Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Potrivit calculelor făcute de dr. Adrian Balaban, șeful Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și al SC Ferme Plus SRL și membru APCPR, de la izbucnirea pestei porcine africane (PPA) în România, țara noastră ar fi pierdut nu mai puțin de aproximativ 500 de milioane de euro.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 13 iunie 2019, la București, crescătorul de porci a cărui exploatație are din nou probleme prin reapariția unui focar de PPA, a mai adăugat că pierderea efectivului-matcă de scroafe a generat mai bine de două treimi din pierderea menționată.

„În România s-au plătit, anul trecut, 50 de milioane de euro pentru despăgubiri. Probabil, restul cheltuielilor cu distrugerea porcilor, cu mișcarea medicilor veterinari dintr-o parte în alta, se mai ridică undeva la 10-15 milioane de euro, peste suma de 50 de milioane de euro. Avem undeva la 30.000 de scroafe care au dispărut din efectivul-matcă al României și care aveau un potențial de a produce undeva la un milion de porci care transpus în valoare comercială înseamnă undeva la 300-350 de milioane de euro. Practic, România a pierdut aproximativ 500 de milioane de euro. Bugetul României a fost văduvit de această sumă”, a spus dr. Adrian Balaban.

Întrebat, la rândul său, de presa prezentă la conferință cum consideră că se poate câștiga lupta cu mentalitățile micilor crescători de porci (1-2 capete), în gospodăriile cărora au fost depistate 1.095 focare de pestă porcină africană, conform unui raport al DG SANTE (2018-6700), dar și cu cea a autorităților, Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest, cât vicepreședinte APCPR, a precizat că frica de lege și cea de pericolul potențial al unei posibile mutații a PPA ar mai putea reprezenta două forțe motrice eficiente.

„Cum ajungem la oameni? Ce le spunem lor? Asta trebuie să le spunem: - trebuie să-i îngrozim, autoritățile și pe domnul doctor Arafat (n.r. - SS Raed Arafat), că Ebola și PPA vin din Africa, că au mai trecut niște episoade – H1N1, spuneți-le cum vreți, că-i porcină, că-i aviară, între organismul uman și cel al porcului există o foarte mare asemănare. Să ne ferească (n.r. - Dumnezeu) de-o mutație. Atât. Întrebați-l dacă ar fi reacționat la fel ca la Ebola ca la asta”, a adăugat Lupașcu.

Nu în ultimul rând, Ioan Ladoși, președintele APCPR, a întregit imaginea dezastrului provocat de PPA în România și a spus că dispariția a 25 la sută din efectivul-matcă din fermele comerciale înseamnă circa 100.000 de tone de carne de porc import, adăugate la factura totală plătită de fiecare cetățean al acestei țări.

„Ceea ce este cu adevărat dramatic (...) este un lucru mult mai grav, faptul că au început să reapară focare în aceleași localități în care au fost așa-zisele focare stinse, localitățile așa-zis curate. Asta înseamnă foarte clar că boala este departe de a putea fi stăpânită”, a punctat Ladoși. „Au fost eliminate aproape 366.000 de capete. 82% din aceste efective au fost din exploatații comerciale. Din ce-am găsit noi ca informație publică, despăgubirile au depășit 252 milioane lei. Ceea ce este mult mai grav, iar lucrurile nu au fost suficient de bine prezentate și exprimate în general, faptul care nu s-a discutat suficient, este că noi am pierdut efectiv-matcă din aceste ferme comerciale. Or, acest efectiv-matcă, să pierzi 25 la sută din efectivul-matcă al unei țări, cine își închipuie că acesta revine peste noapte și va fi readus la dimensiunea la care a fost înainte, se înșală amarnic. Aici va dura mult timp pentru ca sectorul să-și revină după acest adevărat cutremur pe care l-a declanșat această boală. Efectivul-matcă este fabrica de porci pentru o țară. (...) Asta înseamnă 100.000 de tone de carne de porc care se va adăuga la lista României de cumpărături pentru anii viitori, pentru că nu a scăzut cererea de carne de porc în România”.

Minus 35.000 de scroafe de reproducție

La un an de la declanșarea celei mai grave crize a sectorului creșterii suinelor din România, cauzată de evoluția explozivă a pestei porcine africane (PPA) care a debutat la Tulcea și a migrat în 19 județe, APCPR constată că nu există nicio strategie pe termen scurt, mediu sau lung pentru gestionarea PPA.

Ezitările autorităților în aplicarea legislației și în modificarea sau completarea acesteia, nu fac altceva decât să creeze incertitudine și riscuri pentru fermieri și să afecteze grav producția de carne de porc, afirmă cei din asociație.

„Bilanțul anului 2018 este unul dezastruos, cu minus 35.000 de scroafe de reproducție, cu minus 120.000 de porci livrați la abator și o cifră record de import de 332.000 tone carne porc, cea mai mare din ultimii 10 ani. Și în trimestrul I 2019, producția livrată este mai mică cu 20,6% față de trim. IV 2018 și scade în continuare”, se precizează într-un raport APCPR.

Conform ultimelor informări privind evoluția PPA, reprezentanții asociației constată că apar noi focare de boală și suspiciuni, unele chiar în zone deja afectate sau cu focare închise. Cei din APCPR se așteaptă ca perioada de vară să fie una critică și de escaladare a evoluției PPA, ceea ce va afecta grav piața cărnii de porc și va conduce la declinul accentuat al sectorului de creșterea suinelor din România.

Cauzele reapariției de focare PPA sunt menționate și în concluziile Misiunii Echipei de urgență veterinară EUVET în România (11-13 februarie 2019) care constată că nu există o evidență a animalelor și o limită legală pentru numărul de animale din fermele non-profesionale, că lipsesc măsurile de biosecuritate în acest tip de ferme, că circulația și comercializarea porcilor nu se face cu respectarea prevederilor legale, ceea ce reprezintă mari riscuri de reapariție a PPA. Misiunea EUVET recomandă să se adopte și să se pună în aplicare, în regim de urgență, noi proiecte legislative naționale de clasificarea fermelor, biosecuritate și controale ale circulației porcinelor, fără de care viitorul fermelor comerciale este incert.

Fermele comerciale sunt cele mai afectate de apariția unor focare de PPA în apropierea lor pentru că urmează blocarea activității pe perioade ce încep de la minimum 30 de zile și pot merge până la 120 de zile și chiar mai mult, perioade în care fermele nu au nici un venit, dar trebuie să-și susțină activitatea. Sunt ferme care au pierdut peste un milion de euro din cauza blocării fluxului și nicio autoritate nu s-a implicat în autorizarea și acordarea de sprijin financiar (cazul SC Ferme Plus SRL al dr. Adrian Balaban). APCPR a cerut întâlniri cu conducerile MADR, MFP și cu prim-ministrul, dar nu a primit răspuns.

APCPR a depus zeci de intervenții în care au cerut autorităților responsabile cu securitatea și siguranța alimentară a României să conlucreze, să protejeze și să susțină producția de carne de porc din fermele comerciale și să proiecteze sectorul suin pentru următorii ani.

„Este nevoie de o nouă viziune, de completarea legislației, de reguli clare pentru toți fermierii, indiferent de mărimea fermei, de supraveghere și control dar și de sancționarea celor care nu aplică sau nu respectă legile”, mai afirmă cei din conducerea APCPR.

Organizația lansează un semnal de alarmă pentru autorități, solicită reglementarea creșterii suinelor în Romania – Orizont 2030 și măsuri concrete de protejare și sprijin financiar pentru fermele comerciale de creșterea porcilor.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în direct de postul Antena 3, marți, 24 iulie 2018, un mare complex de creștere a porcilor, altul decât Carniprod, s-ar afla pe lista fermelor suspecte de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană (PPA), informația fiind confirmată indirect inclusiv de Ioan Ladoși, șeful APCPR, ca urmare a unei discuții telefonice pe care reporterul Revista Fermierului a avut-o cu acesta din urmă.

Concret, Ladoși a fost sunat de șeful MADR pentru a discuta în detaliu asupra situației de la ferma de porci, însă Daea nu a vrut să deconspire numele exploatației posibil deținătoare a unor suine purtătoare a temutului virus, atunci când a fost întrebat de președintele APCPR.

„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă că virusul ar fi și în alt complex, care înseamnă undeva la 17.000 – 18.000 de capete. De ce spun 17.000 – 18.000 de capete, pentru că acolo efectivele de animale, în condițiile în care nu cresc, când a ajuns porcul să aibă pe copită 110 kilograme, el trebuie să iasă la abatorizare. În partea cealaltă ai maternitatea. Maternitatea ce înseamnă? Că acolo ai materialul de reproducție care este însămânțat artificial, în pântecele acestor scroafe există purcei, după trei luni, trei săptămâni și trei zile, atunci trebuie să ai spațiu liber că acolo este un flux continuu. Pe fiecare boxă în parte ai o anumită vârstă, ai o anumită tehnologie, ai o anumită conduită tehnologică; nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente care să ușureze boala”, a afirmat Daea la televizor. „Porcii aceștia se incinerează. (...) Este o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz, domnule. (...) Medicii veterinari sunt la limita rezistenței psihice, pentru că să stai cu 2.000 – 3.000 de porci pe zi, să-i omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut. Și astăzi am avut discuții și cu președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), și cu domnul (n.r. - Raed) Arafat, și cu conducerea Jandarmeriei, și cu conducerea Poliției – sunt 11 instituții ale statului în echipaj de lucru. Non-stop, de dimineața până seara, în trei schimburi lucrează săracii cu substanțe, unii omoară etc. M-am dus la orele 1 noaptea în Tulcea. Noaptea i-am chemat pe cei de la Direcțiile Agricole pentru că erau depășiți de situație medicii veterinari, pentru că nu sunt atâtea efective. La orele 8 fix au fost toți la datorie, din Ialomița, din Vrancea, din Buzău ș.a.m.d.”.

Reamintim că aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, ministrul Agriculturii a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE), astfel încât să se poată acoperi pagubele produse fermierilor români de PPA.

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de pestă porcină africană face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, preciza Petre Daea.

Ministrul de resort a mai adăugat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA, au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) valabile la data de 16 aprilie 2018 relevă că doar 12 crescători au reușit să recepționeze 94 de purcei din rasele Bazna-Mangalița, în timp ce numai 80 de capete au fost livrate în Buzău pentru material de reproducție.

„Până la această dată, derularea programului de sprijin pentru rasele Bazna-Mangaliţa a condus la livrarea unui număr de 94 de purcei de la 10 furnizori către 12 crescători, respectiv: patru furnizori din judeţul Sibiu au livrat la patru crescători din acelaşi judeţ 38 de purcei, un furnizor din judeţul Hunedoara a livrat unui crescător din acelaşi judeţ patru purcei, un furnizor din judeţul Sălaj a livrat unui crescător din acelaşi judeţ patru purcei, un furnizor din judeţul Ialomiţa a livrat unui crescător din acelaşi judeţ patru purcei, un furnizor din judeţul Dâmboviţa a livrat către doi crescători din acelaşi judeţ 18 purcei, doi furnizori din judeţul Alba au livrat către trei crescători din acelaşi judeţ 26 de purcei”, se menționează într-un document de presă al MADR. „De asemenea, Ministerul Agriculturii precizează că un furnizor a livrat 80 de purcei în judeţul Buzău, în afara programului, pentru material de reproducţie”.

Tot în comunicatul de presă, se precizează că perioada de înscriere în programul de sprijin pentru rasele Bazna-Mangaliţa s-a finalizat, astfel că, la nivelul ţării, s-au înscris 304 furnizori, 30 de procesatori şi 6.186 de crescători de porci.

„Până la data de 16 aprilie 2018 inclusiv, participanţii la programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, respectiv furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice, în baza unei cereri, au solicitat înscrierea în program. Aceştia au avut la dispoziţie o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern 9/2018 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc». Astfel, la nivelul întregii ţări, s-au înscris în program 304 furnizori, 30 de procesatori şi 6.186 crescători”, se menționează în comunicat.

Contactat telefonic, Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), a precizat pentru Revista Fermierului că șefia MADR nu a discutat deloc pe această temă cu reprezentanții asociației.

În plus, șeful APCPR afirmă că, pentru suma alocată de Guvern acestui program, numărul de scroafe ar fi trebuit să fie dublu.

„Aș face niște precizări: 1) Noi, ca asociație, nu am fost niciodată consultați asupra acestui program; 2) Noi susținem din toate punctele de vedere orice inițiativă de revigorare a raselor noastre tradiționale. Acestea sunt două puncte esențiale. După ce au ajuns și la noi știrile și legea din mass-media, noi ne-am exprimat oarecum părerea prin care spuneam că, din cunoștințele noastre, pentru a acoperi suma respectivă din program, ar trebui să existe un număr mult mai mare de scroafe de Mangalița și Bazna în România decât știm noi că sunt. După cunoștințele noastre, ar trebui să fie un număr dublu, ca să se consume fondurile alocate. De asemenea, noi nu am reușit să înțelegem cum anume va funcționa acel mecanism între cineva care are purceii - persoana X sau ferma Y -, acea persoană care livrează, de fapt, unui intermediar care este procesatorul și care, tot el, trebuie să ducă animalele la îngrășătorie. Cum va funcționa tot acest mecanism? Noi n-am reușit să-l înțelegem pe deplin care îi va fi funcționalitatea”, a precizat Ladoși.

Ministerul Agriculturii a ținut să precizeze prin vocile sale autorizate că în urma întâlnirii din data de 6 noiembrie 2017, care s-a desfăşurat la sediul instituţiei, au fost agreate toate detaliile privitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească participanţii la acest program. La şedinţa condusă de ministrul de resort, Petre Daea, au participat experţi ai Direcţiei Generale Politici Agricole, vicepreşedintele ANSVSA, Laszlo Nagy Csutak, directorul general al ANZ, Iacob Lelior, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna, Alexandru Nagy, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, precum şi majoritatea crescătorilor de suine din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa.

Conform comunicatului, la aceeaşi întâlnire s-a stabilit de comun acord că pentru un purcel livrat la o greutate de minimum 10 kilograme, valoarea corectă este de 250 de lei/cap, preţ care să acopere cheltuielile cu producerea şi creşterea acestuia.

Cu privire la perioada care trebuie să treacă de la data înţărcării, când purcelul are 7 kilograme, până la atingerea greutăţii de 10 kilograme - greutatea minimă de livrare, Ministerul Agriculturii precizează că este nevoie de maximum 30 de zile, ţinând cont că sporul în greutate la această vârstă este între 100 de grame şi 150 de grame/zi.

Conform MADR, din cauză că cele două rase erau pe cale de dispariţie, materialul de reproducere identificat nu putea asigura o livrare imediată pentru toţi cei care doresc să devină crescători ai acestor rase, dar se urmăreşte atent livrarea materialului biologic, astfel încât, în timp, să poată fi asigurată toată cererea de purcei pentru toţi cei interesaţi.

Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc” a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 în data de 16 ianuarie 2018.

Ajutorul de minimis reprezintă purceii primiţi cu titlu gratuit de crescătorii de suine care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare, pentru aplicarea programului de susţinere a producerii cărnii de porc din rasele Bazna şi Mangaliţa, pentru creşterea, îngrăşarea şi livrarea porcilor din aceste rase către un procesator/altă persoană juridică. Termenul până la care s-au putut realiza înscrierile în program a fost de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern.

În ciuda nenumăratelor semnale de alarmă trase de crescătorii de porci din România privind pericolul reprezentat de virusul pestei porcine africane, dar și pe fondul blocării aprobării hotărârii menite să modifice HG nr. 1156/2013, precum și pentru modificarea și completarea programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin HG nr. 830/2016, prin intermediul ANSVSA, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența primelor astfel de focare la suinele domestice dintr-o gopodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, în data de 31 iulie 2017, investigația epidemiologică relevând existența unui focar primar și a unui focar secundar.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritate, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a notificat toate structurile abilitate de la nivel național, structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul țării noastre.

Contactat telefonic, șeful APCPR, Ioan Ladoși, a precizat că și el a primit vestea ieri după-amiază (n.r. - marți, 31 iulie 2017) și a afirmat că din raportările pe care ANSVSA le-a făcut către OIE nu s-a făcut precizarea cum a avut loc infestarea sau care ar fi bănuiala cu privire la aceasta.

„Este încă încă în curs de investigare cum s-a putut întâmpla. Într-o gospodărie, indiferent cât de primitivă ar fi ea, există posibilitatea unui contact direct dintre mistreți și porcii domestici, dar mai puțin probabil sau să se fi întâmplat cum s-a întâmplat în Cehia, dar la mistreți, prin faptul că au ajuns la aceștia alimente contaminate; asta nu știm încă. Urmează să aflăm din ce ne va comunica Autoritatea”, a menționat Ladoși pentru Revista Fermierului.

El a adăugat că reprezentanții asociaților de specialitate de la noi din țară au încercat constant să facă riscul reprezentat de pesta porcină africană cât mai vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat”

Ioan Ladoși a mai menționat că la ultimele discuții din primăvară, cu autoritățile, practic, crescătorii au înțeles că nu se vorbește despre «dacă», ci «când» va intra pesta porcină în România, fapt, iată, confirmat.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat. Într-adevăr, ne-am temut foarte tare că boala va intra în țară. Iată că în ultima zi din iulie s-a întâmplat acest lucru. Ce este pentru noi foarte îngrijorător este faptul că aceste cazuri sunt la porcii din gospodăriile populației, față de situațiile din Cehia care au răbufnit acum o lună, unde a fost vorba strict doar de mistreți”, a mărturisit Ladoși. „Ca atare, noi avem deja o delegație la acest moment pentru discuții la ANSVSA, în privința planurilor pe care autoritatea le are în vedere în privința localizării și încercării de a stopa răspândirea bolii. Există un plan de bătaie, din ceea ce am înțeles noi; în mare parte l-am parcurs împreună cu autoritățile”.

Concret, mai spune el, există în dezbatere publică planul îmbunătățit referitor la lupta împotriva pestei porcine africane care le-a fost transmis pentru consultare asociațiilor de crescători din România.

„Sunt măsuri care par logice. În mod cert a existat o colaborare între autoritățile de la noi și cele care deja trec prin aceste probleme și au dobândit o anumită experiență, și aici mă refer la Polonia, Estonia și, mai recent, Cehia. Sunt și măsuri concrete prevăzute acolo, inclusiv una pe care, la un moment dat, acum mai bine de un an și jumătate, doi, noi am lansat-o cu un semn de urgență și care, la vremea respectivă, nu a fost luată în serios, și anume inclusiv luarea în calcul a punerii unor bariere, de genul gardurilor electrice, în zonele împădurite de la granița cu Ucraina”, a adăugat șeful APCPR.

Asociațiile de crescători propun practic închiderea zonei de risc (bine stabilită), precum și să nu se mai permită absolut niciun fel de mișcare a porcilor domestici înspre și dinspre acea zonă.

De asemenea, se propune eutanasierea suinelor aflate în zona de risc, într-un mod similar cu gestionarea situației de către statele vecine care s-au confruntat cu această boală.

„Astfel, fermele comerciale care reprezintă baza producției cărnii de porc din România vor fi protejate cât mai bine și nu vor intra sub incidența unor embargouri de transport, de livrări către abatoare sau către alte ferme”, a mai afirmat Ioan Ladoși. „Noi, la ora actuală, nu știm nici măcar despre ce localitate vorbim. Dacă iau prin comparație ceea ce au întreprins autoritățile din Cehia, în localitățile lângă care s-au găsit porci mistreți morți, practic au fost eutanasiate toate suinele, inclusiv cele domestice din gospodăriile învecinate. Numai în acest fel se poate face un control eficient al răspândirii bolii”.

ANSVSA: Posibilul vector – produsele de origine animală, contaminate. Șapte suine au fost eutanasiate deja

Printr-un document de presă, ANSVSA a transmis marți că din primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, au dat asigurări autoritățile competente, precizând totodată că și alte instituții specializate ale statului întreprind verificări în acest sens.

„Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră”, se mai arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, în perioada următoare va fi convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Tot ANSVSA anunță că în urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană (CE) ar urma să adopte o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Autoritate, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, până în prezent au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate și au fost ucise animalele din focar, iar cele șapte cadavre au fost distruse prin incinerare.

De asemenea, s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare și a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate.

Nu în ultimul rând, au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul pentru instituirea măsurilor specifice de control al bolii și a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

În această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea, au mai spus autoritățile.

Am scăpat de una, am dat de alta

La finele lunii mai 2017, consiliul director al APCRP preciza, prin vocea președintelui său, același Ioan Ladoși, că salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.

„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar-veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, se menționa în documentul APCPR.

Crescătorii de suine din România precizau totodată că decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitare veterinare centrale și locale, al fermierilor, cât și al medicilor veterinari din sectorul creșterii porcinelor de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin, prin care se asigură un status corespunzător de sănătate animalelor și trasabilitatea cărnii de porc.

În 2017, pentru prima dată după zece ani de restricții, România era recunoscută la nivel internațional ca țară liberă de pestă porcină clasică, „o șansă reală de dezvoltare” a sectorului de creștere a suinelor.

Chiar dacă la întâlnirea din 14 septembrie 2016 a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles a fost votată, în umanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerțul intracomunitar cu porci vii și produse provenite de la aceștia, Ioan Ladoși, președintele APCPR, este de părere că doar 40 la sută din fermele comerciale românești vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele impuse până la acest moment de SCOPAFF.

Șeful APCPR consideră că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să negocieze cu specialiștii europeni cu mare atenție termenii din draftul document care urmează să fie notificat deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE).

În acest context, Ladoși atrage atenția asupra costurilor cu analizele de sânge, cât și cu separarea fluxurilor de producție a porcilor în ferme, ca urmare a unor condiții puse în documente de oficialii de la Bruxelles.

„Din perspectiva noastră, această realizare este câștigarea unei bătălii, dar suntem departe de a fi câștigat războiul. Într-adevăr, există această posibilitate care se deschide piața pentru fermierii români, dar în condițiile care sunt conținute în acest document, doar 40 la sută din fermele comerciale vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele respective, din totalul fermierilor români.

„Ca atare, mai avem mult de lucru și, mai ales, chestiuni tehnice care trebuie lămurite. Purtătorul de cuvânt al ANSVSA amintea (...) acele 90 de zile să fi fost animalul în fermă, cu cele 30 de zile să nu fi intrat un alt animal în exploatația respectivă. Aceste condiții sunt destul de dificil de respectat, de o mare parte din fermele comerciale din România, pentru că asta presupune că fluxul de producție a porcilor să fie total separat fizic, geografic. Acele ferme cu flux continuu din România, care au de la maternități și până la ferme pentru porcii de finisare, pentru ei va fi foarte dificil să le respecte.

„Mai mult decât atât, (...) în acest draft de decizie se precizează foarte clar că loturile de animale care vor fi destinate exportului, de la fiecare porc vor trebui prelevate probe de sânge, astfel încât să se dovedească faptul că acele animale sunt libere de pestă. Pe lângă faptul că este o chestiune destul de complicată, ar trebui să adăugăm și faptul că nu știm încă cine va acoperi costurile unei asemenea manevre și acest lucru va trebui lămurit”, a afirmat Ioan Ladoși, marți, 27 septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit afirmațiilor purtătorului de cuvânt al ANSVSA, Rareș Hăbeanu, principala condiție care i s-a impus țării noastre pentru a putea exporta suine vii este aceea ca porcii să fi staționat trei luni în fermele comerciale din care urmează să fie comercializate pestre graniță, iar timp de o lună niciun alt porc să nu intre în acele exploatații, până când se va face exportul în cauză. El a mai vorbit de un plan de supravegere și de un plan de biosecuritate, existente în exploatațiile respective.

„Discutăm de un control oficial trimestrial și testare din partea noastră, precum și de un program de supraveghere a pestei porcine clasice”, a adăugat oficialul ANSVSA.

În ceea ce privește notificarea la OIE, a mai adăugat el, un calendar estimat ar fi luna februarie a anului următor pentru votul necesar României în vederea ridicării restricțiilor pentru exportul de porci vii, respectiv mai 2017 pentru publicarea rezoluției. Acest calendar este important, în contextul unor potențiale contracte majore de export de carne către state terțe.

„În acest moment, în state terțe, exportăm porci vii în Georgia și Albania, iar în momentul în care OIE ne va ridica aceste restricții, avem contacte avansate pentru carne de porc cu Japonia și Coreea de Sud”, a conchis Hăbeanu.

2007-2015: „Două milioane de probe de sânge recoltate”

Că s-a făcut un efort extraordinar până în prezent în ceea ce privește unda verde a exporturilor de porci al României, o confirmă și președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan. El a spus că următorul pas ar urma să fie notificarea la OIE a deciziei celor de la Bruxelles. Nu mai puțin de două milioane de probe de sânge au fost analizate în toți acești ani, astfel încât România să poată avea acces pe piața europeană a cărnii de porc și a comerțului cu animale vii.

„Au fost aproape două milioane de probe de sânge recoltate. A fost creat un sistem canalizat mai întâi, unul care să permită României să iasă pe piață, în privința exportului de carne; acum am reușit și cu animalele vii. Finalul și capătul drumului nu este aici. Ceea ce urmează este notificarea deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE). La această organizație internațională se raportează toate statele lumii, atunci când fac acte comerciale cu animale sau cu produse de origine animală. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a afirmat Chețan, fără a confirma datele vehiculate de Hăbeanu. „Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de bluetongue într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România”.

Chețan a mai precizat că se lucrează în prezent la un sistem de management în laboratoare, menit să-i ajute pe fermieri să primească rezultatele probelor de sânge, online, în 48 de ore. El spune că nemulțumirile asociațiilor de profil vor avea „cu certitudine” o rezolvare, cu ajutorul ANSVSA, așa cum s-a demonstrat, de altfel, și prin decizia de până acum a europenilor.

„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare. (...) În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”.

Deja, țările terțe sunt cu ochii pe România. Coreea de Sud și Japonia ar urma să contracteze cantități de carne de porc, imediat ce OIE va lua o decizie, chiar și neoficializată, ca urmare a amendării Deciziei CE 2013/764/CE.

„Prin această acțiune, am obținut două lucruri foarte mari: solicitările de carne și de porc în state economic foarte puternice, cum este Coreea de Sud și Japonia, pe care noi n-am fost obișnuiți să le băgăm în seamă, dar au venit agenți economici care au spus că acolo este un pol al lumii care cere și cantități, și la prețuri foarte bune, actul de comerț este așezat în baza deciziei și în baza a ceea ce urmează să se întâmple la OIE. Chiar și nepublicat la OIE, coreenii au spus că dacă apare decizia, ei cumpără. Decizia CE vizează astfel și exporturile extracomunitare”, a mai punctat șeful ANSVSA.

„Îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România”

Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.

Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.

Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.