În anul agricol 2022 - 2023, culturile de grâu, orz și ovăz din vestul României, dar și din alte zone, au prezentat simptome din cauza unor infecții virale. Simptomele prezente în perioada amintită au fost confundate cu cele produse de stresul climatic sau au fost atribuite unor virusuri (Wheat streak mosaic virus cel mai adesea), fiind exclusă oarecum prezența virusului BYDV (Barley Yellow Dwarf Virus - piticirea și îngălbenirea grâului și orzului, înroșirea ovăzului).

Ne amintim că, toamna 2022 și iarna 2023 au fost caracterizate de un climat blând, extrem de favorabil dezvoltării afidelor care ulterior au transmis virusul BYDV. Primăvara 2023 a fost una răcoroasă. Vremea răcoroasă a favorizat și exacerbat simptomatologia virală, fenomenele de înroșire sau învinețire a frunzelor fiind prezente alături de alte simptome specifice. Incidența și severitatea infecțiilor au fost ridicate mai ales la grâul semănat devreme. Pe fondul climatic favorabil infecțiilor, a tehnologiilor intensive de cultivare și a monoculturii, virusul BYDV a fost nelipsit din culturile de grâu, orz și ovăz.

În România, în literatura de specialitate sunt menționate trei virusuri care apar frecvent în culturile de cereale: Barley stripe mosaic virus – BSMV, Barley yellow dwarf virus – BYDV și Wheat streak mosaic virus – WSMV (Popescu, 2005).

Pentru a elimina confuziile ce pot apărea în punerea unui diagnostic pentru o infecție virală (datorită simptomelor foarte asemănătoare), la USV „Regele Mihai I” din Timișoara am hotărât să identificăm virusul prezent în culturi cu ajutorul testelor ELISA (teste imuno - enzimatice). Analizele pentru identificare s-au realizat la Platforma de Cercetare Multidisciplinară a USVT pentru cele trei virusuri amintite mai sus. Soluțiile necesare testelor au fost pregătite cu sprijinul Laboratorului de Chimie din cadrul Facultății de Agricultură. Pentru identificare au fost utilizate teste DAS (Double Antibody Sandwich) ELISA achiziționate cu sprijinul a doi fermieri din Timiș.

În urma efectuării testelor, toate probele au ieșit pozitive la virusul BYDV și negative la BSMV și WSMV. Rezultatele obținute au arătat clar prezența în culturile de grâu, orz și ovăz din Banat a virusului BYDV în anul agricol 2022 - 2023. Din cauza infecțiilor din perioada înspicatului, pagubele în producțiile de grâu au trecut pe alocuri de 30%. La culturile infectate din toamnă, pagubele au fost mult mai mari, unii fermieri fiind nevoiți să întoarcă culturile la începutul primăverii deoarece plantele prezentau simptome evidente de stagnare în creștere. Ay et al. (2008) arată că, foarte des la analize este detectat virusul BYDV transmis de afide, în timp ce alte virusuri sunt prezente foarte rar sau niciodată. Aceeași autori susțin că, prezența frecventă în plante a BYDV sugerează că data semănatului este critică în controlul bolilor virale la cereale, iar soiurile de grâu se comportă diferit la infecții.

În anul agricol 2022 - 2023, apreciez că ne-am confruntat cu o epidemie de BYDV în Banat (unde cunosc mai bine situația). În urma discuțiilor cu fermieri din țară mi-am dat seama că virusul a fost prezent în toate zonele de cultură a cerealelor păioase.

Pentru a preveni infecțiile cu BYDV din anul agricol 2023 - 2024, aducem în atenția dumneavoastră câteva aspecte importante despre acest virus periculos al cerealelor, mai ales că toamna 2023 este una blândă, favorabilă infestării cu afide (vectorii virusurilor).

Recunoașterea simptomelor produse de BYDV

Marea majoritate a fitopatologilor arată că simptomele produse de BYDV nu sunt ușor de identificat din cauza asemănării cu unele carențe în nutriție, stres climatic sau infecții produse de alte virusuri (D’Arcy, 1995; Popescu, 2005; Miller et al., 2002).

Principalele simptome produse de BYDV sunt: îngălbenirea vârfului și marginilor frunzelor, stagnarea în creștere a plantelor (piticire), sistem radicular slab dezvoltat, stoparea înfrățirii sau formarea întârziată a fraților, sterilitatea spicelor, rigiditatea frunzelor îngălbenite (au port erect), înroșirea vârfului frunzelor (Rochow, 1970a; D’Arcy, 1995; Miller și Rasochová, 1997; Lapierre, 2004; Popescu, 2005; Domier, 2009; Kaddachi et al., 2014).

La orz, virusul poate fi recunoscut mai ușor vizual, deoarece petele galbene sunt distribuite neuniform de-a lungul frunzei (Shah et al., 2012).

Simptomele menționate pot fi influențate de condițiile climatice, de soi, de tipul de cultură, de starea de sănătate a plantelor de la momentul infecției etc (Kaddachi et al., 2014).

Simptome de îngălbenire și înroșire a frunzelor la înspicat - primăvara 2023, Timiș

Cu privire la condițiile climatice, Shah et al. (2012) arată că, temperaturile mai scăzute influențează simptomele, producând înroșirea frunzelor la grâu. Acest fenomen de înroșire l-am observat și eu în toate culturile de grâu controlate și nu numai. Înroșirea frunzelor s-a manifestat și la orz și la ovăz. Popescu (2005) nu descrie fenomenul de înroșire la grâu și orz, ci doar la ovăz. De aici și confuziile din primăvara 2023, când marea majoritate a fermierilor credeau că se confruntă cu stres climatic produs de vremea răcoroasă.

În culturile de grâu verzi, plantele infectate pot fi observate sub forma unor depresiuni (plantele infectate sunt mai mici). Plantele infectate toamna au frunze galbene și sunt pitice. De obicei, în urma acestei infecții plantele bolnave nu mai formează spice, iar dacă formează, vor fi sterile. Când infecția se realizează primăvara, plantele au frunze îngălbenite, dar fenomenul de piticire nu se manifestă. Îngălbenirea începe de la vârful frunzelor și se extinde către bază, nervurile rămânând verzi (din cauza asta apar și confuziile cu alte virusuri). La infecțiile din timpul primăverii, piticirea nu este atât de evidentă dar producțiile vor fi scăzute (Popescu, 2005).

Realizarea infecțiilor, vectori, plante gazdă

BYDV (particulele virale) este restricționat sau limitat la floemul gazdelor. În urma infecției, celulele floemului mor. Virionii sau particulele virale ajung în celulele floemului prin intermediul afidelor, care sunt vectori. Degenerarea floemului duce la apariția simptomelor tipice, inducând pierderea clorofilei și stagnarea în creștere a plantelor (D’Arcy et Domier, 2005; Popescu, 2005).

Afid alat (aripat) care poate transmite virusul la distanțe mari

Este important să rețineți că, epidemiile de BYDV au legătură strânsă cu zborul afidelor și mărimea populațiilor. Pentru a putea transmite virusul, afidele trebuie să se hrănească pe plantele infectate (doar așa particulele virale ajung în corpul lor). Urmează o perioadă latentă de câteva ore în care afidele nu pot transmite virusul altei plante (Gray et Gildow, 2003; Brault et al., 2010). Deoarece virusul circulă în corpul afidelor și poate fi reținut zile sau chiar săptămâni, acest mod de transmitere a fost numit circulativ sau persistent. Afidele virulifere pot răspândi virusul la mai multe plante pe măsură ce se deplasează și se hrănesc (D’Arcy et Domier, 2005). Cele aptere (fără aripi) vor infecta plante noi în cultură. Cele aripate sau alate apar de cele mai multe ori când plantele sunt deja afectate de virus. Ele pot zbura în căutarea altor gazde, transmițând virusul la distanțe mari.

Există mai multe specii de afide în care virusul persistă. Dintre acestea, vectorii cei mai importanți sunt afidele Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis, Schizaphis gramineum, Sitobion avenae și Metopolophium dirhodum (Gildow, 1999; Gray et Gildow, 2003).

Condițiile climatice sunt foarte importante pentru realizarea infecțiilor cu BYDV, cât și pentru dezvoltarea afidelor și a eficienței cu care acestea transmit virusul. Temperaturile cuprinse între 15 - 18ºC și intensitatea ridicată a luminii influențează pozitiv infecțiile virale.

Afid parazitat de un fung entomopatogen (posibil Beauveria bassiana)

Cele mai cunoscute plante gazdă ale virusului BYDV sunt: grâul, orzul, ovăzul, orezul, porumbul, pirul, secara, păiușul, obsiga etc. Până în prezent se cunosc peste o sută de specii de graminee ce pot fi gazde ideale. Gazdele de vară ale virusului sunt porumbul și afidele (14 specii și chiar mai multe). În corpul afidelor virusul poate persista 2 - 3 săptămâni. Foarte importante în transmiterea infecțiilor sunt: samulastra de grâu și orz și poaceele perene (Popescu, 2005).

Rhopalosiphum padi la grâu

Managementul integrat al patogenului BYDV

Acest virus nu poate fi gestionat corect de către fermieri dacă nu este identificat. Așadar, diagnosticul precis este foarte important deoarece, după cum aminteam și mai sus, simptomele pot fi confundate cu cele produse de alți factori biotici și abiotici. Specialiștii în protecția plantelor recomandă diagnosticul în laborator deoarece cel vizual nu este de încredere. Pentru diagnostic în laborator se recomandă testele ELISA.

Funcție de momentul realizării infecției, pagubele pot fi mai mari sau mai mici. Infecțiile de după răsărire sunt cele mai periculoase și pot duce chiar la pierderea culturii. Când infecțiile se produc în timpul înspicării, pagubele pot fi de 20% și chiar mai mari, funcție de starea de sănătate a plantelor (Popescu, 2005). De aceea, este important ca plantele să nu fie atacate și de alți patogeni. O plantă sănătoasă va rezista mai bine la infecția virală (depinde și de rezistența genetică a soiului).

Simptome produse de BYDV la o cultură de grâu din Caraș Severin - primăvara 2023. Plantele sunt îngălbenite și au stagnat în creștere. Cultura a fost întoarsă. În această fenofază exista riscul ca plantele să nu formeze spice. Probabil infecția s-a realizat în toamna 2022. Infecțiile din toamnă sunt cele mai păgubitoare

Metode profilactice

În cazul BYDV, strategiile de control sunt cele care abordează măsurile profilactice sau de prevenție, cunoscut fiind că virusurile nu pot fi combătute chimic. În cadrul metodelor profilactice, pe prima poziție se află rezistența genetică a soiurilor.

Se recomandă ca, în anii favorabili să fie semănate soiuri tolerante sau rezistente. Ce înseamnă asta? La soiurile tolerante, virusul mai este încă capabil să se înmulțească, iar simptomele sunt mai puține. La cele rezistente, înmulțirea virusului este afectată, în consecință simptomele sunt reduse mult.

Îngălbenirea pornește de la vârful frunzei și înaintează spre bază. Nervurile rămân verzi, de aici și aspectul de dungatură și confuzia cu WSMV

Alte metode profilactice sunt: distrugerea samulastrei de grâu și orz, însămânțarea în prima decadă a lunii octombrie și chiar mai târziu (Popescu et al., 2005).

Metode chimice

Virusurile nu pot fi combătute chimic. În schimb este foarte importantă combaterea chimică a afidelor vectori. După Popescu (2005), un tratament aplicat toamna când se înregistrează zbor masiv de afide ne poate scăpa de infecțiile virale. În zonele cu risc ridicat, monitorizarea afidelor trebuie făcută imediat după răsărire. Timp de 8 - 10 săptămâni de la răsărire plantele pot fi infectate dacă afidele sunt prezente în densitate mare (mai mult de 50% plante atacate și o densitate de 12 - 15 afide/tulpină).

