Zeci de inspectori din cadrul Direcției Generale a Vămilor și al Direcției Regionale Vamale București desfășoară o acțiune de verificare în Piața de Gros Pucheni, în contextul intensificării importurilor și achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, potrivit ANAF.

Obiectivele acțiunii sunt supravegherea și controlul comercianților în vederea identificării și sancționării fraudelor vamale și fiscale, verificarea calității și siguranței legumelor și fructelor comercializate, controlul actelor de proveniență a acestora.

Operațiunea Direcției Generale a Vămilor beneficiază de suportul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al Jandarmeriei Române.

Acțiunile inspectorilor vamali, de verificare și monitorizare a piețelor și a altor spații de desfacere a legumelor și fructelor, vor continua.

ANAF a anunțat că demarează la nivel național acțiunea „Demetra”, în cadrul căreia verifică integral circuitele de comercializare a legumelor și fructelor. Din dispoziția ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, și a președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achizițiile intracomunitare și importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei și rețelele de vânzare angro și en detail ale acestor produse.

Pentru prevenirea și combaterea fraudei fiscale și vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor și fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achizițiilor intracomunitare și a importurilor, corectitudinea actelor de proveniență și de însoțire a produselor, corespondența cu realitatea a facturilor, chitanțelor și bonurilor fiscale.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a avertizat, miercuri, 10 aprilie 2019, ANSVSA, Protecția Consumatorului, Oficiul Antifraudă și Autoritatea Națională a Vămilor că dacă nu implementează un sistem care să oprească importurile de legume și fructe „de contrabandă”, actualii angajați instituționali vor fi înlocuiți.

„Acum, în fața dv., le transmit un ultim avertisment celor de la Autoritatea Sanitară Veterinară, celor de la Protecția Consumatorului, Antifraudă și Vămi, dacă într-un timp foarte scurt nu vor reuși să realizeze un sistem prin care în România să nu mai intre marfă de contrabandă, mă refer în special la legume și fructe. Dacă nu vor fi în stare să analizeze fiecare fruct, legumă care intră în România, să nu mai intre ceva nesănătos, atunci mai bine să plece acasă sau de unde au venit. Trebuie să reușim să nu mai existe în România acest standard dublu. anume roșiile bune se păstrează pentru țările din Vest, iar în România vin roșii proaste și nesănătoase. E valabil pentru orice legumă, fruct care intră în această țară”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a mai afirmat că a vorbit cu reprezentanți ai hypermarketurilor privind controale pe lanțul de producție și procesare ale fructelor și legumelor și se întreba dacă este verificată calitatea transporturilor care ajung cu aceste produse în România.

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.

Anul acesta, cererea de seminţe şi răsaduri de legume din soiurile tradiţionale româneşti s-a majorat cu peste 20 la sută, a anunţat, miercuri, 13 februarie 2019, șefia Staţiunii de cercetări legumicole Buzău.

Astfel, unele dintre cele mai solicitate soiuri în acest an sunt tomatele „Inimă de bou” şi „Andrad”a, precum şi cele tip cherry „Flaviola”, recent omologate şi introduse în cultură.

Conform spuselor directorului Staţiunii de cercetări legumicole Buzău, Constantin Vlad, ca urmare a creșterii cererii, vor fi plantate răsaduri cu circa 20-30% mai multe, întrucât anul trecut nu s-a reuşit să se onoreze toate solicitările.

În aceeași ordine de idei, şeful laboratorului Genetică, ameliorare şi conservarea biodiversităţii, cercetătorul Costel Vânătoru, a precizat că, în 2019, se va înregistra un adevărat record de produse tradiţionale româneşti în pieţe şi supermarketuri.

„Pe de o parte, este meritul specialiştilor din cadrul ministerului de resort care au decis să acorde un punctaj superior la acordarea de subvenţii în cazul cultivării de soiuri româneşti, pe de altă parte, este meritul consumatorilor care refuză produsele din import, fără gustul şi aroma inconfundabile ale celor româneşti”, a conchis acesta, citat de presa centrală.

Specialiștii furnizorilor de material semincer din piață consideră că, din punctul de vedere al producătorului, cel mai important este ca soiul sa fie timpuriu și productiv. A fi primul pe piață înseamnă automat câștig mai mare, chiar dacă această prioritate nu coincide neapărat și cu așteptările calitative sau de gust ale consumatorului. Există însă o tendință tot mai accentuată de a consuma legume cu gust tradițional, de a ne hrăni cât mai sănătos.

