Luni, 16 mai 2022, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2021.

Potrivit HG nr. 621 din 12 mai 2022 pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021 – „Cuantumul pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute în legislație la suprafețele eligibile pentru anul 2021”, au rezultat cuantumurile din tabelul de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a aprobat Hotărârea prin care se stabilesc plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021. Aproximativ 46.000 de fermieri vor beneficia de această formă de sprijin a cărei valoare totală se ridică la 87.097.190 euro.

Potrivit actului normativ, suma totală de 87.097.190 euro este repartizată astfel:

• 31.232.000 euro pentru soia;

• 17.215.000 euro pentru lucernă;

• 450.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

• 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

• 4.087.000 euro pentru orez;

• 844.360 euro pentru sămânță de cartof;

• 132.980 euro pentru hamei;

• 16.099.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

• 1.250.000 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

• 13.560 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

• 12.370.460 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

• 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

• 2.794.830 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru SCV se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2021.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De-a lungul timpului am scris și vorbit despre Casa de Comerț Unirea, unde am arătat de multe ori că în afară de plata unor salarii pentru directorii din schemă și a indemnizațiilor pentru membrii Consiliului de Administrație, altceva nu se întâmplă. Mereu pe la colțuri din partea unora mai legați sau mai puțin legați de această structură, era câte o șușoteală cum că doar dezinformez, că nu știu realitatea, că alta va fi menirea acestei societăți și așa mai departe.

Ce este foarte corect, nu dispun de alte materiale și informații (de culise) decât cele făcute publice și cred că în mod normal acestea ar trebui să fie și suficiente, deoarece vorbim de o societate deținută 100% de MADR, deci finanțată doar din bani publici, despre care merităm și noi să fim informați.

Înainte de toate, trebuie spus că la data scrierii prezentului material (în Săptămâna Patimilor) Casa de Comerț Unirea a primit numirea unui nou director general în persoana domnului Codruț Semănaru, care așa cum l-a prezentat ministrul Chesnoiu, îndeplinește criteriul de boltă al analizei ministeriale, adică nu are afaceri în agricultură, ceea ce se pare că este unul din principalele (sau principalul) criterii (criteriu) de selecție ale ministrului Agriculturii.

Totuși, în altă ordine de idei, ar fi bine să rememorăm un pic faptele din trecutul apropiat, tocmai să nu se creadă că uităm foarte repede ce se afirmă de către un demnitar în spațiul public și să ne aducem aminte că încă de la numire, domnul Chesnoiu a susținut ferm că  va demara de urgență realizarea unei strategii de revigorare a activității acestei structuri și aceasta va fi realizată în termenul cel mai scurt.

Din informațiile publice existente se constată că nu s-a realizat încă această strategie, iar acest lucru pare a fi confirmat chiar de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care după ședința de Guvern din 21 aprilie 2022 declara ,,În perioada următoare modificăm cadrul normativ în care această Casă a fost organizată. Prin act normativ trebuie să stabilim strategia de dezvoltare și implementare a proiectelor Casei….. De partea cealaltă trebuie să gândim și pe termen mediu și lung, iar strategia de dezvoltare a Casei exact acolo va interveni. ”

Prima constatare este că vorbim la viitor, că trebuie să facem, nu că s-ar fi făcut, deci suntem încă la capitolul de bune intenții. Legat de faptul că vom face un act normativ care să reglementeze activitatea economică a unei societăți comerciale, fie ea deținută de stat în integralitate, mă înfioră faptul și deja gândurile cele mai negre încep să mă cuprindă. Dar de ce spun asta?

Revenind un pic în timp, în momentul preluării mandatului de ministru de domnul Chesnoiu, la Casa Unirea era în curs un proces de selecție a persoanelor care ar fi putut îndeplini criteriile de numire în funcțiile de membrii ai Consiliului de Administrație, lucru care ciudat, nu s-a finalizat nici acum la 5 luni de mandat ministerial și astfel mergem în continuare pe politica numirilor provizorii, fiindcă oare așa se poate arăta mai ușor ,,nuielușa” în caz de opinii rebele?

Pe de altă parte, ar fi o primă întrebare, respectiv ce s-a întâmplat cu execuția contractului de recrutare, dacă firma respectivă a mai primit contravaloarea prestărilor de servicii, din ce cauză nu s-a finalizat recrutarea, oare s-a anulat recrutarea și pe ce motiv, cine a făcut-o, aspecte pe care nimeni din publicul larg nu le știe, dar poate vom primi informații publice în acest sens, așa cum după umila mea părere ar fi și normal.

Poate nu ar fi foarte rău ca cei care au ocupat funcțiile de membri ai CA în ultima perioadă să explice ,,realele succese” prin care în ultimii 3 ani au reușit realizarea doar de pierderi și acestea reprezentate în marea majoritate de cheltuieli salariale, indemnizații membri CA, chirie și alte mici cheltuieli de administrare, iar veniturile au fost realizate în special (ca să nu zicem doar) din dobânzile bancare percepute la cei aproape 20 milioane de euro blocați de către stat în capitalul social. Și din care s-au ,,păpat” doar cele expuse anterior, adică salarii, indemnizații și altele mai mărunte.

Poate nu ar fi rău să se explice de cei care au luat banii (directori și membri ai CA) pentru a administra această activitate de ce în ultimele 6 – 7 luni nu s-a realizat strategia de viitor a Casei, așa cum afirmau unii dintre aceștia cu pieptul umflat de importanță și preocupare? Nu s-au priceput, nu au fost lăsați, cineva i-a împiedicat?

Ministrul Chesnoiu, recent, într-o emisiune televizată, a expediat problema cu remarca că au fost ocupați mai mult să facă ,,anchete”, ceea ce poate să fie și adevărat, dar pe banii cui au făcut aceste anchete și cu ce rezultate?

Oare pe membrii CA nu îi întreabă acționarul despre activitatea desfășurată, cu realizarea apoi a unei informări publice așa cum de exemplu fac firmele cotate pe bursă, sau cum poate ar trebui să facă și firmele de stat care își fac ,,mâna” pe banii publici, cum este și această structură?

Astfel, la acest moment (în care scriu materialul) structura CA ( Consiliu de Administrație) este formată din domnul profesor Mircea Coșea, o persoană care a mai ocupat pentru o lungă perioadă de timp din scurta existență a Casei, aceeași funcție și unde, cu tot respectul, nu a reușit să impună o gândire economică și managerială în structura acestei societăți, dovadă situația în care se află astăzi compania.

Mai mult, domnia sa a fost unul din cei care au reclamat necesitatea realizării unei anchete legată de activitatea fostului director general de la aceea dată, atunci când s-a încheiat domnia ministrului Daea și a avut loc ,,descălecarea” noului ministru în persoana domnului Oros, lucru care îl înțeleg până la un punct.

Dar și atunci și acum se pune aceeași întrebare, dacă membrii CA doreau, de ce nu l-au schimbat din funcție pe fostul director, sau dacă au fost împiedicați de ce nu și-au înaintat demisiile? Sunt lucruri care merită să fie știute de publicul larg, fiindcă de fapt acolo au existat multe și mari interese, iar lipsa transparenței alimentează suspiciunile publicului larg că acestea nu au încetat sau pot reveni.

Dar, oare, acest lucru să îl recomande pe domnul profesor pentru un nou mandat? Personal nu înțeleg de ce domnia sa își asociază numele cu această poveste din ce în ce mai neclară, dar decizia îi aparține în totalitate. Conform documentelor publice domnia sa este numit provizoriu între 9 martie și 9 iulie 2022.

Apoi o altă numire interesantă este cea a domnului Cristian Simion, fost adjunct al Poliției sectorului 6 până în 2018, după care a fost ,,recrutat” de AFIR, la Direcția Antifraudă, iar acum se lansează în lumea afacerilor de business, ca administrator al unei companii de stat care va primi (așa se afirmă, deocamdată nefiind virați banii) 100 milioane de euro capital. Este la fel numit provizoriu pentru perioada 7 februarie – 7 iunie 2022. Oare numirea domniei sale să fie legată poate de o teamă firească a unor posibile tentative de fraudă și dânsul să se ocupe de implementarea unor proceduri care să nu permită tentații legate de viitorul ,,borcan de miere”?

Iar ultimul nume afișat pe site-ul societății, dar nu cel din urmă, este al domnului Radu Antohe, consultant pe probleme de politici agricole, care este și președinte al CA și printre altele a fost și consilier al prim-ministrului Dăncilă, iar acum consilier onorific al ministrului Chesnoiu.

