Ca urmare a declanșării, pe teritoriul țării noastre, a epidemiei de pestă porcină, cu efectele fatale pe care le știm cu toții pentru efectivele de suine, creșterea porcilor a primit o lovitură serioasă. Cu toate acestea, sunt și dintre aceia care se arată optimiști în privința viitorului acestei îndeletniciri, cel puțin pentru cei care cresc rasele Mangalița și Bazna.

Creșterea animalelor începe să fie privită din ce în ce mai mult, de către cei care locuiesc în mediul rural, ca o afacere și nu ca o îndeletnicire gospodărească. Schimbările culturale au determinat modificarea comportamentului acestora, împărțindu-i în două categorii. Pe de o parte, pe unii îi determină să renunțe definitiv la a crește animale, preferând un regim de viață asemănător cu cel urban, achiziționându-și carnea de la producători sau comercianți, iar pe de altă parte, alții își intensifică preocuparea pentru animale încercând să-și redimensioneze veniturile prin creșterea intensivă a lor. La această schimbare contribuie și impunerea cu o mai mare strictețe a unor reguli sanitare pe care unii vor, alții nu, să și le asume. 

Despre rasele de porci Bazna și Mangalița se spune că ar fi niște rase autohtone, dar cu greu mai găsești pe cineva care să le crească. Cu o carcasă pe care întreprinderile de industrializare a cărnii o evită, cu o cantitate mai mare de grăsime, de care cei mai mulți se temeau că le-ar afecta sănătatea, aceste rase au ajuns mai mult o poveste. Acum sunt mulți care și-au schimbat opinia în legătură cu calitatea cărnii, pe care au început să o aprecieze mai mult. Dar carnea lor, fiind rară, este deja un lux, cu un preț corespunzător. De aici și revenirea lor în atenția crescătorilor, pentru care, dintr-odată, este o afacere bună. Optimismul este afișat de doamna Maria Dan, secretar general al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România: „Este un trend ascendent de care ne bucurăm foarte mult și mai ales în ultimii doi ani. Simpli gospodari care până acum creșteau doar pentru consum propriu câte un animal și-au dat seama că e rentabil să ții aceste rase și au devenit fermieri, dintr-o gospodărie. E îmbucurător să vezi cum cresc de la o scroafă la zece sau chiar la o sută de scroafe de reproducție. Cine are 100 de scroafe e om bogat, în momentul de față”. 

Maria Dan, secretar general al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România

O asociație cu o istorie scurtă

Asociația despre care vorbim, care a ajuns la 150 de membri în prezent, s-a înființat în 2015. „Aveam doar cinci membri la vremea respectivă, în 2016 s-au identificat mai mulți crescători, care au devenit ulterior membrii noștri. Numărul a crescut constant, de la cinci la câteva zeci de ferme, cel mai mult am explodat, ca număr, în 2018, când programul de susținere a Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România, acel program de minimis, a intrat în vigoare, iar prin Ministerul Agriculturii au fost identificate foarte multe ferme de care noi habar nu aveam, aproape toți devenind ulterior membri în asociație, iar astăzi putem spune că, după patru ani de program, ne-am stabilizat la 150 de crescători. Bineînțeles, unii pleacă, alții vin, dar un număr constant este de 150 și credem că vom mai crește”, ne spune tot Maria Dan.

Dimensiunea fermelor membrilor asociați este foarte variată: „Începând cu 10, 50 de animale, ajungând la sute de exemplare. Cei mai mari fermieri au în jur de 500-600 de capete, dar aici vorbim atât de matcă, adică scroafele și vierii de reproducție, cât și de tineret și purcei, care vin și pleacă din fermă. Ceea ce intră în Registrul genealogic este întotdeauna matca, adică scroafele de reproducție pentru care se și acordă subvenții de către statul român — pentru care mulțumim frumos și pe această cale —, dar și tineretul, care intră ulterior în registru, dacă se solicită acest lucru de către fermier”, detaliază doamna secretar general al asociației. De altfel, ei nu impun certificate zootehnice membrilor, doar cei care doresc să-și dezvolte fermele au nevoie de așa ceva. Pentru consumul propriu sau pentru a vinde direct către populație pot să o facă și fără certificat de origine.

Pandemia și pesta, fără prea mari efecte

Este interesant ce ne spune Maria Dan despre efectul pandemiei asupra crescătorilor de animale, care, după părerea sa, au reacționat pozitiv la o amenințare reală, precum cea a izolării din pandemie: „În pandemie românii, în calitate de consumatori, și-au dat seama că trebuie să se autogospodărească, să aibă un porc, să aibă găini pe lângă casă și să nu mai depindă doar de acea alimentară din colț sau de unde o fi. Așa că au început să-și lucreze pământul, să populeze cu animale și să nu aibă probleme de supraviețuire. Și pentru că în 2020 au fost oarecum nevoiți să facă treaba asta, după ce au consumat, au tăiat porcul de Mangalița sau de Bazna, și-au spus «vreau și anul viitor să mănânc un porc de Bazna», așa că au trecut la reproducție. Și trecând la reproducție, și-au dorit mai mult, și-au dorit să fie de rasă pură, așa că au venit în asociație”. După cum ne povestește în continuare doamna Dan, nici măcar pesta porcină nu i-a afectat prea mult: „Boala nu pătrunde în fermă, nici pe calea aerului și nici pe altă cale, o aduce omul. Să știți că în toate cazurile, într-un final, dacă investighezi bine, agentul cel mai vinovat a fost omul, acolo unde s-a întâmplat. Pentru că nu a avut grijă. Adică avem un filtru sanitar. Hai să trecem prin el, hai să ne schimbăm hainele, hai să ne schimbăm încălțămintea, hai să nu intrăm la porci oricum. Dacă avem clienți, clienții pot să stea și în afara gardului, nu trebuie să intre neapărat în fermă. Deci sunt niște măsuri atât de ușor de îndeplinit, încât doar dacă ești neglijent ți se întâmplă. Evident că dacă am venit de la vânătoare, de exemplu, și intru direct să hrănesc porcii, fără să trec prin filtrul sanitar, fără să mă spăl, că mă grăbesc, cu siguranță mâine ai boala în fermă. Trebuie să fii conștient că boala există și să te ferești. Exact cum ferești familia de boli, așa să te gândești la ferma ta. Pe toți cei care sunt membrii noștri, înainte de a se înscrie în asociație, i-am învățat cum să se ferească de această boală, prin planul de biosecuritate pe care fiecare și-l elaborează, îl duce la DSV și îl aprobă, și pe urmă îl și aplică, asta e o protecție extraordinară ca virusul să nu pătrundă în fermă. Pe urmă, ca să poți să faci reproducție în rasă pură, la fel, trebuie să fii bine disciplinat și să respecți acel Regulament pe care noi îl avem și îl punem în vedere la înscrierea fiecărui membru, așa încât putem spune despre pesta porcină, în al cincilea an de când vorbim despre această boală, că am avut doar cinci ferme afectate. Este infim numărul, față de 150 de membri permanenți. Deci numeri pe degetele de la o mână cazurile pe care le-am avut”.