În viziunea comercianților de inputuri cu filială în județul Maramureș, prezenți în fața fermierilor la o întrunire care a avut loc joi, 7 februarie 2019, o producţie bună de legume sau o cultură de plante tehnice, având un randament sporit, se poate obţine doar utilizând material semincer certificat, potrivit standardelor europene în domeniul agriculturii.

Cu ocazia evenimentului, directorul AgroCentrum județean, Mirela Vereş, a avut doar cuvinte de laudă cu privire la cele câteva sute de mici şi mari fermieri maramureșeni care utilizează deja seminţe certificate, fapt care duce la profitabilizare și la investiții anuale în noi suprafețe legumicole cultivate, ce denotă interesul acestora pentru recolte sporite.

„Secretul unor recolte reuşite, dar şi al unor culturi de durată şi de calitate, înseamnă utilizarea unor seminţe certificate, tratate, seminţe produse în marile centre din Europa, dar şi din România. Orice experiment propriu mergând pe ideea că vom utiliza seminţe din vechile culturi nu ar putea aduce un randament anual corespunzător. Cred, din experienţa celor peste 20 de ani, că folosirea seminţelor certificate asigură o recoltă bună, o cultură bună şi rezultate mulţumitoare pentru toate categoriile de fermieri. În judeţul Maramureş, avem câteva sute de mici şi mari fermieri care utilizează deja seminţe certificate, iar creşterea anuală a suprafeţelor legumicole cultivate arată interesul acestora pentru recolte sporite”, a spus Mirela Vereş.

La rândul său, Vasile Tămian, unul dintre producătorii prezenţi la discuții, a adăugat că, pe lângă calitatea materialului semincer, solul destinat culturilor legumicole trebuie să fie anual întreţinut şi amendat cu gunoi de grajd sau îngrăşăminte foliare.

„Seminţele bune să ştiţi ca au nevoie şi de un sol bun, adică unul chiar foarte bun. Dacă suprafaţa pe care urmează să cultivăm e pregătită corespunzător, atunci sigur o să avem recoltele de legume aşteptate. Pe lângă îngrăşăminte foliare, solul are nevoie de gunoi de grajd, altfel nu e prea sigur că recoltele o sa fie cele pe care gândim noi că ar putea fi. Pregătirea terenului pentru următoarea recoltă ar trebui să înceapă din toamnă după ce întreaga suprafaţa de teren a fost curăţată şi se poate face şi o arătură pentru aerisirea solului, urmată în primăvară de o altă arătură, premergătoare noii culturi”, a menționat Vasile Tămian, citat de presa centrală.

Legumicultorii şi cultivatorii de plante tehnice şi cerealiere din judeţul Maramureş activează în forme asociative şi deţin peste 10.000 ha de terenuri destinate diverselor culturi.

Anual, noua campanie este susținută financiar din profitul obţinut în anul agricol anterior, iar producţia este desfăcută pe piaţa locală şi regională.

Legumicultorii maramureșeni care își doresc material semincer certificat pentru aproape toată gama de produse destinate culturilor medii, mari și individuale îl vor putea cumpăra de la firmele autorizate începând cu luna februarie a acestui an, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Legumicultorilor din Maramureş, Daniel Tinc.

„Seminţele certificate se vor putea achiziţiona de către fermieri direct de la firme autorizate să distribuie pe piaţa regională, inclusiv în unele comune. Pentru a avea garanţia unor recolte, mergem pe recomandarea consultanţilor agricoli sau a specialiştilor din cadrul unor firme româneşti şi străine, cu care colaborăm de aproape 15 ani. O recoltă anuală reuşită înseamnă material semincer de bună calitate. Legumicultorii din mai multe asociaţii din judeţul Maramureş sunt foarte conştienţi că legumicultura nu se poate face la întâmplare sau după ureche şi că e nevoie de sprijinul specialiştilor”, a precizat Daniel Tinc.

Conform precizărilor vicepreședintelui asociației, în urmă cu 25 de ani semințele puteau fi procurate de la noi din țară, însă o mare parte dintre micii producători au renunţat să mai deţină aşa-numitele bănci de seminţe. Ulterior, piaţa a fost preluată treptat de producători din ţările UE.

„Aici, la categoria seminţe, avem un deficit uriaş din resurse proprii (...) Toate seminţele folosite acum, în culturile mari, medii sau individuale din Transilvania, provin din ţări europene ca Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia şi Spania. Producătorii de seminţe au observat oportunitatea de piaţă, în timp ce micul producător din România a abandonat activitatea sau în unele cazuri s-a asociat pentru a rămâne pe piaţă (...) Există şi o parte bună în urma acestei asocieri, pentru că unele persoane au învăţat mult din experienţa firmelor străine, au urmat cursuri, au participat în ţările de origine la pregătiri profesionale care apoi au fost împărtăşite altor legumicultori, lucru care a prins bine şi acum îşi arată efectele. Adică, avem o legumicultură performantă”, a mai zis Daniel Tinc.

Membrii asociaţiei comercializează o mare parte din producţia de legume pe piaţa locală, târguri ale asociaţiei producătorilor locali, magazinele de legume-fructe sau prin reţeaua de hoteluri, restaurante şi pensiuni din judeţ care, potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), în judeţul Maramureş totalizează peste 450 de unităţi şi se află în continuă creştere.

Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate, anunță Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

Specialiștii autorității recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare.

„Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp”, se precizează într-un comunicat transmis la redacție.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), a musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), a omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii), pot fi efectuate tratamente cu VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha, ALVERDE – 1,0 l/ha, NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha, AFFIRM – 1,5 kg/ha, respectiv ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha.

Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.

„Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului”, explică cei de la ANF.

De-a lungul perioadei de pauză, inspectorii fitosanitari recomandă utilizarea VOLIAM TARGO - 3 zile, ALVERDE timp de 3 zile, NUPRID 200 SC timp de 3 zile, AFFIRM timp de 3 zile, respectiv ACTARA 25 WG timp de 3 zile.

Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare, producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.

Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.

Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.

Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.

Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.

Unul dintre cei 80 de legumicultori afiliat proiectului Cooperativa Carrefour Vărăști, Ionel Crăciun, a declarat într-un scurt interviu acordat publicației Revista Fermierului că înainte de parafarea colaborării cu retailerul francez, cantitatea de materie primă pe care era nevoit s-o arunce era de nu mai puțin de 40 la sută din totalul obținut, asta după ce restul era comercializat en-gros intermediarilor din piețe.

Chiar dacă, inițial, din cauza unor proiecte similare eșuate, Crăciun și alții ca el erau neîncrezători în viitorul unei astfel de forme de organizare, viziunea sa s-a schimbat și, iată, acum, el vorbește de planuri de producție și dezvoltare, dar și de plata constantă, la șapte zile, atât de necesară legumicultorilor români.

El recunoaște că, în prezent, peste 95 de procente din legumele obținute de pe cele două hectare (un teren în câmp și altul cu solarii) sunt valorificate prin intermediul cooperativei, ceea ce este mult peste așteptările sale, ocazie cu care a scăpat și de intermediarii care îi făceau zilele amare atât lui, cât și colegilor săi din Vărăști.

Mult în urma inițiativelor „Dor de Gust”, „Ţara mea” și „Gusturi româneşti”, retailerul Carrefour România face totuși o mișcare îndrăzneață și, după o campanie de PR foarte bine gândită, cu o vizibilitate mare și care cu siguranță a costat bani foarte mulți, precum și după investiții serioase (300.000 – 500.000 de euro doar în centrul de colectare de 300 mp de la Vărăști, conform unor surse), acesta reușește să aducă laolaltă 80 de familii din localitatea Vărăști, județul Giurgiu, și promite o producție de legume de 5.000 de tone în 2017!

Însuși documentul de presă care a circulat înaintea conferinței de presă oficiale sublinia în mod clar că forma asociativă a legumicultorilor din Vărăști și a retailerului însumează pentru moment 60 de hectare (din care 15 hectare de solarii), cu o producție previzionată pentru 2017 de 5.000 de tone de legume: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde și ștevie.

Pentru ca legumele și verdețurile produse în inedita formă asociativă să ajungă la consumatori în cel mai scurt timp, mai anunța retailerul prin același comunicat de presă, a fost construit în Vărăști un depozit de 300 mp, unde producătorii locali le pot depozita. De acolo, legumele sunt transportate la depozitul central și apoi distribuite către magazinele rețelei din toată țara.

Mai mult, rețeaua de hipermarketuri pune la dispoziția producătorilor lădițe din plastic, pliabile și returnabile, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să achiziționeze de fiecare dată navete de carton sau lemn.

Nu în ultimul rând, etichetele de preț de la raft vor fi inscripționate cu zona de proveniență, astfel încât clienții să devină parte activă a lanțului comercial, susținând direct, prin cumpărare, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști.