Domnia sa îl înlocuiește în mod curios, înainte de termen, pe domnul Spătărelu Puțintei, care să ocupe funcția de director al departamentului buget și finanțe din MADR și care trebuia să ocupe provizoriu, funcția de administrator între 7 februarie și 7 iunie 2022, dar a dispărut din organigramă, fără să fie clar dacă a fost decizia domniei sale sau a fost mazilit. Din actele publice nu rezultă acest aspect.

Acum, pe surse se vehiculează informația că și domnul Antohe a renunțat la proaspăta numire din funcția de administrator, dar nu este confirmată, iar dacă ar fi adevărată, interesant ar fi de aflat și motivul.

Așadar, aceasta este la acest moment echipa de administratori, care împreună cu noul director general Codruț Semănaru, plus vreo 5-6 directori din garda veche și un funcționar administrativ, va purcede la măreața misiune de a revigora activitatea Casei Unirea și de a cheltui cele 100 milioane de euro, plus încă vreo 16 milioane de euro care mai sunt prin conturi rămase din trecut.

Dar, în final care este strategia MADR și ce se dorește a se face? După umila mea părere trebuiau stabilite niște obiective realizabile și posibile, apoi în baza acestora, realizată o strategie și urmată de construirea unui buget, iar de acolo ar fi rezultat de câți bani ar fi fost nevoie, dar se pare că la stat lucrurile funcționează altfel, adică întâi stabilim suma și apoi facem bugetul și strategia.

Dacă totuși lucrurile funcționează ca în lumea economică reală, aș fi foarte interesat să văd publicată strategia care se dorește implementată și modul de construire a bugetului, care au stat la baza anunțatei decizii de a se aloca 100 milioane de euro pentru această activitate.

Oare care să fie obiectivele de afaceri statale ale Casei în viitorul apropiat? Din declarațiile ministrului Chesnoiu se arată, de exemplu, că nu va mai exista pe viitor un adaos mare la miei, iar asta ne-ar face să credem la prima vedere că vom avea o activitate de tip Robin Hood prin care vom lua de la bogați și vom da la săraci, adică vom obține preț mai mare de la supermarketuri și vom da prețuri mai mari la fermieri. Oare așa va fi? Teoretic se poate, dacă Casa va face doar intermediere, dar aceste tipuri de activități înseamnă în realitate și o logistică care costă a fi achiziționată și întreținută, deci surplusul de bani se va duce în mare măsură în altă parte.

Apropos, cineva a analizat ce ar însemna această activitate desfășurată la nivel național? Poate MADR nu știe că grosul mieilor nu sunt pentru masa de Paști de la noi, ci în mare măsură pleacă la export ori acum, ori ulterior după îngrășare, iar asta înseamnă spații de cazare, furaje achiziționate, personal de specialitate etc.

Asta ar însemna pe de-o parte ca activitatea Casei să fie bazată pe performanțe economice cel puțin egale cu ale celor private, care să permită obținerea de profit încât să fie suficient pentru investiții, dar să rămână și pentru acordarea unor prețuri mai mari către producători.

Doar că asta se dorește în viitor a se realiza de niște oameni care până acum din păcate afară de plata propriilor salarii de peste 10.000 lei/lună net pentru fiecare director, nu am văzut altceva.

Casa Unirea în intențiile declarate se va ocupa și de rezolvarea colectării, sortării și vânzării legumelor către supermarketuri, astfel încât singura grijă a micului fermier din toată țara va fi doar de a produce, dar problemele enumerate mai sus rămân.

O altă direcție de afaceri poate a Casei va fi importul de îngrășăminte chimice, astfel încât toți importatorii de specialitate vor sta aliniați cuminți și vor aștepta binecuvântarea ministerială pentru a vinde sau nu îngrășăminte pe piața românească. Din păcate doar visăm că va fi așa, deoarece realitatea va fi în mod crud alta.

Trebuie să înțelegem că foarte multe din direcțiile cel puțin vehiculate la acest moment a fi dezvoltate înseamnă investiții, mentenanță, modernizare și dezvoltare permanentă, iar pentru asta înseamnă profit, deoarece în caz contrar această structură comercială nu va ține pasul cu piața și se va sufoca în propria neputință.

Se fac multe afirmații în acest sens, că se poate, că este simplu, dar oare cineva înțelege că o astfel de structură cu atâtea tipuri de activități și gestionată de stat, nu există nicăieri în economiile libere, iar dacă ar fi fost posibilă, orice stat ar fi făcut-o, iar piața privată nu ar mai fi existat de mult?

De fapt, cred cu tărie că o astfel de structură putea exista într-un anumit format, dar doar pentru o problemă punctuală, iar aceasta trebuia foarte clar identificată. Statul francez, spre exemplu, este implicat în anumite structuri comerciale prin anumite vehicule financiare, dar nu își propune de a prelua rolul jucătorilor din piață și de a stabili noi reguli, ci doar participă la nașterea și creșterea anumitor jucători acolo unde piețele sunt subdezvoltate, ceea ce este cu totul altceva.

Noi, din păcate, nu înțelegem că dorim să preluăm prin Casa Unirea activitatea care ar fi trebuit dezvoltată de către fermieri prin constituirea de cooperative. Fermierii atunci ar fi înțeles că realizarea unor astfel de structuri trebuie suportate financiar de cineva, iar acest lucru era realizat prin plus valoarea obținută, dar atenție aceste structuri nu sunt neapărat pentru a câștiga mai bine, ci pentru a realiza o structură care să îți ofere constanța și siguranța câștigurilor și atunci când piața este sub tensiune sau devine foarte volatilă.

Statul, să presupunem că va investi în realizarea de facilități pentru această societate, dar regulile economice de recuperare a investiției sunt aceleași, altfel este doar un ajutor de stat mascat, care va fi sancționat automat de către Comisia Europeană.

Personal cred că dacă MADR ar fi anunțat intenția să realizeze un combinat de îngrășăminte chimice, singur sau în parteneriat cu o firmă privată, aș fi înțeles și poate ar fi fost și logic în acest moment, chiar dacă nu total economic, dacă tot statul ar fi făcut o firmă care să se ocupe de procesarea legumelor într-un mare bazin legumicol, poate ar mai fi mers, dar să spunem acum că orice problemă existențială a agriculturii la nivel național o va rezolva Casa Unirea, mi se pare a fi total hazardat. Iar dacă rezolvările până la urmă vor fi doar locale, atunci vor începe întrebările, de ce acolo și nu dincolo?

Întreb și eu pentru un prieten, dacă coaliția de guvernare actuală consideră și crede că această construcție a Casei Unirea poate fi un panaceu economic universal, de ce nu ni se arată și demonstrează acest lucru prin aducerea prețului la energie la valorile dinaintea scumpirilor, în condițiile în care companiile energetice sunt deținute de stat? De ce a fost nevoie de plafonarea prețurilor când s-ar fi putut decide reducerea tarifelor direct de către acționar, adică statul român?

Populismele sunt bune electoral, dar economic rămân doar o mare iluzie. În rest numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Joi, 31 martie 2022, secretarii de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Costin Telehuz și Sorin Moise au primit la sediul MADR o delegație din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova condusă de ministrul Viorel Gherciu.

Potrivit MADR, întâlnirea a vizat posibilitatea sprijinirii de către autoritățile române a extinderii schimburilor comerciale cu produse agroalimentare pentru a crește accesul producătorilor din Republica Moldova pe rafturile unităților comerciale din România.

Sistemele de irigații, creșterea suprafețelor irigate, programe de sprijin pentru fermieri și sporirea competitivității pe piața europeană a agricultorilor din cele două țări au fost alte subiecte dezbătute în cadrul întrevederii.

Conducerea MADR a transmis disponibilitatea de a asigura susținere în ceea ce privește domeniul de competență al MADR.

S-a agreat continuarea dialogului instituțional în beneficiul fermierilor, experiența europeană a României, dar și a Republicii Moldova contribuind la punerea bazei pentru o agricultură performantă în regiune.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile este un eșec. Însuși ministrul Agriculturii a constatat acest fapt. Adrian Chesnoiu, care a condus Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în perioada februarie 2017 – mai 2020, a declarat recent că statul i-a direcționat greșit pe tineri să investească. „Tinerii fermieri, prin PNDR 2014-2020, au avut la dispoziție aproximativ 600 de milioane de euro. Am constatat că, din cei instalați, aproape 70% au abandonat afacerile. Nu este în regulă, deoarece au avut la dispoziție 40.000 de euro să-și înceapă o afacere în agricultură. Din păcate, s-a întâmplat ceva greșit și cel puțin pe programul de agricultură România a avut o competiție de hârtii, o competiție de proiecte în care consultanții în general le impuneau prin planul de afaceri tuturor solicitanților anumite condiții pe care ei, în timp, nu reușeau să le mai îndeplinească. Și lucrul acesta s-a datorat lipsei de cunoaștere și de informare a tinerilor”, a arătat Adrian Chesnoiu.

Prin urmare, șeful MADR recunoaște că în realitate banii europeni s-au dus pe apa sâmbetei, în afaceri neviabile. Oficialul crede că s-a întâmplat asta și pentru că beneficiarii nu trebuiau să vină cu bani de acasă. Să ne amintim și că tinerii primeau punctaj suplimentar dacă puneau în câmp dovleci sau roșii, ca și când românii sunt mari consumatori ai acestor produse.

Tinerii care au reușit să-și facă o afacere viabilă economic cu sprijinul financiar de la UE destinat lor sunt dintre cei aflați deja sub o formă sau alta în mediul rural, de obicei copiii fermierului existent. Așadar, scopul programului de a aduce tinerii în satele românești nu prea a fost atins.

Acum, AFIR nu mai are bani pentru instalarea tinerilor fermieri, în acest an doar se implementează programele din perioada de tranziție 2021-2022.

Tinerii care-și desfășoară activitatea în agricultură vor avea la dispoziție, prin Planul Național Strategic 2023-2027, aproximativ 450 de milioane de euro. O sumă mai mică decât în programarea trecută.

Ministrul Chesnoiu promite că ghidurile solicitantului vor fi făcute în așa fel încât tinerii fermieri care vor beneficia de finanțare europeană să desfășoare afaceri rentabile.

Cât de eficiente vor fi viitoarele măsuri, având în vedere că ele vor fi elaborate de aceiași oameni ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care au lucrat la ghidurile solicitantului despre care Chesnoiu zice că au fost ineficiente? E pregătită clasa politică să renunțe la clientelismul de la țară?

„Schimbul de generații în agricultură” e în gura tuturor politicienilor, dar faptele ne arată că reforma agrară e tot mai departe.

Închei cu tonul pesimist și, totodată, realist al lui Florin Constantin, fondatorul companiei de recrutare de specialiști în agribusiness AGXecutive și consultant HR: „Schimbul de generații în agricultura României, așa cum este el prezentat azi de politicienii avizi după votul încă numeros al sătenilor, nu se va întâmpla niciodată. Îmi pare rău să v-o spun”.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Răspunsurile celor mai mari provocări cu care se confruntă fermierii le aflați la Agribusiness 4.0, ediția a III-a. La târgul virtual, din 24 martie 2022, va participa ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care împreună cu reprezentanți ai altor autorități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol, dar și ai companiilor relevante din agricultură vor dezbate live problemele cu care se confruntă fermierii în prezent şi care trebuie soluţionate pentru a crește productivitatea, în contextul necesității asigurării securității alimentare.

Conform statisticilor, în anul 2050, populația la nivel global va ajunge la 9,5 miliarde de locuitori, așadar producția agricolă va trebui să se dubleze în condițiile în care fermierii se confruntă și cu schimbările climatice. Recoltele sunt afectate semnificativ de precipitații, de variații mari de temperatură și de alte fenomene meteo extreme.

Soluțiile pentru diminuarea acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole vor fi prezentate de moderatoarea de televiziune Andreea Stroe.

Printre principalele teme abordate se vor regăsi noile propuneri ale UE privind transformarea agriculturii într-un model de agricultură durabilă, managementul fermei în contextul noilor politici agricole, dar și evoluția agriculturii ecologice din România.

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală 3D VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați, având aceleași beneficii ca la un eveniment fizic, dar cu costuri mai mici.

Companii de renume vor avea standuri de prezentare în cadrul evenimentului: AGRICLOUD, AGRII, AGRIVI, BIT SOFTWARE, CORTEVA AGRISCIENCE, FMC AGRO ROMANIA, GARANTI BBVA, INAQ CONSULTING, LIDEA, PATRIA BANK, RWA RAIFFEISEN AGRO, WE AGRI.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită.

Edițiile anterioare, în cifre

Peste 20.000 de participanți în Social Media au urmărit evenimentele Agribusiness 4.0, care au inclus numeroase sesiuni dedicate subiectelor de actualitate din industria agricolă, dar și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu.

Cei 600 de vizitatori înregistrați în platformă au contribuit la încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucatori implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice și fermieri.

20 de companii expozante au fost promovate în cadrul celor 22 de parteneriate media încheiate cu cele mai importante publicații de profil, dar și în cadrul parteneriatelor instituționale.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

Fermierii care au probleme cu dăunătorii de sol, cum ar fi buha semănăturilor (Agrotis segetum), viermele sârmă (Agriotes spp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) și larvele cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), au acum la dispoziție un produs ce protejează planta de atacul dăunătorilor și în același timp o ajută să depășească rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, conținând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter.

este omologat în România și poate fi folosit pentru combaterea dăunătorilor din sol la un număr de peste 40 de culturi de câmp și culturi speciale. Spre exemplificare menționăm câteva culturi cu importanță economică, precum: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semănate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostănoase, morcovi și pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directă în sol, odată cu semănatul.

Substanța activă este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul făcând parte din grupa piretroizilor de sinteză, cu acțiune de contact, ingestie și efect repelent. Toate aceste proprietăți dau produsului o putere de combatere ridicată și un efect remanent de lungă durată. Granula de este o combinație de Lambda-cihalotrin și elemente nutritive cu efect starter, ce conține azot (7%) și fosfor (35%), ușor accesibile plăntuțelor. Forma de condiționare a produsului , de tip microganule, înglobează cu succes molecula de insecticid și elementele nutritive menționate.

Formularea de tip GPlus, asigură o descompunere prelungită. Granulele sunt uniforme, mici, de 0,5-0,6 mm în diamentru, fapt ce asigură o repartizare uniformă și o eliberare eficientă a substanțelor active. În secundar, are un foarte bun rol de starter pentru plăntuțele nou formate, favorizând o mai bună dezvoltare a sistemului radicular.

Insecticidul , în contact cu apa din sol, formează un halou de protecție în jurul seminței și al tinerelor rădăcinuțe, cu efect repelent. Studiile efectuate în condiții de cultură, în unele țări din Europa, demonstrează că produsul are o activitate îndelungată în sol, fiind foarte rezistent la spălare, menținându-se în zona rădăcinuțelor o perioadă lungă de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o eficacitate ridicată, folosind doza de aplicare omologată. Aplicarea fracționată a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protecția culturii până la 60 de zile.

Ajutată de efectul de starter al produsului, planta are răgaz să se dezvolte, depășind fazele critice în care atacul dăunătorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dăunătorilor de sol prin metodele clasice de tratament sămânță, insecta trebuie să se hrănească cu planta rezultată din sămânța tratată pentru a fi combătută, planta fiind afectată, ceea ce înseamnă deja o pagubă.

„Prin folosirea produsului , riscul ca sistemul radicular al plantei de cultură să fie afectat este mult mai mic”, explică Mărgărint Niță-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficiența economică a activității de protecție a plantelor este mult mai mare, fermierul plătind mai puțin decât dacă ar utiliza două produse achiziționate separat.

La culturile de câmp, produsul se aplică localizat, odată cu semănatul, folosind aceeași instalație de aplicare a fertilizantilor. În ultima perioadă, fermierii din România au început să folosească îngrășămintele microgranulate, prin urmare sunt deja dotați cu aceste instalații de aplicare, montate pe semănătorile folosite.

În întâlnirile pe care Summit Agro le-a avut cu fermierii și a discutat despre acest produs, s-a observat deschidere și interes din partea acestora, fiind foarte bine primit și considerat ca un produs foarte bun pentru combaterea dăunătorilor de sol din culturile de legume, cartofi sau pepeni. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul poate fi aplicat înainte sau odată cu plantarea.

Marcoser, companie recunoscută pe piața de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondată în anul 2005, cu o deosebită pasiune pentru legumicultură și obiective strâns legate de dezvoltarea integrată, ce își desfășoară activitatea cu profesionalism pe piața producătorilor de legume, țintind, conform sloganului său – „Cunoaște succesul în legumicultură”, poziția de cel mai important jucător din Sud-Estul Europei.

Dezvoltarea armonioasă din cei 16 ani de activitate susținută se transpune într-un portofoliu diversificat de activități, oferind în prezent soluții complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare și servicii.

Printre produsele testate și utilizate cu succes, se numără și insecticidul de sol .

„Din cauza retragerii unor substanțe active de pe piață și a modificărilor agro-climatice, schemele de combatere integrată a dăunătorilor sunt impactate în mod direct și am observat astfel, o intensitate și un grad de atac al dăunătorilor de sol tot mai ridicate. Pentru a împiedica pagubele însemnate și ireversibile ale acestora în legumicultură, în cadrul companiei Marcoser, am testat și analizat cu atenție insecticidul de sol . Eficacitatea superioară, efectul de șoc și acțiunea persistentă a produsului în sol ne-au convins să-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mulțumită suportului nutritiv pe care este impregnată substanța activă, asigură o dezvoltare mai viguroasă sistemului radicular, ceea ce îi conferă o rezistență mai mare în fața atacurilor dăunătorilor. Recomand cu încredere spre a fi folosit în culturile de legume, pentru a beneficia de o protecție superioară a rădăcinilor împotriva dăunătorilor și de un start mai viguros în vegetație”, menționează directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache.

*****

Pentru mai multe detalii cu privire la insecticidul de sol contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Material furnizat de: Summit Agro România

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro. Cererile au fost depuse în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt realizate în cadrul submăsurii 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici. De asemenea, submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri a avut cerere mare, 12.911 de tineri fermieri contractând peste 506 milioane de euro.

AFIR a acordat fonduri pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)..

Totodată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează cu 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care, susține AFIR, s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

Și sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2014-2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a punctat Dorin Opreanu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. 

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a finalizat plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru diferența aferentă ultimelor două trimestre ale anului 2021.

Suma plătită pentru diferența aferentă trimestrului III din 2021 este de 80.880.754 lei, pentru un număr de 17.259 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 51.450.731,464 litri.

Suma plătită pentru trimestrul IV din 2021 este de 126.123.646 lei, pentru un număr de 14.636 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 80.299.546,179 litri.

Cantitățile de motorină care beneficiază de ajutor de stat pentru diferența trimestrului III/2021 sunt aprobate prin OMADR nr. 24/04.02.2022, iar pentru trimestrul IV/2021 prin OMADR nr. 32/17.02.2022 și se regăsesc în tabelul de mai jos.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită o întâlnire de urgență cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, pentru a clarifica subiectul Sprijinului Cuplat Vegetal legume cultivate în spații protejate, deoarece din draftul PNS 2023-2027 aflat în consultare publică pe site-ul MADR reiese faptul că sumele propuse și suprafețele sunt mult diminuate și total insuficiente.

Conform proiectului Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, bugetul total propus este de 4.200.000 euro/an, ceea ce înseamnă 2.000 euro/ha/an, sumă raportată la suprafața de 2.000 ha, estimarea ministerului.

„Din datele pe care noi le avem, care se regăsesc și în evidența MADR, suprafața de spații protejate din România este de aproximativ 9.000-10.000 ha. Doar în cel mai mare bazin al țării din localitatea Matca, din județul Galați, se regăsesc circa 1.400 ha”, arată Ion Păunel, reprezentantul Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Suma negociată de România pentru perioada 2014-2020 a fost de aproximativ 13.200.000 euro/an pentru legumele cultivate în spații protejate, iar în bugetul total anual propus în PNS 2023-2027 se observă o scădere de 300%.

„Considerăm că aceste sume din PNS sunt total insuficiente și nu au ținut cont nici de propunerile și nici de solicitările noastre. La înâlnirea din grupurile de lucru Uniunea Salvăm Țăranul Român a susținut o sumă de 15.000 euro/ha așa cum și alte state membre UE au avut-o. MADR nu ține cont de realitățile și costurile mari și foarte mari pe care le au cultivatorii de legume în spații protejate atât pentru înființarea culturilor, cât și pentru îngrijirea și gestionarea procesului de producție, la care se adaugă costurile cu construcția și mentenanța spațiilor protejate deja existente și noilor solarii sau sere. Având în vedere că perioada de consultare publică se apropie de sfârșit, iar draftul PNS mai poate suferi anumite modificări până la forma finală și în speranța că vom găsi înțelegere și sprijin la noua echipă de conducere a MADR, specialiștii din cadrul Departamentului Horticol al Uniunii Salvăm Țăranul Român pot prezenta situația la zi și reală din sectorul legume cultivate în spații protejate. Pentru a nu fi puși în situația de a recurge și la alte acțiuni și demersuri inclusiv către Comisia Europeană, îl rugăm pe ministrul Adrian Chesnoiu să țină cont de solicitarea noastră și să organizeze o întâlnire cât mai curând posibil”, transmite Uniunea Salvăm Țăranul Român.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html