Ministerul Agriculturii anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători de legume un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. „Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători. Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator, se poate trece la completarea anunțului.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal care, în această perioadă, trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, arată ministrul Adrian Oros.

În această perioadă, fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii noului coronavirus, având în vedere că a început campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie continuă îngrijirea animalelor. Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă transmite că fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru o perioadă, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

Dacă, în sănătate, sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură, fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. „Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol, să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. „Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

La Agroserv Măriuța, izolarea angajaților în fermă

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță, exploatația fiind în județele Călărași și Ialomița. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară, iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de ferma vegetală și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în fermă, masă, spații de odihnă și igienizare. „Suntem ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și, din acest motiv, au intrat cu toții în izolare. Avem foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole și am luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție și prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri”, ne-a spus Nicușor Șerban.

Măsuri de siguranță și în ferma Banat Agri Group

În vestul țării, Georg Bardeau, administratorul fermei Banat Agri Group, pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă, însă nu intră în fermă. De la începutul acestei săptămâni, din 16 martie 2020, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă și care sunt implicați în lucrările agricole. „Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate. Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți, știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă”, a arătat Georg Bardeau. El a adăugat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

Containere pentru angajați, într-o fermă din județul Călărași

Ciprian Olteanu, administrator al fermelor Algap și Casa Agro, din județul Călărași, a adoptat și el soluția de izolare în fermă a operatorilor implicați în lucrările agricole din această perioadă. „Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, am comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie să fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică”, a specificat Ciprian Olteanu.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante, în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Sondajele ultimilor ani arată că piața echipamentelor agricole second hand din România își păstrează tendința ascendentă. Este, fără îndoială, o piață în continuă dezvoltare, care are din ce în ce mai mult de oferit, dorința de „înnoire” a parcului de tractoare, combine și alte mașini agricole fiind tot mai vizibilă în rândul tuturor fermierilor.

Jucătorii de pe piața echipamentelor agricole second hand au înregistrat un număr mai mare de cereri, însoțite însă de așteptări mai mari în ceea ce privește performanța produselor și serviciile post-vânzare. „Dacă facem o comparație brută, statistică, pe utilaje la mâna a doua am înregistrat creștere în ultimii ani, în fiecare an cu aproximativ 10-15%. Există tendința ca orice vânzare să vină la pachet cu o cumpărare. De exemplu, în grupul Schröder, firma-mamă din Germania, sunt foarte puține afaceri doar cu vânzare. Majoritatea sunt însoțite de cumpărarea unui produs second hand. Acesta e trendul viitorului – buy-back-ul să fie prezent la toate tranzacțiile și atunci, automat, parcul și numărul de utilaje va crește”, arată Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul companiei Mewi.

Scopul serviciului buy-back la Mewi este de a impulsiona piața și de a veni în sprijinul fermierilor. „Nu ne dorim să ținem prea mult pe stoc produsele achiziționate prin buy-back, iar principalul obiectiv e să nu pierdem bani. Prin urmare, nu vrem să câștigăm foarte mult, ci să nu pierdem”, a adăugat Adrian Tănasie.

Marca și prețul, criterii importante

În ceea ce privește cumpărătorii de echipamente agricole second hand, reprezentantul Mewi spune că nu există neapărat un profil clar definit. Fermierii optează pentru achiziționarea utilajelor de ocazie atunci când nu dispun de o sumă foarte mare de bani și au încredere în compania de la care cumpără. În principal, este vorba de fermierii mai mici.

Atunci când vorbim de preferințe, criteriile de alegere sunt subiective. Fermierii români sunt, în general, atașați de o anumită marcă. „Dacă unui client îi place o marcă, vine pentru a cumpăra exact acel produs. Deși încercăm să îi facem și alte propuneri, de multe ori nu reușim să îi schimbăm optica. Nu este interesat de alte produse, nu te ascultă, nu acceptă”, ne-a spus Adrian Tănasie. Apoi intervin alte câteva aspecte, dintre care probabil cel mai important este prețul. Cumpărătorii români caută prețul cel mai mic, fără a omite însă alte aspecte importante cum ar fi anul de fabricație și orele de funcționare. Se caută echipamente cât mai noi și cu ore de funcționare cât mai puține.

Cerințele nu sunt deloc puține, iar companiile fac uneori eforturi pentru a-și păstra poziția în piață și pentru a-și mulțumi pe deplin clienții. „Percepția clienților din România e diferită de, să spunem, cea a clienților din Germania. Fermierii germani sunt obișnuiți să meargă, să vadă utilajul și starea în care este acesta. Negociază niște reparații, după care își asumă cumpărarea. La noi, clienții au altă abordare. Ei cred că, dacă îl cumpără de la o reprezentanță, utilajul e perfect. Și atunci, foarte mulți au diverse cerințe după vânzare. Un client avizat, de oriunde din Europa, nu pune așa problema. Odată ce a ieșit cu produsul din curte, de unde l-a cumpărat, nu mai vine cu solicitări ulterioare. La noi încă există „lupta” asta și multe discuții după vânzare. Sigur, mai lăsăm și noi de la noi, dar nu chiar tot, pentru că atunci pierdem bani. Aceasta este poate cea mai dificilă etapă”, precizează reprezentantul Mewi.

Cele mai multe cereri înregistrate sunt pentru tractoare de putere medie, între 150 CP și 200 CP, combine și apoi alte utilaje agricole.

Avantaje pentru fermieri, ratele și garanția

Achiziția oricărui produs trebuie să aducă, în primul rând, avantaje clientului. Un beneficiu oferit de Mewi este vânzarea în rate. „Unul dintre avantajele clienților care vor să cumpere utilaje de ocazie este acela că vindem și în rate. Desigur, există câteva condiții care trebuie îndeplinite. De asemenea, nu vindem ca o societate de leasing, ci e mai degrabă un fel de ajutor, pe o perioadă de un an, un an și jumătate. De pildă, dacă un fermier ne spune că vrea să cumpere un anumit tractor, dar nu dispune momentan de suma necesară, îi putem propune să ne dea un avans, o rată anul acesta și două anul viitor”, punctează Adrian Tănasie.

Totodată, există loc de negociere, astfel încât clientul să fie mulțumit. Astfel, unul dintre principalele puncte forte ale Mewi este încrederea pe care clienții au dobândit-o în companie de-a lungul timpului. „Oamenii care știu sau au auzit despre noi ne caută. Vor să cumpere de la noi pentru că au încredere. Există un istoric pozitiv, pentru că niciodată nu întoarcem spatele fermierilor și le ascultăm dorințele și cerințele chiar și după livrare. Facem de multe ori compromisuri, în funcție de situație și de cum este pusă problema. Mai ales dacă vorbim de clienți fideli, cu care colaborăm de multă vreme. Chiar dacă pe moment, din punct de vedere financiar, pierzi, câștigi la următoarea vânzare. Încercăm să nu fim rigizi, ci cât mai maleabili”, afirmă managerul utilaje rulate - Mewi, care a arătat un alt detaliu deloc de neglijat, garanția produselor. „Toate utilajele la mâna a doua care pleacă de la noi sunt însoțite de garanție”, a punctat Adrian Tănasie.

Prognoze și strategii pentru 2020

Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul Mewi: „Trendul va fi în continuare ascendent, trebuie doar să ținem pasul, să păstrăm echilibrul între achizițiile făcute și vânzările realizate”. Astfel, Mewi își propune să dezvolte și mai mult departamentul dedicat, cu reprezentanți în fiecare dintre filialele din țară.

Din strategia de promovare a produselor nu poate lipsi mediul online, în care compania este prezentă pe mai multe platforme și plănuiește să-și extindă și mai mult prezența, aceasta oferind o mai mare vizibilitate internațională, lucru confirmat de tranzacțiile încheiate în Europa și în afara granițelor UE, în țări precum Irak, Moldova sau pe piața din Asia.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Proiectul de hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020 este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii. Cetățenii, organizațiile profesionale și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Proiectul este în dezbatere publică din data de 31 ianuarie 2020.

Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a declarat, într-o emisiune a postului Agro TV, că programul prin care se subvenționează roșiile obținute în spații protejate va continua și în acest an, la fel ca programul prin care se subvenționează usturoiul. Totodată, oficialul MADR a afirmat că, în urma unor analize și în funcție de banii disponibili în bugetul statului, se are în vedere și subvenționarea altor legume. „Avem 39.477.000 de euro pentru extrasezonul din prima decadă, deci Programul Tomata în spații protejate va continua. Mai trebuie aduse câteva îmbunătățiri actului normativ care se află în dezbatere publică. Am instituit și un registru de tratamente fitosanitare, am stabilit ca inspecția să se facă la rodire și la comercializare, sunt câteva chestiuni de ordin tehnic pe care le-am primit din teritoriu, de la fermieri. Vom face o analiză pe cei trei ani și vom vedea ce a adus bun acest program și cum putem să-l îmbunătățim. Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu mai acordăm ajutor financiar unei singure categorii, ar trebui să sprijinim toate legumele obținute în spații protejate și să-i încurajăm pe fermieri să se asocieze, să-și ambaleze, să-și sorteze marfa și să ajungă la consumator”, a arătat Emil Dumitru, la Agro TV.

Un singur ciclu de producție subvenționat și criterii de eligibilitate în plus

Sprijinul pentru producția de tomate cultivate în spații protejate este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, ceea ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

În anul 2020, sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Prezentul proiect de act normativ, pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis în Programul Tomata, prevede suma totală de maximum 39.477.000 de euro, reprezentând 187.500.000 de lei, și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.

În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare subvenționării roșiilor, se constată depășirea sumei maxime prevăzute pentru acest ajutor de minimis, valoarea care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Pentru obținerea sprijinului, cultivatorii înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate au obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, documente justificative (bon fiscal/factură/filele din carnetul de comercializare) care să ateste valorificarea producției de tomate obținută din spațiile protejate, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.

Potrivit proiectului de act normativ, schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în anul 2020, pentru producția de tomate cultivate în spații protejate, iar pentru a primi subvenția, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a). Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, în timpul derulării programului, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ....., Direcția pentru Agricultură a Județului .........../Municipiului București”;

b). Să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp;

c). Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii;

d). Să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, conform unui model prevăzut în anexa actului normativ, completat începând cu data înființării culturii;

e) Să facă dovada producției realizate prin documente justificative care să ateste comercializarea producției.

De reținut, valorificarea producției de tomate trebuie făcută până la data de 31 mai, inclusiv.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” de la Deta își ia în serios rolul de promotor local și se implică activ în dezvoltarea comunității locale. GAL-ul funcționează în două județe, Timiș și Caraș-Severin, și are în componență două orașe și 17 comune.

În 2019, au fost semnate 11 proiecte, însumând peste un milion de euro, bani destinați tinerilor fermieri pentru finanțarea unor proiecte ale administrațiilor locale, dar și pentru activități non-agricole dezvoltate în mediul rural, ne-a spus Ioan Iovan, vicepreședintele Grupului de Acțiune Locală Asociația Timiș Torontal Bârzava. „La Banloc avem un proiect prin care un fost bloc al IAS-ului a fost modernizat și au fost create spații de cazare. O să mă întrebați ce relevanță turistică are comuna Banloc. Ei bine, dacă Deta, ca oraș, nu este pe lista localităților turistice din România, Banlocul este. Și din punctul meu de vedere chiar un loc meritat, pentru că acolo este Mănăstirea de la Partoș, una dintre cele mai importante destinații de pelerinaj religios din Vestul României. Am mai reușit să finanțăm două ateliere de tâmplărie la Birda și la Giera, o activitate meșteșugărească la Deta, la Doclin, în Caraș-Severin, avem o vopsitorie auto și o fierărie, un atelier auto avem și la Gătaia. De asemenea, suntem cu două proiecte în evaluare, este vorba despre o frizerie și un atelier de costume populare bulgărești la Breștea”, a precizat reprezentantul GAL.

Valentin Buzaș, de la Birda, a fost pe vremuri angajat al fabricii de mobilă de la Deta. S-a format ca meșter tâmplar la școala profesională din micuțul oraș timișean. Din păcate, fabrica s-a închis, iar școala s-a desființat. Valentin a fost nevoit să se recalifice și a devenit șofer de TIR. Din 2016 s-a întors acasă și prin intermediul GAL-ului a reușit să-și achiziționeze agregatele necesare și a revenit la prima dragoste. Acum are acasă un atelier în care face mobilă, este propriul șef, iar comenzile curg gârlă. „Am  rămas surprins de cât de repede au mers lucrurile. Proiectul l-am implementat în 2018. Utilajele au costat 20.000 de euro. Am luat un abricht, o mașină de rindeluit la grosime, o freză și un circular de formatizat. Urmează să mai achiziționez o presă pentru îmbinat panouri și o mașină de șlefuit”. Dacă afacerea va merge bine, Valentin Buzaș este decis să se dezvolte în continuare. „Urmează să construiesc o hală nouă și să achiziționez utilaje în continuare. Mai am nevoie de o instalație de exhaustare, mai am în plan și un uscător, iar visul meu este să achiziționez o mașină cu comandă numerică. Vom vedea. Important este că sunt acasă lângă familie”, ne-a zis mândru meșterul de la Deta.

Cooperativa agricolă, vitală pentru succesul legumicultorilor

Mâna de ajutor a oamenilor de la GAL s-a cunoscut și la înființarea unei cooperative a producătorilor de legume din zona Deta, pe care oamenii o cunosc acum sub numele de „Grădina bănățeană”. Radu Ghilezan din satul Mănăstire al comunei Birda (Timiș) consideră această formă asociativă vitală pentru succesul afacerii sale de familie în legumicultură. „Mergem împreună pe piața din zonă. Din fericire, sunt 40 – 50 de magazine sătești care încă funcționează și am reușit anul acesta să valorificăm cantități mari de legume. Pentru primul an de funcționare, cred ca a fost bine. De la anul, lucrurile s-ar putea schimba, pentru că prin intermediul cooperativei am reușit să stabilim contacte cu lanțul de magazine Profi. Ei își doresc să semnăm un contract-cadru prin care să le livrăm diverse sortimente de legume în cantități destul de mari. Acest lucru ne obligă pe noi, cei din cooperativă, să ne specializăm pe doar câteva culturi. Nu mai  putem produce fiecare de toate. Eu, de exemplu, aș dori să mă specializez pe cultura de tomate, un alt coleg, pe varză, un altul, pe cartofi, în așa fel încât fiecare să stăpânească perfect două-trei culturi. În felul acesta, câștigăm timp și o calitate uniformă”, a arătat legumicultorul.

Planurile Grupului de Acțiune Locală „Timiș Torontal Bârzava” nu se opresc aici. Alte două cooperative agricole sunt pe cale să ia ființă.

De la momentul înființării (anul 2011) și până acum, Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” a reușit să sprijine și să implementeze peste o sută de proiecte, în valoare totală de peste cinci milioane de euro. GAL-ul are în componență orașele Deta și Gătaia, precum și comunele Banloc, Birda, Berzovia, Denta, Doclin, Forotic, Foeni, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Pădureni, Moravița, Măureni, Voiteg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

În vestul României, pentru prima dată, au fost omologați patru hibrizi și un soi de tomate, construite pe populațiile locale de roșii cu gust și rezistență la boli. Este o premieră pentru cercetarea legumicolă bănățeană, pentru că sunt primii hibrizi care primesc recunoașterea oficială din partea Institutului de Stat pentru Testarea Soiurilor.

Munca de cercetare a echipei coordonate de prof. univ. dr. Radu Liviu Șumălan, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”, din Timișoara, ajunge la primele rezultate concrete după aproape șapte ani de muncă. „Sunt deja patru hibrizi omologați, care-au primit acordul de omologare din partea comisiei ISTIS. De asemenea, avem și un soi omologat care provine dintr-o populație locală de Rudna. Hibrizii omologați au denumiri care, am spus noi, ne reprezintă. Unul dintre ei este USAB, pentru că a fost creat la Universitatea de Științe Agricole a Banatului, cel de-al doilea hibrid se numește SORADA, sunt inițiale de la creatori, al treilea se numește BANATO, de la numele echipei de lucru Banat Tomato, iar cel de-al patrulea hibrid se numește MIRUNA. Soiul nou-creat am încercat să-l numim ROSE MARI, pentru că face niște roșii foarte mari de culoare rozacee, dar pentru că nu am putut să-i dăm acest nume, l-am numit NEI”, a precizat profesorul Radu Liviu Șumălan.

Noii hibrizi nu se pretează neapărat pentru cultura intensivă însă, prin gustul veritabil de roșii, răspund perfect nevoilor din gospodăriile familiale. „Roșiile, în Banat, au avut dintotdeauna gust, noi doar încercăm să punem în valoare acest gust. Hibrizii noștri sunt productivi, un aspect foarte important, care arată nivelul de sustenabilitate economică a fermei legumicole. Până la urmă, oricât de intensivă sau de tradițională ar fi exploatația, ea trebuie să fie eficientă. Recunosc însă că nu am urmărit acest lucru în mod special, pentru că ne-au interesat cu precădere gustul și rezistența la boli. Cu cât efectuăm mai puține tratamente, cu atât mai mult reducem costurile de producție. Dacă nu este nevoie de îngrășăminte chimice și merge foarte bine cu îngrășăminte organice, pe ceea ce putem să producem în propria gospodărie, mraniță sau chiar compost, evident scad și cheltuielile pe care le avem cu această cultură”, a punctat Radu Liviu Șumălan. Hibrizii creați la USAMVB Timișoara nu sunt precum cei din supermarketuri, nu pot fi păstrați mult, pentru că s-a mers pe conceptul „din gospodărie direct în farfurie”. În aceste condiții, creatorii au ales calea producției tradiționale care, din punctul lor de vedere, înseamnă un produs mai sănătos și mai gustos. „Vrem să dezvoltăm în continuare acest concept de producere a tomatelor în stil tradițional, așa cum produceau odinioară bunicii noștri, pentru că ne dorim ca, în acest fel, să susținem ferma de familie. Vrem ca roșiile care se recoltează dimineață, seara să ajungă în farfuria consumatorilor. Timișoara este un oraș cu un potențial de consum extraordinar, iar în jurul orașului există zone rurale în care acești hibrizi se pot cultiva în sistem tradițional. Mi-aș dori ca, în acest fel, să ne rupem puțin de dependența de supermarketuri și să ne întoarcem privirea spre producătorul tradițional”, a adăugat profesorul.

Munca în domeniul hibridării și al creării de noi soiuri continuă

În momentul de față, Universitatea bănățeană produce răsaduri într-un număr limitat, pe care le pune la dispoziția legumicultorilor în mod gratuit, pentru testări. De anul viitor însă, cultivatorii vor avea la dispoziție semințe ambalate și etichetate în cantități suficiente. „Am început prin a promova acești hibrizi, oferindu-i gratis, oferim sămânță gratis, oferim răsaduri gratis. Evident, am așteptat momentul omologării. De-acum înainte, ne vom gândi și la partea de business și, în anul următor, cu siguranță, vom avea sămânță comercială ambalată, etichetată și autentificată produsă în cadrul Universității noastre. Se știe că un kilogram de sămânță de roșii costă în jur de 20.000 de euro, iar noi am putea să producem, fără probleme, 4-5 kilograme de sămânță din fiecare hibrid”, a arătat profesorul Șumălan.

Munca de cercetare în domeniul hibridării și creării de noi soiuri de tomate nu se oprește aici, promit cercetătorii bănățeni, care au în stadiu avansat de testare și alți hibrizi, la ora actuală lucrând la producerea unui nou hibrid, obținut prin încrucișarea unei populații locale din Banat și o roșie neagră, la care se dorește un gust foarte bine echilibrat, între aciditatea soiurilor negre și dulceața soiurilor locale. „Este un hibrid productiv care a luat cea mai mare notă la degustarea pe care am organizat-o anul trecut și care în scurt timp va primi și el omologarea oficială”, a adăugat Radu Liviu Șumălan.

Proiectul Banat Tomato a fost demarat încă din anul 2012, din dorința de a salva și potența soiurile de roșii din Banat. În tot acest timp, au fost strânse peste 300 de soiuri de tomate, din peste o sută de sate din județele Timiș, Arad și Bihor, alcătuindu-se astfel prima Bancă de gene de roșii din Banat, care mai apoi a stat la baza creării noilor hibrizi de tomate.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 aprilie 2019

Cooperativa, ca formă de organizare, devine tot mai interesantă pentru micii producători, care văd în ea rezolvarea problemelor de piață, din ce în ce mai complicate, care i-a scos deja din joc pe mulți dintre ei. Până la sfârșitul anului 2019, a fost gata documentația necesară înființării Cooperativei Agricole „Bunătăți locale”, urmând ca ea să devină funcțională din anul 2020.

În județul Arad, cinci producători de legume și fructe înființează acum cooperativa „Bunătăți locale”, prin intermediul căreia speră să producă mai mult și mai bine. Oana Sidor, producător de legume de la Pecica, și-a asumat rolul de președinte al cooperativei și motivează demersul astfel: „Am hotărât să înființăm cooperativa agricolă din cauza faptului că nu am reușit să găsim o desfacere așa cum am fi dorit pentru produsele noastre. Suntem fermieri mici toți membrii cooperativei. Producem cantități medii, spunem noi, adică nu producem zeci sau sute de tone, ca să putem încheia contracte cu supermarketurile, și nici cantități mici, pe care să le putem vinde în două zile pe săptămână la piață. Am considerat că, laolaltă, vom produce suficient de mult ca să putem vinde la magazine mai mari. De asemenea, vrem să achiziționăm utilajele necesare prin care să și procesăm legumele și fructele. Ne-am propus să ieșim cu suc de tomate, bulion, gem, sucuri naturale, dar și cu alte preparate specifice zonei noastre. Vom încerca să le atestăm ca produse tradiționale. Vom da astfel plusvaloare produselor noastre, care sunt produse cu un grad mare de perisabilitate. Pe partea asta de produs local – tradițional, trendul este ascendent și ne vom găsi nișe destule pe piață. Poți să vinzi online, iar în Arad există un supermarket care colaborează cu producătorii locali”.

Înființarea unei cooperative nu este chiar o treabă ușoară, însă cei cinci producători arădeni beneficiază de asistența Grupului de Acțiune Locală Lunca Mureșului de Jos, cu sediul în localitatea arădeană Pecica. Pentru ei, activitățile din legumicultură și pomicultură sunt singurele aducătoare de venit, spune Oana Sidor, și în plus sunt deja convinși de avantajele asocierii. „Dacă am pornit pe drumul ăsta, trebuie să mergem înainte. Iar pentru noi, asta este singura sursă de venit, așa că, odată ce te-ai apucat de o treabă, trebuie să o duci până la capăt. Prin intermediul cooperativei, vom putea achiziționa utilaje pe care de unul singur nu ni le permitem. Le putem folosi apoi în comun. Nici nu cred că este rentabil pentru un mic fermier să achiziționeze utilaje de zeci de mii de euro. În plus, apartenența la o cooperativă te scutește de plata impozitului pe terenuri, ești scutit de impozitul pe profit, deci sunt o serie de avantaje de care suntem conștienți cu toții”, a punctat Oana Sidor, președintele Cooperativei „Bunătăți locale”.

