grau - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Miercuri, 25 August 2021 12:41

Ministrul „Calamitate”

Trebuie să menționez că nu eu l-am botezat „Calamitate” pe Adrian Oros, ci au făcut-o chiar agricultorii, cei a căror soartă este în mâinile ministrului care conduce deja de vreme bună Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Termenul „conduce” nu prea merge cu titlul, nu? Având în vedere ce se vede și luând pulsul agriculturii, e mai potrivit să spunem că domnul Oros „plimbă ursul” pe la Agricultură și portul popular prin țară.

Anul trecut, seceta a pus la pământ producțiile și afacerile agricultorilor. „Fermierii români sunt loviți de calamități din toate părțile. Dar cea mai mare pare a fi chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros”, l-am auzit recent pe Daniel Botănoiu, proaspăt președinte al Asociației Fermierilor din România. „Când credeau că vor avea parte de un ajutor de la natură, că de la guvernanți nu au niciun fel de sprijin real, au venit ploile și fermierii au fost puși din nou la încercare. De fiecare dată, ministrul Agriculturii, vremelnicul Adrian Oros, parcă a lucrat împotriva celor pe care trebuia să-i apere. Anul trecut, a promis că va ajuta fermierii cu despăgubiri. O minciună de campanie electorală! Acum a început să-și dea cu părerea despre cum va fi recolta de grâu. O lovitură dură pentru agricultori! Ei au o vorbă: grâul, până nu e în hambare, e iarbă. Adrian Oros nu-și dă seama ce pagube produce cu declarațiile lui. Se bagă în afacerile agricultorilor, influențează prețurile, strică piața, și așa șubrezită de vreme și de deciziile guvernanților. Un sfat pentru un ministru care se declară liberal: să lase piața să funcționeze și să nu o distrugă cu declarații care afectează concurența. Anul acesta este și o rază de speranță pentru fermieri. Prețul grâului este bun pentru ei, iar declarațiile ministrului despre producțiile foarte mari duc la prăbușirea cotațiilor. În mandatul său, Adrian Oros nu se poate «lăuda» decât cu eșecuri: programe de sprijinire a agricultorilor desființate – ce a mai rămas din ele nu funcționează –, piedici puse crescătorilor de animale, bani comunitari pierduți. Acum, în loc să se bage în seamă cu declarații care să-i lovească din nou pe fermieri, ar putea să se concentreze pe Planul Național Strategic, că pentru Programul Național de Redresare și Reziliență nu a făcut absolut nimic. Coaliția de guvernare, premierul Cîțu l-au pus pe Adrian Oros ministru al Agriculturii. E cazul ca tot ei să-l ia de acolo!”, a continuat Daniel Botănoiu.

Agricultorii, în majoritate, sunt de acord cu cele declarate de fostul secretar de stat din MADR, chiar și cei care nu împărtășesc aceleași opțiuni politice cu Daniel Botănoiu.

Realitatea din birourile Ministerului Agriculturii nu are nicio treabă cu realitatea din teren. În aceste vremuri tot mai tulburi, fermierii trec pe sub toate furcile caudine, încercând să găsească soluții la problemele create și din cauza incompetenței guvernanților, și din cea a diverselor declarații care mai mult încurcă ițele decât să le descurce.

În fiecare an, în apropierea recoltatului, fermierii cer miniștrilor să nu mai facă declarații despre producții, despre calitatea acestora, până ce recoltele nu ajung în hambare. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreun oficial la Agricultură care să țină cont de această doleanță a fermierilor. Toți se laudă cu producțiile celor care trudesc pe câmpurile țării. De parcă ar fi ajutat și ei cu ceva. An de an, oficialii încurcă ițele, mai fac un nod la funia de-i sugrumă pe cei care ne pun hrana pe mese.

Legumicultorii ies și ei în stradă și îl acuză pe Adrian Oros că nu comunică direct cu ei, ci doar prin intermediul mass-mediei transmite tot soiul de informații legate de domeniul lor, „manipulând grosolan” opinia publică. Să vedem ce reclamă și cultivatorii de legume. Sunt nemulțumiți de prețurile derizorii de achiziție la legume, de creșterea prețurilor la inputuri (semințe, combustibil, energie electrică etc), de lipsa unor politici publice în sectorul horticol în ceea ce privește comercializarea produselor autohtone, de lipsa măsurilor de sprijin pentru producători, ținând cont că vin după un an în care comercializarea a fost constrânsă de pandemia COVID-19 și la orizont se prefigurează continuarea măsurilor restrictive impuse de pandemie. Toate acestea au dus la decapitalizarea producătorilor, în timp ce aceia care sunt în lanțul de comercializare angro, dar și cu amănuntul înregistrează profituri substanțiale. „Nu dorim decât să muncim și să câștigăm de pe urma muncii noastre, să fim într-o piață concurențială corectă, fiind de neînțeles atitudinea anti-producător român, atitudine avută de toți politicienii care s-au perindat la conducerea Ministerului Agriculturii și care nu au fost în stare să gândească politici pe termen scurt și mediu pentru producători”, arată legumicultorii, solicitând acordarea unui ajutor de stat producătorilor de legume, constând în diferența de preț dintre prețul de achiziție de legume și prețul de vânzare, fiind evident că cei care câștigă sunt intermediarii. „Pentru a stopa aceste practici este nevoie mai mult ca niciodată de politici publice și de asumare. Cerem respectarea dispozițiilor legale, așa limitative cum sunt ele, respectiv, verificarea trasabilității produselor prin verificarea documentelor de proveniență ale comercianților, ale furnizorilor de legume în rețelele de retail”. După cum remarcăm, principalele nemulțumiri ale producătorilor nu sunt legate doar de subvenții.

Este evident că, la noi în țară, oricine ajunge într-un fotoliu de ministru se rupe de realitatea din teren. Iar de la înălțimea funcției are impresia că le știe pe toate și nu mai are ochi și urechi pentru cei care într-adevăr cunosc.

Nefiind pe viață ministru, când coboară pe pământ devine parcă și mai vocal cu ce ar trebui făcut și cum. Acolo sus e cineva, aici, jos, e alt om. Când cel de sus va fi asemeni celui de jos, România va avea viitor.

Foto: https://www.facebook.com/madr.ro

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Cercetarea agricolă românească încă dă roade. Fie că-i de stat ori privată, cercetarea nu stă pe loc și aduce în ferme produse și tehnologii adecvate și adaptate la condițiile zilelor noastre. Un astfel de produs vă prezentăm în rândurile ce urmează, un soi de grâu românesc – PG 102, mândria fostului ministru al Agriculturii Stelian Fuia.

site prelucrat

Omologat în 2015, PG 102 este astăzi recunoscut ca unul dintre cele mai productive soiuri românești de grâu, cu producții constante de 9 - 10,5 tone la hectar. Sunt, însă, țări în care producția a depășit 11 tone/ha. De pildă, în Polonia, unde perioada de vegetație este mai lungă, fermierii polonezi recoltând grâul între 20 iulie și 1 august, soiul PG 102 a dat o producție de 11,2 tone/ha. Anii trecuți, în țara noastră, fermele care au semănat PG 102 au obținut peste zece tone la hectar, iar în condiții dificile producția tot a depășit opt tone.

0020500 00 00.6000001

PG 102 este un soi de grâu semitimpuriu, aristat, cu o foarte bună capacitate de înfrățire atât toamna, cât și primăvara și cu o foarte bună rezistență la complexul de boli foliare și ale spicului, având o rezistență foarte bună la rugina galbenă.

Acest soi performant al companiei Peteka este produs în categoria biologică prebază. „Avem o rețea de parteneri în țară unde vindem prebază și uneori bază și mai departe partenerii noștri multiplică sămânța și vând fermelor categoriile bază și C1”, explică dr. ing. Stelian Fuia, care adaugă că Peteka la fel lucrează cu parteneri din Ungaria și Polonia, țări în care soiul românesc de grâu PG 102 are performanțe deosebite.

0020600 00 00.8600001

Distanță mai mare între rânduri și normă mai mică de semănat

Pe cercetătorul și fermierul Stelian Fuia l-am găsit recent la Fundulea (Călărași), într-unul din câmpurile semănate toamna trecută cu prebază din soiul PG 102, unde abia începuse recoltatul și în care producția de sămânță la hectar depășește nouă tone. Aici, a fost adoptată o tehnologie diferită de cea uzuală. Grâul a fost semănat la o distanță mai mare între rânduri și cu o normă mai mică de semănat. „Am semănat la 30 cm între rânduri și la 25 cm și cu o normă de 250 kg sămânță la hectar. Ne-am dorit să avem în jur de 350 de plante pe metrul pătrat, deoarece PG este un soi cu o foarte bună capacitate de înfrățire, ca să avem în jur de 800 de spice la recoltat, care asigură peste opt tone la hectar, în funcție de an, de condițiile anului agricol. Cu toate ploile și furtunile pe care le-am avut în zonă, grâul nu este căzut, pentru că fiind mai rar între rânduri și mai puține plante, ele au înfrățit mai bine, iar paiul este mult mai bine dezvoltat. Am aplicat și un stabilizator de creștere. Astfel, cultura arată foarte bine. Am aplicat azot lichid în trei faze, ultima aplicare fiind după înspicat, foarte important pentru a obține grâu de calitate, cu proteină și amidon”, arată dr. ing. Stelian Fuia.

DJI 011400 01 26.5870001

Prin urmare, tehnologia de semănat cu densitate mai mică și în rânduri rare a permis o înfrățire mai bună și o aerare mai bună a culturii, ceea ce a redus presiunea bolilor pe cultură și a îmbunătățit starea fitosanitară a culturii de grâu.

0021200 00 00.8600001

În încheiere, Stelian Fuia ne-a punctat că Peteka propune agricultorilor soluții inovatoare care conduc la optimizarea performanțelor în agribusiness.

DJI 011500 00 03.4700001

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Publicat în Cultura mare
Vineri, 28 Mai 2021 13:33

Tratamente inovatoare pentru semințe

Tratamentele inovatoare pentru semințe sunt folosite pe mai mult de zece milioane de hectare în Europa, arată estimările Corteva Agriscience, compania accelerând eforturile de a satisface cererea tot mai mare de produse de origine naturală.

Lumidapt® și Lumibio Kelta, un nou tip de fertilizant tratament sămânță și stimulator de creștere dezvoltate de Marrone Bio Innovations, subsidiara Pro Farm Technologies, au fost folosite pe semințele de porumb, rapița de toamnă și floarea-soarelui marca Pioneer, în sezonul 2021.

„Suntem dedicați inovației continue contribuind la creșterea profitabilității pentru fermieri, răspunzând, în același timp, cererii consumatorilor privind produse agricole obținute prin moduri mai sustenabile. Lumidapt® și Lumibio Kelta au dovedit o mai bună uniformitate a culturilor, cu răsărire timpurie, rădăcini mai puternice și plante mai sănătoase. Produsele derivate din surse naturale nu conțin microplastice, fiind în conformitate cu eforturile companiei de reducere a impactului agriculturii asupra mediului”, a precizat Monica Sorribas, Marketing Leader Europa Corteva Agriscience.

Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader Europa Corteva Agriscience a adăugat: „Produsele nutriționale de tratament al semințelor derivate din surse naturale oferă o oportunitate unică de a ajuta fermierii să se îndrepte către practici care au atât beneficii financiare, cât și pentru mediul înconjurător. Suntem mândri că această soluție a fost adoptată în toată Europa, contribuind astfel la practici agricole mai durabile. Este pentru prima dată când vedem o utilizare atât de extinsă a unei astfel de tehnologii cu performanțe și rezultate excelente. Succesul obținut cu Lumidapt® și Lumibio Kelta a fost posibil doar datorită angajamentului puternic dintre Corteva Agriscience și colaboratori inovativi precum Marrone Bio Innovations (MBII) și Pro Farm Technologies și a unei relații unice pe care o avem cu fermierii și consumatorii din întreaga Europă”.

Aceste noutăți vin pe măsură ce Corteva Agriscience continuă să construiască un nou Centru de Tehnologii Aplicate Semințelor (C-SAT) în sud-vestul Franței, cu scopul de a ajuta fermierii europeni să asigure culturilor lor cel mai bun start în vegetație și să obțină producții excelente.

Centrul C-SAT acționează ca un laborator, un centru de testare și de tratare a semințelor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea și testarea reală a tehnologiilor aplicate semințelor. Acest proces permite tratamentul semințelor în scopul protejării lor și oferă, astfel, fermierilor, soluții inovatoare pentru provocările unui sector agricol în continuă schimbare, conferindu-le valoare adăugată.

Un nou produs pentru cereale

Anul acesta, Corteva Agriscience va lansa un nou produs pentru cereale, YMPACT®, dezvoltat prin folosirea noilor tehnologii ca rezultat al acordului comercial cu Pro Farm Technologies.

În baza acestui acord, arată Maria Cîrjă – director marketing Corteva Agriscience România &Moldova, compania Corteva va produce și comercializa în exclusivitate o serie de produse biologice cu aplicativitate pe semințe brevetate pe platforma tehnologică a Pro Farm, pentru a furniza cultivatorilor europeni cele mai bune instrumente disponibile pentru a stimula plecarea în vegetație și pentru a îmbunătăți sănătatea plantelor, rezultând randamente de producție și de calitate a culturilor mult îmbunătățite.

Încă din 2019, fermierii români au acces la tratamentele derivate din surse naturale

În România, Corteva a introdus noile tratamente derivate din surse naturale aplicate semințelor încă din 2019. Fermierii români au acces la aceste tehnologii și sunt folosite în momentul de față pe aproximativ 1,5 milioane de hectare.

Ca parte a angajamentului pe care și l-a asumat, de a crește durabilitatea agriculturii, așa cum cer consumatorii, Corteva a anunțat un acord exclusiv de comercializare, furnizare și distribuție cu Eden Research, pentru a sprijini fermierii care se străduiesc să răspundă exigențelor publicului. Acordul Eden Research se referă la produse ce folosesc microcapsule Sustaine™, care sunt din surse naturale, fără plastic, microsfere biodegradabile derivate din drojdie.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Luni, 24 Mai 2021 13:09

Rugina galbenă a grâului

Condițiile de vreme umedă și răcoroasă sunt favorabile dezvoltării fungului Puccinia striiformis care produce boala numită „rugina galbenă”. La unele soiuri, boala este deja prezentă în județul Timiș, dar și în alte zone din țară. Verificați culturile de grâu, orz, triticale, acestea din urmă fiind culturi mult mai sensibile la rugina galbenă.

Pe lângă rugina galbenă, în culturi mai sunt prezenți patogenii: Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioza), Drechslera tritici repentis (helmintosporioza grâului), Septoria tritici (septorioza frunzelor).

În cele ce urmează voi prezenta câteva aspecte legate de tabloul simptomatic și controlul Pucciniei striiformis.

Rugina galbenă - zona Constanța. Foto: Cătălin Viziru, FMC România

Rugina galbenă zona Constanța. Foto Cătălin Viziru FMC România

Cum recunoaștem rugina galbenă a grâului - Puccinia striiformis West

În țara noastră, rugina galbenă nu apare în fiecare an, ci doar în anii în care în timpul primăverii se înregistrează temperaturi scăzute (10 - 15 grade C) și cantități mai mari de precipitații.

În primăverile răcoroase și umede plantele de grâu (orz, triticale, secară) pot fi infectate pe tot parcursul perioadei de vegetație. Primele infecții apar de regulă în luna aprilie și se pot întinde până în luna iunie. Primele semne de boală constau în dungi clorotice, paralele. În aceste zone clorotice se vor forma pustulele specifice de culoare galbenă - deschis și chiar portocalii uneori. Forma pustulelor este dreptunghiulară frecvent, însă se pot observa și pustule eliptice. Dispunerea pe frunze este sub formă de striuri sau dungi între nervuri, în șiruri paralele, cu preferință pentru partea superioară. Tabloul simptomatic al ruginii galbene este total diferit de cel al ruginii brune [Eugenia Eliade, 1985; Viorica Iacob et al., 1998; Popescu, 2005].

Comparativ cu soiurile sensibile, la soiurile rezistente simptomele sunt diferite. Uneori nici un simptom nu este vizibil, alteori apar mici pustule înconjurate de o cloroză și chiar necroză. În astfel de situații, producția de uredospori este foarte scăzută.

La tinerele plăntuțe infectate, tabloul simptomatic este și el diferit. Pustulele formate nu sunt delimitate de nervurile frunzei și tind să iasă din această zonă, fiind localizate în toate direcțiile, acoperind uneori frunza în întregime [Chen et al., 2014].

Puccinia striiformis atacă toate organele plantelor: tulpini, frunze, teci, spiculețe (peduncul, rahis), glume, cariopse, ariste. După Alexandri et al. (1969), glumele sunt cel mai mult atacate atât la exterior, cât și la interior. De altfel, acestei rugini i se mai spune și „rugina glumelor”. Dispunerea pustulelor este la fel ca la frunze. La sfârșitul perioadei de vegetație se formează teleutopustulele de culoare neagră, de dimensiuni mici, acoperite de epidermă și cu aspect lucios.

La atacuri masive, frunzele se usucă prematur, iar cariopsele vor fi șiștave, mai ales dacă rugina a ajuns la spiculețe.

187740613 1905971482895494 4516369197672915979 n

Rugina galbenă, o boală a climatului răcoros

Se poate spune că acest fung iese în evidență prin sensibilitatea la temperatură, lumină, umiditate și chiar la poluarea aerului.

Uredosporii germinează cel mai bine la temperatura de 7 grade C, considerată optimă. Intervalul termic preferat de ciupercă este cuprins între 2 - 15 grade C [Zhang et al., 2008]. După Schroeder et Hassebrank (1964), uredosporii pot germina la o temperatură minimă de 0 grade C, optimă cuprinsă între 7 - 12 grade C și maximă de 20 - 26 grade C. Din momentul realizării infecției și până la începutul sporulării, temperaturile preferate sunt cuprinse între 13 - 16 grade C, mult mai scăzute comparativ cu alte rugini ale cerealelor. Temperaturile de peste 20 grade C încetinesc dezvoltarea ruginii galbene, deși studiile efectuate în ultimii ani arată că există și tulpini care tolerează și temperaturi mai ridicate.

Umiditatea are un rol foarte important în patogenia acestei rugini, influențând aderarea sporilor la țesuturile plantei, germinarea, realizarea infecțiilor și supraviețuirea. Dacă în timpul dezvoltării fungului intervin temperaturi ridicate și perioade de uscăciune, germinarea uredosporilor este întreruptă [Vallavieille - Pope et al., 1995; Popescu, 2005].

Cum controlăm rugina galbenă

Factorii de risc care concură la instalarea epidemiilor de rugină galbenă sunt: climatul răcoros, precipitațiile abundente în perioada de vegetație, cultivarea soiurilor sensibile, samulastra, iernile ușoare, microclimatul umed [Martinez - Espinoza, 2008]. După Popescu (2005), la factorii amintiți se adaugă vânturile care bat din nord - vest și sud - vest care pot aduce uredospori. În condiții de epidemie frunzele se usucă prematur, dezvoltarea spicelor este încetinită iar boabele rămân șiștave.

Măsurile profilactice sunt aceleași ca la rugina brună. Se recomandă distrugerea samulastrei, a gazdelor voluntare, excesul de azot, semănatul timpuriu și des.

Pentru a putea lupta cu boala este bine să cultivăm soiuri rezistente la rugina galbenă, mai ales în zonele unde există istoric al bolii.

Măsurile chimice sunt cele mai utilizate în prezent. Tratamentele trebuie efectuate în urma controalelor fitosanitare periodice. Controalele trebuie începute chiar de la începutul perioadei de vegetație. Popescu (2005) recomandă aplicarea tratamentelor atunci când PED - ul este de 25% intensitate. De obicei, tratamentele care se fac pentru alți patogeni ai cerealelor controlează și rugina galbenă.

Fungicidele omologate pentru combaterea ruginii galbene în România sunt: azoxystrobin, benzovindiflupir, ciproconazol, difenoconazol, epoxyconazol, fenpropidin, flutriafol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol, triadimenol. Dintre combinații, amintesc: azoxystrobin cu ciproconazol, bixafen cu protioconazol, fenpropimorf cu metrafenonă și epoxyconazol, ciproconazol cu pentiopirad, protioconazol cu trifloxystrobin, benzonvindiflupir și protioconazol, procloraz cu tebuconazol și proquinazid, spiroxamină cu tebuconazol și triadimenol, protioconazol cu spiroxamină și tebuconazol, luxapiroxad cu metconazol, piraclostrobin cu epoxyconazol, epoxyconazol cu metconazol, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc [după ”Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

Măsurile biologice sunt în atenția specialiștilor, fiind intens experimentate în prezent. Biopreparate pe bază de Bacillus subtilis (tulpina QST 713) sunt testate pentru controlul ruginii galbene. În urma studiilor s-a constatat că B. subtillis ține sub control patogenul doar la intensități mici de atac. Când severitatea infecției a fost ridicată și controlul biologic a fost mai scăzut, sub 30%. Tratamentele efectuate imediat după inocularea plantelor cu P. striiformis au dat cele mai bune rezultate. Concluzia a fost că tratamentele cu biopreparate sunt mai eficiente dacă sunt aplicate preventiv și nu curativ. Pentru obținerea unor rezultate bune în combatere, sunt necesare mai multe tratamente biologice, unul singur nefiind suficient [Reiss et Jørgensen, 2016].

188217329 1905972946228681 4837464723859358080 n

Bibliografie
Alexandri A., M. Olangiu, M. Petrescu, I. Pop, E. Rădulescu, C. Rafailă, V. Severin, 1969 - Tratat de fitopatologie agricolă, vol II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 578 p..
Chen W., Weelings C., Chen X., Kang Z., Liu T., 2014 - Wheat stripe (yelow) rust caused by Puccinia striiformis f. sp. tritici, Molecular Plant Pathology, 15 (5), 433 - 446.
Eliade Eugenia, 1985 - Fitopatologie, Editat la Tipografia Universității din București, 277 p..
Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
Iacob Viorica, Ulea E., Puiu I., 1998 – Fitopatologie agricolă, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
Martinez - Espinoza A., 2008 - Disease Management in Wheat. 2008 - 2009 Wheat Production Guide.
Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Editura Eurobit, Timișoara, 341 p.
Reiss A., Jorgensen L. N., 2016 - Biological control of yellow rust of wheat (Puccinia striiformis) with Serenade®ASO (Bacillus subtillis strain QST 713), Crop Protection, vol. 93, 1 - 8.
Schröder J., Hassebrauk K., 1964 - Undersuchungen uber die Keimung der Uredosporen des Gelbrostes (Puccinia striiformis West). Zentrab. Bakteriol. Parasitenk. Infektionskrank. Hyg. 118, 622 – 657.
Vallavieille ‐ Pope C., Huber L., Leconte M., Goyeau H., 1995 - Comparative effects of temperature and interrupted wet periods on germination, penetration, and infection of Puccinia recondita f. sp. tritici and P. striiformis on wheat seedling. Phytopathology, 85, 409 – 415.
Zhang Y. H., Qu Z. P., Zheng W. M., Liu B., Wang X. J., Xue X. D., Xu L. S., Huang L. L., Han Q. M., Zhao J., Kang Z. S., 2008 - Stage ‐ specific gene expression during urediniospore germination in Puccinia striiformis f. sp. tritici. BMC Genomic.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Condițiile climatice din această primăvară sunt favorabile patogenilor ce produc boli ale rădăcinii și bazei tulpinilor la cerealele păioase. Amintesc aici fungii Rhizoctonia cerealis, Gauemannomyces graminis și Pseudocercosporella herpotrichoides. Acești patogeni realizează infecții în condiții de vreme umedă și răcoroasă, condiții întrunite în acest an.

Goluri rămase în urma înghețurilor din iarnă Goluri rămase în urma înghețurilor din iarnă

În urma controlului fitosanitar realizat în mai multe culturi de cereale păioase de pe raza județului Timiș am constatat că temerile mele s-au adeverit. Culturile de grâu din județ arată foarte bine la acest moment la prima vedere. Din păcate, în culturile de grâu semănate mai devreme este prezentă ciuperca Rhizoctonia cerealis. Pe tulpini, la bază sunt prezente petele tipice fungului, necroze, putreziri, țesuturi mecanice distruse deja și chiar micelii. Probabil, în scurt timp vom vedea și primele plante căzute la sol (atac în vetre).

Pe lângă Rhizoctonia, plantele sunt atacate și de Septoria tritici, care la unele soiuri a ajuns la jumătatea plantei, deși s-au efectuat tratamente. Nu exclud prezența fungului Drechslera tritici repentis în unele sole și nici a altor patogeni ai bazei tulpinii. De regulă, într-o cultură se instalează un singur patogen al bazei tulpinii. Foarte rar doi.

Septorioză septorioza

Pe alocuri frunzele cerealelor păioase au fost atinse de frig. Zona afectată s-a albit. Acum vedem foarte bine golurile rămase în urma înghețurilor din iarnă. Unele soiuri nu au rezistat.

Vă îndemn să controlați culturile cu mare atenție. Depistate la timp, bolile bazei tulpinii pot fi ținute sub control, deși este foarte dificil. Verificați mai ales culturile care au suferit din cauza înghețurilor din iarnă. Plantele moarte au creat un suport foarte bun pentru dezvoltarea patogenilor. Pe de altă parte, întrețin o umiditate ridicată la baza tulpinilor. În astfel de culturi am constatat o frecvență ridicată a plantelor care prezintă simptome de rizoctonioză.

În cazul în care condițiile climatice se mențin răcoroase și umede, aveți în vedere și rugina galbenă care adoră astfel de climat. Luna mai este luna în care încep să apară și ruginile.

În cele ce urmează, voi prezenta câteva aspecte importante despre ciuperca Rhizoctonia cerealis.

4

Cum recunoaștem rizoctonioza cerealelor

Rizoctonioza cerealelor este produsă de fungul Rhizoctonia cerealis (forma sexuată Ceratobasidium cereale D. Murray & L. L. Burpee) și este o boală a bazei tulpinilor. Peste anotimpul de iarnă, fungul supraviețuiește sub formă de miceliu sau scleroți (pseudoscleroți) în sol și materialul vegetal infectat. Acest patogen nu formează spori asexuați, iar stadiul telomorf este foarte rar întâlnit în natură [Carling et Sumner, 1992; Popescu, 2005; Lemańczyk et Kwaśna, 2013]. Simptomele bolii pot apărea încă din toamnă dacă sunt condiții favorabile. Sunt atacate rădăcinile, tulpinile și tecile frunzelor. Inițial, pe rădăcini apar pete de culoare deschisă care mai târziu capătă culoară brună. Țesuturile necrozate se rup cu ușurință lăsând descoperit cilindrul central. După Popescu (2005), tinerele plante au tendința de a forma alte rădăcini, astfel, o plantă bolnavă va avea rădăcini mai multe, dar scurte. Pe tulpini și teci apar pete de formă ovală, alungite. Culoarea petelor este albicioasă – cenușie, iar de jur împrejur se formează o margine de culoare brun - închis. De multe ori aceste pete pot fi confundate cu ușurință cu cele produse de Pseudocercosporella herpotrichoides și Fusarium sp. [Murray et al., 2009]. Adesea, leziunile produse de patogen sunt superficiale. Rareori, în condiții de vreme rece și umiditate mare în zona bazei tulpinilor, miceliul ciupercii străpunge teaca și infectează tulpina. Din cauza enzimelor secretate se produce necroza țesuturilor, căderea plantelor sub acțiunea ploilor și vântului, albirea prematură a spicelor, șiștăvirea cariopselor [Cromey et al., 2005]. Toamnele și primăverile reci sunt favorabile infecțiilor cu Rhizoctonia cerealis.

3

Condiții pentru instalarea bolii

Factorii care concură la instalarea infecțiilor la cereale sunt: virulența agentului patogen, sensibilitatea gazdei și condițiile favorabile de mediu [Francl, 2001].

Temperatura și umiditatea joacă un rol important în realizarea infecțiilor și supraviețuirea patogenului [Otten et al., 2004]. Temperatura din zona rădăcinilor este importantă în realizarea infecțiilor. La temperaturi cuprinse între 6 - 19 grade C sau când există variații de la 16 la 27 grade C pot apărea pagube semnificative [Gill et al., 2001]. Wiese (1987) arată că Rhizoctonia la cereale este favorizată îndeosebi de temperaturile cuprinse între 9 - 10 grade C. După Ogoshi (1996), tinerele plante de grâu pot fi atacate în condiții de vreme răcoroasă de izolate de Rhizoctonia care se dezvoltă în astfel de condiții. Alte izolate ale fungului preferă vremea mai caldă. Optimul termic pentru dezvoltarea ciupercii are loc în intervalul 16 - 20 grade C [Sneh et al., 1996]. Canicula și lipsa umidității opresc subit patogenia [Popescu, 2005].

De regulă, boala este favorizată de resturile vegetale infectate din anul anterior, de solurile acide, densitatea mare a plantelor, solurile slab drenate, irigarea excesivă, umiditatea ridicată în zona bazei tulpinii asociată cu temperaturi ale solului între 17 - 23 grade C [Pitt, 1966; Popescu, 2005].

Răspândirea ciupercii pe distanțe mari se realizează prin intermediul sporilor sexuați (basidiosporii) în condiții de umiditate ridicată (peste 90%) și vreme caldă (temperaturi mai mari sau egale cu 20 grade C) - Naito, 1996; Agrios, 2005. Basidiosporii ajunși pe frunze pot produce boli foliare. Rolul acestor spori nu este încă cunoscut în totalitate [Naito, 2006].

2

Cum se poate controla rizoctonioza cerealelor

Odată instalat, patogenul este greu de combătut. Adesea el este observat când este prea târziu și plantele sunt căzute la sol. Cel mai ușor poate fi identificat atacul la stadiul de creștere GS 39 (frunza stindard vizibilă) - Zadocks et al., 1974.

Măsurile profilactice sunt deosebit de importante în managementul acestei boli. Amintesc: utilizarea soiurilor rezistente, eliminarea sursei de inocul (resturi vegetale), eliminarea gazdelor voluntare, rotații corecte, efectuarea lucrărilor solului (arături sau măcar lucrarea solului până la adâncimea de 8 - 10 cm) - Cook et al., 2002; Fletcher et al., 2010. De reținut că, rotația, lucrările solului și data semănatului influențează instalarea patogenului [Colbach et al., 1997].

La cerealele cultivate în sistem „no tillage” sau „minimum tillage”, rizoctonioza se poate instala, deoarece solul este bogat în materii organice pe care ciuperca supraviețuiște [Oros et al., 2013].

Măsurile chimice au eficacitate variabilă, între 0 și 80%. De regulă, tratamentul semințelor și tratamentele aplicate la cereale în perioada de vegetație ar trebui să protejeze plantele de infecție [Popescu, 2005]. Dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor păioase, fludioxonilul este menționat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei [Smiley et al., 2012]. Pe piață există și combinații de „fludioxonil cu sedaxan” ce pot fi utilizate în combatere. Sedaxanul este o substanță din grupa „pirazolecarboxamide” cu spectru larg de acțiune, recomandată pentru controlul rizoctoniozelor. În combinații cu alte fungicide rezultatele sunt mai bune [după ”Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019]. Mai pot fi utilizate și combinații de bixafen cu tebuconazol sau cu protioconazol. S-au dovedit mai eficiente împotriva patogenilor ce produc boli ale bazei tulpinii.

În controlul biologic, de interes sunt bacteriile din genul Pseudomonas și fungii antagoniști din genul Trichoderma [Budge et al., 2009]. Astfel de substanțe trebuie folosite în scop profilactic, nu curativ.

183092594 1895314387294537 5376532648843983170 n

Bibliografie
Agrios G. N., 2005 - Plant Pathology. 3rd Ed. London, Elsevier Academic Press, 952 p.
Budge G., Shaw M., Colyer A., Pietravalle S., Boonham N., 2009 - Molecular Tools to investigate Rhizoctonia solani Distribution in Soil. Plant Pathology, 58, 1071 - 1080
Carling D. E., Sumner D. R., 1992 - Rhizoctonia. In L. L. Singleton, J. D. Mihail, C. M. Rush (Eds.), Methods for research on soilborne phytopathogenic fungi. St Paul: American Phytopathological Society Press, 157 - 165.
Colbach N., Lucas P., Cavelier N., Cavelier A., 1997 - Influence of Cropping System On Sharp Eyespot in Winter Wheat. Crop Protection, 16, 415 - 422.
Cook R. J., Schillinger W. F., Christensen N. W., 2002 - Rhizoctonia Root Rot and Take-All of Wheat in Diverse Direct-Seed Spring Cropping Systems. Canadian Journal of Plant Pathology, 24, 349 - 358.
Cromey M. G., Butler R. C., Boddington H. J., Moorhead A. R., 2002 - Effects of sharp eyespot on yield of wheat (Triticum aestivum) in New Zealand. N Z J Crop Hort. 30(1): 9 – 17.
Cromey M. G., Butler R. C., Munro C. A., Shorter S. C., 2005 - Susceptibility of New Zealand wheat cultivars to sharp eyespot. N Z Plant Prot. 58: 268 – 272.
Fletcher J., Luster D., Bostock R., Burans J., Cardwell K., Gottwald T., Mcdaniel L., Royer M., Smith K., 2010 - Emerging infectious Plant Diseases. Emerging infectious Diseases (Scheld Wm Et Al. Eds.) Pp, 33 - 366.
Francl L. J., 2001 - The Disease Triangle: A Plant Pathological Paradigm Revisited. Plant Health instructor Doi, 10.
Gill J., Sivasithamparam K., Smettem K., 2001a - Effect of Soil Moisture At Different Temperatures On Rhizoctonia Root Rot of Wheat Seedlings. Plant and Soil, 231, 91 - 96.
Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
Lemanczyk G., 2010 - Occurrence of sharp eyespot in spring cereals grown in some regions of Poland. J. Plant. Prot. Res. 50.(4): 505 – 512.
Lemanczyk G., Kwasna H., 2013 - Effects of sharp eyespot (Rhizoctonia cerealis) on yield and grain quality of winter wheat. Eur. J. Plant. Pathol. 135:187 – 200.
Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 - Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.
Naito S., 1996 - Basidiospore dispersal and survival. In: Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. B. Sneh, S. Jabaji-Hare, S. Neate, and G. Dijst, eds. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 197 - 205.
Naito S., 2006 - Ecological Studies On Teleomorphic and Anamorphic Stages in Rhizoctonia Fungi. Journal of General Plant Pathology, 72, 400 - 403.
Ogoshi A., 1996 - Introduction - the Genus Rhizoctonia. in: Sneh B., Jabaji-Hare S., Neate S., Dijst G. (Eds.) Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. Springer Netherlands, 1 - 9.
Oros G., Naár Z., Magyar D., 2013 - Susceptibility of Wheat Varieties to Soil-Borne Rhizoctonia infection. American Journal of Plant Sciences, 4, 22 - 40.
Otten W., Harris K., Young I. M., Ritz K., Gilligan C., 2004 - Preferential Spread of the Pathogenic FungusRhizoctonia solani Through Structured Soil. Soil Biology and Biochemistry, 36, 203 - 210.
Pitt D., 1966 - Studies On Sharp Eyespot Disease of Cereals: Effects of the Disease On the Wheat Host and the incidence of Disease in the Field. Annals of Applied Biology, 58, 299 - 308.
Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
Smiley R., Paulitz T., Marshal J., 2012 - Controling Root and Crown Diseases of Small Grain Cereales, PNW 639, 9 p., accesat la data de 20.12.2020.
Sneh B., Jabaji - Hare S., Neate S., Dijst G., 1996 - Rhizoctonia species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology, and Control, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 578 pp.
Zadoks J. C., Chang T. T., Konzak C. F., 1974 - A Decimal Code for the Growth Stages of Cereals. Weed Research, 14, 415 - 421.
Wiese M.V., 1987 - Compendium of wheat diseases. American Phytopathological Society. pp. 124 pp.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Patologia cerealelor păioase este o temă de importanță majoră în orice fermă agricolă, pe de o parte datorită faptului că în fiecare plan de culturi acestea ocupă o pondere mare, iar pe de altă parte fiecare fermier dorește să-și maximizeze profitul de la fiecare cultură, cu atât mai mult de la culturile care ocupă o suprafață importantă în cadrul fermei.

Pentru fiecare patogen prezentăm soluția Summit Agro de combatere, cu produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate, așa cum s-a făcut cunoscută compania în decursul timpului.

fainare

Regele câștigător în lupta contra făinărilor, Cyflamid

FĂINAREA - una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încă din toamnă, dar este favorizată în special de primăverile umede și răcoroase, manifestându-se puternic la umidități mai ridicate de 75% și temperaturi între 10 și 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20-25%.

Un alt factor favorizant al apariției acestei boli este și densitatea mare la semănat, alături de o fertilizare dezechilibrată în favoarea unui conținut mare al îngrășămintelor cu azot.

În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea ei - Cyflamid 5 EW - substanță activă ciflufenamid 5%, din grupa ACETAMIDELOR, varianta modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinarii.

Cyflamid 5 EW inhibă formarea miceliului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu-se astfel potențialul infecțios. Doza utilizată la hectar este de 0,2 litri.

SEPTORIOZA – este prezentă în cultura de grâu prin cele două specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) și Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltă, de până la 25-40% și la deprecierea calității boabelor. Utilizarea în schema de tratament a două substanțe active cu mod diferit de acțiune, poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substanță cu acțiune rapidă, capabilă să oprească sporularea ciupercii, asociată cu o substanță sistemică ce oferă protecția îndelungată a culturii.

Este important să avem în vedere faptul că septorioza poate fi prezentă în cultură din toamnă și până la înspicare, provocând pagube importante.

Pentru combatere, recomandăm două produse din portofoliul Summit Agro: Legado și Mystic Top, asociate pentru obținerea unui efect superior sau în cazul infecțiilor puternice.

Legado - substanță activă azoxistrobin 250g/l, face parte din grupa STROBILURINELOR și acționează prin inhibarea respirației la nivel celular. Este recomandat datorită acțiunii rapide translaminare și sistemiei locale, caracteristici absolut necesare pentru oprirea sporulării și revigorării plantelor.

„Green effect”-ul realizat datorită acumulării și reactivării în condiții de umiditate ridicată a substanței active la nivelul frunzelor contribuie la refacerea capacității de asimilare a acestora, rezultând în final o plantă cu potențial productiv îmbunătățit. Se aplică în doză de 1l/ha.

Mystic Top - substanță activă tebuconazol 250g/l, face parte din grupa TRIAZOLILOR și acționează prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul celulelor miceliene, împiedicând astfel formarea și creșterea hifelor ciupercii. Are acțiune sistemică, translocându-se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplică în doză de 0,5 l/ha.

rugina

RUGINA – cu speciile rugina brună sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenă sau rugina striată (Puccinia striiformis) și rugina neagră sau rugina paiului (Puccinia graminis).

Pentru combaterea acestui patogen, la cultura de grâu, recomandăm produsul Galileo - substanță activă tetraconazol 125 g/l, care face parte din grupa TRIAZOLILOR, ce acționează ca inhibitori ai proceselor de sinteză din celula miceliană, dar și ca inhibitori ai germinației sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicată din clasa triazolilor. Acest fapt se datorează celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubilitate, fapt care favorizează un transport superior prin sevă, o bună pătrundere prin cuticulă, dar și acțiune prin vapori. Se aplică în doză de 1l/ha.

Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandăm produsul Legado în doză de 1l/ha.

FUZARIOZA SPICELOR - cunoscută și ca înroșirea spicelor, este una din cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându-se ajunge, în condiții favorabile, la o infecție ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizanți sunt monocultura și umiditatea foarte ridicată, de peste 90%. Temperatura optimă de manifestare a bolii este de 15-25°C, peste 25°C incidența patogenului scăzând considerabil. Pentru combatere există trei factori importanți de care trebuie să ținem seama și anume: alegerea potrivită a substanței cu care se efectuează tratamentul, cantitatea de substanță activă din care va rezulta doza de produs aplicat și momentul aplicării acestuia.

Summit Agro recomandă produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/l), aplicat în doză de 220-250 g tebuconazol/ha. Această cantitate corespunde unei doze de 0,9-1,0 l/ha.

Recomandăm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ieșit din burduf, pentru o eficiență maximă de prevenire a apariției bolii, atacul producându-se în preajma înfloritului. Tebuconazolul asigură, în doza recomandată, o protecție a culturii de 15-21 de zile, acoperindu-se toată perioada de posibilă apariție a bolii, obținându-se cea mai eficientă metodă de combatere a acesteia.

Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau informații cu privire la achiziționare, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România.

Articol scris de: ING. ADRIAN ISOC, DIRECTOR VÂNZĂRI SUMMIT AGRO ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Corteva Agriscience a anunțat marți, 6 aprilie 2021, că Marea Britanie a aprobat omologarea unui produs pe bază de Inatreq™ Active. Univoq™ pe bază de Inatreq™ activ, aprobat acum pentru comercializare și utilizare în Marea Britanie, este un nou fungicid care oferă un control curativ și eradicativ excepțional pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermieri.

Produsul aprobat în Marea Britanie este prima și unica soluție din ultimii 15 ani pentru Septoria, cu formularea brevetată iQ-4 ce permite fungicidului Univoq™ să adere la frunze și să se răspândească în acestea.

Produsul va fi disponibil pentru comercializare în Marea Britanie la timp pentru a fi aplicat în al doilea trimestru în cultura de grâu. Inatreq™ Active este deja aprobat pentru utilizare în culturile de cereale în Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda și Grecia, procesul de înregistrare continuând în toată Europa și în alte zone importante de cultivare a cerealelor.

Inatreq™ prezintă performanțe biologice excepționale, iar prin controlul și combaterea Septoriei, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea eficientă a atacului, deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. În plus, fermierii vor beneficia de flexibilitate în aplicarea produsului, ca și de performanțele sale consistente și cu spectrul larg de acțiune.

Michael Ashworth, Cereal Fungicides Category Marketing Manager, Corteva Agriscience UK, a declarat: „Punctul forte al fungicidului Univoq™ este controlul viguros al Septoriei - cea mai mare amenințare si cea mai păgubitoare boală care afectează fermele din Marea Britanie. Lansarea fungicidului Univoq™ în Marea Britanie este un reper important pentru cultivatorii de cereale, deoarece acest produs răspunde provocărilor unui management durabil și satisface dorința fermierilor pentru produse inovative pentru protecția și siguranța culturilor. Molecula activă din Inatreq™ funcționează diferit față de orice alt fungicid pentru cereale disponibil în Marea Britanie. În ultimul deceniu de dezvoltare și-a demonstrat capacitatea de a menține culturile verzi pentru mai mult timp, permițând plantelor să-și atingă potențialul de producție”.

William Corrigan, UK & Ireland Country Leader Corteva Agriscience, a continuat: „Corteva Agriscience este recunoscută ca având cel mai inovativ portofoliu de produse din industrie, iar comercializarea fungicidului Univoq™ pe piața din Marea Britanie este una dintre realizările majore ale companiei de-a lungul timpului. Datorită originii naturale a produsului Inatreq™ Active, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile. Acest fungicid reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră, ajutând fermele să își îndeplinească obiectivele de a fi profitabile și durabile pentru viitor”.

Fungicidul Univoq™ oferă o protecție excelentă, de lungă durată, menținând frunzele verzi pentru mai mult timp după aplicare, rezultând astfel o productivitate ridicată. Loturile de testare din Marea Britanie au demonstrat și un control asupra ruginii galbene și ruginii brune, în conformitate cu standardele existente pe piață. Acest fungicid va fi aplicat pe scară largă în trimestrul al doilea, la apariția frunzei stindard. În condițiile de cultură ale Regatului Unit, această abordare oferă în mod constant un beneficiu major pentru sănătatea culturilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Atrag atenția că, deși este frig, există deja patogeni instalați în culturile de grâu. În urma verificării mai multor culturi de grâu din județul Timiș/Bucovăț am constatat prezența fungului Zymoseptoria tritici care produce boala numită „septorioza frunzelor”. În solele verificate frecvența atacului este îngrijorătoare, la fel și intensitatea. Sunt afectate mai ales culturile de grâu care au fost semănate mai devreme și au intrat bine dezvoltate în iarnă. Umiditatea prezentă favorizează acest patogen care poate realiza infecții într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 - 35 grade Celsius. Picnosporii pot germina chiar și la pragul minim de 2 - 3 grade Celsius.

Așadar, este momentul să verificați starea fitosanitară a culturilor de grâu și să decideți aplicarea primului tratament. Evident după ce trece acest val de frig care stresează foarte mult plantele. De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim dumneavoastră îl puteți alege în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor.

Atunci când patogenul s-a instalat este bine să alegeți cu atenție fungicidul. O combinație de mai multe substanțe active vă poate proteja o perioadă mai lungă de timp (de contact și sistemice). Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale are spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni. La cereale, după cum știți, discutăm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii și boli ale spicului.

Septorioza frunzelor - Septoria tritici (Roberge in Desmaz)

Din cauza agriculturii intensive practicate astăzi, septorioza frunzelor produce pagube în toate zonele de cultură a cerealelor, mai ales în anii umezi și răcoroși. Septoria tritici este întâlnită în România cel mai adesea în zonele de câmpie, cu climat mai arid. În anii cu precipitații, alături de septorioza frunzelor poate apărea și septorioza nodurilor și spicelor.

Cum recunoaștem septorioza frunzelor?

Leziunile apar de regulă pe frunzele mai bătrâne toamna și chiar în timpul iernii. Petele sau leziunile au formă ovală sau chiar alungită, uneori neregulată. La început, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro. La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii, care în stadiu avansat devin cenușii. Astfel de frunze necrozate mor. În condiții favorabile de temperatură și umiditate, primăvara și chiar vara, petele capătă formă dreptunghiulară, limitate de nervurile frunzei. De jur împrejurul petelor apare uneori un halou clorotic. Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor spori negri numiți picnidii, care pot fi observați cu ochiul liber. Picnidiile cu picnospori sunt așezate în șiruri paralele cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pe pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].

Aspecte generale despre patogenia și epidemiologia fungului Septoria tritici

Septoria tritici trece peste anotimpul de iarnă pe resturile vegetale infectate, pe miriște sub formă de miceliu, picnidii cu picnospori și pseudotecii, rezistând la temperaturi scăzute. La aceste surse de inocul se adaugă sămânța. Prin miceliul din tegument și picnidiile din șanțulețul ventral și smocul de perișori al cariopselor, ciuperca poate fi transmisă în sezonul următor [Popescu, 2005]. Picnidiile pot supraviețui în miriște câteva luni, chiar 20 de luni, timp în care își păstrează capacitatea de infecție [Hess et Shaner, 1985; Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Când infecția se transmite prin sămânță, după semănat, în timpul germinării, miceliul ciupercii trece din tegument în coleoptil. În această fenofază, coleoptilele infectate se vor brunifica și vor muri. Toamna, tinerele plăntuțe pot fi infectate de picnosporii din picnidii și chiar de ascosporii din pseudotecii. Pseudotecii care eliberează ascospori pot fi găsite pe resturile vegetale în iernile blânde [Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Primăvara, primele infecții sunt realizate de ascosporii aduși de vânt din zonele unde au iernat după care infecțiile secundare sunt preluate de picnosporii din picnidii. După Popescu (2005), infecțiile primare pot fi produse și de miceliile care iernează în camera substomatică și care primăvara, în condiții favorabile de climă vor forma picnidiile cu picnospori. În practică, adeseori pseudoteciile sunt confundate cu picnidiile, de aceea analizele de laborator sunt necesare pentru stabilirea exactă a sursei de inocul.

Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].

Septoria tritici este un fung care are nevoie de prezența umidității în toate fazele infecției (germinare, penetrare, dezvoltare). Numeroase studii arată că perioadele de umiditate trebuie să fie de aproximativ 72 de ore pentru ca patogenul să realizeze infecția. O perioadă de 24 de ore cu umiditate poate fi insuficientă pentru apariția simptomelor [Hooker, 1957; Shaner et Finney, 1976; Browning, 1979; Hess et Shaner, 1985].

După Fournet (1969), picnosporii sunt eliberați din picnidii atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. Picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii germinează la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3 grade C, optime de la 20 până la 25 grade C și maxime cuprinse în intervalul 33 - 37 grade C [Hilu et Bever, 1957]. Popescu (2005) arată că germinarea sporilor și infecția se poate realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8 grade C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.

Răspândirea sporilor pe distanțe mari se face cu ajutorul vântului. Comparativ cu picnosporii care nu pot fi dispersați pe distanțe mari, ascosporii pot parcurge distanțe lungi cu ajutorul curenților de aer.

Perioadele de timp lipsite de ploaie opresc evoluția patogenului. În astfel de situații patogenul rămâne în zona bazei tulpinii, progresia bolii către etajele superioare fiind oprită. De asemenea, răspândirea bolii pe verticală și orizontală este încetinită când condițiile climatice nu sunt favorabile și rapidă atunci când temperaturile din timpul nopții sunt cuprinse între 8 - 10 grade C și precipitațiile sunt prezente [Eyal et al., 1987].

Cum putem controla septorioza frunzelor de grâu?

Atunci când dorim să controlăm acest patogen (și nu numai) trebuie să ținem cont de mai mulți factori: epidemiologia patogenului, tehnologia culturii, rezistența genetică a soiurilor, controlul chimic, controlul biologic etc.

Măsurile profilactice sunt printre cele mai importante. Tehnologiile de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), îndepărtarea resturilor vegetale și rotații corecte duc la diminuarea sursei de inocul.

Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974]. La acestea se adaugă utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate. În cazuri speciale miriștea poate fi arsă, dar doar dacă se obțin avizele necesare acestei operațiuni [Popescu, 2005].

Măsurile chimice se bazează pe utilizarea pesticidelor. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ. Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie.

În România, sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe pesticide. Amintesc aici: fludioxonil, fluxapiroxad, protioconazol, fludioxonil + difenoconazol, difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol, fludioxonil + sedaxan, etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987].

De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim poate fi ales în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma controlului fitosanitar și a prognozei vremii.

Pesticidele omologate pentru utilizare în vegetație sunt: azoxistrobin, benzovindiflupir, ciproconazol, difenoconazol, flutriafol, metconazol, procloraz, protioconazol, tebuconazol, bixafen + protioconazol, fenpropimorf + metrafenonă + epoxiconazol, spiroxamina + tebuconazol + triadimenol, difenoconazol + tebuconazol, tebuconazol + protioconazol, izopirazam + protioconazol, bixafen + tebuconazol etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

În controlul biologic, de perspectivă sunt bioagenții Trichoderma spp., Bacillus megaterium, Pseudomonas sp., Gliocadium roseum, Sporotrichum mycophillum [Popescu, 2005; Ponomarenko, 2011].

În cadrul unor studii experimentale efectuate pe suprafețe mici s-a constatat că B. megaterium oprește dezvoltarea septoriozei cu până la 80%. Bacteriile antagonice din genul Pseudomonas sunt mult studiate în prezent, mai ales că dezvoltarea lor nu este stânjenită de fungicidele utilizate. Totuși, mai sunt necesare multe studii în câmp pentru ca aceste biopreparate să își dovedească eficacitatea [Ponomarenko, 2011].

În fermele ecologice din Timiș se apelează în prezent la produse biologice pentru tratarea semințelor pe bază de Trichoderma spp., Bacillus subtilis, micorize arbusculare și extract de alge. Aceste produse asigură o protecție destul de bună în primele stadii de vegetație.

Bibliografie
Browning J. A., 1979 - Genetic protective mechanisms of plant pathogen populations: Their coevolution and use in breeding for resistance. Pp. 52-57 in M .K. Harris, ed. Biology and Breeding for Resistance. Texas A & M University Press, College Station, Texas Publ. MP - 1451. 605 pp.
Eyal Z., A. L. Scharen, J. M. Prescott, M. van Ginkel, 1987 - The Septoria Diseases of Wheat: Concepts and methods of disease management. Mexico, D.F.: CIMMYT. 52 pp.
Fournet J., 1969 - Properties et role du cirrhe du Septoria nodorum Berk. Ann . Phytopathol. 1:87 - 94.
Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989 - Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.
Hess D. E., G. Shaner, 1985 - Effect of moist period duration on septoria tritici blotch of wheat. Pp. 70-73 in A.L. Scharen, ed. Septoria of Cereals. Proc. Workshop, August 2 - 4, 1983, Bozeman, MT. USDAARS Publ. No. 12. 116 pp.
Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
Hilu H. M., W. M. Bever, 1957 - Inoculation, oversummering and susceptpathogen relationship of Septoria tritici on Triticum species. Phytopathology 47: 474 - 480.
Hooker A. L., 1957 - Methods of inoculation and determining varietal reactions in the Septoria disease of oats. Plant Dis. Rep. 41: 592 - 597.
Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.
Ponomarenko A., S. B. Goodwin, G. H. J. Kema, 2011 - Septoria tritici blotch (STB) of wheat. Plant Health Instructor. DOI:10.1094/PHI-I-2011-0407-01.
Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
Shaner G., R. E. Finney, 1976 - Weather and epidemics of Septoria leaf blotch of wheat. Phytopathology 66: 781 - 785.
Shearer B. L., R. J. Zeyen, U. Ooka, 1974 - Storage and behaviour in soil of Septoria species isolated from cereals. Phytopathology 64: 163 - 167.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune Executivului de la București câteva soluții prin care fermierii pot fi despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice. Soluțiile, susțin reprezentanții Alianței, „sunt instrumente prin care suma de circa 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactuluui economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați”. Alianța solicită aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul a cel puțin uneia din cele patru soluții pe care le prezentăm mai jos. „Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

„Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 - Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale. Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă”, se arată în comunicatul Alianței.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare Guvernului României

I. Plata din credite bugetare

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. „Date fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.”

II. Scontare în baza protocolului APIA/bănci

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe hectar acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

„Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.”

III. Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS)

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt, de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS etc).

„Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.”

IV. Accesarea unor credite capital de lucru cu garanții de stat similar IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar).

„Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Anul acesta, FMC Agro România vine în ajutorul fermierilor cu pachete special concepute pentru cultivatorii de cereale păioase și porumb.

OMNERA® și GRANSTAR® SUPER, pentru cereale păioase

Formate dintr-un erbicid, un fungicid și un insecticid, pachetele OMNERA® și GRANSTAR® SUPER asigură un control eficient al buruienilor, bolilor și dăunătorilor care ar putea periclita buna dezvoltare a culturilor de cereale păioase. Prin achiziția pachetului OMNERA® (pentru 25 ha), fermierii beneficiază de o reducere de 10% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale, în timp ce pachetul GRANSTAR® SUPER (pentru 25 ha) aduce un avantaj comercial de 13%.

Erbicidul OMNERA® (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron metil 5 g/l) este cel mai complex erbicid pentru cultura de cereale păioase și are o formulare lichidă modernă, dispersie în ulei (OD), bazată pe tehnologia LQM®. Erbicidul OMNERA® este selectiv pentru toate culturile de cereale păioase şi combate cu ușurință buruienile cu frunză lată anuale și perene, inclusiv buruieni dificil de combătut, cum ar fi: pălămida, turița, volbura, Veronica, samulastra de rapiță și de floarea-soarelui rezistente la imazamox şi tribenuron metil.

Fereastra largă de aplicare (de la înfrățit, până la frunza stindard), doza flexibilă, între 0.5 – 1 l/ha, lipsa restricțiilor în rotația culturilor şi eficacitatea foarte bună fac din OMNERA® un produs-etalon în combaterea buruienilor cu frunză lată din culturile de cereale păioase.

Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermieri. Se aplică în post-emergență la culturile de cereale, de la înfrățit până la apariția completă a frunzei stindard și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată.

Fungicidul IMPACT® 125 SC (flutriafol 125 g/l) combate un spectru larg de boli foliare și ale spicului din culturile de cereale păioase (făinare, septorioză, fuzarioză, rugini, sfâșierea frunzelor, pătarea brună și arsura frunzelor). Știm foarte bine că producția de grâu se poate pierde ușor, în special la sfârșitul perioadei de vegetație, din cauza atacului de fuzarioză și septorioză la spic sau din cauza atacului de ploșnița cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. Fungicidul IMPACT® 125 SC protejează atât ultimele frunze, care sunt bucătăria culturii, cât și spicul împotriva septoriozei și fuzariozei, iar cu insecticidul VANTEX® 60 CS (gamma cihalotrin 60 g/l) fermierii controlează atacul de afide, gândacul bălos și ploșnița din culturile de cereale.

SUCCESSOR® și INNOVATE®, pentru porumb

Pentru cultivatorii de porumb, FMC a pregătit alte două pachete pentru combaterea buruienilor.

Pachetul SUCCESSOR® (pentru 5 ha) este conceput pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor graminee și cu frunză lată anuale și perene, oferind cumpărătorilor o reducere de 12% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale.

Pachetul INNOVATE® (pentru 50 ha) este recomandat utilizării în post-emergență pentru o combatere eficientă și completă a spectrului de buruieni, aducând fermierilor un avantaj comercial de 14%.

SUCCESSOR® TX (petoxamid 300 g/l + terbutilazin 187,5 g/l) este omologat la cultura de porumb pentru aplicare atât în pre-emergență cât și în post-emergență timpurie. SUCCESSOR® TX combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale precum mohor (Setaria spp), costrei (Sorghum halepense), meișor (Digitaria sanguinalis), iarba bărboasă (Echinochloua crus-galli) sau mei (Panicum miliacenum) și dicotiledonate anuale precum știr (Amaranthus retroflexus), spanac sălbatic (Chenopodium spp), turița (Galium aparine), traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris), fumarița (Fumaria oficinalis), mușetel (Matricaria chamomilla), macul roșu (Papaver rhoeas), zarna (Solanum nigrum), rocoina (Stellaria media), pungulița (Thlaspi arvense), ventrilica (Veronica spp).

INNOVATE® 240 SC (nicosulfuron 240 g/l) este un erbicid cu aplicare în post-emergență pentru porumb, ce are un spectru larg în combaterea buruienilor graminee anuale și perene (inclusiv Costrei din rizomi) și unele buruieni cu frunză lată.

Erbicidul INNOVATE® 240 SC nu are restricții pentru liniile parentale, porumb zaharat și de floricele și este compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb pentru completarea spectrului de combatere, cum ar fi STARSHIP® 100 SC.

STARSHIP® 100 SC (mesotrione 100 g/l) este un erbicid selectiv pentru porumb, pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor cu frunză lată anuale și perene și a unor buruieni graminee anuale. Doza recomandată este 1,2-1,5 l/ha, în funcție de gradul de îmburuienare și de stadiul de dezvoltare a buruienilor. STARSHIP® 100 SC are o fereastră largă de aplicare, putând fi aplicat atât în pre-emergență, cât și în post-emergență până la stadiul de 8 frunze ale porumbului și este selectiv pentru toți hibrizii de porumb.

Pentru mai multe detalii despre produsele din pachete și datele de contact ale echipei de vânzari FMC, accesați www.fmcagro.ro

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista