În primele șase luni din 2022, Domeniile Ostrov au atins vânzări de 20 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ șapte procente față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2022, datorită producției foarte bune de struguri, estimările arată că Domeniile Ostrov vor obține în 2023 peste 8.000.000 de litri de vin.

La Domeniile Ostrov, în județul Constanța, a început culesul viei. Primele estimări arată că se vor obține circa 12.000 de tone de struguri pentru vin, o cantitate peste așteptări. În plus, datorită vremii, calitatea strugurilor este deosebită. Aproape 80% din arealul Domeniilor Ostrov poate fi irigat, iar acest lucru a contat mult la obținerea unei producții peste așteptări în contextul secetei din acest an. „Ne bucurăm să vedem că eforturile noastre sunt recompensate. De-a lungul timpului am acordat o atenție deosebită viei, având alături de noi specialiști buni și dedicați, investind în sistemul de irigații. Prin urmare, acum ne place să spunem că este momentul în care culegem roadele”, a declarat Oana Belu, coproprietar Domeniile Ostrov.

Dealurile Dobrogei, mai exact arealul DOC Oltina și IG Terasele Dunării, oferă strugurilor o combinație ideală de minerale din sol, apă și soare, iar asta se simte în gustul deosebit al celor 25 de sortimente de vin marca Domeniile Ostrov, spun specialiștii producătorului de vin. Totodată, tehnologia modernă de vinificație și o echipă de reputați oenologi garantează calitatea deosebită a tuturor vinurilor, fie ele roșii, albe sau rozeuri.

Vinuri pentru toate gusturile

Investițiile în tehnologie și calitatea solului permit Domeniilor Ostrov să producă o gamă variată de vinuri, pentru toate gusturile. Vinurile populare, cu un preț accesibil, sunt preferate la petrecerile românilor, rozeurile și vinurile albe fiind cele mai căutate.

Pentru cei care apreciază taninurile catifelate, Domeniile Ostrov propune o serie de vinuri din categoriile premium și premium plus, cum ar fi Naiada, Ritual sau Legio. Vinurile din aceste game sunt premiate frecvent la prestigioase concursuri de profil la nivel mondial.

De pildă, în 2021, vinurile Legio (albe și roșii), din categoria premium plus, au primit două medalii de aur la concursul Gilbert&Gaillard și o medalie de bronz la prestigiosul concurs Decanter, în timp ce în 2022 au obținut o medalie de aur la concursul Mundus Vini și o medalie de argint la concursul Decanter.

„Toate vinurile noastre se bucură de aprecierea clienților, dar cele mai căutate sunt rozeurile, așa că soiurile de struguri roșii sunt cele care ne-au adus recunoașterea pe piață, atât la vinurile roșii, cât și la rozeuri. În plus, noi ne mândrim cu Fetească neagră, ambasadorul vinurilor românești. Strugurii de Fetească neagră se dezvoltă foarte frumos în arealul din Ostrov și, datorită tehnologiei de vinificație și a priceperii oenologilor, obținem un vin de invidiat”, a punctat Oana Belu.

Investițiile din ultimii ani în tot ce înseamnă Domeniile Ostrov, de la vița-de-vie la tehnologii de ultimă generație, se ridică la peste 40 de milioane de euro. Compania deține un areal viticol de 1.300 de hectare în județul Constanța, DOC Oltina și IG Terasele Dunării, iar principalele branduri vândute în HoReCa și retail sunt Legio, Ritual, Magnum Cuve Rose, Wine for Black Angus, Naiada, NOE, JOC, Art Folclor-Cocoș, Istros și Vinăria Ostrov. Cu aceste vinuri, Domeniile Ostrov a luat de-a lungul timpului zeci de medalii de aur, argint și bronz la mari concursuri internaționale de profil. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În horticultură nu există vacanță. Producătorii de legume și de fructe se pregătesc deja pentru următorul ciclu de producție. În materialul de față vă arătăm de ce este amestecul de turbă M-Peat cea mai bună opțiune.

Cerere foarte mare, livrare rapidă

„Cererea pentru turba M-Peat a crescut de patru ori față de anul trecut, mult mai mult decât ne așteptam. Mai mult, turba M-Peat a devenit monedă de schimb între unele magazine și este atât de populară încât avem deja comenzi din Bulgaria și Republica Moldova. Avem tot timpul pe stoc cantități suficiente și putem livra un camion de turbă, care conține 441 de baloți de 270 de litri, în maximum o săptămână, oriunde în țară”, spune Gabriel Dănciulescu, director comercial Malagrow România.

De ce aleg fermierii M-Peat

1. Amestecul profesional de turbă M-Peat este steril, fără agenți patogeni și boli.

2. M-Peat are un conținut optim (1,5 kg/mc) de îngrășământ starter: 14-16-18 + microelemente. „Exact ce scrie pe ambalaj este și în interiorul sacului. Nu recomandăm fermierilor să adauge îngrășământ. Au fost fermieri care au făcut asta și au ars răsadurile”, explică Gabriel Dănciulescu.

3. Compoziția și structura M-Peat favorizează germinarea semințelor, dezvoltarea rapidă a rădăcinilor și creșterea răsadurilor. „Amestecul M-Peat are un procent mare de turbă brună, practic, are cea mai bună rețetă posibilă, iar structura sa permite circulația optimă a aerului și a apei pentru a susține dezvoltarea rădăcinii. Pentru o înrădăcinare optimă, le recomandăm fermierilor aplicarea prin irigare a unui tratament cu 200 ml de Radifarm la 100 de litri de apă, cu o zi înainte de transplantarea răsadurilor”, arată Gabriel Dănciulescu.

4. Gama de produse M-Peat conține amestecuri de turbă cu granulații diferite, pentru a satisface multiple nevoi ale producătorilor: MPS 1 (granulație 0-6 mm) pentru producerea răsadurilor, MPS 2 (0-25 mm) pentru replantare și MPS 3 (5-25 mm) pentru cultivarea florilor.

NOU! Saci de 70 litri

Pe lângă baloții de 270 de litri, amestecurile de turbă M-Peat MPS1, MPS 2 și MPS 3 sunt disponibile și în saci de 70 de litri, o cantitate perfectă pentru suprafețe mai mici sau doar pentru a testa produsul. 

NU adăugați pământ sau mraniță la turba M-Peat!

„Nu recomandăm amestecarea turbei M-Peat cu pământ, mraniță sau nisip. În momentul în care le adăugăm, se modifică automat structura amestecului de turbă și putem veni și cu bacterii, ciuperci sau semințe de iarbă care nu sunt benefice răsadurilor”, spune Gabriel Dănciulescu.

Sfatul specialiștilor Malagrow

„Fermierii ar trebui să se gândească din timp la aprovizionarea cu fertilizanți. Malagrow a introdus pe piață, anul acesta, gama de îngrășăminte Master Supreme, pentru care dozele de aplicare sunt la jumătate față de îngrășămintele obișnuite, ceea ce înseamnă economii importante pentru fermieri. Toți fermierii care au utilizat Master Supreme au fost mulțumiți de rezultate, avem un feedback foarte bun din partea lor”, punctează Éber Csaba, director general Malagrow România.

De peste 22 de ani, Malagrow le oferă fermierilor biostimulatori și îngrășăminte speciale, de la răsad la recoltă. Pentru a afla mai multe despre produsele Malagrow și pentru a primi o tehnologie personalizată pentru ferma dumneavoastră, contactați specialiștii Malagrow România: www.malagrow.ro

Marți, 20 septembrie, Guvernul României, mediul de afaceri și băncile au semnat convenţiile de garantare pentru noul program guvernamental IMM Invest Plus, în anul 2022, cu cele șase componente: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

Suma alocată de Executivul de la București prin acest program este de patru miliarde euro. Obiectivul noului program IMM Invest Plus 2022 este depășirea dificultăților economice create de invazia Rusiei asupra Ucrainei.

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Sorin Moise a fost prezent la ceremonia de semnare. „Scopul este unul singur, susținerea producției românești și a locurilor de muncă. Oferim antreprenorilor sprijin sub forma garanțiilor de stat pentru împrumuturi sau sub forma granturilor, în scopul susținerii și continuării activității. Astfel de programe au capacitatea de a asigura continuitate și dinamică economiei României”, precizează Sorin Moise.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, alături de Fondul Român de Contragarantare şi de Fondul de Garantare a Creditului Rural sunt cele trei insituții care au fost mandatate de către Ministerul Finanţelor pentru a implementa schema de ajutor de stat IMM Invest Plus.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că face plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile utilizate în perioada 1 aprilie  – 30 iunie 2022 (trimestrul II/2022), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 186.542.527 lei pentru un număr de 17.363 beneficiari, cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 114.443.213,863 litri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Lipsa îndelungată de precipitații a afectat mare parte din agricultura țării noastre. Potrivit Ministerului Agriculturii, peste 400.000 de hectare din România sunt afectate de secetă, iar numărul cererilor de despăgubire crește de la o zi la alta. Impactul secetei poate fi observat, de asemenea, în statisticile de vânzări ale companiei Malagrow România, unde cererea de biostimulatori pentru a diminua efectele stresului cauzat de secetă asupra plantelor a crescut cu peste 40 de procente față de primăvara acestui an.

Agricultorii au investit mult mai mult decât de obicei în biostimulatori care ajută plantele să facă față stresului cauzat de lipsa apei. Astfel de produse de la Malagrow România au fost foarte solicitate de fermieri în ultimele luni. Cererea pentru biostimulatorul Megafol, care se potrivește perfect pentru acest scop, a crescut cu aproape o treime. Acest produs a fost foarte solicitat atât de horticultori, cât și de fermierii care au culturi arabile.

Din cauza temperaturilor ridicate, o problemă frecvent semnalată de fermieri în culturile lor a fost deficitul de calciu, ceea ce i-a determinat să folosească mai multe suplimente cu calciu. Calbit C de la Malagrow România s-a vândut foarte bine în ultimele luni, vânzările crescând cu aproape 24%, deoarece produsul asigură un aport adecvat de calciu chiar și la temperaturi ridicate.

Conform statisticilor de vânzări ale companiei, un alt produs pentru care vânzările au crescut semnificativ este Radifarm, un biostimulator cu care fermierii au reușit să reînnoiască în mod constant sistemul radicular al plantelor. Cererea pentru acest produs a crescut cu 42%.

„Întărirea și reînnoirea sistemului radicular al plantelor și eliminarea deficitului de calciu sunt deosebit de importante în perioadele cu temperaturi ridicate. Fără rădăcini bine dezvoltate, planta nu își poate menține producția, iar deficitul de calciu poate cauza pierderi importante de producție. Mulți fermieri au recunoscut acest lucru și au răspuns la această problemă prin achiziționarea de biostimulatori care pot oferi o soluție la stresul provocat de secetă”, a precizat Csaba Éber, director general al Malagrow România.

Experiența Malagrow România arată că producătorii agricoli au devenit mai sensibili la prețuri, motiv pentru care produsele în ambalaje mai mici s-au vândut foarte bine în ultimele luni. Gama de îngrășăminte Master Supreme a devenit, de asemenea, extrem de populară, deoarece a demonstrat rezultate spectaculoase la culturile de tomate și de ardei, chiar și la jumătate din doză.

DeccoShield, un îngrășământ pe bază de carbonat de calciu, a fost, de asemenea, foarte căutat, în special în sudul țării, de către cultivatorii de pepene galben, deoarece produsul asigură o protecție eficientă împotriva radiațiilor UV și a arsurilor solare.

Un alt produs care și-a dovedit eficiența și pe care fermierii din România l-au cumpărat în cantități mult mai mari în acest an este biostimulatorul Sweet, care ajută coacerea și colorarea, în mod natural, a fructelor și legumelor.

Depozit Malagrow România

În România, conform MADR, principalele pagube cauzate de lipsa îndelungată a precipitațiilor au fost înregistrate la culturile de grâu, triticale, porumb și floarea-soarelui.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Raportul de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12 august 2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul raportului AFIR sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți. Sprijinul acordat fermierilor prin submăsura 6.3 este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

Pentru perioada 2021 – 2022, AFIR a primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025”, a precizat Dorin Opreanu, directorul general al AFIR.

Rapoartele de selecție sunt documente publice și pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Românii cumpără fructe și legume de două-trei ori pe săptămână, majoritatea de la piață, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Malagrow România. Jumătate din consumatori preferă produsele românești, iar două treimi dintre respondenți sunt chiar dispuși să plătească mai mult pentru acestea, sprijinind astfel fermierii locali. Aproape jumătate dintre respondenți sunt dispuși să parcurgă distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume românești.

Produsele autohtone sunt foarte populare în România. Aproape una din cinci persoane cumpără fructe și legume de la micii producători locali, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 16 iunie și 6 iulie 2022, la care au participat 2.580 de persoane. 42,7% dintre respondenți consideră că produsele românești sunt importante, dar au tendința de a adăuga în coșurile lor și produse importate atunci când fac cumpărături în mod regulat. Doar 5,9% dintre respondenți nu se preocupă deloc de proveniența unui produs.

Majoritatea românilor cumpără fructe și legume de două sau trei ori pe săptămână. Aproape o treime dintre respondenți cumpără zilnic fructe, în timp ce un un pic mai puțini, 24,4%, cumpără legume în fiecare zi. Mai mult de 10% din consumatorii români cumpără fructe și legume o dată pe săptămână. Proporția celor care cumpără fructe și legume doar de câteva ori pe lună este neglijabilă, de doar 2%. 5,4% dintre respondenți cumpără rareori legume, pentru că le cultivă ei înșiși. În ceea ce privește fructele, 3,8% din cei care au răspuns sondajului consumă fructe din producția proprie.

Mersul la piață nu s-a demodat

Deși obiceiurile de consum și mediul economic sunt în continuă schimbare, mersul la piață este încă înfloritor în România, arată sondajul realizat de Malagrow. Aproape 40% dintre respondenți merg la piață pentru fructe și legume, o treime cumpără de la supermarketuri, 16,6% apelează la micii producători locali, iar aproape 10% cumpără produsele necesare de la magazinele alimentare mai mici. Marea majoritate a cumpărătorilor (93,6%) cumpără personal, iar puțin peste 6% aleg uneori să comande online.

Popularitatea fructelor și legumelor românești este demonstrată și de faptul că două treimi dintre respondenți sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele autohtone, mai ales pentru că știu că astfel îi sprijină pe fermierii români. Cu toate acestea, în cazul în care diferența de preț este mare, aproape 30% dintre respondenți ar alege să cumpere produse de alte origini, în timp ce 5,9% nu ar plăti mai mult, deoarece pentru ei prețul este factorul decisiv.

Când vine vorba de produse românești, distanța nu este o problemă

De asemenea, românii nu au nicio problemă în a parcurge distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume produse în România, deoarece jumătate dintre respondenți au indicat că nu le-ar fi greu să meargă în altă localitate pentru a cumpăra aceste produse. Aproape o treime dintre respondenți sunt dispuși să călătorească mai mult, dar numai foarte rar, în timp ce una din cinci persoane a declarat că nu vrea să piardă timp în acest scop, făcând cumpărăturile în cel mai apropiat loc.

Producătorii locali, esențiali pentru economia românească

Malagrow România este un susținător dedicat al consumului de fructe și legume autohtone. Prin campania sa națională din luna mai „Consumă legume şi fructe româneşti! – Made in Romania” a încurajat oamenii să recunoască munca fermierilor români, atrăgând în același timp atenția asupra importanței produselor autohtone.

„Considerăm că producătorii locali sunt esențiali pentru economia românească. La Malagrow România, suntem mândri de fermierii noștri și de produsele pe care le oferim pentru a-i ajuta pe producătorii români să livreze pe piață fructe și legume de înaltă calitate. De mai bine de două decenii, compania noastră este dedicată să ofere fermierilor locali produse de calitate și consiliere expertă și personalizată”, a subliniat Csaba Éber, director general Malagrow România.

Potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în 2021, consumul mediu lunar de legume și fructe în România a fost de 8 kilograme de legume de persoană, respectiv 4 kilograme de fructe și 3 kilograme de cartofi pe cap de locuitor adult.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Din acest an, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin a extins monitorizarea dăunătorilor în pomicultură și legumicultură.

În livada de la stațiune am amplasat capcane cu feromoni pentru Cydia pomonella (viermele mărului), Leucoptera scitella (minierul circular al frunzelor), Cossus cossus (sfredelitorul tulpinilor), Zeuzera pyrina (sfredelitorul ramurilor), Synanthedon myopaeformis (sfredelitorul mare al mărului), Cydia funebrana (viermele prunelor).

În sectorul legumicol au fost plantate capcane pentru Tuta absoluta (molia tomatelor), Plutella xylostella (molia verzei), Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor), Autographa gamma (buha gamma).

Rezultatele monitorizării le vom împărtăși cu dumneavoastră, așa cum facem de obicei.

Un musafir nepoftit a ajuns în livada de prun (anul I) a SCDA Lovrin

Musafir care se hrănește cu frunze și a produs daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Acest mic gândăcel este portocaliu și a fost identificat de mine ca fiind Clytra laeviuscula (determinare parțială, sper că nu greșesc). Bănuiesc că vine din perdeaua forestieră din apropierea livezii. Denumirea populară a acestui gândac este „gândacul de furnici”.

Clytra laeviuscula, gândacul de furnici. Se hrănește cu frunze de foioase. Atacă în special lăstarii tineri

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai până în august. Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore, dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor. Concluzia e că acest gândac are un ciclu interesant (Agrain et al., 2015).

Frunze de prun roase de acest frumos gândăcel nepoftit

Care este potențialul de dăunare pentru pomii fructiferi?

În ultimii ani au fost publicate câteva studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcie energetică în Ucraina arată că acesta a produs defoliere în procent de 50% până la 70% (Stefanovska et al., 2015). Iată că, trebuie să fim atenți la acest gândăcel.

În livada tânără de prun de la Lovrin, Clytra laeviuscula a produs deja daune frunzelor, în procent destul de ridicat. Din acest motiv s-a intervenit chimic pentru eliminarea făptașului nepoftit.

Bibliografie

Agrain F. A., Buffington M. L., Chaboo C. S., Chamorro M. L., Scholler M., 2015, Leaf beetles are ant - nest beetles: the curios life of the juvenile stages of acse - bearers (Coleoptera, Chrysomelidae, Cryptocephalinae). In: Jolivet P., Santiago - Blay J., Schmitt M. (Eds) Research on Chrysomelidae 5. Zookeys 2015 (547): 133 - 164.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Joi - 23 iunie 2022, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa organizează, în parteneriat cu Secția de Horticultură a ASAS, workshop-ul cu tema „Pomicultura 4.0. Cercetare – Dezvoltare – Inovare”. Evenimentul se va desfășura la Baza Experimentală „Moara Domnească”, din Afumați, județul Ilfov, de la ora 9,00.

Pactul Ecologic European aduce, odată cu beneficiile sale pentru mediu și consumator, o multitudine de provocări la nivelul fermelor. „Una dintre direcțiile generale abordate în cadrul acestor noi politici agricole este cea de creștere a producției agricole folosind mai puține resurse și inputuri într-un mod care protejează mediul”, spune directorul SCDP Băneasa. Viorel Oltenacu precizează că acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea mai multor unelte, respectiv: „conservarea și utilizarea în mod durabil a fondului de germoplasmă (soiuri tradiționale mai bine adaptate la presiunile exercitate de schimbările climatice), introducerea de specii care prezintă oportunități de piață etc; aplicarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie (Agricultura 4.0) și agricultura ecologică”.

În cadrul workshop-ului vor fi abordate toate aceste teme în scopul informării și diseminării de rezultate menite să conducă la creșterea performanțelor economice a fermelor pomicole, concomitent cu reducerea impactului activității acestora asupra mediului.

În cadrul atelierelor ce vor avea loc în loturile experimentale, experții prezenți vor răspunde întrebărilor, întregul eveniment fiind conceput într-un mod interactiv.

„SCDP Băneasa își propune ca prin acest eveniment să crească nivelul de acceptare a conceptului privind cea de-a patra revoluție în agricultură - Agricultura 4.0 – care folosește tehnologiile de vârf (senzori, roboți, sateliți și drone). Această tehnologie generează un volum suficient de date, care permit fermierului abordarea/luarea celor mai bune decizii în locul și la timpul potrivit, crescând semnificativ eficiența activitaților agricole care necesită în mod normal supraveghere și control permanent”, punctează Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Subiecte abordate în cadrul panelului tehnic

1. Pomicultura 4.0 - Ce reprezintă această nouă tendință și cum este integrată în contextul PAC și PNS. 

2. Pomicultura durabilă – Cercetări și experiențe la SCDP Băneasa: 

• Soiurile autohtone, bază genetică pentru adaptarea la provocările actuale de mediu și de piață – Ailin Moloșag;

• Dudul, specie cu importante caracteristici nutraceutice, oportunități de cultură – Maria Dragnea;

• Importanța analizei agrochimice a solului și a apei de irigare în pomicultură - Mihaela Dogaru;

• Pomicultura ecologică, de la idee la rezultate – Damian Dragomir. 

3. Soluții și oportunități de dezvoltare a competitivității fermelor pomicole în contextul Pomicultura 4.0 - sisteme inteligente de colectare, gestiune și utilizare a datelor și tehnologii de producție inovatoare:

• Prezentarea proiectului Robo – Fermier robofermier.ro; 

• Prezentare Beia Consult – sisteme de colectare si gestiune date din mediul agro-pedologic și apă de irigare;

• Cluster Inventikus – stație meteo + drone + sisteme de agricultură de precizie;

• Prezentare Norofert - produse de fertilizare inovatoare;

• Prezentare Syngenta - produse pentru agricultura ecologică, noutăți.

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricolă. Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole. Proiectul legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprimau îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor agricole persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (non-agricole) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor agricole, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HoReCa, retail, IT sau sănătate și asistență socială. Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html