Planuri mari și realizabile curând, depozitare și procesare

Toni Covaci, de la Dorobanți, face legumicultură încă dinainte de 1989. Chiar dacă face parte din „garda veche”, a realizat că doar prin cooperativă poate să rămână pe piață. Speră ca astfel să dea un restart afacerii sale cu legume și să-l aducă acasă și pe băiatul lui, care a fost nevoit să se reprofileze și să-și caute rostul în altă parte, pe alte meleaguri. „Noi vindem angro la Obor, în Arad. Am putut vinde, dar mai bine era să dăm de-acasă sau să predăm undeva producția. Și să facem treabă acasă, și să vindem – nu putem să stăm toată ziua în piață. La angro mergem dimineață, vindem repede și venim acasă la treabă. Parcă de la un an la altul vindem tot mai greu, vine multă marfă și din străinătate și ne obligă să scădem prețul chiar și sub cel de producție. De aceea cred că prin asociere vom putea să ne facem noi o mică unitate de procesare și, eventual, să mai putem cumpăra utilaje care să ne ajute la lucru, altfel nu vom putea să mai ținem pasul. Și băiatul a fost cu noi în agricultură, dar a văzut că nu se câștigă destul și s-a făcut șofer. Dar, dacă va merge bine pe viitor, s-ar putea întoarce lângă noi”, ne-a spus micul legumicultor de la Dorobanți.

Marian Rotaru este singurul producător de fructe dintre cei cinci membri ai cooperativei. A constatat că dacă nu ar fi găsit o soluție și să-și transforme fructele în suc, ar fi rămas cu ele pe stoc. Aceeași experiență a avut-o și cu tomatele de câmp, pe care a reușit, într-un final, să le proceseze la Sibiu. Aceste experiențe l-au convins că soluția cooperativei e cea mai bună. „Cu șansă, am vândut roșiile în proporție de 70% la o firmă de procesare din Sibiu. Am avut roșii de câmp de un hectar. Așa am realizat cât de importantă este procesarea și ne-am decis să creăm cooperativa. Am făcut niște calcule și am constatat că e mult mai bine dacă procesăm. De exemplu, merele le vând la poarta fermei cu un leu pe kilogram, în timp ce transformate în suc, înseamnă mai bine de 3 lei pe kilogram”, arată Marian Rotaru.

Există deja spațiul necesar pentru viitorul depozit al Cooperativei „Bunătăți locale”, care va avea în jur de 500 de metri pătrați, dar și locul în care va funcționa linia de procesare există în comuna Dorobanți.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 decembrie 2019

La cei aproape 64 de ani ai săi, din care 36 dedicați agriculturii, deținătorul Meritului Agricol în Grad de Cavaler, Petre Grigore, administratorul SC Simongrig SRL, vede cu ochi buni numirea pesedistului Petre Daea în fruntea Ministerului Agriculturii și afirmă despre el că este „un om serios”, unul care „a îmbătrânit în agricultura românească”.

„Eu fac parte dintr-o asociație profesională care a avut mereu îndrăzneala să pună miniștrilor în față realitățile agriculturii românești. (...) Îl cunosc pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea). Dumnealui este un om serios, este un om care va rezolva multe lucruri pentru agricultori. Ascultând și văzând programul pe care și l-a propus, cred că va fi un lucru bun, știindu-l un om serios, un om care a îmbătrânit în agricultura românească”, a precizat într-o declarație radiofonică fermierul gălățean.

În altă ordine de idei, el a mai adăugat că 2016 a fost un an dificil pentru sectorul agricol din cauza extremelor (precipitații abundente și secetă), precum și că a fost nevoit să „împingă” arăturile astfel încât să le termine abia cu câteva zile înainte de Crăciunului anului trecut, cu prețul deteriorării utilajelor și consumului mare de carburant.

„2016 a fost un an greu, dificil, din cauza condițiilor meteo – în primăvară ploi multe, urmate de o secetă cruntă, iar în toamnă niște pe ploi pe care, de când lucrez în agricultură, nu au mai fost. A plouat în jur de 400 de litri în 40 de zile, ceea ce înseamnă o medie de 10 litri pe metrul pătrat. N-am putut semăna, nu mai vorbesc în timp optim, efectiv nu am putut însămânța. Am semănat doar vreo 30 la sută din suprafața cu păioase și, de abia cu câteva zile înainte de Crăciun, am reușit să terminăm arăturile cu consum foarte mare de motorină, cu implemente rupte, folosind chiar utilaje cu șenile pentru a nu intra în iarnă cu terenul nearat”, a mai adăugat inginerul gălățean.

Chiar dacă anul trecut a fost unul dificil pentru el, cultura rădăcinoaselor a fost una de succes, mici probleme fiind înregistrate doar la cultura cepei și la recoltat.

„Anul acesta a fost un an relativ greu, însă producțiile au fost destul de bune. Rezultate mai slabe le-am avut la ceapă, în schimb la celelalte culturi (rădăcinoase) rezultatele au fost destul de bune. Condițiile de recoltare au fost precare”, a adăugat Grigore.

Pățaniile cu retailerii – nu a promovat testul morcovului

Chiar dacă Grigore admite cu jumătate de gură că a constatat o deschidere a rețelelor de mari magazine față de producătorii români, nu mai devreme de finele anului trecut el recunoștea că pierdea o mică avere pe un audit menit să-i ofere acces liber la rafturile unui retailer cunoscut.

În plus, producătorul agricol afirmă că livrează marfă către două rețele de mari magazine, iar alte două „îl curtează”.

„Întotdeauna am clamat că nu ne-am înțeles cu retailerii; este problema noastră. Nici acum nu suntem într-o situație grozavă. Însă, am observat la dumnealor o deschidere. Este un lucru. Este serioasă treaba. (...) Noi avem contracte cu vreo doi retaileri și ne mai curtează vreo doi. Rolurile s-au schimbat întrucâtva. Dacă până acum am mers la ei și i-am sâcât la cap, am căutat să lucrăm cu ei și n-am reușit așa cum am fi vrut noi. Ei, acum, rolurile s-au schimbat un pic și sperăm într-o colaborare normală, firească, ca să putem da românilor marfă din propria țară. Acolo unde nu putem da noi să se facă și import”, a adăugat el.

Concret, într-o conferință de specialitate care a avut loc nu demult, Petre Grigore mărturisea că a plătit aproximativ 8.000 de euro cu câțiva ani în urmă pe un audit care a durat mai bine de patru luni, efort realizat în vederea accesării unui rețele de retail cu expansiune fantastică în zonele urbane. Acțiunea s-a dovedit la final a fi una zadarnică, de vreme ce nu a promovat testul „morcovului”.

„S-a luat o probă de morcovi, s-a dus în Bulgaria, s-au facut analize și constatarea a arătat că există ușoare urme de DDT, un insecticid care a fost folosit acum vreo 70 de ani. De unde a apărut, Dumnezeu știe”, afirma Grigore în cadrul unei conferințe de specialitate.

Din acest motiv, negocierile cu retailerul au căzut, iar legumicultorul din Galați, care cultivă aproximativ 150 hectare de legume, s-a trezit și fără bani, si în afara rafturilor retailerului.

Gălățeanul se laudă că a reușit să pună bazele funcționale ale unui grup de producători și să construiască depozite care îndeplinesc condițiile ideale pentru păstrarea legumelor și fructelor, în condițiile în care, în cadrul grupului de producători, laolaltă dețin și o fermă de pomicultură.

„Putem asigura necesarul de legume și fructe pe perioada sfârșitului de toamnă, iarna și începutul primăverii. La noi, aici, am reușit să utilăm acest depozit și cu niște linii de sortare/ambalare - sunt vreo trei linii - una pentru legumele care se spală, una pentru cele care nu se spală (ceapă și cartofi)”, a mai afirmat inginerul.

Nu în ultimul rând, Grigore a mai declarat că, la sfârșitul lui 2016, grupul de producători pe care îl conduce a reușit să pună în funcțiune o linie pentru sortarea fructelor și ambalarea lor în tăvițe, în caserole și pungi, respectiv pentru sortarea merelor pe dimensiuni, pe culori, calități și soiuri.

Fermierul gălățean și-a început cariera ca șef de fermă la IAS Ivești, iar la IAS Șendreni a ajuns director tehnic, iar din 2005 și până în 2008, acesta a fost director al DADR Galați.