult, Ghidul solicitantului nu are valoare juridică, ci doar informativă, fiind o simplă broșură.”

Repet, aceleași condiții așa-zis artificiale existau în proiect în momentul aprobării de către funcționarul AFIR. Cine răspunde acum pentru falimentarea fermei tânărului inginer Alin Luculeasa?

Un alt caz, de noaptea minții, este al altui tânăr fermier, Florin Mădălin Jenaru, din județul Tulcea. În octombrie 2022, a depus un proiect în cadrul POC 2014-2020 pe măsura 411.BIS (CAEN corespunzător  – 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă), aprobat la finanțare, iar pe 27 iulie 2023, fermierul a semnat contractul de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Prin proiect au fost achiziționate un tractor, o remorcă tehnologică, un soft și elemente de IT. În octombrie 2023, i-au venit utilajele, fermierul a plătit partea lui de 25%, a încărcat documentele (factură, contract, proces-verbal de predare-primire) către AMPOC, pentru a primi diferența de 75%. Cererea de plată a fost acceptată, pe 3 ianuarie 2024 a primit notificare de plată cu suma autorizată, urmând ca banii să intre în Trezorerie, pentru a fi achitată diferența de 75% către furnizori. Pe 21 februarie 2024 primește o notificare care îi autorizează la plată suma de zero lei, deoarece, susține Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cheltuielile nu sunt eligibile pentru activități cod CAEN 1091.

Din nou întreb, de ce funcționarii ministerului au aprobat proiectul, dacă nu era în regulă? Cine răspunde pentru falimentarea și a acestui tânăr fermier? Câte astfel de cazuri sunt în toată țara? Multe, vă zic eu.

Cum atragem banii europeni? Nicicum cu angajați ai statului care merg pe principiul „Noi muncim, noi nu gândim”.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

IPSO Agricultură a lansat conceptul Precision AG Club, o iniţiativă inovatoare care are scopul de a aduce fermierii din România împreună într-o comunitate de fermieri şi parteneri. Astfel, sunt împărtășite cele mai bune practici care înglobează tehnologia, pentru a produce mai mult cu mai puţin. Prin inovație, agricultura se poate transforma într-o activitate eficientă, durabilă și prosperă.

Evenimentul de lansare Precision AG Club a avut loc pe 12 decembrie 2023, la Snagov Club, IPSO Agricultură aducând împreună fermierii digitalizați din țara noastră. Prin acest Club s-a creat un spațiu interactiv pentru fermieri, unde își pot împărtăşi experiențele și cunoştinţele despre agricultura inteligentă în procesele agricole, pentru a spori eficienţa şi profitabilitatea fermelor. Schimbul de informații merge atât dinspre IPSO către fermieri, cât și de la fermieri la fermieri, în aşa fel încât să învețe unii de la alții.

De asemenea, agricultorii membri ai Precision AG Club au posibilitatea de a utiliza în premieră noi tehnologii în România cu acces direct la suportul oferit de specialiştii Precision AG din cadrul companiei IPSO. „Accentul se va pune pe socializare şi împărtăşire de bune practici, vom aduce împreună parteneri din agribusiness”, a precizat Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură.

Agenda evenimentului a inclus discuții despre viitorul agriculturii inteligente, iar specialiştii IPSO în agricultura de precizie au prezentat inovațiile în domeniul utilajelor agricole inteligente.

„Investițiile John Deere pe partea de tehnologii care țin de agricultura de precizie sunt colosale. IPSO a pus România pe harta Europei din punct de vedere al agriculturii inteligente și ne-am luat responsabilitatea de a crește partea de conștientizare, dar mai ales utilizarea tehnologiilor noi pentru a contribui la eficientizarea fermelor și sustenabilitatea acestora”, a punctat Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agricultură.

La ora actuală, IPSO Agricultură are în portofoliu tractoare capabile să facă vreo 80% din ce face un tractor autonom. „Tehnologia de ultimă oră de care dispunem, dacă o folosim așa cum trebuie, poate să ne aducă beneficii, mai ales în condițiile vitrege în care se face agricultură astăzi. Am în vedere în principal schimbările climatice. Avem pe tritoriul României, în prezent, 4.500 de utilaje John Deere conectate, care generează foarte multe date de care ne putem folosi, iar numărul este în creștere. Sunt peste 1,5 milioane de hectare la care știm ce se întâmplă, avem date referitoare la lucrările care au fost făcute. Suntem conectați cu circa 2.200 de ferme digitale. Utilajele conectate utilizează agricultura de precizie pentru eficientizarea producției, monitorizarea în timp real, optimizarea performanței și a utilizării resurselor”, a arătat Paul Popescu.

Alături de Precision AG Club, fermierii nu vor fi doar spectatori, ci actori principali în capitolele viitoare ale agriculturii sustenabile şi gestionării eficiente a resurselor din România. „Suntem mândri să dăm această nouă pagină în evoluția agriculturii, consolidând astfel angajamentul nostru faţă de inovație și dezvoltare durabilă. Oferim soluții inteligente şi sprijin fermierilor în adoptarea tehnologiilor avansate, pentru că punem accent pe inovația în agricultură. De peste 25 de ani suntem partenerul preferat al agricultorilor din România care doresc soluții eficiente şi profitabile. Tot timpul dorim să le aducem agricultorilor un beneficiu cât mai mare prin utilaje şi sisteme moderne inteligente. Împreună vom construi viitorul agriculturii de precizie în România”, a afirmat Arnaud Van Strien.

La finalul evenimentului, fermierii Alexandru Haită (Teleorman) și Cristian Apetri (Neamț) au povestit călătoria lor către digitalizare. Amândoi au punctat că investiția în soluții, tehnologii digitale este una care merită realizată, deoarece se reduc costurile și se mărește randamentul la hectar.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În prima zi a lunii noiembrie s-a lansat raportul dedicat agriculturii sustenabile din România, primul de acest fel, realizat de Solutions, cu sprijinul companiei Bayer. Evenimentul a avut loc la Stația de procesare a semințelor din localitatea Sinești – județul Ialomița. În prezența mass-mediei și a unui grup de studenți de la USAMV București, membri ai echipei de leadership Bayer și ai Solutions au arătat că lumea este într-o continuă și accelerată transformare, iar în contextul global dominat de provocările schimbărilor climatice și ale securității alimentare pentru o populație în creștere, alegerile pe care le facem acum în domeniile agriculturii și protecției mediului vor contura viitorul planetei. Lansarea raportului „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a prilejuit și un tur complet al Stației de procesare a semințelor.

„Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o sinteză a soluțiilor realizabile de către fermierii locali și se adresează tuturor celor interesați de subiectul agriculturii sustenabile. Raportul realizat de Solutions, cu sprijinul Bayer, avertizează că, în contextul schimbărilor climatice din ce în ce mai accentuate, producția agricolă și viitorul securității alimentare sunt puse sub semnul întrebării. De aceea, este esențială construirea unui viitor agricol durabil prin inovație, transformare digitală și promovarea sustenabilității.

„Necesitatea ca fermierii să adopte sustenabilitatea este de primă importanță. Ca administratori ai pământului, fermierii se află într-o poziție unică pentru a aborda provocările actuale, de la schimbările climatice la lipsa de resurse. Iar practicile sustenabile nu numai că protejează mediul înconjurător, dar îmbunătățesc reziliența și viabilitatea pe termen lung a activităților din fermă. Acest raport de sustenabilitate este o dovadă a viziunii noastre comune asupra unui viitor agricol mai sustenabil și regenerativ aici, în România”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

Agricultura sustenabilă se referă la practicile agricole care îmbină eficiența economică cu protecția mediului și bunăstarea socială. Ea respectă resursele naturale, promovează biodiversitatea, utilizează metode prietenoase cu mediul și asigură satisfacerea nevoilor actuale fără compromiterea resurselor viitoare. Mergând mai departe, agricultura regenerativă se axează pe obținerea de rezultate, cum ar fi îmbunătățirea calității solului, sechestrarea carbonului din atmosferă, conservarea resurselor de apă și îmbunătățirea bunăstării socio-economice a fermierilor și a comunităților lor.

„Strategia Bayer de sustenabilitate are trei dimensiuni: să creștem calitatea vieții pentru cât mai mulți oameni, să ne reducem amprenta ecologică de-a lungul lanțului valoric și să promovăm o conduită responsabilă în afaceri. Agricultura poate fi una dintre soluțiile la provocările actuale. Mai exact, nu numai impactul asupra climei al agriculturii poate fi redus, ci și fermele pot avea o contribuție imensă la sechestrarea carbonului. Agricultura de precizie, hibrizii inovatori toleranți la secetă și dăunători și noile produse de protecție a plantelor cu profiluri de mediu mai favorabile reduc consumul de apă, forță de muncă sau energie. Și întocmai cu aceste soluții mergem către fermieri, pentru a-i sprijini să își crească performanțele și profitabilitatea, utilizând în același timp mai puține resurse și protejând mediul înconjurător”, a subliniat Ana Gheorghiu, Public Affairs, Science and Sustainability Lead Bayer România, Bulgaria, Republica Moldova.

Viitorul agriculturii se va construi cu deciziile și inovațiile de astăzi, în opinia lui Ciprian Stănescu, CEO Solutions, care a continuat: „Scenariile de viitor, trendurile și direcțiile pe care le explorăm și construim acum vor influența nu doar modul în care ne cultivăm hrana, ci și relația noastră cu natura și responsabilitatea față de generațiile viitoare. La Solutions credem într-o abordare informată către un viitor sustenabil. Modelarea unui viitor favorabil necesită o înțelegere profundă a provocărilor curente și a potențialului de inovație, de aceea susținem companiile din România și CEE cu explorarea strategică a viitorului”.

Soluțiile inovatoare, adoptate de agricultorii din România

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a fost elaborat pe baza unor studii, analize și articole științifice relevante pentru domeniul agriculturii, precum și pe baza intervievării unor fermieri români care au adoptat tehnologii și practici agricole sustenabile.

Fermierii noștri arată că provocările principale cu care s-au confruntat au fost fluctuațiile climatice imprevizibile și schimbările de temperatură, precum și distribuția neuniformă a precipitațiilor, care au influențat randamentele culturilor. În plus, adaptarea forței de muncă la noile tehnologii reprezintă o altă problemă întâmpinată de agricultorii din țara noastră.

În fața tuturor acestor obstacole, fermierii au adoptat în mod consecvent o serie de soluții inovatoare. Au acordat o atenție sporită sănătății solurilor și gestionării eficiente a apei disponibile. De asemenea, tehnologia are un rol esențial: agricultura de precizie, monitorizarea prin satelit și utilizarea hărților NDVI s-au dovedit a fi instrumente cruciale în identificarea nevoilor solului și a culturilor dezvoltate de la an la an. Pentru a face față variațiilor climatice, fermierii au testat și selectat soiuri de plante mai rezistente. Practicile agricole sustenabile, precum lucrările conservative ale solului (min-till, no-till sau strip-till), au fost integrate cu succes, împreună cu optimizarea utilizării inputurilor.

„Sustenabilitatea este doar un concept dacă nu reușești să creezi o cultură în jurul acesteia. Sunt extrem de mândru să spun că în organizația noastră, toată lumea este dedicată să acționeze în beneficiul mediului și comunității și să caute oportunități de reducere a amprentei de carbon. Toate acțiunile sunt măsurate, urmărite și integrate în strategia noastră, pentru a ne asigura că avansăm în ritmul potrivit în călătoria noastră către sustenabilitate”, a precizat Rémi Dei-Tos, Row Crop Seeds Production Lead Bayer România.

În același timp, viitorul alimentației în contextul creșterii demografice și al schimbărilor climatice va depinde de adaptabilitate, inovație și cooperare la nivel global, susține Alexandra Moraru, Research Lead Solutions, adăugând: „Agricultura sustenabilă este un angajament pe termen lung, care ne privește pe toți. Astăzi, avem o ocazie unică de a modela agricultura viitorului, de a o face mai eficientă, mai sustenabilă și mai responsabilă”.

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o invitație la acțiune și reflecție, o provocare de a privi cu încredere spre viitor, având convingerea că, împreună, putem modela un traseu sustenabil și prosper pentru agricultura românească, a concluzionat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările recente ale climei au motivat fermierii să adopte practici sustenabile în scopul obținerii unei productivități pe termen lung. În 2023, fermierii români persistă în eforturile lor de a se alinia cu practici care susțin un sistem alimentar rezilient.

Condițiile meteo instabile și seceta din 2022 au afectat culturile agricole, iar la începutul acestui an, fermierii nu au avut la dispoziție rezerve suficiente de apă subterană în zona de est și sud a României. Din cauza acestor condiții, în 2023, numărul agricultorilor din România care aplică practici agricole durabile și asimilează soluții inovatoare în agricultură este în creștere în comparație cu perioadele anterioare.

Agricultura regenerativă rămâne o preocupare semnificativă și persistentă pentru fermieri, cu o importanță în continuă creștere pe agenda lor, concentrându-se pe refacerea solului și îmbunătățirea procesului de gestionare a apei. Prin urmare, numărul fermierilor care optează pentru sisteme de lucrare a solului prin care să reducă pierderea resurselor de apă este în creștere. În prezent, lucrarea minimă a solului este un sistem la care unii fermieri sunt forțați să recurgă din cauza secetei sau a schimbărilor legislative și va prevala cu siguranță în țara noastră în viitor. Mai mult decât atât, este o abordare holistică a agriculturii care urmărește îmbunătățirea sănătății solului și gestionarea apei, minimizând în același timp impactul agriculturii asupra mediului.

Schimbările climatice și condițiile meteorologice din acest an, similare cu cele din anii precedenți, au avut un impact asupra practicilor utilizate de către fermieri pentru a îmbunătăți calitatea și cantitatea producției. Alegerile de produse făcute de fermieri descriu, așadar, peisajul agricol așa cum este astăzi: în 2023, cele mai comune produse preferate de fermieri sunt porumbul și cerealele păioase, care luptă în fiecare an pentru primul loc, cu aproximativ 2,5 milioane hectare, urmate de floarea-soarelui cu 1,1 milioane hectare și de rapiță cu 0,8 milioane hectare. Cu toate acestea, condițiile meteorologice extreme au dus, de asemenea, la un an dificil pentru culturile fermierilor în zona de sud și sud-est a țării, cu culturi de primăvară afectate în multe zone de secetă. Recoltele de floarea-soarelui au fost serios impactate de condițiile climatice, recolta situându-se la 20% până la 40% din potențialul productiv, de la 0,8 până la 2 tone/ha, iar în cazul porumbului, de la 0 la 3 tone/ha, unul dintre cei mai dificili ani din ultimii zece.

În ultimii doi ani, fermierii români s-au adaptat la condițiile meteorologice extreme alegând soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, mărind ponderea cerealelor păioase, reducând cantitatea de îngrășăminte și trecând la tehnologii mai prietenoase cu solul. Prin urmare, compania internațională de agricultură Corteva Agriscience colaborează activ cu fermierii pentru a le satisface cerințele, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare care abordează nevoile lor imediate, menținând un accent puternic pe inovațiile viitoare.

Fermierii prioritizează în mod constant selectarea celor mai bune produse și tehnologii pentru culturile lor, iar acest lucru rămâne o preocupare centrală în 2023. În acest context, portofoliul Corteva Agriscience se evidențiază, oferind fermierilor o gamă de instrumente de neegalat pentru a se adapta la schimbările climatice și pentru a spori nivelul cantitativ al producției pe termen lung, benefică atât pentru oameni, cât și pentru mediu.

În 2023, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui rămân o prioritate pentru fermieri, aceștia începând să diversifice structura culturilor și a produselor utilizate, cu scopul de a îmbunătăți calitățile solului. Din aceste motive, în acest an fermierii continuă să aleagă cel mai bine vândut hibrid de porumb din România - P9889 și cel mai bine vândut hibrid de floarea-soarelui - P64LE162 din portofoliul Pioneer^®, aceste produse ieșind în evidență datorită rezistenței lor la secetă, adaptabilității în diverse tehnologii și randamentului stabil.

Cu ajutorul inovației,  fermierii beneficiazăde produse și servicii care să satisfacă cerințele sistemului alimentar, în timp ce păstrează resursele și asigură sustenabilitatea pe termen lung a terenurilor lor. Prin urmare, în acest an fermierii din România au folosit predominant Lumiposa^® 625, un insecticid formulat ca tratament al semințelor de rapiță, care oferă un control excelent asupra insectelor, protejând tinerele plăntuțe. Pentru protejarea culturilor de cereale, fermierii au preferat să folosească Verben^TM, cel mai nou și puternic fungicid al Corteva Agriscience, special dezvoltat și lansat în 2022 pentru a proteja cerealele încă de la primul tratament în primăvară. Fermierii au remarcat efectul lui Verben^TM asupra acestor culturi datorită efectului său de lungă durată împotriva ruginei și a făinării la cerealele păioase.

Anul 2023 a adus o perioadă de instabilitate atmosferică în timpul verii, care s-a suprapus peste cea mai importantă perioadă a formării și dezvoltării viței-de-vie, faza de înflorire, și tot mai mulți fermieri aleg Zorvec™ Zelavin^® Bria pentru a-și proteja culturile de viță-de-vie. Prin administrarea preventivă a lui Zorvec™ Zelavin® Bria, într-un bloc de două aplicații consecutive, realizate la intervale de zece zile, primul tratament la începutul înfloririi, urmat de al doilea tratament la sfârșitul înfloririi, s-a obținut un control eficient al manei la vița-de-vie. De asemenea, Laser^TM 240 SC este un insectid biologic care a ajutat fermierii ce activează în segmentul horticol să își protejeze culturile de insecte (Lepidoptere, Diptere si Coleoptere) fară să fie îngrijorați de rezidualitate sau de impactul asupra insectelor benefice.

Activitățile desfășurate în peisajul agricol pentru 2023 influențează în mod semnificativ disponibilitatea și calitatea alimentelor pe piețele din România. Aceste alimente servesc ca o resursă vitală în promovarea bunăstării comunităților noastre, iar Corteva se dedică îmbunătățirii agriculturii prin echiparea fermierilor români cu resursele necesare pentru a combate insecuritatea alimentară, susținându-i în atingerea unei productivități și durabilități de lungă durată în fiecare an.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Crop Protection Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agritechnica 2023 revine după patru ani. Târgul internațional dedicat tehnicii agricole are loc în perioada 12 noiembrie - 18 noiembrie 2023, în Germania, la Hanovra și reunește principalii jucători ai industriei la nivel mondial. Și-au anunțat prezența peste 2.400 de expozanți din 53 de țări.

Printre liderii tehnicii agricole mondiale se numără și BKT, producătorul multinațional de anvelope Off-Highway, care, de peste 30 de ani, reușește să combine fiabilitatea, inovația și înalta performanță într-una dintre cele mai largi game de produse concepute pentru a satisface toate tipurile de aplicații: de la operațiunile agricole la cele industriale, precum și pentru industria construcțiilor, cea a mineritului și cea extractivă.

În conformitate cu tema „Home of farming pioneers”, aleasă de Agritechnica pentru ediția din acest an, BKT se va concentra pe sustenabilitate și inovație, două valori esențiale ale proiectelor care vor reprezenta viitorul agriculturii. La standul BKT, participanții vor putea lua parte la activități de creare a legăturilor de afaceri, la experiențe digitale, la spectacole de fotbal, precum și la un program bogat de evenimente, începând cu tradiționala și mult așteptata distribuire gratuită a peste 30 de mii de mingi de fotbal.

În centrul atenției, cele mai recente inovații

Printre vedetele zonei expoziționale se vor număra produse anunțate recent, precum AGRIMAXFACTOR, seria 70 pentru tractoare, care a fost lansată în urmă cu doar câteva luni și proiectată pentru a satisface nevoile transportului rutier și ale operațiunilor de cultivare a solului. Această anvelopă combină tehnologia cu designul estetic, asigurând standarde înalte de fiabilitate și o manevrabilitate excelentă. Cu AGRIMAXFACTOR ca parte a gamei E-Ready, BKT își continuă angajamentul față de mobilitatea electrică, cu obiectivul viitor de a implementa tehnologia pentru a îmbunătăți performanța produselor, anticipând astfel nevoile pieței.

Dintre noile anvelope agricole, compania va prezenta și RIDEMAX FL 615 și FL 695, prima fiind adecvată pentru roțile cu rulare liberă ale remorcilor, cisternelor și mașinile de împrăștiat agricole, în timp ce a doua a fost concepută special pentru remorcile din cadrul operațiunilor agricole de transport, precum și pentru cele din cadrul activităților de construcții. Datorită carcasei sale robuste, anvelopa este capabilă să mențină stabilitatea în toate condițiile.

„Astăzi trebuie să facem față provocărilor din ce în ce mai complexe impuse de producția agricolă globală. Pentru BKT, Agritechnica este o oportunitate de a interacționa cu cei mai importați lideri din industrie la nivel mondial și de a explora care va fi viitoarea formă a agriculturii, precum și o ocazie de a împărtăși inovațiile tehnologice care caracterizează produsele noastre. De la început, misiunea noastră a fost să înțelegem și să satisfacem nevoile în ceea ce privește dezvoltarea și evoluția producătorilor de echipamente originale, a partenerilor, precum și a utilizatorilor finali, pe care îi așteptăm cu nerăbdare să le urăm bun venit la standul nostru pentru experiențe memorabile”, transmite Lucia Salmaso, director executiv BKT Europe.

La Agritechnica 2023, în centrul atenției vor fi cele mai recente inovații de la BKT. În primul rând, o nouă anvelopă radială pentru exploatări forestiere, concepută pentru tractoare, apoi un nou model de anvelopă convențională pentru exploatări forestiere, care va îmbogăți gama pentru exploatări forestiere a companiei. Vizitatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a previzualiza o anvelopă inovatoare pentru remorci agricole, care prezintă o stabilitate laterală înaltă, precum și o rezistență redusă la rulare datorită designului închis al benzii de rulare și structurii radiale în întregime din oțel. Anvelopa asigură performanțe excepționale de flotație și tracțiune pe suprafețe moi.

De asemenea, printre noutăți există șenile din cauciuc cu o dimensiune nouă, care au fost lansate recent și atrag deja un interes deosebit din partea producătorilor de accesorii și a celor de echipamente originale.

BKT își așteaptă vizitatorii la Agritechnica, Hanovra, 12–18 noiembrie 2023, la standul A36 din Hala 7.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!