În România sunt omologate pentru combaterea afidelor la cerealele păioase (Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis și Macrosiphum avenae) următoarele substanțe: lambda - cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, tau - fluvalinat (omologat pentru combaterea afidelor la orz), acetamiprid, gama - cihalotrin, esfenvalerat (după Aplicația PESTICIDE 2.23.10.1, 2023).

Metode biologice

Utilizarea prădătorilor și a paraziților afidelor ca agenți biologici de control a avut succes de multe ori, reducând populațiile de afide. De altfel, aceștia există în agroecosistemele agricole și trebuie protejați. Observăm adesea în coloniile de afide prădători (Coccinella sp., Chrysopa sp., Syrphus sp.) și parazitoizi (El - Heneidi, 1998; D'Arcy et Domier, 2005). Fungii entomopatogeni sunt și ei de interes. Testele efectuate în câmpurile experimentale arată că, populațiile de afide au fost reduse semnificativ comparativ cu martorul. Entomopatogenii de interes sunt: Beauveria bassiana, Metharhizium anisopliae, Verticillium lecanii etc (Sabbour, 2007; Marfadyen et al., 2009). Lansările de prădători și parazitoizi trebuie realizate atunci când populațiile sunt scăzute. Această regulă este valabilă și în cazul produselor pe bază de fungi entomopatogeni (Marfadyen et al., 2009).

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre patogenul Barley yellow dwarf virus, care a produs pagube importante culturilor de cereale păioase în anul 2023. În acest articol sunt informații utile despre cum să preveniți infecțiile virale și implicit pagubele în producție.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Toamna caldă și umedă (cel puțin în zona de vest a României) este foarte favorabilă dezvoltării ruginii brune.

În urma controlului efectuat la data de 23 octombrie 2023 prin samulastra de grâu, dar și prin culturile de rapiță semănate după grâu (unde grâul este buruiană), am observat că rugina brună a apărut și se manifestă cu intensitate și incidență ridicate.

De ce este important să distrugem samulastra?

Samulastra este o „punte verde” unde dăunătorii și patogenii se dezvoltă nestingheriți de la recoltat și până la răsărirea noilor culturi de grâu (sau alte cereale păioase). Pentru rugina brună, grâul voluntar este cea mai comună gazdă, constituind sursa majoră de inocul pentru grâul de toamnă în toate zonele unde acesta este cultivat.

Rugina brună (ca și alte rugini) are nevoie de plante vii pentru a se dezvolta și a produce infecții. Din acest motiv, distrugerea samulastrei este foarte importantă în managementul acestei boli.

Pe miriște, cât timp rezistă uredosporii ruginii brune după recoltat?

Ei bine, în funcție de condițiile climatice, pot rezista între 20 - 60 de zile, suportând chiar și uscăciunea. În această perioadă ei infectează samulastra, care este principala punte de trecere a ruginii în noile culturi [Popescu, 2005].

În toamnele blânde, pe tinerele plante de grâu răsărite pot fi observate pustule brune sau doar micelii. Patogenul va traversa iarna sub aceste forme, iar primăvara va produce noi infecții, vizibile pe la mijlocul lunii mai. În iernile geroase, structurile de rezistență ale fungului mor, iar sursa de inocul se reduce mult.

Distrugerea samulastrei este o măsură profilactică foarte importantă în cadrul sistemului de combatere integrată a ruginii brune și nu numai. De aceea, recomand să nu se neglijeze această măsură.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame.

Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora.

Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Protecția culturilor, recolte mai bogate și mai generoase

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo^® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Corteva Agriscience România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere că pe 15 septembrie 2023 a încetat interdicția privind importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina, luni – 18 septembrie 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au avut loc discuții la care au participat reprezentanții organizațiilor profesionale ale fermierilor, conducerea MADR, precum și reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Vamale Române. Concluzia, o lună nu se fac importuri din Ucraina.

Conform Deciziei Comisiei Europene, pe 18 septembrie 2023, Ucraina a prezentat un Plan de acțiune privind exporturile sale astfel încât să nu se producă perturbări în piețele agricole ale Țărilor Membre vecine cu Ucraina, plan care prevede introducerea unui sistem de licențe de export Ucraina/licențe de importuri în România. Procedura de licențiere va fi elaborată în termen de 30 zile, perioadă în care nu se importă nimic din Ucraina.

Din partea României, MADR este autoritatea responsabilă cu emiterea licențelor de import pe cele patru produse, grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Vor primi licențe de import doar operatorii economici din zootehnie - pentru consum propriu în ferme, cât și cei din industria de procesare - în funcție de stocuri și necesarul pentru șase luni de procesare.

Organizațiile profesionale au solicitat ca cei care vor achiziționa produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensații pentru efectele negative create de introducerea pe piață a mărfurilor ucrainene. „Am cerut ca ajutoarele să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de proveniență România și trasabilitate 100%”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Prin urmare, s-a decis ca timp de o lună să nu se facă importuri din Ucraina. „Dacă se vor realiza importuri în cele 30 zile, România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens, Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziție un call center și o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetățean sesizări și transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicției de import sau tranzit, a condițiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE și implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calității verificate de ANSVSA. Tratatul UE - Ucraina și acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea și menținerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainene, nu rămânerea în piețele țărilor membre UE. Pentru apărarea fermierilor noștri ne menținem hotărârea de a acționa împreună cu autoritățile doar în scopul tranzitului de produse ucrainene către țările sărace și nu pe piața comunitară. Aşa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacţiona în consecinţă prin proteste de amploare. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecinţă”, transmite AAC.

Alianța reamintește că, pentru situația critică în care se află fermierii din țara noastră, din punct de vedere financiar în anul agricol 2022-2023, sunt responsabile două fenomene: costul de achiziție ridicat pentru input-uri și prețul de vânzare scăzut al producției agricole. „În toamna anului 2022 și primăvara anului 2023 au fost creșteri ale costurilor de producție până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina și a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrășăminte și material săditor au ridicat prețurile pentru aceste categorii de produse. În primăvara, vara și toamna anului 2023 piața de desfacere a cerealelor din România este accelerat și constant afectată de către tranzitul și importurile cerealelor din Ucraina. Deși importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale și informații legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerț intracomunitar prin Polonia la preț de 500 - 550 lei/to (90 euro/to achiziție la care se adaugă transportul). Acest lucru destabilizează puternic piața de desfacere și influențează negativ prețurile de vânzare ale cerealelor aparținând fermierilor din România”, arată AAC.

Pierderile la grâu și porumb sunt la 40% din costuri, la nivel național, susțin fermierii. La toate acestea se adaugă prețuri foarte mari la îngrășăminte, care vor impacta și costurile anului de recoltă 2024. „Spre exemplu, 90% din îngrășămintele importate în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrășăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania și Egipt la 400-500% din prețul de vânzare de la fabrică”, mai spun agricultorii.

Sumele alocate de către Uniunea Europeană pentru 2023, prin mecanismul de criză (circa 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an. „Situația din sectorul agricol românesc este precară și nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noștri și statului român (circa 4,5 miliarde euro, din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro - contribuție UE+RO). Cei mai mulți dintre fermieri sunt în situații dificile de achitare a datoriilor și continuare a activității agricole”, a încheiat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fertilizantul de natură organică Ympact^® este inspirat din cercetările întreprinse în programele spațiale pentru a favoriza creșterea și dezvoltarea plantelor într-un mediu ostil, iar acum este folosit la scară largă în peste 20 de țări din Uniunea Europeană. Acest fertilizant de ultimă generație, de origine organică, ce poate fi folosit la tratarea semințelor de cereale păioase și mazăre, poate fi utilizat foarte ușor împreună cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semințe, doza fiind de 0,7 l/tona de semințe.

Ympact^® beneficiază de o formulare bazată pe lignosulfonații rezultați de la fabricile de celuloză îmbunătățiți cu acizi fulvici și humici, dar și cu microelemente esențiale creșterii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan și Cupru.

Perioadele secetoase frecvent întâlnite după semănat în ultimii ani, duc adesea la o răsărire neuniformă a culturilor de cereale păioase de toamnă, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregatite în iarnă și uneori chiar mai rău, la pierirea lor până în primăvară.

Ympact^® este un fertilizant special creat, ce favorizează imbibiția semințelor cu apă până la de șapte ori mai mult decât în mod obișnuit, ducând la o răsărire uniformă.

Acest fertilizant de ultimă generație nu doar că ajută sămânța să absoarbă apa mai repede, dar datorită micronutrienților special aleși, ajută tânăra plantă să se dezvolte mai bine, chiar imediat după ce a epuizat energia embrională.

În testele efectuate de Corteva Agriscience și de fermieri, se observă că Ympact^® ajută la o mai bună dezvoltare radiculară, ceea ce oferă plantei un volum mult mai mare de sol din care planta să își extragă apa și nutrienții atât de necesari creșterii.

Biostimulatorul organic oferă avantaje până la recoltare

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, anul acesta am analizat mai multe loturi unde a fost aplicat Ympact^® și un insectofungicid, în comparație cu o solă unde nu a fost aplicat decat tratament insectofungic.

Într-un areal cu un sol argilos, care în condiții de secetă pierde repede apa și se compactează rupând rădăcinile plantelor de grâu, sola tratată cu Ympact^® a demonstrat că poate crea un microclimat propice împiedicând stresul hidric să facă daunele prezente în sola netratată.

Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limitează doar în prima fază de vegetație, oferind avantaje până la recoltare.

În testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât și în loturile fermierilor care au folosit Ympact^®, s-au observat mai multe avantaje:

• O mai bună înfrățire a plantelor, procesul fiind favorizat de o răsărire mult mai uniformă (cu până la 30% mai mare decât variantele martor);

• O mai bună iernare a cerealelor păioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnă;

• O mai bună fertilitate a fraților datorită dezvoltării uniforme (s-au observat cu pănă la 45% mai multi frați viabili pe plantă);

• O lungime mai mare a spicelor, masă radiculară bine dezvoltată, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica;

• Un număr mai mare de boabe pe spice, obținând în majoritatea loturilor studiate un plus de până la 30% la producție, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunătățire a proceselor fotosintetice;

• O elasticitate mai bună a plantei, cu un procent mai redus de cădere. Deși toate solele au fost tratate și cu regulatori de creștere, a existat o diferență clară și în stabilitatea lanurilor, datorită lignosulfonaților din componența produsului Ympact^®;

• O îmbunătățire a stării fitosanitare a plantelor, pentru că o plantă bine dezvoltată este și mai rezistentă în fața bolilor;

• Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact^® au avut o uscare mai uniformă (cu 2% mai mică decât solele netratate), conținutul în proteină, gluten, dar și MMB-ul, au fost și ele în mod evident mai bune decât în variantele martor.

Cele mai evidente diferențe au fost observate însă în zonele afectate de stres hidric sau termic.

Corteva Agriscience este singura companie care a adus acest tip de produs organic pentru cultura de cereale păioase și mazăre pe piața din România, observând acest aspect în încercarea de a compara produsul Ympact^® cu un alt fertilizant organic pentru tratarea semințelor.

În concluzie, se poate spune că datorită fertilizantului Ympact^®, Corteva este compania care a revoluționat tratamentul sămânță la culturile de cereale păioase și mazăre, și nu doar în România, pentru că acest produs este comercializat și la nivel european în majoritatea țărilor care cultivă cereale păioase.

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & Produse biologice Corteva Agriscience România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Succesul unei culturi începe cu sămânța. Ameliorarea plantelor și producția de sămânță reprezintă coloanele fundamentale ale agriculturii moderne. În această luptă constantă pentru a obține recolte de calitate, soiul de grâu autohton PG 102 a fost întâmpinat cu brațele deschise de către comunitatea agricolă, dezvăluind un potențial impresionant pentru agricultura viitorului.

În spatele fiecărui bob de grâu PG 102 se ascunde un efort meticulos de ameliorare genetică. PG 102 a fost modelat prin decenii de selecție și încrucișare, țintind să fie adaptat perfect la condițiile specifice ale României.

Menținerea calităților genetice la PG 102

Menținerea calităților genetice ale soiului PG 102 reprezintă un proces meticulos. Prima etapă a acestui proces implică selectarea plantelor tipice ale soiului, urmată de studiul atent al descendențelor acestor plante în câmpurile de menținere a valorii genetice și biologice a soiului, care durează între unul și trei ani. Scopul este de a obține sămânța amelioratorului, care apoi este înmulțită consecutiv pentru a produce semințe de prebază, bază și certificată.

În acest an, prima etapă a procesului de selecție conservativă pentru PG 102 a fost finalizată. S-au recoltat numeroase plante din câmpurile de prebază și bază ale companiei Prosol. Aceste plante au fost selectate cu atenție pe baza măsurătorilor biometrice și a altor caracteristici specifice ale soiului.

În toamnă, semințele selectate vor fi semănate individual în rânduri separate, pentru a urmări cu precizie dezvoltarea lor și pentru a asigura puritatea varietală maximă.

Acest proces se va derula în continuare timp de 1-3 ani, culminând cu obținerea sămânței amelioratorului. Acesta este un exemplu clar al angajamentului nostru de a oferi fermierilor sămânță de cea mai bună calitate, cu o valoare biologică cât mai apropiată de soiul inițial.

Ce îl face special?

Unul dintre aspectele deosebite care definește acest soi este rezistența sa la secetă. PG 102 este o adevărată comoară a agriculturii în zonele cu resurse de apă limitate. Datorită unui sistem radicular bine dezvoltat, PG 102 are capacitatea de a extrage apa din straturi adânci ale solului, oferind plantei o rezistență neegalată la secetă.

Dar, PG 102 nu se oprește aici. Acest soi impresionează și prin capacitatea sa mare de înfrățire, asigurând polenizarea optimă și uniformă a culturii. Ca rezultat, recoltele de grâu PG 102 sunt caracterizate de o consistență extraordinară, oferind fermierilor predictibilitate și prosperitate.

Un alt aspect semnificativ este rezistența sa la frângere și cădere, o proprietate vitală în fața provocărilor meteorologice. Această caracteristică asigură că plantele PG 102 rămân robuste și puternice în orice condiții, contribuind la o recoltă de calitate superioară.

Rezultate confirmate

Rezultatele din câmp demonstrează cu claritate potențialul uriaș al soiului PG 102. Fermierii au înregistrat producții medii de peste șapte tone pe hectar, cu cifre ale conținutului de gluten ce variază între 27 și 30,5%, precum și o masă hectolitrică de la 78,20 la 85 kg/hl. Aceste cifre confirmă calitatea și rezistența excepțională a soiului de grâu PG 102.

Articol de: MARIA OBADĂ (https://prosolagri.ro/)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările climatice și condițiile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocări pentru fermieri, în special atunci când discutăm de protecția culturilor de toamnă - grâu, orz, secară, rapiță și muștar. Din cauza acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale țării, fermierii sunt nevoiți să semene culturile de toamnă în condiții de secetă la nivelul solului și atmosferei, datorate temperaturilor ridicate ale aerului. În aceste condiții pedoclimatice neprielnice, nu putem să avem o cultură bună și bine pregătită pentru a intra în perioada de iernare.

Din momentul răsăririi și până la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fiziologice importante, care corespund cu perioada formării nodului de înfrățire, fenofaza de inițiere a fraților, formarea primordiilor și a numărului de boabe în spic, procese foarte importante pentru viitoarea recoltă. De aceea este recomandat ca atunci când pregătim tehnologia de înființare a culturii să utilizăm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastră geografică, sisteme și produse adaptate pentru fertilizare, biostimulatori care să ajute plantele să treacă peste stresul fiziologic (consum mare de energie în formarea fraților și a noii recolte) și stresul produs de factorii abiotici și utilizarea produselor de protecție a plantelor, pentru a menține cultura sănătoasă de la răsărire până la recoltare.

Condițiile pedoclimatice, cumulate cu celelalte elemente ce țin de tehnologia specifică culturilor de cereale semănate toamna, influențează dezvoltarea plantelor de cultură, însă, schimbările climatice și toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizează dezvoltarea unor dăunători foarte importanți ai culturilor, care produc pagube directe și indirecte. Insectele dăunătoare, prin atacul lor în perioada de toamnă, afectează plantele de cultură cauzând diminuări foarte importante cantitativ precum și calitativ ale producției. În unele zone ale țării, atacurile puternice ale dăunătorilor, necontrolate în toamnă, cauzează pagube în ciclul doi de vegetație (după iernare) ducând la pierderi de recoltă de 50-60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromiterea totală a recoltei. Aceleași situații, menționate la culturile de cereale, le întâlnim și la cultura de rapiță de toamnă.

Afidele sunt cunoscute ca fiind specii de insecte ce produc pagube însemnate atât cerealelor păioase, cât și rapiței. Afidele cerealelor, cunoscute sub denumirea populară de „păduchii cerealelor”, sunt insecte polifage ce trăiesc în colonii, aptere sau diptere cu aparat bucal care înțeapă și se hrănesc cu sucul celular.

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase. Foto: iStock

Toamnele călduroase și lungi favorizează dezvoltarea coloniilor de afide, atacul precum și migrarea lor de la o cultură la alta. Speciile de afide întâlnite în culturile de cereale sunt: păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) şi păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

Pe lângă pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pagube foarte mari prin infestarea culturilor cu viruși care produc virozele plantelor cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV - wheat dwarf virus) sau virusul îngălbenirii și piticirii orzului (BYDV - barley yellow dwarf virus).

Virozele cerealelor păioase (piticirea galbenă a orzului). Foto: iStock

Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnă, Summit Agro România vă oferă soluția salvatoare: DECA 2.5 EC - insecticid de contact din grupa piretroizilor de sinteză ce are 25g/L deltametrin substanță activă și acționează asupra insectelor dăunătoare prin contact și ingestie.

DECA 2.5 EC are efect de șoc, combate dăunătorii în stadiul de adult și larvă, acționând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indiviizii paralizați nu se mai pot hrăni, iar în acest fel plantele de cultură sunt protejate.

Tratamentele cu produsul DECA 2.5 EC se fac la avertizare sau la apariția dăunătorilor în cultură. Numărul de tratamente recomandat este de 1-2 pe sezon, având o protecție de 7-10 zile de la aplicarea tratamentului. Doza recomandată pentru controlul afidelor în toamnă este de 0,15 L/ha produs comercial.

Colonie de afide în cultura de rapiță. Foto: iStock

Pentru controlul insectelor dăunătoare din cultura de rapiță - purici de pământ (Psylliodes chrysocephala), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemorum) și afide (Aphis spp.), ca tratament în toamnă, vă recomandăm să utilizați produsul DECA 2.5 EC aplicat în doză de 0,15-0,25 L/ha.

Un alt dăunător deosebit de periculos în toamnă pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei). Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este MOSPILAN 20 SG - insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce combate un spectru larg de dăunători din culturile agricole.

Atacul larvelor de viespea rapiței. Foto: iStock

MOSPILAN 20 SG este un insectcid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în Țara Soarelui Răsare. Este omologat în România pentru culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță-de-vie, pomicultură și legumicultură, precum și trandafiri sau crizanteme și combate 19 specii de insecte dăunătoare culturilor agricole. Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, de culoare albastră, omogene, fară tendință de sfărâmare și conține 200 g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare până în 2033 în Uniunea Europeană.

Acțiunea rapidă a substanței active (acetamiprid) asigură combaterea dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apă) favorizează o absorbție superioară în plantă, datorită stabilității granulelor și dizolvării ușoare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidă și la o perioadă de protecție îndelungată.

Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapiță pentru combaterea viespei rapiței (Athalia rosae), și este recomandat a fi aplicat în tratament de toamnă în doză de 150g/ha.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, director tehnic Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că face plățile aferente măsurii de sprijin care se acordă producătorilor agricoli din sectorul cereale, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2023.

Suma autorizată la plată este de 99.233.407,06 lei (20.099.940,82 euro) pentru un număr de 7.577 de beneficiari și se asigură astfel: 49.616.610,77 lei (10.049.951,75 euro) din finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 49.616.796,29 lei (10.049.989,07 euro) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Obiectivul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o lume aflată mereu în mișcare, cu provocări și oportunități la tot pasul, fermierii români au avut ocazia să participe la un eveniment care a adus la un loc firme de trading, de distribuție, de procesare și de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa - Romanian Agri Trade Summit. O dovadă că agribusiness-ul românesc a crescut în ochii europenilor, în pofida unei administrații de multe ori potrivnică.

În ultimii ani, toți actorii implicați au făcut eforturi considerabile pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți procesele de producție, însă există încă multe provocări de depășit, iar un astfel de eveniment nu poate fi decât benefic.

Romanian Agri Trade Summit este primul eveniment internațional de agribusiness din România, care are ca obiectiv consolidarea poziției geostrategice a țării și facilitarea încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top din țară sau din Europa. Participanții la prima ediție a evenimentului au inclus autorități, fermieri și companii din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică. Evenimentul a fost salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, precum și de autoritățile locale și internaționale, inclusiv de premierul României, Nicolae Ionel Ciucă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Moise și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Romanian Agri Trade Summit a abordat teme importante pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, oferind un cadru propice pentru dialog între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

Un entuziasm general

Evenimentul a fost salutat de toți cei implicați, în special de fermieri, care au avut ocazia să afle ultimele noutăți și să împărtășească experiențele cu alți colegi din domeniu.

Bogdan Soare, fermier din județul Ialomița, observa că evenimentul este unul inedit pentru piața românească și că speakerii sunt de nivel de top, făcând din acest eveniment unul extraordinar de frumos. El explică faptul că este important să ne recalibrăm și să înțelegem că în businessul de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Participarea selectă sugerează că a fost o decizie înțeleaptă să vină la acest eveniment. „Prima impresie după ce am văzut speakerii sau prima decizie a fost să vin. Pentru că, într-adevăr, agenda este una inedită pentru piața românească și faptul că speakerii sunt de nivel de top e un eveniment extraordinar de frumos”, ne-a zis Bogdan Soare.

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, consideră că evenimentul a fost unul cu „ștaif”. „Un eveniment «clasă», sincer. Personal, mi-a plăcut foarte mult și cred că au fost peste 600 de participanți astăzi, din care cel puțin 480-500 de fermieri. E un eveniment care, nu există dubii, va câștiga de la un an la altul. Din ce am înțeles este start-upul, practic este prima ediție a Agri Trade Summit și nu cred că în următorii ani va fi un eveniment la nivelul acestuia”, a punctat Jean Ionescu.

De altfel, Corteva Agriscience a participat activ la eveniment, fiind unul dintre sponsorii principali, având un stand cu o mică expoziție. Jean Ionescu ne-a și mărturisit că s-a bucurat de oportunitatea de a discuta cu fermierii și de a prezenta cele mai importante tehnologii pentru agricultură. Crede că astfel de evenimente reprezintă un câștig pentru fiecare fermier și consideră că prezentarea tehnologiilor viitorului este cea mai importantă parte a participării la astfel de evenimente.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța și președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), a salutat inițiativa organizatorilor și a spus că fermierii au multe de învățat din astfel de evenimente, care ar trebui să se organizeze în fiecare an: „Este prima dată când cineva se gândește în România, care este un producător serios din UE de produse agricole, să adune și să organizeze un eveniment în care se întâlnesc producătorii cu procesatorii, cu traderii, cu logistica. Deci este un eveniment care trebuie repetat, trebuie organizat în fiecare an, pentru că din primul an deja se vede de cât succes se bucură”.

Vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță, a declarat că acest eveniment este o oportunitate extraordinară pentru agricultura României și pentru fermierii români. A remarcat evenimentul ca pe unul conceput special pentru fermieri: „Vă puteți imagina că acest eveniment este pentru noi, ne aduce nouă un mare plus, în sensul că ceea ce producem putem să promovăm și să comercializăm nu doar la nivelul României, ci și la nivel internațional. Iar să vorbești despre agricultura României, să vorbești despre fermierul român la un astfel de eveniment cu o astfel de anvergură este ceva extraordinar”. De asemenea, ea a evidențiat faptul că organizarea unui eveniment de această mărime indică faptul că România este pe drumul cel bun și că agricultura românească are un mare potențial de dezvoltare.

Nina Gheorghiță își exprimă recunoștința față de organizatori, „în special domnului Cezar Gheorghe, că și-a adunat energia și toate forțele, și competențele dumnealui pentru a face un astfel de eveniment”. Ea crede că succesul acestei prime ediții promite ediții și mai reușite în viitor, de care fără îndoială vor beneficia fermierii români, subliniind că aceștia meritau din plin o astfel de manifestare.

De aceeași părere este și cunoscutul agronom Gheorghe Nițu, cu o experiență de aproximativ 60 de ani în domeniu, care îi laudă pe organizatorii summitului: „Acest mare eveniment este ceva unic și felicit organizatorii că au adus marea masă a fermierilor, de fapt actorii principali ai producției cerealiere și nu numai, cei care produc, la masă cu traderii, cu cei care comercializează, cu cei care procesează și cu decidenții”. Cu toate acestea, el observă că, deși participanții au discutat despre realizările trecute, ei nu s-au concentrat suficient pe soluții pentru viitor, mai ales în contextul actual dificil de criză energetică, criză economică și conflicte de frontieră.

Gheorghe Nițu a menționat și problema politicilor guvernamentale, despre care  consideră că ar trebui făcută în consultare cu experți în domeniu, precum agronomii și oamenii de știință. El critică unele dintre măsurile implementate de Ministerul Agriculturii, despre care consideră că sunt impracticabile și inhibă progresul tehnologic în agricultură.

Vânzarea, o știință

Gheorghe Nițu subliniază necesitatea ca agronomii să știe să-și vândă produsele, pe lângă faptul că au cunoștințe tehnice. El menționează că fermierii din România au stocuri mari de produse din cauza lipsei unor strategii adecvate de vânzare, ceea ce a dus la prețuri mai mici și pierderi. El observă, de asemenea, condițiile economice actuale cum nu se potrivesc cu datele agrotehnice tradiționale și care necesită o abordare diferită. De altfel este un exemplu bun, menționând cum a vândut în 2022.

„Am făcut vreo 4-5 contracte anul trecut, sigur, toate cu diferențe de preț, dar până la urmă am acoperit prețul de cost al anului trecut, explică Gheorghe Nițu. Să vedem anul acesta, e o situație foarte cețoasă, foarte grea, căutăm să ne strecurăm, să nu ne pierdem optimismul și să producem economic. Că degeaba produci dacă nu gândești economic, dacă n-ai o fișă economică, dacă nu stăpânești, că foarte multe variabile la ora actuală nu mai corespund cu manualul de economie și nicidecum cu datele agrotehnice din trecut.”

De altfel, și ceilalți cu care am discutat și-au delimitat competențele legate de vânzare, remarcând cât de greu le este să facă acest lucru eficient, fiind nevoie de specialiști în domeniu cu care să te consulți.

Iată cum vede Theodor Ichim piața cerealelor, în contextul în care el deține o fermă mare în județul Constanța, aproape de port. El susține că nu este ușor să faci prognoze și că preferă să își valorifice produsele pe media unui an, evitând să urmărească doar vârfurile de piață: „Nu sunt adeptul vârfurilor, vânării vârfurilor, pentru că acestea sunt periculoase. E greu să spunem acum ce se întâmplă în piață, părerea mea este că trebuie să fim atenți și să avem grijă și din punctul de vedere al inputurilor, dar și din punctul de vedere al vânzării să ne echilibrăm balanța. Putem să vindem – și învățăm aici, la un eveniment ca acesta – inclusiv în forward, producția de la vară, putem să vindem ce avem pe stoc și totodată putem să ne asigurăm și achiziția de inputuri”.

Referindu-ne la piața cerealelor, i-am pus în atenție fermierului Bogdan Soare faptul, menționat de alți fermieri, că nimeni nu are obiceiul să stocheze, să depoziteze rapița, aceasta vânzându-se în momentul recoltării, și că cei care au depozitat-o, pe lângă faptul că a scăzut prețul, au avut pierderi mari la umiditate, ținând-o în depozit. Domnia sa a remarcat că pentru piața cerealelor rapița nu este un exemplu concludent, pentru că rapița este o cultură tehnică. „Ea este strict legată de necesarul de ulei pentru niște piețe tehnice. Adică nu e ca grâul – trece timpul, trebuie să mâncăm pâine. Prețul la rapiță este legat de prețul oleaginoaselor, de uleiul de palmier, de ce se întâmplă în alte piețe pe care noi nu le controlăm. Cred că este cea mai volatilă cultură posibilă. Nimeni nu poate să știe ce se va întâmpla, pentru că eu nu știu ce se întâmplă în Canada sau în America cu rapița; nu știu ce se întâmplă în Asia de Sud-Est cu uleiul de palmier. Și ai un preț atunci – a fost și 1.000 de euro pe tonă –, iar acum e undeva la 530 de euro, producție nouă. Ca să putem să optimizăm costurile și să minimizăm riscurile, părerea mea este că trebuie să ne întoarcem la 30-30-40, adică să semnăm partide ca pe un preț mediu să fim undeva unde să ne asigure o profitabilitate.”

Bogdan Soare crede că atenția pe care fermierii ar acorda-o pieței, bursei nu este suficientă pentru a lua decizii bune, deoarece este mai importantă înțelegerea mecanismelor și a jucătorilor. Iar în ceea ce privește cerealele, Bogdan Soare crede că s-a ajuns la „fundul gropii”: „La cereale în momentul de față se întâmplă că suntem de la agonie la extaz, adică dacă alaltăieri a crescut 4 euro, aseară a scăzut 7. Deci, una peste alta, se pare că s-a ajuns la un plafon minim, nimeni nu se gândea că se va opri aici, au fost optimiști care au spus: «Se poate și mai rău!», adică poate să ajungă grâul ca acum trei ani, spre exemplu, la 1 leu pe kilogram, se pare că s-a stabilizat undeva între 1,25 – 1,3 lei pe kilogram, asta înseamnă că am ajuns undeva aproape de fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate”.

El menționează că există o problemă majoră în ceea ce privește cashflow-ul firmelor și cantitatea mare de marfă pe stoc. Rusia este o sursă majoră de competiție și poate afecta agricultura românească în mod negativ în licitațiile internaționale. „Federația Rusă este all-in, n-are ce pierde. Are cel mai ieftin combustibil, are cele mai ieftine îngrășăminte, totul e centralizat, dacă mâine zice că are nevoie și vrea să dea la 120 de dolari pe tonă, eu sunt ferm convins că poate s-o facă. Cu orice risc”, avertizează Bogdan Soare. În această situație, este important ca România să-și protejeze interesele, deoarece agricultura are un potențial mai mare. „Ați văzut ce spunea și domnul Mircea Geoană – o prezență inedită, de altfel, la o asemenea conferință –, agricultura românească aduce undeva la 20 de miliarde, dar ar putea să aducă 80. Ce facem noi ca să putem să maximizăm chestia asta? Pentru că e vorba și de bani la buget, dar e vorba și de siguranța alimentară.”

Afacerile se bazează pe încredere

Așa cum a simțit Nina Gheorghiță că evenimentul parcă a fost realizat pentru fermieri, mulțumindu-i explicit lui Cezar Gheorghe, acesta din urmă confirmă, spunând că beneficiarii avuți în vedere au fost chiar fermierii, cei care au contat în demersul său: „Contează doar fermierii, contează doar operatorii din agribusiness, și dorința mea de a-i pune pe toți în același loc, de a face acest efect coagulant al pieței din România. Pentru că fermierii români trebuie să-și înțeleagă rolul și locul lor în acest sistem de agribusiness, unde noi suntem deja actori regionali și avem și valențe globale”.

Ceea ce își dorește Cezar Gheorghe să înțeleagă fermierii, în cele din urmă, ca urmare a posibilității pe care au avut-o să se întâlnească față în față cu traderii și procesatorii, este de a dezvolta relații de colaborare pe viitor și că încrederea este esențială în afaceri: „Fără încredere nu poate exista business, și ăsta este un cuvânt foarte greu, încredere. Și mai mult decât atât, fermierii trebuie să înțeleagă că trebuie să aibă parte de o analiză și de o informație corectă asupra a ceea ce înseamnă piața de agribusiness, inclusiv fundamentele fizice, astfel încât să poată să genereze practic decizii de business”.

Despre încredere este și mărturisirea lui Bogdan Soare, care, referindu-se la prognozele făcute de Cezar Gheorghe despre evoluția pieței cerealelor, zice că nu le credea, pentru că avea propriile argumente, dar care, până la urmă, s-au dovedit greșite și regretă că nu a dat gir specialistului. „E foarte important în viață să te recalibrezi și să înțelegi că așa cum avem nevoie și de mecanici, și de frizeri, și de avocați, și de dentiști, la un moment dat în businessul ăsta de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Pentru că altminteri putem lua decizii greșite și se pare că războiul ne-a adus în postura de a face anumite greșeli de interpretare și să ținem marfa pe stoc, și să ne dăm seama că doar cu totul și cu totul excepțional, de la recoltat până acum prețurile au avut doar un trend descendent”, a precizat Bogdan Soare. El a înțeles astfel că în afaceri nu trebuie să acționezi emoțional, ci rațional, pe baza unor informații.

Cezar Gheorghe a ținut chiar să precizeze că informațiile și analizele pe care le face pe agricolumn.eu sunt imparțiale și neutre, aflându-se în top 10 în lume, din acest punct de vedere. Garantează că nu ține partea nici a traderilor, nici a fermierilor, fiind citat de Financial Times, Reuters și Bloomberg și verificat periodic de USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), îndemnându-i pe fermieri să aibă încredere.

Asigurarea pe care ne-o dă în final Cezar Gheorghe, în calitate de organizator al acestui eveniment, este că el va continua. „Evenimentul acesta este al României, este despre România, România are un rol și un loc pe scena globală prin tot complexul acesta, acest ecosistem, acest organism simbiotic cum l-am numit, și România trebuie să aibă acest eveniment și-l va avea în fiecare an. L-am și anunțat, 22 februarie 2024, tot la București, și, după cum bine știți, acum am avut sold out, nu ne-am așteptat nici noi la sold out, dar ăsta este un lucru pozitiv. Și văzând tot furnicarul de oameni care fac network, se întâlnesc, se cunosc în carne și oase și schimbă impresii și opinii, este un fapt pozitiv, benefic. În sfârșit, România are și ea ceea ce trebuia să aibă de foarte mult timp, dar nu a avut până acum.” Nu ne rămâne decât să îl felicităm și noi. 

Pe 22 februarie 2023, la București, a avut loc prima ediție a Romanian Agri Trade Summit, la care elita agribusiness-ului internațional a venit în țara noastră pentru o întâlnire directă cu fermierii. Evenimentul a fost organizat de companiile AGRIColumn și Godmother. 

Articol scris de: Adrian Nedelcu & Mihaela Prevenda

Dacă în luna martie, având în vedere condițiile climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic. Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic, cât și la baza tulpinii.

Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf, iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fuzariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).

Fusarium graminearum. Foto din 2019

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.

Multe studii arată că umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012). Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 30⁰C. Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată). Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 30⁰C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).

Având în vedere condițiile climatice actuale, cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.

În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag. Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis.

Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente. De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc. Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) - Brown și Hovmøller, 2002.

Septoria tritici pe frunzele din etajul superior, la data de 6 mai 2023

Puccinia striiformis, la data de 6 mai 2023

Momentele optime pentru combaterea fuzariozei

Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit. Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.

În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).

Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.

Făinare pe teaca și pe frunze, la data 6 mai 2023

Ce fungicide putem aplica?

Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023). Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.

Spice albite din cauza fusariozei (foto din 2019)

Bibliografie

Puteți accesa acest articol și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Fusarium graminearum puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html