Revista Fermierului: Înainte de proiectul Cooperativa Carrefour Vărăști, ați mai încercat și alte forme de asociere?

Irinel Crăciun: Au mai existat câteva proiecte de a (...) ne asocia, (...) dar fără concretizare. Dorința noastră de asociere s-a materializat, până la urmă, sub forma Cooperativei Carrefour Vărăști și vă pot spune că ni s-a potrivit propriilor nevoi ca o mănușă. Am avut un sprijin consistent din partea retailerului care practic reprezintă prima verigă și ultima.

R.F.: Din ce știm, retailerul este „răspunzător” de aproape întreaga investiție!

I.C.: Și este și principala parte care ne ajută să desfacem marfa. Înainte ne chinuiam prin piețe, nu aveam certitudinea că vindem cât producem, aruncam undeva la 40 la sută din ceea ce obțineam; pierdeam timpul. Acum ne este foarte simplu: avem un plan de făcut, știm exact cât trebuie să producem și ce trebuie să producem pe tot anul; ne este foarte ușor.

R.F.: În afară de depozit, selectoare ș.a.m.d., Carrefour v-a pus la dispoziție tot, inclusiv ambalajele din plastic care pot fi returnabile și nu mai alergați după acele cutii pentru banane...

I.C.: Acestea sunt costuri în minus pentru noi. Noi preluam, căutam acele ambalaje, baxuri de banane și alte minunății prin care eram nevoiți să ducem marfa, da? Este un cost în minus pentru noi, dar este un avantaj foarte mare, iar marfa este mult mai ușor de manipulat. În plus, producția de legume obținută își păstrează mai mult prospețimea. Lădițele au spațiile acelea de aerisire, aspect care ne ajută, de asemenea, foarte mult.

R.F.: Până în prezent, cum comercializați materia primă obținută?

I.C.: În piețe, prin mica târguială. Nu aveam tarabă. Vânzarea se făcea en-gros către micii intermediari. Am mai încercat și câteva parteneriate cu diverși intermediari care, la rândul lor, livrau nu știu pe unde, dar ne-am lecuit. Am luat câteva țepe și ne-am lipsit. În acele cazuri fie am livrat marfa și nu am mai primit banii, fie i-am încasat foarte târziu. Alți colegi de breaslă au primit inclusiv marfa retur, după vreo două zile. Practic, ei livrau astăzi, aceasta pleca spre client, pentru ca, în a treia zi, furnizorii să fie anunțați că legumele se vor face retur. Puteau măcar ca de la bun început să explice asta, să verifice calibrarea mărfii, iar dacă aceasta nu era corespunzătoare, trebuia specificat încâ de la început.

R.F.: Ați avut totuși curajul să deveniți partener (producător) în această cooperativă.

I.C.: Prima dată când am auzit despre această idee vorbindu-se în comuna noastră, am avut o reticență în a mă implica. Până atunci fuseseră mai multe discuții despre o multitudine de parteneriate, dar nu s-a concretizat niciunul. Am avut o mică îndoială, dar până la urmă aceasta s-a spulberat, ceea ce este un lucru foarte bun pentru cei implicați în această cooperativă. Ușor-ușor, și ceilalți producători vor veni după noi.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent?

I.C.: Cultiv aproape un hectar cu legume în solarii și circa tot un hectar de legume în câmp. Solariile sunt moderne, cu încălzire pe centrale cu lemne și suflante cu aer cald. Ne încadrăm astfel inclusiv pe cerințele Ministerului Agriculturii cu privire la programul tomate în spații protejate. În prezent, din ceea ce produc aproape 95-96% valorific, ceea ce este mult peste așteptări.

Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele colectate în 2014, 65,1 la sută din românii cu vârsta de peste 15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt care ne plasează și în acest caz pe ultimul lor într-un top al Uniunii Europeane (UE).

Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor cu un nivel de educaţie ridicat.

Nu cu mult în urma noastră se situează vecinii bulgari, cu mai bine de jumătate din populaţia ţării vecin (58,6%) afirmând că nu consumă zilnic fructe şi legume.

Pe de altă parte, grecii sunt campionii UE la consumul zilnic de fructe şi legume cu un procentaj de 30,1% din populaţie, urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).

Potrivit datelor citate de Agerpres, în UE, mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%).

Chiar dacă suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. Anul trecut, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor. Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE, fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.

Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei.