La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, pe 14 mai 2025, are loc Festivalul Produsului Tradițional, cu parada portului popular, jurizări și degustări de bunătăți tradiționale, cu rețete culese de studenți din 12 județe, în organizarea Facultății de Agricultură. Evenimentul ajuns la ediția a XVIII-a este susținut de studenții din anul IV de la Ingineria mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu.

Festivalul Produsului Tradițional se desfășoară la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar vizitatorii vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești.

Studenții își vor prezenta porturile populare, dar și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

„Festivalul nostru este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei. Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural”, explică coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu (Facultatea de Agricultură).

Vor fi prezentate spre jurizare și degustare rețete tradiționale, culese din județele Mureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Alba, Sibiu, Cluj, Harghita, Suceava, Neamț, Argeș, între care amintim celtă șvăbească, urdoici dulci, vărzar de Maramureș, mălai dulce cu prune uscate, virșli de oaie, cici fierți în zeama de fasole, aranygaluska, găină umplută de nuntă, alivencă de Bilbor, zacuscă de Tihău, sfinți (mucenici moldovenești), chișcă de porc cu păsat, carne de porc în cir, magiun de prune Topoloveni.

„Vă invităm așadar să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc. Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de catre specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, transmite conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00 de către conducerea USAMV Cluj-Napoca, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

 

Studenții și produselor prezentate de către aceștia la Festivalul Produsului Tradițional, 14 mai 2025:

1. Crăciun Anca Laura Maria -  Pălăneț din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureș

2. Kinal Orsolya-Gabriella - Celtă șvăbească, sat Moftinu Mare, jud. Satu Mare

3. Rontea Diana-Maria - Urdoici dulci, comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud

4. Druță Cristina – „Mosocoarne” din comuna Motiș, jud. Sălaj

5. Ștefanca Loredana-Mariana Oana - Vărzar de Maramureș, comuna Bârsana, jud. Maramureș

6. Marinca Vlăduț-Petru - Miel umplut, sat Breb, jud. Maramureș

7. Bunea Ioana Maria - Pupuri cu varză, Blaj, jud. Alba

8. Cosma Patrick-Valentin - Mălai dulce cu prune uscate, comuna Budești, jud. Maramureș

9. Elekes Deborah Gertrude-Alice - Strudli cu silvoiță din satul Sanislău, jud. Satu Mare

10. Hada Andrei - Virșli de oaie, comuna Ighiu, jud. Alba

11. Horja Remus-Adrian - Cici fierți în zeama de fasole, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj

12. Kallai Lorand - Bulz, sat Arpașul de Sus, jud. Sibiu

13. Kovács Márk-Ferencz - Cozonac dulce, sat Izvorul Crișului, jud. Cluj

14. Lukacs Henrietta - Aranygaluska (Găluște aurii), comuna Craidorolț, jud. Satu Mare

15. Miel Danaris Georgiana - Langalău, sat Lucăceni, jud. Satu Mare

16. Prașca Ionuț-Andrei - Pături cu brânză, sat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud

17. Rednic Ioana-Valentina - Găină umplută de nuntă, comuna Bârsana, jud. Maramureș

18. Rusu Bianca-Raluca - Turtă dulce, comuna Vișinelu, jud. Mureș

19. Sebaș Valentin - Plăcinte în cuptor cu lemne, sat Țelna, jud. Alba

20. Szanto Rares Vasile - Zamă de verze, sat Rona, jud. Sălaj

21. Vancea Ovidiu - Gomboți cu prune, Ocna Mureș, jud. Alba

22. Vlaicu Gabriela-Maria - Bulgărași de zăpadă, comuna Sânmihaiul-Almașului, jud. Sălaj

23. Cifu Andreea - Alivencă de Bilbor, comuna Bilbor, jud. Harghita

24. Brîndușan Florin-Junior - Burger tradițional, jud. Satu Mare

25. Cheregi Izabela - Palențe împletite cu brânză, Cehei, jud. Salaj

26. Turc Renata-Natalia - Zacuscă de Tihău, jud. Sălaj

27. Varga Paula - Brânză telemea – Bârsana, jud. Maramureș

28. Bunea Diana Nicoleta - Sfinți (Mucenici moldovenești) – Piatra Neamț, jud. Neamț

29. Oprea Mihaela Rodica - Chișcă de porc cu păsat - sat Chechiș, jud. Sălaj

30. Gabor Adela - Pancove ardelenești, Nadășu, jud. Cluj

31. Pop Simona Raluca - Gomboți cu poame, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud

32. Strajescu Mihai-Bogdan - Carne de porc în cir, Turda, jud. Cluj

33. Dan Andreea Alexandra - Plăcinte cu lobodă și brânză de oaie – Iara, jud. Cluj

34. Bucureștean Adrian - Balmoș moțesc din Marna Nouǎ, comuna Sanislǎu, jud Satu Mare

35. Tamaș Ioan Eugen - Mălai dulce de Dej, jud. Cluj

36. Lucaciu (Pop) Cosmina Maria - Cocă cu prune, varză și brânză, Urmeniș, jud. Bistrița-Năsăud

37. Carpineanu Călin - Cozonac bucovinean de Suceava, jud. Suceava

38. Scurtea Andrei - Magiun de prune Topoloveni, jud. Argeș

39. Șerban Dorothea - Balmoș, Mediaș, jud. Sibiu

40. Nemeș Septimiu Sever – Drob de miel în prapure cu leurdă și urzici, Cojocna, jud. Cluj

Program:

10:00 - 10:15 Deschidere oficială eveniment;

10:15 - 11:00 Parada portului popular, urmată de jurizarea acestuia de către specialiști în domeniu;

11:00 - 12:00 Jurizare produse;

12:00 - 18:00 Degustare de produse de către invitați și vizitatori; prezentare de caiete de sarcini; spectacol muzică populară.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” mizează pe cartea continuității. Echipa managerială condusă de prof. univ. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, în calitate de rector, a primit mandat pentru încă patru ani. La acest restart, am discutat cu rectorul USAMVB din Timișoara despre traseul învățământului superior agricol bănățean până în prezent și direcția în care acesta se îndreaptă.

„Sunt specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății.”

Cosmin Alin Popescu: Suntem la începutul unui nou mandat de încredere pe care l-am primit din partea comunității academice a USAMVB din Timișoara. Traseul a fost unul constant evolutiv de 75 de ani și acest  nou mandat confirmă faptul că am reușit să păstrăm acest trend pozitiv. Vă reamintesc că anul acesta, în luna mai, universitatea noastră sărbătorește 75 de ani de la înființare, iar dacă acum 75 de ani începutul a fost timid, cu o singură specializare, aceea de inginerie în agricultură, acum avem 26 de programe de studiu de licență. Dacă atunci se preda doar în limba română, acum la Timișoara se poate studia și în limbile de circulație internațională engleză și franceză. În acest moment, în universitatea noastră învață 300 de studenți străini din 19 țări ale lumii. Acest lucru ilustrează cât se poate de elocvent creșterea despre care vorbeam.

Reporter: Pe lângă beneficiul de imagine pe care-l aduce internaționalizarea actului de învățământ, înseamnă și un beneficiu din punct de vedere economic?

Cosmin Alin Popescu: Fără îndoială. Pe lângă faptul că acest lucru arată lumii că în Timișoara, și în România, se face educație de calitate, este și un câștig financiar de care ne bucurăm, pentru că de-aici decurg investiții în resursa umană, în dotarea laboratoarelor, în publicații de specialitate și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea unor programe de cercetare.

„Din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine.”

Reporter: Tot despre bani vorbim și în continuare, însă despre cei pe care îi primiți, și vă întreb dacă actualul sistem de finanțare „per capita” face diferența între cantitate și calitate?

Cosmin Alin Popescu: Despre acest lucru se discută de foarte mulți ani. Acum, în calitate de rector, pot să vă spun că noi am crescut numeric semnificativ în ultimii patru ani, de la 4.600 de studenți la 5.510. Asta înseamnă că am fost serioși. Am fost în același timp atenți și în ceea ce privește numărul angajaților noștri, astfel încât, în momentul de față, am ajuns la un echilibru favorabil nouă. Raportat la ce se întâmplă la nivel național, și aici ne includem și pe noi, cred că nu este cea mai bună formulă de finanțare aceasta, per student. Nu acest lucru ar trebui să constituie principalul indicator prin care se face finanțarea învățământului superior, deoarece în acest fel încurajăm cantitatea, fără a încuraja foarte mult calitatea.

Reporter: Câți studenți încep studiile la USAMVB Timișoara și câți reușesc să și termine?

Cosmin Alin Popescu: Din păcate, din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine. În aceste condiții, dacă discutăm strict de cantitate, tentația pentru orice cadru didactic este să lase mai jos cerințele de calitate, astfel încât să rămână cât mai mulți studenți care să fie finanțați și în următorul an. Dar cred că este important ca pe lângă aspectul cantității să ne preocupe și calitatea învățământului superior românesc.

Reporter: Merg mai departe și vă întreb câți din cei 70 de absolvenți reușesc să-și găsească de lucru în domeniul în care s-au pregătit?

Cosmin Alin Popescu: Unul dintre punctele noastre forte este faptul că această Universitate nu produce șomeri. Evident, este și o chestiune de conjunctură. Suntem o țară în care activitatea din agricultură are o pondere economică mare. Când vorbesc despre agricultură mă refer și la sectoarele conexe, ca de exemplu  mecanizarea sau industria  alimentară. Sunt o serie de specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății fie pe la companii multinaționale, fie pe la societăți mai mici.

„Educația ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.”

Reporter: Aceasta ar trebui să fie imaginea corectă a calității actului de învățământ…

Cosmin Alin Popescu: Foarte bine spus. Cred că ar fi unul dintre indicatorii care ar putea să facă diferența între o universitate și alta și nu pentru că o universitate ar fi mai importantă decât alta. Educația în sine ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Consider că este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.

Reporter: Ați preluat o „locomotivă” aflată în plin marș, și în patru ani nu numai că ați reușit să mențineți tempoul, dar ați reușit să-l și creșteți.

Cosmin Alin Popescu: Este rezultatul muncii unei întregi echipe. Am vorbit ceva mai devreme despre numărul studenților noștri, însă în egală măsură este importantă și cercetarea, iar din acest punct de vedere am avut în derulare un număr de 69 de proiecte câștigate în ultimii patru ani, care înseamnă foarte mulți bani, fie din fonduri naționale, fie, mai ales, din resurse internaționale. Încercăm să punem la punct o unitate de management a proiectelor care să gestioneze unitar toată această activitate. În același timp, am pus bazele unui Institut de Cercetare pentru Biosecuritate și Bioinginerii, institut prin care se vor derula proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. Vor fi implicate companii din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer. Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară.  Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință.

Reporter: Ce se întâmplă cu Stațiunea Didactică din subordinea Universității, o bună bază de practică pentru studenți, dar, de un timp, și un generator financiar important?

Cosmin Alin Popescu: Am încercat în fiecare an să facem  investiții în stațiune. Aici am dezvoltat un proiect aflat momentan în stare latentă. În cadrul Stațiunii Tinerilor Naturaliști, pe lângă partea de pregătire practică a studenților, am dezvoltat și un modul de producție prin intermediul căruia am intrat cu legume proaspete în supermarketurile din Arad. Acest lucru sperăm să se întâmple din acest an și în municipiul Timișoara. De asemenea, am acordat atenție dezvoltării sectorului zootehnic din cadrul stațiunii, acolo unde am dezvoltat nuclee valoroase atât pe partea vacilor de lapte, cât și pe cea a vacilor de carne. Am reușit la acest moment ca din producția de lapte pe care o valorificăm să autofinanțăm activitatea de creștere a vacilor din stațiune. De asemenea, am dezvoltat proiecte pe partea de găini ouătoare, de cabaline și ovine, pentru că ne dorim să păstrăm un echilibru între partea de educație și cea de dezvoltare și să modificăm procentul dintre teorie și practică, în favoarea activităților de practică. Mai mult decât atât, pe ceea ce înseamnă partea vegetală, am crescut de la an la an, atât în ceea ce privește cantitățile de cereale obținute, cât și suprafața lucrată, ajungând în acest moment la peste 2.000 de hectare.

Reporter: În acest moment, Stațiunea Didactică funcționează ca un motor bine uns,  fără bătăi, care împinge lucrurile în față, în sensul corect. Ce vă propuneți să faceți mai departe cu ea?

Cosmin Alin Popescu: Sper că de anul acesta vom reuși să lucrăm sută la sută pe terenurile universității doar noi. Până acum, pentru că nu am avut forța tehnică necesară, am mai apelat la terți. Vom pune accent pe ferma de la Voiteni, acolo unde avem și Centrul Româno-German de Pregătire Profesională în Agricultură.  Avem o bază modernă la Voiteni, unde la ora actuală formăm specialiști în mecanizare și ne dorim să punem la punct întreaga fermă, care dispune de 400 de hectare, pentru a dezvolta activitatea de cercetare și producție agricolă. Anul acesta, vom continua să investim în utilaje agricole noi, combine și tractoare, dotare tehnică în care am investit deja câteva milioane de lei în ultimii doi ani. Este important pentru noi să arătăm că se poate și… chiar se poate!

Reporter: Am mai discutat cu dumneavoastră și revin asupra amplasamentului USAMVB Timișoara, într-o zonă cu puternică presiune imobiliară. Practic, în jurul campusului universitar din Calea Aradului se construiește roată-roată. Terenurile universității au fost securizate din acest punct de vedere?

Cosmin Alin Popescu: În cea mai mare parte, problema terenurilor este rezolvată și mă bucur că pot să vă răspund astfel, pentru că de ani buni am încercat să o rezolvăm, atât eu, cât și colegii rectori dinaintea mea. În 2018 am beneficiat de o propunere legislativă care s-a concretizat în lege și prin care am fost împroprietăriți practic cu 1.400 de hectare la Nord de Timișoara. La acest moment suntem proprietari cu extrase de Carte Funciară și terenul respectiv nu poate căpăta o altă destinație, ceea ce a dus la scăderea presiunii imobiliare de care spuneați. Mai sunt în litigiu câteva zeci de hectare, dar suntem optimiști și în privința lor. Mă bucur că au existat oameni maturi și responsabili care au înțeles importanța acestui demers și au fost alături de noi. Am sesizat că, muncind împreună, putem face lucruri frumoase.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html