În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

În ciuda efectelor vremii nefavorabile asupra dezvoltării culturilor agricole în sezonul 2017-2018, fermierii cărășeni au reușit să obţinută recolte destul de bune la finalul campaniei de vară, a anunțat ing. Pavel Nefir, directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Mai exact, producătorii agricoli din Caraș-Severin au reușit să obțină la grâu un randament de peste 4.500 kg la hectar, în timp ce la orz şi la triticale, producția la hectar a fost de aproape 4.000 kg.

Conform afirmațiilor lui Nefir, citat de agenția națională de presă, campania de vară din acest an a durat peste 60 de zile, dublu faţă de anul trecut.

„Cu toate că lucrez de foarte mulţi ani în domeniu, aceasta a fost cea mai lungă campanie de vară pe care am trăit-o până acum, pentru că a durat 63 de zile, de la 11 iunie, până la 13 august, ceea ce înseamnă foarte mult pentru recoltatul culturilor de vară. Ca să facem o comparaţie, trebuie să spunem că, anul trecut, această campanie a ţinut doar 35 de zile. Capacitatea zilnică de recoltare a judeţului Caraş-Severin, ţinând cont de numărul de combine existente, de norma de lucru a unei asemenea combine, este de 2.575 de hectare. Dacă vremea ar fi fost favorabilă, recoltatul ar fi durat 11 - 12 zile. Prin urmare, cauza prelungirii recoltării nu a constituit-o lipsa unei dotări tehnice corespunzătoare, ci reprizele de ploaie care au fost aproape zilnice”, a precizat șeful DAJ Caraș-Severin.

Acesta a mai precizat că întârziindu-se recoltatul la culturile de vară, se ajunge la supracoacere, ceea ce înseamnă, în fapt, pierderi cantitative, dar mai ales calitative.

În ceea ce privește producția de grâu, aici s-au realizat peste 4.500 kg la hectar, iar la orz şi triticale aproape 4.000 kg, în timp ce la rapiţă au fost obținute peste 2.200 kg la hectar.

Din totalul celor 28.000 de hectare de culturi recoltate în această vară, circa 80% din suprafaţă a aparţinut fermelor mari, societăţilor comerciale, iar 20% a aparţinut agricultorilor mici, respectiv, societăţilor individuale.

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.

În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.

„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.

Aproximativ 62 de procente din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu, adică mai bine de 11.000 hectare, încă nu au fost recoltate, iar cu fiecare zi care trece se pierde atât din producţie, cât şi din calitatea materiei prime, mărturisesc voci autorizate ale DAJ Caraș-Severin, citate de presa centrală.

În cazul grâului, până duminică, 15 iulie 2018, au fost recoltate doar 6.600 de hectare, ceea ce reprezintă circa 38% din totalul suprafeţei cultivate, au declarat pentru mass-media reprezentanți din Direcția Agricolă. Potrivit acestora, producţia medie obținută este de aproximativ 4.600 kg la hectar, faţă de 5.000 kg, cât fusese prognozat.

În prezent, suprafețele însămânțate cu grâu se află în faza de răscoacere, fapt care face ca plantele să devină fragile, spicele se înconvoaie, să scadă greutatea hectolitrică a boabelor, ceea ce duce la o pierdere cantitativă de recoltă. În lanurile cu grâu au început să se dezvolte iarbă şi buruieni, acestea urmând să genereze o umiditate de împrumut boabelor, la recoltare. Acest lucru duce la o activitate de recoltare care se va desfăşura tot mai greu, întrucât se va intra tot mai târziu în lan. Lanul răscopt se va închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă tot felul de agenţi patogeni, care strică calitatea recoltei. Mai mult, cea mai mare problemă la cultura grâului este dată de încolţirea în spic, pentru că boabele încolţite îşi pierd calităţile de panificaţie, iar acest lucru face ca preţul grâului să fie foarte mic. Iar acestea sunt doar câteva neajunsuri mari care ar trebui să-i determine pe agricultori să folosească fiecare moment bun de lucru în câmp şi să urgenteze recoltatul.

Tot în Caraș-Severin, treieratul orzului este pe sfârşit, însă mai există circa 80 de hectare de recoltat. Din cauza vremii neprielnice, perioada de recoltare a fost deosebit de lungă, cu repercusiuni şi asupra nivelului de producţie, dar şi asupra calităţii producţiei. Agricultorii merg cu un nivel de recoltă de 4.180 kg la hectar, deşi au prognozat că realizează cel puţin 4.220 kg de orz pe hectar. Rapiţa este recoltată în proporţie de 93%. Mai sunt circa 470 de hectare de recoltat. Nici aici, producţia realizată nu este cea scontată. La ora actuală, agricultorii merg cu 2.400 kg la hectar, faţă de 2.750 kg la hectar, cât era prognozat.

Producătorii agricoli din judeţul Olt au reuşit să recolteze grâul de pe o suprafaţă de 105.200 de hectare (85% din suprafaţă), iar producţia medie la hectar este de 4,9 tone, au anunțat voci autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Fermierii din judeţ au obţinut o recoltă bună din punct de vedere calitativ, grâul putând fi valorificat pentru panificaţie, iar cantitativ producţia este uşor mai scăzută faţă de anul trecut.

La finele acestei săptămâni, întreaga suprafață va fi recoltată, potrivit estimărilor șefiei DAJ Olt, pentru că, din suprafaţa totală de aproape 129.000 hectare cu grâu, s-a recoltat deja materia primă de pe 105.200  de hectare.

Fermierii au încheiat deja recoltatul orzului, producţia medie fiind de cinci tone pe hectar, urmând a se finaliza şi recoltarea rapiţei, în câteva zile. La rapiţă producţia medie a fost de 2,38 de tone pe hectar, mai mică faţă de anul precedent, în contextul ploilor abundente din ultimele două luni, care au afectat în special rapiţa şi mazărea.

Deşi au afectat producţia la rapiţă şi mazăre, mai spun cei din DAJ Olt, acestea au fost benefice pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb.

Potrivit informațiilor din Jurnalul Zilei ASAS publicat în ziua de 4 iunie 2018, specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat atacuri de rugină galbenă și brună, iar la rapiță au fost observate, pe lângă făinare, atacuri de afide.

În ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la culturile de grâu, orz și rapiță.

Pe de altă parte, precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și în Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Temperaturile maxime din zonele arabile au avut valori cuprinse între 21,2 grade Celsius la Mangalia și 32 de grade Celsius la Slobozia. Temperaturile minime au variat între 10,9 grade Celsius la Corugea și 17,9 grade Celsius la Calafat.

Condițiile agro-meteorologice la INCDA-Fundulea: valoare maximă (ora 16:00) de 30,8 grade Celsius; valoare minimă (ora 05:00) de 12,6 grade Celsius; valoare medie de 22,4 grade Celsius.
Precipitații: 0.0 mm. Temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fos de 24,3 grade Celsius.

Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.

În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.

De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.

În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).