Uniunea Europeană trebuie să-și deschidă porțile către inovație pentru a depăși cu succes toate provocările la care este supus întreg sectorul agroalimentar. Schimbările climatice pun în pericol agricultura, accesul la hrană sau apă, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, iar toate acestea sunt combinate cu apariția unor noi dăunători și boli, ori atacuri virulente ale celor deja cunoscuți. Inovația strategică susține agricultura rezilientă și producția alimentară este concluzia întâlnirii jurnaliștilor cu reprezentanții Corteva Agriscience, în cadrul ultimului Media Club din acest an, care a avut loc joi – 7 decembrie 2023.

Noile tehnici genomice (NGTs) pot sprijini crearea unor sisteme agricole europene mai durabile și reziliente, conform declarației Teresei Babuscio, șeful Departamentului pentru Afaceri Guvernamentale şi Industriale EMEA la Corteva Agriscience, o companie internațională de cercetare și dezvoltare agricolă care oferă fermierilor din întreaga lume soluții integrate pentru provocările viitoare.

Tehnologii precum CRISPR-Cas vor fi esențiale în atingerea obiectivelor Pactului Verde al Uniunii Europene, inclusiv suportul oferit pentru adaptarea și reducerea impactului schimbărilor climatice, precum și a tranziției continue către o agricultură mai sustenabilă, cu mai puține inputuri. „Spre deosebire de biotehnologia transgenică, tehnicile genomice se concentrează pe înțelegerea și modificarea funcțiilor genomului prezent în speciile de plante și operează fără introducerea genomului străin”, a explicat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.

„Implicațiile editării genomului în agricultură sunt profunde. Aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității agricole la nivelul Uniunii Europene provine din ameliorarea plantelor, evidențiind rolul său important în creșterea producțiilor și, în același timp, reducând necesitatea de a extinde suprafețele agricole. Fermierii din România au nevoie de acces la o gamă completă de tehnologii, inclusiv NGTs, pentru a valorifica inovația în producția agricolă”, a adăugat Teresa Babuscio. Potrivit expertului, aceste tehnici reprezintă o promisiune imensă și este crucial să avem regulamente clare, pragmatice și global armonizate, care să permită companiilor de cercetare să abordeze nu doar foametea, malnutriția și insecuritatea alimentară, dar în același timp să ajute fermierii să cultive culturi mai rezistente, cu un consum mai mic de apă, de nutrienți, pe suprafețe de teren mai reduse.

„Aceasta este cu atât mai importantă în contextul schimbărilor climatice, instabilității geopolitice, creșterii populației și schimbărilor care apar în comportamentul consumatorilor. Astfel de plante dezvoltate cu ajutorul noilor tehnici genomice ar trebui reglementate în UE într-un mod similar plantelor convenționale, dacă rezultatul ameliorării este similar cu ceea ce se dezvoltă prin utilizarea unor tehnologii sau procese mai vechi sau cu ceea ce poate apărea în mod natural”, a afirmat Teresa Babuscio.

Tehnica CRISPR, echivalentă cu ameliorarea convențională

Restul lumii avansează rapid, prin adoptarea inovației în totalitate. Teresa Babuscio a dat ca exemplu Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) care a decis să reglementeze culturile ameliorate genetic cu CRISPR, deoarece acestea nu conțin ADN străin (transgen). USDA a stabilit că tehnica CRISPR este echivalentă cu ameliorarea convențională, astfel încât nu este necesară reglementarea precum a organismelor modificate genetic. Argentina a fost pionier în reglementarea tehnicilor de editare a genomului, iar produsele sunt aprobate de agenție printr-un proces de consultare pe fiecare caz. Politica editării genomului în Filipine este similară cu cea a Argentinei, dar utilizează liste specifice de gene care pot fi editate și sunt posibile și prin ameliorare convențională. Politica de editare a genomului din Canada se bazează pe inovație, dar plantele ameliorate genetic necesită o recenzie prealabilă pe piață cu referire la securitatea alimentară și de mediu - această orientare ajută Canada să rămână competitivă la nivel global.

Din perspectiva acestor progrese, fermierii europeni, inclusiv cei din România, au oportunitatea să adopte rapid noi tehnologii agricole care pot produce alimente bogate în nutrienți și să se adapteze la o gamă largă de practici durabile, dar și să atingă o competitivitate globală.

Potrivit părților implicate din industrie, este crucial să se continue eforturile de colaborare cu factorii de decizie pentru a stabili un cadru științific și practic pentru noile tehnici genomice. „Acest cadru ar trebui să promoveze inovația, permițând fermierilor să îmbunătățească semnificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor. Corteva Agriscience rămâne angajată față de deschidere și colaborare, participând activ la discuții pentru a modela viitorul agriculturii. Compania așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu factorii de decizie și părțile interesate pentru a crea un mediu în care inovația să prospere, oferind fermierilor instrumentele necesare pentru o creștere durabilă”, a punctat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Ameliorarea plantelor, un element esențial pentru competitivitatea fermelor europene

Noile tehnici genomice sunt privite de fermieri ca un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc.

Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici”, din localitatea Gropnița, județul Iași, membru al Consiliului de Administrație al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, exprimă opinia cultivatorilor: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, având potențialul să ducă la cercetarea și dezvoltarea soiurilor mai bine adaptate la condițiile tot mai vitrege cu care se confruntă azi agricultura: regimul extrem de volatil al precipitațiilor, presiunea bolilor și dăunătorilor, nevoia de a crește randamentele la hectar pentru a putea compensa costurile tot mai mari. În acest context, le privim ca pe un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi și pe noi, fermierii din Uniunea Europeană, astfel încât să continuăm să ne menținem afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa cu concurenții noștri de pe alte continente. În era agriculturii de precizie, ameliorarea plantelor este un element esențial”.

De aproximativ zece ani, Cristian Stoica practică o agricultură de ultimă oră pe o suprafața de circa 450 de hectare, reușind să construiască o fermă cu potențial ridicat. A investit în programe de management, în tehnologii inovative și în tehnici care cresc productivitatea fermei, fermierul ieșean practicând o agricultură regenerativă și prietenoasă cu mediul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 30 noiembrie 2023, la Bruxelles, au avut loc întâlnirile Praesidium COGECA și Praesidia COPA-COGECA, la care Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată, în format fizic, de către Florentin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV.

Principalul subiect al Praesidium COGECA a fost alegerea conducerii, care are loc o dată la trei ani. Au fost doi candidați pentru poziția de președinte și opt candidați pentru poziția de vicepreședinte.

COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, înființată în 1959) reprezintă interesele generale și specifice ale cooperativelor europene agroalimentare, forestiere și piscicole în rândul instituțiilor UE și al altor organizații socio-economice care contribuie la luarea deciziilor europene.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte COGECA pe Florentin Bercu, descris fiind ca un „tânăr cu o pasiune înnăscută pentru agricultură, cooperative și zonele rurale”.

Florentin Bercu a obținut 109 voturi, clasându-se pe locul trei din numărul de 155 voturi exprimate.

Prin alegerea lui Florentin Bercu în funcția de vicepreședinte al COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA.

În prezent, România are, în structura de conducere, un vicepreședinte COPA - Marius Micu (Federația Națională PRO AGRO), care reprezintă organizațiile fermierilor, și un vicepreședinte COGECA - Florentin Bercu (UNCSV), care reprezintă organizațiile cooperativelor agricole din România.

De asemenea, la nivelul Grupurilor de Lucru, AAC deține două funcții de vicepreședinte: Liliana Piron (LAPAR, Plăți Directe) și Alexandru Țachianu (Federația Națională PRO AGRO, Cereale și Oleaginoase).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Acum, mai mult ca oricând, fermierii europeni au nevoie de o gamă largă de instrumente pentru a-și proteja culturile de presiunea dăunătorilor și a bolilor. Schimbările climatice agravează și mai mult aceste probleme într-un moment în care trebuie să producem mai durabil.

Inițiativele politice, cum ar fi Pactul Verde European al Uniunii Europene, au ambiția de a face agricultura mai durabilă, de a reduce riscul utilizării pesticidelor și de a promova alternative la pesticidele convenționale.

Produsele de biocontrol fac adesea parte din aceste discuții. Datorită originii lor naturale, acestea răspund unei aspirații societale mai largi de a se baza mai mult pe soluții naturale, care se extinde dincolo de agricultură și alimentație. Majoritatea produselor de biocontrol sunt autorizate pentru utilizarea în producția ecologică și sunt esențiale pentru setul de instrumente al agricultorilor ecologici. Există o gamă largă de soluții de biocontrol, inclusiv substanțe naturale, microorganisme, feromoni sau agenți de biocontrol invertebrați.

Multe soluții de biocontrol sunt deja disponibile și utilizate pe scară largă în Europa. Compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii Corteva Agriscience a fost lider în controlul dăunătorilor de origine naturală în Europa și în întreaga lume timp de decenii cu spinosad. Substanță naturală obținută prin fermentarea unui microorganism din sol, spinosadul este una dintre cele mai utilizate soluții de biocontrol pe scară largă la peste 200 de culturi și un instrument indispensabil atât pentru fermele convenționale, cât și pentru cele ecologice.  

Cercetarea în domeniul biocontrolului este mereu în creștere și există un număr mare de produse inovatoare care sunt dezvoltate și introduse pe piață. Corteva și alte companii care sunt membre ale CropLife Europe și-au luat angajamentul de a investi patru miliarde de euro în biocontrol până în 2030 pentru a sprijini obiectivele Pactului Verde European. Având natura ca punct de plecare, există multe oportunități de a dezvolta produse care pot funcționa bine pentru a răspunde nevoilor de protecție a culturilor, fiind în același timp sigure de utilizat.

Utrisha™ N, biostimulatorul care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție

Corteva aduce variante noi, una dintre acestea fiind o soluție cu microorganisme pentru a controla aflatoxinele din porumb, precum și biostimulanți care sprijină eficiența utilizării nutrienților si toleranța plantelor la stres. Recent, Corteva a anunțat achiziția Symborg și Stoller, două companii biologice care ne vor consolida și mai mult oferta de biocontrol și biostimulanți.

Ca parte a portofoliului de produse biologice din Europa, Corteva Agriscience a introdus biostimulatorul Utrisha™ N, care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție. Tehnologia inovatoare oferă valoare prin gestionarea integrată eficientă a nutriției în condiții naturale de câmp, adaptându-se la nevoile de creștere ale plantelor și contribuind în mod durabil la maximizarea potențialului de producție. Componenta activă a Utrisha™ N este o tulpină de bacterii naturale Methylobacterium symbioticum care fixează azotul din aer și îl transformă pentru plantă. În acest fel, Utrisha™ N oferă o sursă alternativă de azot care reduce dependența de absorbția azotului din sol și asigură accesul plantei la azot pe tot parcursul sezonului. 

În România, Utrisha™ N este în curs de omologare. Lansarea acestui produs îi va ajuta pe fermierii locali să crească productivitatea și profitabilitatea prin implementarea unor practici agricole durabile. La începutul lunii iunie a acestui an, Utrisha™ a fost, de asemenea, verificat ca fiind un program cu certificare USDA Process Verified (PVP) de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Pentru a primi această verificare, Serviciul de Marketing Agricol al USDA a efectuat un audit riguros al respectării de către Corteva a standardelor exigente de management al calității 9000 ale Organizației Internaționale de Standardizare. Asigurarea eficienței și siguranței produselor de biocontrol este esențială. Prin urmare, Corteva susține un cadru de reglementare pentru produsele de biocontrol. Fermierii au nevoie de soluții care să funcționeze și există  opțiuni eficiente de biocontrol care pot fi utilizate fie ca atare, fie în combinație cu cele convenționale, ca parte a programelor de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor.

Produsele de biocontrol nu înlocuiesc pesticidele convenționale. Cu toate acestea, ele reprezintă segmentul de protecție a culturilor cu cea mai rapidă creștere, urmând să reprezinte 25% din piața globală până în 2035. În acest context, sprijinirea adoptării biocontrolului de către agricultori va rămâne esențială.

Corteva Agriscience aduce noi soluții și realizează importanța existenței unui cadru politic și de reglementare favorabil pentru prezența acestor produse pe piață. Biocontrolul are un rol-cheie de jucat, alături de alte soluții, cum ar fi inovarea în domeniul ameliorării plantelor sau instrumentele digitale și de agricultură de precizie, pentru a face agricultura UE mai durabilă.

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Câmpuri pârjolite de secetă și agricultori disperați. Așa arată o parte însemnată din țară. Drama cea mai mare se petrece în sud și sud-est, unde câmpurile n-au mai văzut apa de mult prea multă vreme, ploaia în ultimii patru-cinci ani fiind un fenomen extrem de rar mai ales în Moldova și Dobrogea.

Dacă ar fi doar seceta stavilă în calea fermierilor... Mai sunt multe alte probleme care, cumulate, pun sub semnul întrebării afacerile agricole în acest an. Prețurile la tot ce înseamnă input pentru agricultură sunt în continuă creștere, în timp ce materiile prime agricole se vând din ce în ce mai ieftin.

În anul agricol 2022 – 2023, cheltuielile pe hectar pentru o tehnologie medie la principalele culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) sunt cuprinse între 5.000 și 7.000 de lei, iar veniturile sunt undeva la 2.500 - 4.500 lei/ha, în funcție de cultură. Sunt cifre vehiculate de fermieri. Producțiile, acolo unde a fost ceva de recoltat ori unde va fi, în cazul culturilor de primăvară, sunt mici din cauza secetei. De pildă, la grâu, în Constanța, producția a fost de trei-patru tone la hectar, iar investiția, acolo unde s-au aplicat tehnologii intensive, a atins 7.000 de lei. La prețurile actuale ale grâului de toamnă, pierderea ajunge pe la 3.000 – 4.000 lei/ha. Exemplificarea îi aparține cunoscutului fermier Dumitru Manole, de la Amzacea, în ferma căruia am fost recent. Ce-am găsit acolo? Exact ce-am spus la început, culturi pârjolite și disperare.

Nu există îndoială, anul 2023 este deosebit de dificil pentru agricultura românească, care se confruntă cu o lipsă acută de capital în fermele românești, în timp ce, cum am menționat mai sus, toate costurile sunt constant în creștere.

Realitatea e că, pe fondul războiului din Ucraina și al politicilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prețurile materiilor prime agricole s-au prăbușit. Cât să mai vândă agricultorul sub costuri? Are nevoie de capital pentru a porni următorul an agricol.

Bruxelles-ul zice că ajută fermierii europeni în această criză generată de războiul din Ucraina. Efectele ajutorului nu se văd. Cel puțin în cazul țării noastre, sprijinul UE nu este simțit.

Agricultorii din România și țările vecine Ucrainei se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă de cerere de cereale și semințe oleaginoase, din cauza unui exces de ofertă față de cerere. Stocurile sunt la un nivel neobișnuit pentru această perioadă a anului. Coridoarele de solidaritate pentru mărfurile ucrainene nu funcționează, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă trimisă la Ministerul Agriculturii și la premier. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale și tranzitul de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâul, porumbul și soia. Destinate inițial țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene, acestea au ajuns în țările care asigură coridoarele de solidaritate, nu doar au tranzitat teritoriile, producând perturbare în economiile naționale, cu impact direct, semnificativ asupra afacerilor fermierilor. Chiar în această perioadă, în care există interdicție la import, putem pune la dispoziția autorităților dovezi clare că marfa din Ucraina intră nestingherită în România, în baza contractelor „existente”, aflate în derulare, care au fost încheiate la momentul introducerii interdicției. Totodată, semnalăm noua metodă adoptată pentru comercializarea produselor din Ucraina: marfa din Ucraina este transportată în Republica Moldova, de acolo pleacă spre Port Constanța ca marfă de proveniență Moldova doar în documente”, precizează Alianța în adresa transmisă autorităților.

Ministrul Florin Barbu le-a răspuns fermierilor. Cu promisiuni, pentru că măsurile de susținere propuse de oficialii români au nevoie de aprobarea Bruxelles-ului. Și să ne amintim că, de cele mai multe ori, Comisia Europeană n-are nici ochi, nici urechi pentru România. Nu știu dacă nu cumva e și vina noastră, a țării, care trimite la discuții și negocieri oameni nepregătiți, cu materiale nedocumentate suficient. Ce vină are Uniunea Europeană că noi nu avem studii științifice, statistici corelate cu realitatea din teren, că România nu are strategii ori specialiști care să știe despre ce să vorbească și cum să pună problema în fața mai-marilor UE?

În condițiile date, ce pot face fermierii din țara noastră? Pot face producții mari. Dacă n-ar fi secetă. Și dacă ar exista strategii în concordanță cu schimbările climatice. Soluția numită irigații n-are rost să o abordez, știm toți că, după trei decenii de democrație, irigațiile sunt pe apa sâmbetei.

Cum să obții producții mari cu politica „verde” a UE? Nici în acest caz Bruxelles-ul nu vede că România e țara cel mai puțin chimizată din comunitatea europeană. Cine-i de vină, ei sau noi?

Fermierul, fără politician, fără autoritatea propriului stat, nu poate avea un cuvânt de spus la UE.

Fermierii au nevoie de sprijinul autorităților naționale în identificarea de soluții, în adoptarea celor mai potrivite politici agricole, iar în acest moment chiar au nevoie de sprijin pentru a supraviețui.

Politicianul român ar trebui să fie conștient că falimentul afacerilor agricole se va răsfrânge asupra întregii economii. Clasa noastră politică realizează, oare, dimensiunea crizei în care ne aruncă pe toți? Cetățenii români, de peste trei decenii, trăiesc cu senzația că sunt pe cont propriu într-o țară al cărei buzunar îl finanțează pentru a primi la schimb nepăsare.    

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Ascultăm știința sau vocea străzii? Despre provocările agriculturii în contextul noii Politici Agricole Comune și al strategiilor Bruxelles-ului, am vorbit cu Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană.

Reporter: Cum arată azi agricultura în Uniunea Europeană?

Achim Irimescu: Problema cea mai presantă este calitatea managementului. Importanţa gestiunii corespunzătoare a fermelor este esenţială în reuşita afacerii. Dacă ne uităm la provocările de astăzi în faţa fermierilor europeni, este clar că numai managerii, deci cei care au capacitatea de a face faţă cerinţelor, vor reuşi în afaceri. Să privim o statistică foarte simplă, în 2003 erau 14 milioane de ferme în UE, iar în 2023 avem nouă milioane, tocmai datorită faptului că sunt tot mai mari cerinţele şi mulţi fermieri nu reuşesc să facă faţă. În general, fermele care nu au specialitate, care nu au consultanţă nu reuşesc, pentru că nu fac faţă cerinţelor foarte înalte pe piaţa europeană.

„Noi cerem la Bruxelles să se ofere finanţare corectă pentru toate statele membre din bugetul european şi nu din ajutor de stat, care discriminează foarte mult fermierii noştri.”

Green Deal şi cele două strategii, „Farm to Fork” și „Biodiversitate” vin cu cerinţe extrem de înalte pentru agricultorii noştri. Chiar dacă nu cred că vor fi atinse aceste ţine în 2030, este clar că eforturi se vor face şi deja se fac, pentru că în Politica Agricolă Comună deja avem 25% din plăţile directe îndreptate către ecoscheme, pe lângă faptul că aveam deja ecocondiţionalitatea introdusă în PAC. La fel avem pe pilonul doi alte 35% cereri pentru mediu, deci deja e un efort foarte mare al agricultorilor noştri. Pe deasupra au venit şi noile cerinţe care, repet, sunt cerinţe de reducere a pesticidelor, reducerea îngrăşămintelor, reducerea antibioticelor şi chiar lăsarea a 10% din teren neprelucrat pentru biodiversitate, şi să nu uităm că deja avem GAEC 8 în PAC, care spune că trebuie să lăsăm 4% din teren nelucrat în fiecare an. Deci, sunt eforturi extrem de mari ale fermierilor noştri, europeni în general, dar sigur fermierii români au o provocare în plus pentru că, din păcate, România n-a reuşit să stabilească un sistem de consultanţă naţională de înaltă calitate, pentru că vă reamintesc un lucru esenţial, în noul Regulament privind reducerea utilizării pesticidelor se prevede foarte clar ca fiecare stat membru să deţină consultanţă specifică pentru reducerea pesticidelor. Ori, noi nu avem nici consultanţă generală, cu atât mai puţin pe cea specifică pentru pesticide. Şi atunci fermierii noştri se vor confrunta într-adevăr cu provocări enorme în plus faţă de alţi fermieri. Să nu uităm şi un alt aspect extrem de important, acela al finanţării, în contextul în care de la o vreme Comisia Europeană îndrumă mult statele membre să folosească fondurile naţionale, deci ajutoare de stat din bugetul naţional, în loc să se dea bani europeni. Noi am cerut sistematic la Bruxelles să nu se mai facă aşa ceva pentru că se produce discriminare. Vă dau un exemplu foarte simplu: în momentul în care preţurile la îngrăşăminte practic au explodat, România nu a avut buget ca să compenseze fermierii, dar Polonia a dat aproape un miliard de euro compensaţii pentru creşterea preţurilor la îngrăşăminte. Recent, Polonia a reintrodus o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea fermierilor, de alt miliard de euro. În contextul în care România şi alte state membre nu au acest buget masiv pentru susţinerea fermierilor şi fiind pe o piaţă comună, este clar că fermierii care nu beneficiază de aceste ajutoare sunt discriminaţi. Tocmai de aceea, sistematic noi cerem la Bruxelles să se ofere finanţare corectă pentru toate statele membre din bugetul european şi nu din ajutor de stat, care discriminează foarte mult fermierii noştri. Un fermier care primeşte o sumă importantă faţă de un fermier din alt stat membru e clar că este mai competitiv şi nu ne mirăm că o serie de produse poloneze le găsim în galantarele noastre, deşi vin de la distanţă, iar producătorii români sunt discriminaţi.

„UE îşi permite să înfometeze zeci de milioane de cetăţeni? Eu cred că nu. Tocmai de aceea cred că trebuie să primeze raţiunea.”

Reporter: Apropo de discriminare, referitor la produsele de protecția plantelor, România le folosește în cantități mult mai mici, comparativ cu celelalte state UE. Prin urmare, ce să mai reducem, în condiţiile în care există un mare decalaj între media europeană şi media din ţara noastră?

Achim Irimescu: În Consiliul de miniştri privind regulamentul pentru reducerea pesticidelor a fost o coaliţie de 16 state membre, din care face parte şi România, care a cerut să se facă o analiză socio-economică. Comisia pune nişte ţinte foarte ridicate, 50% reducerea pesticidelor până în 2050, şi o uşoară diferenţiere între statele membre care nu reflectă realitatea, privind reducerea efectivă. Pentru România, reducerea efectivă ar fi de 35%, dar dacă ne uităm la state membre care au undeva cam de zece ori mai multe pesticide substanţă activă pe hectar decât România, chiar dacă reduc cu 65%, ele oricum vor continua să producă, dar fermierul român, care de la 0,7 kg/ha, ar trebui să reducă cu 35%, practic, ar reduce foarte mult producţia. Este un nonsens să continui să produci în nişte zone unde deja terenul e poluat, şi în România, unde terenul este mult mai sănătos, să nu mai poţi produce sau să reduci foarte mult producţia. De aceea, repet, România şi mai multe state membre au cerut imperios să se ţină cont de impactul socio-economic. Comisia trebuie să vină cu o evaluare de impact socio-economic, asta presupune să ţii cont efectiv de ce se întâmplă din punct de vedere social şi economic, pentru că fermele îşi vor pierde clar competitivitatea şi atunci mulţi fermieri ar urma să dea faliment. Practic, rezultatul e că nu mai producem în UE, unde avem cele mai înalte standarde, vom aduce din ţări terţe care pot să producă fără niciun fel de restricţie, deci vom aduce produse care sunt mult sub standardele europene, practic putem să spunem că efectiv putem otrăvi populaţia europeană, omorând producţia europeană de înaltă calitate. Sperăm să nu se ajungă acolo şi vom vedea cum se va tranşa această chestiune extrem de importantă, pentru că este o chestiune absolut relativă să stabileşti din birou nişte ţinte de reducere fără să ţii cont de realitatea existentă în fiecare stat membru, şi noi asta am cerut sistematic. Sigur, trebuie să facem eforturi, dar nu stabilind ţinte fără nicio bază ştiinţifică sau reală.

Să ne uităm chiar pe datele Comisiei Europene, la nitrați, de pildă. O să vedeţi că România este verde, iar Germania, Olanda, Belgia sunt roşii, ceea ce arată că au practicat o agricultură extrem de intensivă de-a lungul deceniilor şi sigur că acum o reducere la ei nu e atât de catastrofală cât ar fi într-o ţară care utilizează mult mai puţine îngrăşăminte chimice de sinteză. Pentru că trebuie menţionat un lucru foarte important: propunerea strategiei Biodiversitate este reducerea cu 20% a îngrăşămintelor de sinteză până în 2030. Or, la fel, aici este o mare discuţie. Discuţiile pe care le-am avut la Bruxelles au vizat inclusiv faptul că există o limitare şi practic nu se mai poate înlocui îngrăşământul chimic de sinteză cu îngrăşământul natural de la animale, şi în acest context rămâne întrebarea: reducem îngrăşămintele – reducem producţia, reducem medicamentele plantelor, pesticidele? Numai reducerea pesticidelor este o estimare care va duce la reducerea producţiei cu 40%, şi atunci fermierul care astăzi este la limită ce va face mâine, când va înregistra o reducere a producţiei cu cel puţin 40%? Sigur, piaţa dictează, preţurile vor urca, dar întrebarea este: UE îşi permite să înfometeze zeci de milioane de cetăţeni? Eu cred că nu. Tocmai de aceea cred că trebuie să primeze raţiunea.

Mai trebuie menţionat un lucru foarte important: poluarea mondială a UE reprezintă 8%, şi chiar dacă vom face zero, tot rămâne 92% pe restul mapamondului. Cred că foarte important ar fi să luăm decizii care, sigur, să asigure tranziţia aşa-spusă verde către o agricultură modernă cu emisii reduse, dar cu o finanţare corespunzătoare, cu alternative pentru fermieri. Pentru că fermierii vor face, dacă li se pune la dispoziţie o finanţare corespunzătoare şi, în plus, soluţii, cercetare, inovare. Există soluţii. Am văzut în Belgia un utilaj care costă aproape un milion de euro şi care poate reduce cu aproape 90% pesticidele. Dar câţi fermieri din Belgia își permit un astfel de utilaj? La fel şi în România, pentru că investiţia de un milion nu se poate face uşor, în condiţiile actuale. Deci nu discutăm de România, repet, ci de Belgia, unde creditele sunt la câteva procente. Şi atunci ne punem întrebarea: încotro, agricultura europeană? De aceea sunt dispute foarte aprige. Și mai trebuie precizat un lucru: este foarte important cât de bine intenţionat eşti atunci când vrei să introduci eforturi suplimentare. Şi vă dau un exemplu extrem de relevant: Comisia Europeană a întreprins un sondaj public privind bunăstarea animală. Şi a întrebat cetăţenii europeni dacă sunt de acord cu creşterea bunăstării la animale. Aceasta înseamnă investiţii foarte serioase în plus, de exemplu la găini ouătoare înseamnă să renunţi total la cuşti, să faci doar la sol. În contextul ăsta, cetăţeanul a spus: da, suntem de acord! Dar niciodată Comisia nu a pus a doua întrebare consumatorului: sunteţi de acord să plătiţi 20, 30, 40% în plus pentru această bunăstare? Deoarece, cu certitudine, consumatorul nu ar accepta. Pentru că odată cu inflaţia care e recunoscută la nivel european, a depăşit 12% de mult, sigur, sunt categorii de cetăţeni foarte afectaţi, în ţările din Vest – nu discutăm de România – şi vor avea dificultăţi, au deja dificultăţi în a-şi procura hrana de toate zilele. De aceea trebuie mult echilibru şi multă analiză atunci când se iau decizii de genul acesta.

„CE a întrebat cetăţenii europeni dacă sunt de acord cu creşterea bunăstării la animale. Cetățenii au spus: da, suntem de acord! Niciodată Comisia nu a pus a doua întrebare consumatorului: sunteţi de acord să plătiţi 20, 30, 40% în plus pentru această bunăstare? Cu certitudine, consumatorul nu ar accepta.”

Reporter: Fermierii români, crescătorii de bovine și de porci, continuă să aibă probleme. Am ajuns să importăm peste 80% din necesarul de consum al populaţiei, importăm sau mai bine zis procesatorii importă lapte, în timp ce fermierii români, crescători de vaci pentru lapte, şi aşa puţini, câţi au mai rămas, se străduiesc să rezolve această problemă, având în vedere preţul extrem de scăzut la care s-a ajuns în ultimele luni. Mai mult decât atât, au rămas şi fără contracte din partea procesatorilor. Cum vedeţi rezolvarea acestor probleme? Şi care ar putea să fie intervenţia pe care s-o cerem la Bruxelles?

Achim Irimescu: Referitor la preţul laptelui. Ne amintim că au fost într-adevăr preţuri destul de remuneratorii după ce au explodat preţurile la inputuri şi Comisia Europeană explică reducerea preţurilor, care nu e doar în România, din ianuarie până în prezent în fiecare Consiliu de miniştri. Țările baltice au ridicat problema preţului, care a ajuns derizoriu în statele respective, de fiecare dată România a susţinut nevoia intervenţiei Comisiei în acest sens. Comisia Europeană poate să despăgubească din rezerva de criză, una dintre soluţiile din care s-au şi dat banii în cazul fermierilor afectaţi de importurile din Ucraina, sau din banii de piaţă, sau cu ajutoare de stat. În acest context, până acum Comisia nu a reacţionat în niciun fel, a spus că monitorizează piaţa, că preţurile sunt cât de cât remuneratorii şi că situaţia nu este atât de gravă pe cât se menţionează. Şi mai ştim ceva, sigur că ştim doar câteva state, îi este mai greu Comisiei să decidă pentru câteva state. Dacă ar fi fost un număr de state mult mai mare, cu certitudine Comisia ar fi văzut cu totul altfel lucrurile.

Referitor la carnea de porc, acolo avem o veste foarte bună, s-a adoptat „Legea porcului” şi, sperăm, cu ajutorul acestei legi odată pusă în funcţiune, să reuşim să controlăm pesta porcină africană, pentru că acolo este problema cea mare. Eu am spus întotdeauna că nu este nevoie să numărăm porcii din gospodărie, pentru că nu avem de ce, există un Regulament european, 853/2004, care spune că orice producător care produce pentru consum propriu e treaba lui, dar în momentul în care produce pentru piaţă trebuie să aibă produse sănătoase. Asta presupune ca veterinarul să-şi pună ştampila că acest produs este bun. El poate să aibă doar doi porci. Ştiţi că s-a pus la un moment dat problema de cinci porci: poate să aibă doi porci, unul îl pune pe piaţă şi pe unul îl consumă el. Porcul acela trebuie să fie sănătos. Deci noi nu trebuie să interzicem ca producătorul să pună pe piaţă, ci trebuie să ne asigurăm că acel porc este sănătos. Şi aşa s-a făcut legea, şi e foarte bună. Să nu uităm un lucru esenţial, faptul că există pesta porcină necontrolată în România a dus la mari critici, la reducerea sumelor pe care Comisia le acordă României pentru despăgubire în acest sens, şi în al doilea rând, UE a pierdut pieţe, piaţa din China, țară care nu respectă regionalizarea, adică dacă în Germania, mare exportator pe piaţa chineză, nu am pestă porcină africană, practic ea ar putea să exporte, dar pentru că am în România, China a blocat exporturile din UE. Deci impactul este foarte mare, iar România a fost criticată pentru faptul că n-a reuşit să controleze pesta porcină africană, pentru că are impact şi asupra altor state membre.

„Cu restricţiile pe care le introducem agricultorilor europeni nu facem altceva decât să mutăm producţia în alte zone de pe glob.”

Reporter: În ceea ce privește ovinele și interzicerea exportului de animale vii către ţările arabe, la nivel de Comisie Europeană a rămas în discuţie partea de bunăstare a animalelor pe timpul transportului. Unde s-a ajuns?

Achim Irimescu: În septembrie o să avem un nou proiect de Regulament privind bunăstarea animalelor, pentru toate speciile. Sunt temeri mari pentru că, să nu uităm, a venit, de exemplu, Cehia, care a propus să se încheie utilizarea cuştilor pentru găinile ouătoare, or, fermierii au investit sume mari în modernizarea cuştilor şi acum ei nici măcar nu şi-au recuperat investiţia, deci e o problemă. Revenind la subiect, trebuie amintit că în Parlamentul European a fost o comisie care a discutat pe îndelete această propunere privind interzicerea exportului de animale vii, recomandarea a fost transmisă CE, iar Comisia a spus că nu putem interzice exportul de animale vii, pentru că n-avem nicio bază legală în acest sens, dar cu certitudine se vor înăspri regulile.

În Consiliul de miniştri au venit câteva state nordice, la care s-au adăugat Olanda şi Germania, care au cerut interzicerea exportului de animale vii, pentru că ei nu au exporturi şi ei exportă material seminal şi n-au interes în acest domeniu. Ce nu s-a înţeles la nivel european este că statele în care România trimite – şi nu doar România, cel mai mare exportator e Spania – sunt ţările arabe şi nordul Africii, în principiu. Problema este că în momentul în care a fost un zvon că s-ar putea să se interzică, deja Arabia Saudită a făcut contract de 1,5 milioane de ovine în Africa. Prin urmare, nu facem decât, ca şi cu restricţiile pe care le introducem agricultorilor noştri, să mutăm producţia în alte zone de pe glob. Să nu uităm că în momentul în care a explodat consumul de avocado în UE s-au tăiat pădurile în Africa pentru a cultiva avocado, deci exportăm practic poluarea în alte părţi, ceea ce nu face bine omenirii. Natura şi pământul se refac, nu-i problemă, omenirea dispare…

„Să sperăm că producătorii noştri vor face eforturi în a se adapta inteligent la noile cerinţe. Fermierii care sunt bine informaţi şi care ştiu ce-i aşteaptă, cu certitudine, vor lua cele mai bune decizii şi vor reuşi astfel să rămână pe piaţă.”

Revenind la bunăstarea animală, este cert că se va restrânge la opt ore transportul pe zi la animale vii, ceea ce e o problemă în România, pentru că de la Maramureş până la Marea Neagră cu certitudine nu poţi să transporţi cu camionul, şi dacă ar fi autostrăzi, în opt ore, şi atunci înseamnă cheltuieli suplimentare importante. Pe vase, propunerea Comisiei practic vizează ca pe vapor să ai, dacă se poate, aer condiţionat, în orice caz să nu transporţi decât când temperatura nu trece niciodată peste 30°C. Să ai un veterinar care să monitorizeze starea de sănătate a animalelor, să ai hrană şi apă suficientă, deci sunt condiţii bine intenţionate în principiu, dar vor creşte costurile masiv şi atunci există riscul ca importatorii să aducă din altă parte. Există, sigur, chiar în România o persoană – nu-i spun numele – care militează pentru interzicerea exporturilor şi care practic nu face decât să favorizeze Australia, care are subvenţie la exportul de carcase de ovine şi care e mare producător de ovine şi abia aşteaptă să preia pieţele arabe în detrimentul producătorilor europeni. Ştim că este unul dintre puţinele sectoare cu schimb comercial favorabil României, sectorul creşterii ovinelor, şi cred că este de mare relevanţă să facem tot ce e posibil ca să păstrăm această activitate. Să nu uităm că avem 4,5 milioane de hectare de păşune şi este de fapt hrană bio carnea de la oile noastre. Trebuie să facem eforturi să mergem şi pe piaţa europeană, pentru că vă dau un exemplu: până la Brexit, UE acorda în urma negocierilor 260.000 de tone pentru carnea de miel din Noua Zeelandă, nu discut de impactul de mediu, şi în momentul în care a ieşit Marea Britanie din UE practic a rămas un gol. Noi ar trebui să completăm acest gol, să ducem carnea şi la Bruxelles, şi în celelalte state din vest, şi, sigur, carcasă, pentru că trebuie să diversificăm, e adevărat, modul de comercializare. Aici cred că soluția cea mai bună este ca producătorii să-şi facă cooperative şi să aibă propriile abatoare, pentru că după tot ce am văzut în presă, preţul cu care abatoarele cumpără este mult prea scăzut faţă de preţul oferit de cei care exportă din România ovinele. Şi atunci producătorul, crescătorul de ovine, se orientează, cum e normal, el e om de afaceri, trebuie să supravieţuiască, nu poţi să ceri producătorului la infinit să facă eforturi, pentru că el dă faliment, îşi închide producţia şi la un moment dat devenim net importatori la orice produs. Rămâne de văzut cum se va adopta acest regulament, cu certitudine vă pot spune că la Bruxelles noi am reuşit să blocăm statele care au propus interzicerea, dar normele cu siguranţă vor creşte.

Să sperăm că producătorii noştri vor face eforturi în a se adapta inteligent la noile cerinţe, pentru că, în opinia mea, fermierii care sunt bine informaţi şi care ştiu ce-i aşteaptă, cu certitudine, vor lua cele mai bune decizii şi vor reuşi astfel să rămână pe piaţă. Pentru că un lucru este clar, UE nu poate să rămână tributară importurilor. Sigur, nu putem fi producători de mango sau kiwi, dar, cu certitudine, nu putem să renunţăm la producţia de carne de vită, nu putem să renunţăm la producţia de carne de porc, de pasăre şi aşa mai departe, pentru că este proteina care e hrana de bază a populaţiei europene.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

Ce solicită fermierii europeni

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

• Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

• Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

• Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

• Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

• Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

• Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

• Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

• Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

• Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

• Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

• Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

• Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

• Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

• Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

• Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

• Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

• Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

România are un potențial enorm pentru a face performanță în agricultură dacă fermierii ar creşte investiţiile în tehnologizare şi digitalizare. Aceasta a fost concluzia întâlnirii între absolvenții programului derulat de Clubul Fermierilor Români - „Tineri Lideri pentru Agricultură” și Marcel Ioan Boloș - ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dialogul tinerilor lideri din agricultura autohtonă cu oficialul guvernamental s-a desfășurat luni, 3 octombrie 2022, la sediul Clubului, în cadrul Agrinnovator, un proiect care urmăreşte identificarea direcţiilor de inovare în agricultura viitorului, susținut de Agricover.

Agrinnovator este un grup de lucru ce are menirea de a promova crearea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii; precum și agricultura eco-bio-regenerativă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale.

Digitalizarea și accesul la informaţie reprezintă factori importanţi în dezvoltarea sectorului agricol și pot reduce pierderile.

În cadrul întâlnirii au fost arătate punctele tari și cele slabe ale agriculturii românești, cât și amenințările, dar și oportunitățile sectorului agroalimentar autohton.

Puncte tari

• Potențial agricol ridicat;

• Stabilitate în condițiile aferente alocării subvențiilor agricole;

• Facilități comerț internațional – Portul Constanța;

• Flotă performantă de utilaje agricole și spații de depozitare cereale adecvate;

• Instrument de management al riscului – sprijin nerambursabil asigurări agricole;

• Alocarea unor instrumente de sprijin financiar dedicate dezvoltării sectorului agroalimentar: PNDR, PNS, PNRR, P.O. etc;

• Potențial ridicat pentru energia regenerabilă.

Puncte slabe

• Lipsa sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

• Factor demografic: Diminuarea populației din spațiul rural + Vârsta ridicată a resursei umane din agricultură;

• Lipsa cadastrării terenurilor agricole - fragmentare terenuri;

• Contracte arendă pe 1 an – nepredictibilitate;

• Lipsa unor calificări specifice Agriculturii 4.0;

• Agricultură ecologică: lipsa unor politici coerente care să susțină activitatea acestei categorii de fermieri și numărul redus de organisme de certificare;

• Forma politicilor publice actuale care nu încurajează valorificarea produselor agroalimentare autohtone.

Amenințări

• Războiul din Ucraina;

• Țintele propuse în cadrul Pactului Ecologic European;

• Prețuri ridicate ale inputurilor;

• Prețuri ridicate pentru gaze naturale și energia electrică;

• Prețuri necompetitive ale produselor agricole;

• Diminuarea valorilor aferente PNS - 15,88 miliarde euro;

• Raportarea incorectă a datelor statistice către INS;

• Lipsa unei abordări integrate la nivel politic și administrativ privind redresarea balanței comerciale a produselor alimentare.

Oportunități

• Digitalizarea agriculturii;

• Diversificarea culturilor agricole;

• Dezvoltarea unui cadru optim pentru afaceri conexe;

• Atragerea de tineri către sectorul agricol;

• Diversificarea activității agricole și tranziția către industria alimentară;

• Asocierea, comercializarea produselor la nivel de cooperativă și realizarea tranziției către procesarea alimentelor;

• Posibilitatea de recunoaștere la nivel internațional a produselor alimentare autohtone.

Ministrul Investiților și Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloș, a declarat că va sprijini întotdeauna fermierii și sectorul agricol, deoarece investițiile în acest domeniu sunt cele mai importante și actuale. „În urma unor discuții cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și cu Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, s-a identificat nevoia de investiții în echipamente care pot fi finanțate prin politica de coeziune. Tot prin politica de coeziune se vor putea finanța și programe pentru calificarea forței de muncă și digitalizare în sectorul agricol”, a spus Marcel Ioan Boloș.

Se estimează că până în anul 2025, profitul datorat digitalizării va crește la 330 miliarde USD și, ca urmare, producția de alimente va crește cu până la 25%.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe agenda discuțiilor Consiliului AgriFish, desfășurat pe 24 mai 2022 la Bruxelles, s-a regăsit protecția solului în Uniunea Europeană (UE) și potențialul său de a contribui la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În cadrul intervenției sale, ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a subliniat necesitatea îmbunătățirii calității solului împreună cu asigurarea reducerii costurilor totale de producție din partea fermierilor și a diminuării progresive a substanțelor chimice utilizate în agricultură. În acest sens, România a propus acordarea de subvenții de către UE din fondurile alocate Statelor Membre pentru achiziția de utilaje și echipamente pentru obținerea și utilizarea biomasei din resturi vegetale, pentru a evita posibilele arderi ale miriștilor care ar putea conduce la diminuarea proprietăților solului.

„Utilizarea în sectorul agricol a îngrășămintelor organice va contribui la atenuarea problemelor actuale asociate cu îngrășămintele chimice de sinteză, când fermierii se confruntă cu mari dificultăți în aprovizionare din cauza exploziei prețurilor acestora”, a spus Adrian Chesnoiu.

Oficialul MADR a atras atenția asupra nevoii de a susține financiar achiziția de tehnologii cu impact redus asupra structurii solului, precum și a încurajării utilizării tehnologiilor care permit sechestrarea carbonului și a azotului în sol, a tehnologiilor de refacere a calității solului. „Un rol important îl pot avea cercetarea și inovarea, inclusiv în ceea ce privește irigarea durabilă a zonelor sensibile și crearea de soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli și dăunători”, a arătat Adrian Chesnoiu.

Foto: Mewi

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români anunță că pe data de 2 mai 2022 au început înscrierile în cea de-a doua ediție a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Programul se adresează fermierilor antreprenori cu o experiență de minimum cinci ani în administrarea afacerii, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor pe care le dețin.

Ediția 2022-2023 a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” va debuta pe 22 noiembrie și se va desfășura pe parcursul a cinci săptămâni de pregătire intensivă, cuprinzând cursuri interactive la sală, urmate pe parcursul anului 2023 de sesiuni practice, de schimb de experiență, care vor avea loc în fermele participanților.

În contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune și al riscurilor asociate schimbărilor de mediu și climă, programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate, moderne, care facilitează alinierea afacerilor la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor competitive, atât din România, cât și la nivel european.

În același timp, o direcție strategică a programului este aceea de a le oferi fermierilor participanți interesați oportunitatea de a crea un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, care să le permită păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

În total, 50 de fermieri antreprenori din toată țara sunt așteptați să participe la a doua ediție a programului. În program se pot înscrie fermieri indiferent de vârstă, dimensiunea sau tipul afacerii agricole. Înscrierile în cea de-a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” se desfășoară în perioada 2 mai - 26 august 2022.

„Prima ediție a programului Antreprenor în Agricultura 4.0 ne-a întărit convingerea că transformarea agriculturii românești este posibilă prin educație. Fermierii absolvenți ai acestui program și-au însușit nu doar cunoștințe noi, cu aplicabilitate imediată în activitatea managerială din fermă, ci un model de gândire, de acțiune și de implicare socială, care le oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea unui business sustenabil. Mai mult, ei au pus bazele unei comunități solide, unite, foarte active, prin intermediul căreia dezbat în permanență subiecte de interes și aspecte ce țin de cele mai recente schimbări din domeniul agriculturii. Suntem onorați să fim catalizatorul acestui proces și ne propunem să creștem comunitatea antreprenorilor în Agricultura 4.0, în misiunea noastră de a transforma agricultura românească într-una performantă, competitivă și rezilientă”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prima ediție a programului s-a desfășurat în perioada decembrie 2021 – martie 2022 și a numărat 21 de fermieri antreprenori provenind din toate regiunile țării, care au participat la cele 18 module ale programului, cumulând aproximativ 180 de ore de curs.

Filmul de prezentare a primei ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” este disponibil pe următorul link: https://youtu.be/qAlPk1nnnoI  

Curricula Program

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Management/ Leadership; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Managementul strategic al fermei; Influență și inteligență emoțională; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - disitribuție (Supply chain); Simulări de business; Fizionomie, comportamente și tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Comerț cu cereale; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Marketing în agribusiness; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ; Public Speaking.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Calendar înscrieri și selectare participanți

• Perioadă înscrieri: 2 mai – 26 august 2022
• Desfășurare interviuri și selecție candidați: 16 mai – 31 august 2022
• Anunțarea candidaților selectați: 30 mai - 02 septembrie, lunar
• Publicare listă finală participanți: 19 septembrie 2022
• Începerea cursurilor: 22 noiembrie 2022

Înscrierile se fac completând formularul disponibil pe site-ul Clubului Fermierilor Români: https://cfro.ro/formular-inscriere-antreprenor-40.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Mai multe informații despre programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0” sunt disponibile aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0