Schimbările bruște creează probleme

Așadar, sunt reguli pe care dacă le respecți îți faci un bine ție însuți, dar sunt și reguli care te copleșesc, mai ales dacă te iau prin surprindere și nu ești obișnuit cu ele, și nici nu ai timp să te obișnuiești. Ca atunci când schimbi regulile în timpul jocului. Despre o astfel de legiferare ne-a vorbit Maria Dan: „Regulamentul european 544, care a venit în acest an ca o obligație a României, ne-a afectat, pentru că spune că doar fermele declarate conforme au voie să vândă animale vii. Și a venit peste noapte, adică nu ne-a dat un termen, de cinci-șase luni sau cât ar fi, ca să ne pregătim. Ca să fii declarat o fermă conformă, în afară de faptul că ai acel plan de bio-securitate, pe care ei îl verifică, trebuie să faci și o serie de analize la efectivul pe care-l ai. Oamenii nu știu și se sperie, pentru că vine ca o obligație: «Gata, de mâine nu mai vinzi animale». Nu poți să faci așa ceva! Când ai de vândut, un animal are un preț, ai un client pe moment, mâine s-ar putea să-l pierzi, crește animalul, normal că nu mai poți să-l dai la același preț, ți-ai pierdut clientul. Nu poți să faci așa ceva, să oprești vânzarea animalelor peste noapte. Asta ne afectează și în momentul de față. Ca să obții statutul de fermă conformă durează. Nimeni nu te declară peste noapte. Durează o lună-două, în funcție de condițiile pe care le ai, timp în care tu trebuie să vinzi. Nu poți să te oprești din activitate”.

Nu cred că regulamentul în sine și procesul de obținere a conformității îi deranjează pe fermieri, ci, mai degrabă, modul precipitat în care se impune, direct cu restricții. 

În ceea ce privește asociația, ea se străduiește să îi ajute pe fermieri pe cât poate, dar fără mare izbândă, pentru că pâinea și cuțitul sunt în mâna celor care doar promit, dar nu fac mare lucru. Iată ce ne spune Maria Dan: „Noi, ca Asociație, am obținut în 2020 publicarea în Monitorul oficial a Legii 118, care acordă bani pentru înființarea de noi adăposturi și pentru tot ce ai nevoie să dezvolți o fermă de Mangalița și Bazna. Este o lege foarte bună, dar n-a putut să fie aplicată până în momentul de față din lipsă de fonduri. Este o lege națională, nu s-au găsit bani până în momentul de față de niciun Guvern ca să se aplice această lege. Până acum. Pentru că la ultima ședință la care am participat acum două săptămâni, dl ministru Barbu ne-a promis solemn, în ședință, că începând cu anul 2024 vor fi bani pentru aplicarea acestei legi, adică cei 10 milioane de euro de care avem nevoie la nivel de România. Și dacă fermierii noștri vor depune proiect de finanțare, cel puțin 50% din banii de care trebuie să dispună vor fi asigurați de stat”. Așadar, din 2020 încoace, nu s-au găsit bani, se vor găsi în 2024. Oare de unde? A, stai, 2024 este anul în care se găsesc bani. Deși ar trebui să se știe că în aritmetica voturilor numărul contează. Oare numărul crescătorilor de Bazna și Mangalița este suficient să disloce banii? Grea întrebare. 

Despre pașii pe care ar trebui să-i parcurgă un fermier pentru a avea o fermă conformă ne-a vorbit Maria Dan, secretar general al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România: „Trebuie să depună o cerere la DSV-ul de care aparține, cum că dorește să devină fermă conformă; medicul zonal – dacă vorbim despre o fermă de gospodărie a populației – întocmește un referat, la fața locului, despre condițiile pe care le are omul; duce acel referat la DSV și se formează o comisie. Acea comisie se deplasează la fața locului și, dacă sunt suficiente condițiile, îl declară conform. Dacă nu, i se pune în vedere că mai trebuie să investească, mai trebuie să modifice ceva în fermă… adică ți se spune ce ai de făcut. Există o listă de întrebări, cu DA și NU, la care trebuie să se răspundă. Ai îndeplinit o cerință sau nu? Dacă ai mai mulți de NU, bineînțeles că nu primești statutul de fermă conformă, adică stai pe loc și nu mai vinzi nimic. Cerințele cel mai greu de îndeplinit sunt legate de investiții. Adică trebuie să împrejmuiești un teren. Noi la rasele autohtone avem nevoie de spații destul de largi ca să se miște animalele. Nu e totuna că îngrădești 1.000 mp sau un hectar. Sunt anumite costuri. E nevoie de acel filtru sanitar – da, într-adevăr, poate fi și din metal, lemn, zidărie sau din ce are omul, dar sunt niște bani de care trebuie să dispui. Nu-i ai pe moment, trebuie să faci rost. Fiecare, cum poate. Dacă nu-i ai și nu poți să faci rost, te-ai oprit din activitate. Poți să sacrifici tot efectivul pe care-l ai și să-l consumi acasă. Și cerințele sunt aceleași și pentru cel care crește 300 de porci, și pentru cel care crește 50. Ele diferă de la o fermă la alta, pentru că sunt condiții diferite, nu toată lumea e la câmpie sau la deal. Dacă ai ferma mai aproape de pădure, de exemplu, normal că vei avea cerințe mai sporite. Sunt mistreți în zonă – trebuie să te protejezi mai mult, față de câmpie. Sau: ai teren mai mare, normal că ai nevoie de investiții mai mari”.

Reguli necesare

O altă lege care îi va afecta pe fermierii mici și foarte mici care nu au autorizații și cresc porcii după capul lor este Legea nr. 122 din 15 mai 2023, privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România, care se conformează directivei europene despre care am amintit deja și despre care Ioan Rășinar, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România, spune că va crea probleme pentru că nu sunt mulți cei care știu de restricțiile acestei legi, care îi oprește pe cei care nu au autorizație să vândă, indiferent dacă e viu, tăiat sau transformat în produse din carne.

Ioan Rășinar, vicepreședinte Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna

„O să vedeți de Crăciun că o să fie un pic de scandal. Că oamenii nu știu, abia știm noi, asociațiile, cei care mai studiem legea, dar ei încă n-au auzit toți. Când vede el că nu poate să-și vândă porcul sau purceii, că alții mai au scroafe de la bunicu’, sunt oameni încăpățânați și pe bună dreptate că zic: asta e scroafa de la tata și de la moșu’, n-o dau… aici va fi o problemă, am spus și la Guvern, când am fost, «aveți grijă că nu știu cum va fi»”. Dar reglementarea este necesară, oricât de nepopulară ar fi. Asta susține și fermierul Ioan Rășinar: „Ei trebuie să înțeleagă că fără o biosecuritate cât de mică, la poarta lui, acolo, să aibă o tăviță cu un burete cu o soluție de dezinfecție contra ppa, nu se poate. Trebuie să-și schimbe hainele când merge la fermă. Nu e greu să se autorizeze. Autoritățile, când am fost la București la ANSVSA-MADR, au fost foarte deschise, au zis: «Încercați să-i mobilizați, să le spuneți să țină minimul, să nu meargă la vânătoare, să știe». Încercăm să le dăm pliante cu ppa. Sunt care fac, dar alții spun: «La mine nu este (n.r., PPA)!». Probleme mari nu sunt. Pentru că la noi, la Mangalița și la Bazna, fiind la semideschis, problema mare e omul. Eu să știți că nu-i las să intre, eu am biosecuritate ca lumea, am filtru sanitar, am totul, dar nu intră”. Problema este că, deși omul este principalul vector de răspândire a pestei, nu este singurul. „Dacă apare în pădure sau la 5-10 km un porc mort sau merge unul și-l aruncă pe câmp și nu spune la medic, aici e problema, nu-l îngroapă, vine cioara și țarca, alea sunt carnivore, și luând în cioc un pic de carne infestată, trece peste ferma mea, o pierde în fermă și ești terminat. De aia trebuie să ai, cum e ferma mea mare, tunuri pe gaz. Eu am două-trei tunuri cu  care tot timpul sperii păsările, am sperietoare de ciori electrică, am două dezinfectoare, și electrice, și pe motorină. Deci trebuie un pic de preocupare și atunci putem să sperăm că n-or fi probleme”, ne explică Ioan Rășinar.

Ferma lui Ioan Rășinar este la Pâncota, județul Arad, unde crește în jur de 500 de porci din rasa Mangalița și Bazna, 100 de scroafe de Mangalița și 15 de Bazna. Porcii cresc în semilibertate pe o suprafață de cinci hectare, pe care o are îngrădită foarte bine. „Sunt îngrădite cu gard de fier-beton, cu fundație de beton și la jumătate de metru am gard electric pe dinafară, iar înăuntru încă un gard electric, la 1,70 m”. Mai ceva ca o închisoare, în care nici măcar infractorii n-ar putea pătrunde, chiar dacă de asta nu se teme crescătorul nostru, pentru că zice: „Infractorii, dacă ajung înăuntru, îi mănâncă porcii. Că n-are ce căuta un hoț înăuntru, că nu mai rămâne nimic din el. Ei se adună, ca mistreții. Dacă a intrat cineva străin înăuntru, noaptea sau cândva, toți sunt pe el.” 

Trebuie să spunem că nu trebuie să ai o fermă foarte mare pentru a respecta legile, oricât de restrictive ar fi. Trebuie să ai în primul rând înțelegerea că altfel nu se poate. Ioan Ciuban, din al cărui nume, dacă ai schimba o literă ai putea crede că e crescător de oi, are „aproximativ 14 exemplare de Bazna și Mangalița, ca mame, matcă, și avem și un vier pentru reproducție, și mai folosim materialul seminal de la domnul doctor Șerb, care este autorizat pentru material seminal, ca să putem să înmulțim efectivul și să respectăm arborele genealogic, să evităm consangvinizarea. Suntem înregistrați și beneficiem și de subvenții, avem dreptul să vindem plusul, produșii, deci ne-am conformat cerințelor legale”. Nu i se pare dificil să îndeplinească cerințele de conformitate impuse de lege. El avea încă dinainte de a se apuca să crească această rasă, activitate pe care o are de doar trei ani, o fermă pregătită, cu adăposturi, cu anexe: „Acum doar le-am perfecționat în amenajare. Chiar și acum, acestea sunt încă în construcție pentru a putea să le exploatez în condiții igienice maxim posibile, fără a crea un miros deranjant pentru cei din jurul meu. Ne-am asigurat că și confortul animalelor, și al nostru sunt prioritare”, precizează Ioan Ciuban.

Ioan Ciuban, fermier

Este foarte interesant faptul că a ridicat o problemă cu care se confruntă de obicei crescătorii de animale, respectiv mirosul care ar putea deranja vecinii. El spune că are o soluție la care s-a gândit și se străduiește să o pună în aplicare. „Am o idee pe care n-am preluat-o de undeva. La locul de adăpost, pe o platformă cu rampă în pantă intenționez să urc fecalele, gunoiul și să-l golesc într-o remorcă. Acum sunt în căutare să-mi cumpăr o remorcă etanșă, pentru ca atunci când remorca atinge capacitatea de încărcare să nu mai plouă în ea și, astfel, să nu se răspândească automat mirosul. Aceasta va pleca complet încărcată, fără a mai fi necesară manipularea ulterioară. Practic, la încărcare se răspândește acel miros care deranjează. Astfel, cu această investiție, pot să duc dejecțiile la platformă, unde avem un contract cu Primăria, în Macea, avem un contract cu platforma de gunoaie de acolo. În plus, gunoiul este benefic pentru îngrășarea terenului agricol.”

Industrializarea, o problemă majoră

Am amintit deja de câteva probleme cu care se confruntă crescătorii de astfel de porci, dar nu sunt singurele. O altă problemă este legată de sacrificarea lor, pentru că cele mai multe abatoare sunt calibrate pe rasele pe care le cresc cei mai mulți fermieri. „Dacă mergem la alt abator, nu vrea nimeni să taie, că Mangalița are altă carcasă și vă dați seama, are părul pe el, el se bălăcește toată ziua în noroi. Trebuie să-l duci – cine te primește pe tine să-l bage în depilator?, că-l înfundă de noroi. Trebuie spălați înainte, după aia băgați în depilator, apoi dat cu butelia”, zice Ioan Rășinar, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, care s-a hotărât să încerce să facă un abator. El spune că singur s-ar descurca, dar pentru asociație ar fi util să aibă un abator specializat. „Eu am terminat Industria lemnului, liceul, și după aceea am făcut o pregătire în domeniul economic și comercial. Și mereu am fost gestionar, și acum sunt patron de restaurant și carmangerie. Deci am lucrat toată viața numai în comerț. Dacă știi să ai în mână comerțul, te descurci. Mie mi-e ușor. Eu cu 500 de capete m-aș descurca singur, n-aș avea nevoie de ajutor. Dar fiind și vicepreședinte la Asociație, am luat hotărârea să înființez un abator.  Eu momentan tai la Timișoara, la abatorul din Sântandrei, și de acolo livrez carcasă spre Câmpeni”. După cum spune, afacerea de la Câmpeni suferă, pentru că nu mai reușește să trimită suficienți porci, pentru că s-au mai lăsat câțiva colaboratori mai mici. „Avem o cooperare și un proiect de vreo 4-5 ani cu carmangeria din Câmpeni, unde avem și un membru, și cu un francez suntem acolo, și ei cumpără toată carcasa, cu cap, în afară de organe. De acolo ei o ambalează în vid și o livrează spre București, la restaurante. Deci eu aș avea nevoie cam de 40 de porci pe săptămână de Mangalița ca să livrez, și actualmente nu sunt, că micii fermieri care au avut 4, 5, 10 porci s-au lăsat cu pesta porcină și cu Legea 122 a porcului care a apărut, că poți să crești cât vrei, dar n-ai voie să vinzi decât dacă te autorizezi, și oamenii s-au lăsat”. Dar este optimist pentru că sunt alții care vor să se apuce de crescut aceste rase: „Spre bucuria mea și a Asociației, încep să vină românii care au plecat dincolo. Deci am vreo trei care vor să vină să-și înființeze fermă, în Bihor, în Hunedoara, în Arad. De exemplu, s-au interesat, am fost și am și văzut unde vor să-și facă, și vor să meargă pe 100 de scroafe.” 

Consangvinizarea și Registrul genealogic

O altă chestiune, pe care o remarca Ioan Ciuban, este cea a respectării arborelui genealogic, pentru a evita consangvinizarea. Pentru asta există Registrul genealogic, în care fermierii își înscriu animalele putând astfel să beneficieze și de programele de sprijin: „Fiecare animal este crotaliat și urmărit individual de când s-a născut până la sacrificare, și pentru programele de sprijin, atât la APIA, cât și la Direcția agricolă, același lucru trebuie urmărit și verificat, reproducția în rasă pură. Fără adeverințele și fără certificările noastre, ei nu pot beneficia de aceste programe”, spune doamna secretar general al asociației, Maria Dan.

După cum ne explică doctorul veterinar Flavius Ionel Șerb, președinte al Comisiei Tehnice Centrale (CTC), Registrul genealogic „este compus din două părți: partea principală, unde sunt toate animalele cu certificat de origine, acum se numește certificat zootehnic, și partea secundară a registrului, unde sunt scroafele care nu au certificat de origine, care nu au genealogie cunoscută. Aceste scroafe fiind montate sau însămânțate trei generații consecutiv, produșii din ele pot să ajungă să beneficieze de certificat zootehnic. La trecerea din secțiunea secundară în secțiunea principală, Asociația este chemată de crescător să-i facă o fișă de evaluare fenotipică animalului și de recunoaștere a trecerii”. Domnul Șerb ne vorbește mai pe larg despre importanța acestui registru: „Sunt fermieri care au animale cu origine, sunt și fără origine. La cele fără origine, ca să poată să beneficieze de origine, își fac trei generații consecutive de însămânțări artificiale sau monte naturale din vieri autorizați, iar produșii respectivi vor beneficia de certificat de origine. Astfel, pot să beneficieze de subvenție, să-și autorizeze ferma, să autorizeze scroafele, să autorizeze vierii. Îi ajută și la un preț mai mare la vânzare și e foarte important să cunoască genealogia, pentru că un crescător care iubește foarte mult această rasă vrea să cunoască cel puțin trei generații, ca să nu facă consangvinizare. E foarte important ca un animal să nu fie consangvin, să fie în rasă pură. Dacă nu sunt cunoscute genealogiile în spate nu se poate evita consangvinizarea”. Problema aceasta a consangvinizării este cu atât mai importantă cu cât numărul de animale nu este la fel de mare ca la alte rase sau la alte specii care se cresc în România. Domnul Flavius Șerb ne semnalează o problemă specifică: „Deoarece Asociația este la nivel național, sunt județe în care, de exemplu, acum nu mai sunt masculi autorizați reproducători, e foarte greu cu livrarea materialului seminal, mai ales pe perioada de vară, pe călduri, și de aceea vrem să înaintăm un program de înființare a întemeietorilor de rasă”.

Flavius Ionel Șerb, medic veterinar, președinte al Comisiei Tehnice Centrale (CTC)

Domnul doctor deține de șapte ani un centru de colectare material seminal de vier și se ocupă în exclusivitate de reproducția artificială a acestor rase și, bineînțeles, de selecția predominantă a rasei Bazna. Problema e că este singurul. „Fiind singurul centru la Curtici, în județul Arad, acopăr partea de vest a țării. Cu greu, în condiții de temperatură mare, pentru că materialul se păstrează la 16-18°, fac livrări și în țară, dar cu greu. Curierul ajunge greu, scroafa e în călduri maximum două zile, dacă a ajuns materialul a treia zi, a ajuns degeaba. Din câte știu, cei de la Institutul de la Turda vor să facă și ei un centru și să-și autorizeze vierii pentru așa ceva. Eu zic că ar fi cel mai bine, ideal, să existe un centru măcar în fiecare județ. Abia atunci ar fi bine.” Ar fi bine, dar, momentan, acesta e singurul, făcut de doctorul veterinar Flavius Ionel Șerb, pe cont propriu: „Am plecat ca hobby și am ajuns de la un vier la cinci de Bazna, trei de Mangalița, deci opt autorizați”. Este această situație o dovadă că afacerea încă se află în fazele de început. 

E ușor să crești acești porci?

Dificultatea prezentată mai sus nu se regăsește și în cazul consilierii de specialitate, care este extrem de utilă, dat fiind sistemul specific de creștere a acestor porcine, pentru că asociația o face cu ajutorul internetului. „Ne ajută foarte mult internetul, colaborarea noastră este aproape gratuită. Toată lumea are acces la internet, toată lumea are un telefon, are posibilitatea de a scana un document și să ni-l trimită. Nu percepem niciun fel de taxe. Noi primim pe cale electronică toate documentele, răspundem la telefoane și îi consiliem pe cale electronică. Nu impunem să vină cineva până la Arad pentru a rezolva o problemă, niciodată nu vom face asta”, ne lămurește Maria Dan, secretar general al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din România. 

Spuneam că sistemul de creștere a acestor porci este unul aparte, dar nu unul care să-i sperie pe cei care ar porni să facă acest lucru, pentru că nu este mai dificil să crești Bazna și Mangalița, comparativ cu alte rase. După unii, ar fi chiar mai ușor. Ioan Rășinar, vicepreședintele Asociației, cel care crește 500 de astfel de porci, zice că poate să facă asta doar el și un angajat: „Acești porci îi țin pe grupuri, purcei, tineret, la îngrășare, scroafe. E ușor, pentru doi oameni, cu mine, eu sunt al doilea… celălalt, un angajat permanent, și restul, când am nevoie. Trebuie să știi să te organizezi. Cum le dau mâncare? Le iau porumb, la unii macin, la alții nu, merg pe câmp la un grup de 50, pun mâncarea, vin cu un Unifron, iau un balot de lucernă mare, îl arunc la porci și am două-trei zile, și le bag apă doar. Și nu mai am treabă cu ei. La scroafele gestante e mai greu puțin, că trebuie să le schimbi apa zilnic, să le dai măcinat. În rest e ușor”.

Se pare că regula conform căreia trebuie să stai cu ochii pe animal pentru a verifica dacă se îmbolnăvește, dacă are un necaz, dacă are o durere, o problemă nu este chiar atât de strictă în acest caz: „La Mangalița și Bazna, în special la Mangalița, de când le am, niciun tratament nu le-am făcut. Eu le țin în semideschis, dimineața mă duc, când le dă mâncare, am ochiul format deja de zece ani, mă uit să văd care nu vine la mâncare, dacă este vreunul, și nu fac tratament, nu antibiotice, imediat îl duc la abator și-l tai. Iar scroafele gestante fată singure, nu te poți apropia de ele când fată. Le mai tai colții și le mai fac câte un fier, dar după trei săptămâni le scot afară la pământ și la iarbă. De aia e așa ușor. Trebuie urmărit puțin”.

Despre rezistența acestor animale ne vorbește și medicul veterinar Flavius Ionel Șerb: „Dacă sunt crescuți în semilibertate, problemele automat dispar de la sine. Nu au nevoie decât de două deparazitări anual și scroafele la fătare să fie separate, să nu fete la comun. În rest, nu au probleme. Dacă sunt lăsați în semilibertate, acolo își găsesc tot ce au nevoie ca să se dezvolte normal și să nu aibă probleme. Libertatea face foarte mult”.

În opinia domnului veterinar, nici nu e nevoie de foarte mulți specialiști. „E nevoie de specialiști pentru o castrare, pentru o intervenție la distocie, dar este foarte rar. Eu cresc Bazna în ultimii 8 ani cu un efectiv de 30 de scroafe și am avut o singură distocie cu două fătări la o scroafă.” 

Cu toate acestea, încă nu sunt mulți care să se ocupe de aceste rase, probabil că pe unii îi descurajează dificultatea de a le asigura semilibertatea, pentru că e nevoie de spațiu mare, ca să facă mișcare, pe alții îi sperie acele norme de biosecuritate, precum și evoluția pestei porcine africane. Probabil că în viitor din ce în ce mai mulți vor învinge aceste temeri, pentru că unele dintre inconveniente se vor putea atenua, iar avantajele s-ar putea intensifica. Vom trăi și vom vedea. 

Multiplele întrebuințări în alimentația omului, a animalelor și ca materie primă pentru o serie de industrii, fac din cultura porumbului una din cele mai importante culturi atât pe plan mondial, cât și național.

Porumbul este o plantă sensibilă la îmburuienare, concurența buruienilor pentru apă, hrană și lumină aducând pagube însemnate producției, aceasta putând scădea cu peste 80%.

Summit Agro România este una dintre companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integrată a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate din cultura porumbului.

Click Pro conține două substanțe active: terbutilazin 326 g/L + mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului. 

Substanța activă terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluată de buruieni prin rădăcini și frunze, apoi este translocată prin xilem în plantă, acumulându-se în vârfurile de creștere și frunze. Buruienile se îngălbenesc, apoi se necrozează.

Substanța activă mesotrione are acțiune sistemică, fiind absorbită prin rădăcină, tulpină și frunze și este translocată rapid în întreaga plantă prin xilem și floem. Acționează prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compuși (plastoquinona și tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei și a producției de carotenoizi în buruiană.

Produsul are dublă acțiune - peliculară și sistemică. Poate fi aplicat atât preemergent, cât și postemergent.

Aplicat în postemergență, asigură o combatere bună a buruienilor monocotiledonate anuale Echinochloa crus-galli, Digitaria sanguinalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor menționate recomandăm ca aplicarea să se facă până la stadiul de înfrățire al buruienilor.

Produsul combate și principalele specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului: Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc.

În postemergență produsul poate fi aplicat până la stadiul de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz și combaterea buruienilor cu emergență târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annuus, Solanum nigrum.

Doza omologată este de 2 - 2,3 L/ha. Doza aplicată se stabilește în funcție de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare a buruienilor și în funcție de modul de folosire a produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid.

La o îmburuienare ridicată și un stadiu mai avansat de dezvoltare a buruienilor, doza recomandată este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha.

Click Trio este cel mai nou erbicid din portofoliul Summit Agro România, produs cu 3 substanțe active ce controlează atât buruienile dicotiledonate cât și pe cele monocotiledonate. 

Cele 3 substanțe active conferă erbicidului moduri diferite de acțiune și activitate atât la sol cât și foliară. Pe lângă substanțele active terbutilazin și mesotrione pe care le conține erbicidul Click Pro, Click Trio mai conține clomazonă, ce face parte din grupa isoxazolidinone, acționând prin inhibarea biosintezei carotenoidelor. Clomazona se absoarbe prin rădăcină și vârfurile de creștere, cu translocare acropetală până la nivelul frunzelor.

Click Trio se poate aplica din faza de preemergență a porumbului în doza de 1,7 - 2 L/ha, până în faza de 2-3 frunze ale culturii, în doză de 1,5 - 2 L/ha. Dacă utilizați un alt produs în amestec, pentru controlul buruienilor monocotiledonate perene, recomandăm doza de 1,5 L/ha.

Spectrul de buruieni combătute este unul foarte mare, de la buruieni monocotiledonate precum Echinochloa crus-galli, Poa annua, Setaria viridis, Digitaria sanguinalis, până la buruieni dicotiledonate ca Abutilon theoprasti, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Polygonum persicaria, Sonchus spp.

Click Trio conferă protecție și după aplicare, în funcție de umiditatea din sol, astfel că fermierii pot controla și următoarele valuri de buruieni anuale, fară a fi nevoie să mai intervină cu un alt produs.

Pledge 50 WP are ca substanță activă flumioxazin 50% și este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor specii monocotiledonate. Se aplică pelicular, până la răsărirea culturii de porumb și are acțiune reziduală. Nu se amestecă cu alte produse. Se aplică preemergent.

Doza omologată este de 90-120 g/ha în 300-400 L apă.

Principalele buruieni combătute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media.

Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%, cu acțiune eficientă asupra buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc.

Se aplică în doza de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb și se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rădăcini.

Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substanță activă fluroxipir 200 g/L, ce se aplică postemergent. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura porumbului.

Doza omologată este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului.

Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor și translocat în toată planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 7-10 zile de la aplicare.

Combate foarte bine Galium aparine, Rubus spp., Capsella bursa-pastoris, Equisetum arvense.

Barracuda are ca substanță activă mesotrione 100 g/L și cționează sistemic, cu aplicare în postemergență. Combate buruieni dicotiledonate și unele monocotiledonate anuale. Doza omologată este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze.

Majoritatea buruienilor cu frunză lată sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium.

Pentru combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor porumbului recomandăm totodată respectarea rotației culturilor și a asolamentului.

Articol furnizat de Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca participă, în calitate de partener, la AGRARIA 2024, între 18-21 aprilie, în spațiul expozițional dedicat, din comuna Jucu (județul Cluj).

Facultățile din cadrul USAMV Cluj-Napoca vor fi reprezentate la standurile tematice sau prin intermediul specialiștilor invitați în calitate de speakeri în cortul Forum. Astfel, cadre didactice și studenți vor prezenta oferta educațională și vor susține demonstrații practice în diferite domenii de studiu: tehnologii agricole inovatoare, de mecanizare, la lucrările solului și semănat; tehnici moderne sustenabile de aplicare a substanțelor fitosanitare în contextul protecției solului și apei operatorului, precum și pentru obținerea de produse agroalimentare curate și sănătoase.

De asemenea, vor putea fi admirate exponate din microplante, miceliu din diferite ciuperci, butași din viță de vie și terarii - aranjamente de plante ornamentale în recipiente din sticlă, plantule micropropagate în eprubete. Vor fi prezentate și mostre pentru degustare de produse inovatoare, precum suplimentul alimentar Echibiotic (ce conține un complex activ format din șase tulpini de probiotice) sau produse care vor avea integrate probiotice pentru refacerea florei intestinale.

În cortul Forum vor avea loc numeroase prezentări și discuții cu specialiști invitați din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de la Facultatea de Agricultură; Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală; Știința și Tehnologia Alimentelor, pe teme de actualitate din agricultura sustenabilă, alimentația sănătoasă, proiecte europene de cercetare etc.

La fel ca la edițiile trecute ale Agraria, USAMV Cluj-Napoca va avea și standul cu produse din fermele și stațiunile proprii. Vor fi disponibile spre vânzare vinuri albe de la Vinea Apoldia Maior - Pinot Gris demidulce (producția 2021), respectiv Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Semper, Amlas și Madrigal (demiseci, 2022), mezeluri și brânzeturi vidate de la Ferma Cojocna, dar și pentru servire la fața locului, plante aromatice la ghiveci (mentă, salvie, busuioc, roiniță, isop, aloe vera), ulei de lavandă, apă florală (lavandă, salvie), flori și legume proaspete.

Toate detaliile pentru vizitatori despre AGRARIA 2024, inclusiv privind transportul și participarea gratuite, găsiți pe site-ul oficial: https://www.agraria-dlg.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 15 aprilie 2024, fermierii au ieșit din nou la proteste. De data aceasta, protestele spontane sunt în zonele punctelor de lansare a rachetelor antigrindină, agricultorii fiind nemulțumiți de lipsa măsurilor concrete din partea autorităților, referitoare la sistemul antigrindină. Proteste spontane se desfășoară în județele Prahova,Vrancea, Iași și Vaslui, unele dintre județele cele mai afectate.

În urma nenumăratelor întâlniri și dezbateri cu mediul asociativ, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a venit cu propunerea de a emite un Ordin de ministru prin care să reglementeze, mai riguros, frecvența și direcția de lansare a rachetelor cu efecte antigrindină. Până acum, fermierii au rămas doar cu promisiunea emiterii unui astfel de document, ceea ce a sporit gradul de nemulțumire în rândul agricultorilor, care nu pot accepta că rezolvarea unei probleme atât de grave este tergiversată la nesfârșit.

„Amintim că nemulțumirile fermierilor pe acest subiect au fost aduse în atenția MADR în mai multe ocazii, în scris sau în cadrul unor evenimente publice; au fost solicitate informatii despre practicile similare din alte state membre, dat fiind că, din informațiile primite de la omologii noștri europeni, acest tip de sistem este interzis în majoritatea statelor europene. Forumul APPR susține inițiativa membrilor săi de a-și face vocea auzită. Protestele de astăzi sunt un semnal de alarmă pe care fermierii îl transmit autorităților care nu mai pot rămâne pasive la multitudinea de probleme ale sectorului: situația este critică, iar decidenții sunt somați să vină cu soluții concrete”, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

• Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

Clarificări tehnice

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

• O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

• O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură federativă afiliată la Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa (CEPM) își exprimă nemulțumirea pentru modul în care deputații români au ales, din nou, să trateze viitorul agriculturii. „Au decis pentru a doua oară să respingă un proiect de lege care ar fi contribuit enorm la predictibilitatea și dezvoltarea sectorului agricol”, transmite Forumul APPR.

Comunicatul de presă al Forumului APPR:

Suntem, deopotrivă surprinși că ieri, 9 aprilie 2024, la Camera Deputaților, propunerea de modificare, în Codul Civil, a prevederilor privind contractul de arendă a fost respinsă: 164 de deputați au votat „pentru”, 60 au votat „împotrivă”, iar 18 s-au abținut.

Surprinderea noastră vine, cu atât mai mult, din faptul că în nenumărate rânduri asociația noastră, împreună cu alte organizații de profil, au contribuit cu explicații și au pus la dispoziția legiuitorului informațiile necesare pentru o înțelegere cât mai bună a urgenței pe care o reprezintă amendarea reglementării privind durata și condițiile contractului de arendă.

Am participat la nenumărate întâlniri cu autoritățile cu competențe pe care îl consideram epuizat și desigur, pe deplin înțeles de către decidenți; am alocat timp și resurse pentru ca perspectivele fermierilor și problemele cauzate de instabilitatea contractelor de arendă și a celor legate de incoerențele fondului funciar să fie corect înțelese și mai ales, corect tratate. Am explicat, de asemenea, cât de importantă este această modificare a Codului Civil pentru a încuraja investițiile pe termen mediu și lung. Satul românesc are nevoie de investitii, acestea se realizează doar în condiții de predictibilitate și stabilitate și din acest motiv este nevoie de un cadru legislativ actualizat.

Votul de ieri ne-a arătat că vom rămâne, în continuare, singuri. Că nu contează argumentele, că vom plăti, în continuare, pentru decizii și situații care nu pot fi imputate fermierilor. Vom plăti pentru inconsecvențele fondului funciar și eterna lui actualizare, pentru rivalitățile politice dintre Putere și Opoziție, pentru că încercăm să ne implicăm acolo unde, poate, rolul principal trebuia să fie al autorităților.

Ne întrebăm ce mai putem face acum. Nu avem un set de obiecții care au stat la baza respingerii de ieri. Nu cunoaștem motivele pentru care o parte semnificativă a deputaților au ales să oprească amendamentele pe care noi, pe de altă parte, le-am fundamentat temeinic.

Noi, Forumul APPR, adresăm următorul mesaj public către deputații care au ales să respingă, ieri, propunerea de modificare a Codului Civil: consecințele deciziei dumneavoastră de ieri sunt nocive pentru viitorul agriculturii și performanțele fermierilor români! Nu se poate practica agricultura doar empiric, diletant și sub spectrul hazardului. NOI, fermierii, vom suporta mâine consecințele deciziei dumneavoastră de ieri: nu vom putem aplica ecoschemele (pentru ca nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de pildă cele care să ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor) nu se poate face un plan de culturi, nu se pot accesa fonduri europene din cauza perioadei de monitorizare și păstrare a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații.

Într-un an electoral, unii dintre reprezentanții poporului ați ales să nu se schimbe nimic, în goana după voturi și neînțelegând nevoile reale ale fermierilor pe care, vă reamintim, și pe ei aveți responsabilitatea de a-i reprezenta și de a-i ajuta să facă saltul către o agricultură durabilă și performantă!

Cu dezamăgire, Consiliul Director al Forumului APPR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Politicienii împiedică performanța în agricultura românească, susțin organizațiile profesionale ale fermierilor, mâhnite de respingerea Legii arendei, la o diferență de două voturi, în ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2024. LAPAR, Federația PRO AGRO și UNCSV transmit, prin intermediul unui comunicat de presă, că Parlamentul României este incapabil să adopte o lege a arendei care să susțină activitatea fermierilor din țara noastră.

În continuare, comunicatul de presă al LAPAR, PRO AGRO și UNCSV

În numele fermierilor reprezentați de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), cele trei organizații își exprimă dezamăgirea și revolta față de respingerea la vot a amendamentelor privind contractul de arendă în ședința Camerei Deputaților din Parlamentul României care a avut loc, marți, 9 aprilie 2024.

După îndelungate și nenumărate consultări și negocieri, care au condus la acorduri privind soluțiile adoptate și compromisuri acceptate de toate părțile implicate în acest demers, în urma votului de ieri, fermierii își văd înșelate așteptările că vor avea, în sfârșit, o lege a arendei care să le asigure stabilitate și predictibilitate și le va oferi siguranță și încredere în dezvoltarea afacerilor lor agricole.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă aprecierea față de parlamentarii care au înțeles importanța acestei initiative legislative privind reglementarea unei durate minime a arendei și au votat pentru. În același timp, organizațiile solicită explicații argumentate parlamentarilor care au votat împotrivă sau s-au abținut, în condițiile în care consultările și negocierile cu fermierii și mediul asociativ durează de ani de zile pe acest subiect care face obiectul programelor de guvernare asumate de majoritatea formațiunilor politice din ultimele două mandate parlamentare.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV au făcut nenumărate demersuri, au transmis documente de poziție și au organizat sau au participat la întâlniri cu autoritățile naționale responsabile pentru agricultură (Guvern, Parlament, Președinție) și cu formațiunile politice, în care au prezentat solicitările fermierilor, cu argumente tehnice și economice, privind necesitatea adoptării unei legi a arendei și importanța acesteia pentru fermierii din România.

În condițiile în care o treime din deputați a lipsit la ședința din 9 aprilie, propunerea legislativă pentru instituirea unei durate minime a contractului de arendă a fost respinsă cu concursul formațiunilor politice USR (care a votat în bloc NU), AUR (care a avut 23 voturi negative și doar un vot pozitiv) și al deputaților neafiliați (21 de abțineri sau vot negativ și doar 1 vot pozitiv). Parlamentarii prezenți de la PSD, PNL și UDMR au votat pentru adoptarea legii (au fost 3 abțineri la UDMR), iar reprezentanții minorităților au exprimat 14 voturi pozitive din 15.

Cele trei organizații resping cu fermitate argumentul de neconstituționalitate prezentat ca motiv pentru votul negativ, în condițiile în care:

• Parlamentul României a revizuit și modificat în ultimele luni prevederile legislative privind reglementarea duratei minime a contractului de arendă în Codul Civil, în urma sesizării CCR transmise de Președintele României. Reamintim că prin decizia sa, în esenţă, „Curtea Constituțională a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

• În România, a fost în vigoare și și-a produs efectele până în anul 2011 Legea arendei nr. 16/1994, lege care a fost abrogată în contextul adoptării noului Cod Civil. Legea arendei nr. 16/1994 abrogată în 2011 prevedea o perioadă minimă de 5 ani pentru contractul de arendă.

Totodată, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV resping cu fermitate argumentul conform căruia solicitarea fermierilor de a avea stabilitate este neconstituțională pentru că ar încălca dreptul de proprietate. Legea arendei nr. 16/1994 a fost în vigoare într-o perioadă îndelungată, Constituția României nefiind modificată din 1991 și fiind revizuită în 2003, când nu a fost inclusă nicio prevedere legată de contractul de arendă.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea că în acest moment România nu are o Lege a arendei în vigoare. Faptul că perioada de arendare nu este reglementată prin lege are un impact economic negativ semnificativ asupra afacerilor agricole, asupra investițiilor în tehnologie și eficienței gestionării fermelor pe termen mediu-lung, afectează predictibilitatea planurilor de business și reziliența fermelor mici și mijlocii, cu consecințe negative asupra competitivității fermierilor din România la nivel național și european.

Mai mult, lipsa acestei reglementări are impact negativ asupra resurselor naturale, în condițiile în care fermierii nu au predictibilitate și stabilitate pentru practicarea rotației culturilor, protecției biodiversitații solului, a investițiilor în sistemele de irigații și perdelele forestiere, iar atingerea țintelor privind suprafețele agricole împădurite rămâne doar un deziderat care apare în mod recurent pe fondul campaniilor electorale.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV vor continua demersurile pentru adoptarea unei Legi a arendei care să reglementeaze drepturile și obligațiile părților semnatare ale contractului de arendă, inclusiv instituirea unei perioade minime privind durata acestuia.

În acest sens, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV fac un apel la fermieri și la mediul asociativ din România să facă front comun și să-și exprime nemulțumirea privind votul negativ de ieri. De asemenea, este vital ca producătorii agricoli să vină alături de cele trei organizații și mediul asociativ în demersurile viitoare pentru a-și susține și apăra interesele, în vederea obținerii unui rezultat favorabil privind mult așteptata Lege a arendei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Iași, la Bălțați, Marian Topală lucrează 600 de hectare, exploatația fiind înființată în urmă cu 32 de ani de tatăl fermierului. De întreaga suprafață se ocupă Marian Topală împreună cu trei mecanizatori, având la dispoziție utilaje performante pentru a putea face faţă, în orice moment, oricărei provocări din câmp.

Cea mai mare provocare a ultimilor ani este seceta, fenomen care l-a determinat pe Marian Topală să schimbe multe lucruri în fermă. Acum, în primăvară, când am vizitat câmpul de la Bălțați am remarcat că grâul arată bine, cultura neavând parte de cele mai bune condiții agro-meteorologice.

„În urmă cu șapte - opt ani, am renunțat la soiurile româneşti de grâu. Am descoperit soiurile austriece, cele cu înfrăţirea în primăvară şi m-am hotărât să le folosesc pe acestea. Apa puţină care există în perioada semănatului poate să-mi asigure dezvoltarea doar a plantei mamă, iar precipitaţiile din primăvară, care oricum sunt însemnate sau optime, îmi asigură ceilalţi fraţi din câmpul de grâu. Uunde ne aflăm acum este soiul austriac, Logika. După cum se vede arată foarte bine, a primit o raţie de 200 kg de azot la hectar la fertilizat, precipitaţiile m-au ajutat foarte mult, şi urmează, având în vedere că la momentul acesta când facem reportajul sunt undeva la 26° C, toate evoluează, inclusiv buruienile, urmează să intrăm la primele tratamente fitosanitare în această cultură”, ne-a explicat Marian Topală, adăugând că, astăzi, pământul nu se mai lucrează după tiparele știute. „Totul se schimbă de la zi la zi, de la lună la lună, observăm şi noi, niciun an nu seamănă cu celălalt, nu mai sunt cum am învăţat în cărţi, de pildă, perioadele optime de semănat la grâu. Acum trebuie să profităm de orice picătură de apă pentru a putea face ca plantele să răsară. Trebuie să alegem hibrizi sau soiuri cât mai rezistente la secetă. Din punctul acesta de vedere, am observat că firmele producătoare de seminţe evoluează, pe an ce trece sunt descoperiţi noi hibrizi, acesta fiind un lucru îmbucurător pentru noi, fermierii. Tot timpul trebuie să fii adaptat şi conectat la ceea ce se întâmplă în jurul tău.”

Dar, problemele agricultorilor nu se limitează la secetă sau la schimbările climatice. „Este foarte dificil să poţi produce la standarde europene, să te aliniezi cerinţelor Uniunii Europene şi să intri într-o piaţă în care nu ai cum să concurezi, din cauza preţurilor. Preţul nostru de cost este mult mai mare decât cel al ucrainenilor, de exemplu, şi încercăm să găsim soluţii prin a optimiza cât mai mult cheltuielile în câmp, prin a renunţa la anumite tratamente, prin a renunţa la anumite substanţe sau la anumite verigi tehnologice, pentru a putea obţine un preţ de cost cât mai apropiat cu cel al agricultorilor din afara UE, cu care concurăm pe piață. Nu ştiu dacă vom reuşi. Oricum, ceea ce vindem noi sau am vândut – nu ştiu cum va fi anul acesta – dar până acum a fost pierdere. Din ce am văzut, din ce am urmărit pe burse, nu sunt veşti foarte bune în privinţa preţurilor la recoltele anului acesta”, a conchis Marian Topală.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am pus mai multe întrebări AI-ului în legătură cu ce ar trebui făcut ca vinul, via și turismul viticol să contribuie la binele general. Urmăriți aceste răspunsuri. Majoritatea sunt LMC.

... și atunci, dacă avem răspunsuri la îndemână, de ce nu avem și „mișcarea” adecvată din partea politicienilor, a oamenilor din administrație?

Eu: Ai auzit de Oracolul din Delphi? 

AI: Da, Oracolul din Delphi era un important centru de profeție din Grecia Antică, situat în sanctuarul dedicat zeiței Apollo la Delphi. Oamenii veneau acolo să primească sfaturi și predicții despre viitor de la preoții care serveau drept intermediari între oameni și zei. Este cunoscut pentru influența sa puternică în lumea antică greacă.

Eu: Dar știi că răspunsurile erau cam ambigue, un fel de politically correct de astăzi?

AI: Da, există multe relatări care sugerează că răspunsurile date de Oracolul din Delphi erau adesea vagi sau ambigue, permițând interpretări multiple. Acest lucru putea fi folosit pentru a satisface diferitele dorințe sau interpretări ale celor care căutau sfatul oracolului. Astfel, putea fi comparat într-un fel cu "politically correct"-ul din ziua de azi, în sensul că răspunsurile erau formulate într-un mod care să nu supere pe nimeni și să rămână deschise la interpretare.

Eu: Totuși, dacă trebuie să vorbim de alb sau negru nu ne putem opri la gri - ca fiind opțiunea care nu supără pe nimeni.

AI: Este adevărat că uneori este necesar să se aleagă una dintre două poziții opuse și să nu ne oprim la o soluție de compromis care să fie considerată neutră sau nedureroasă. În multe situații, este important să se facă alegeri clare și să se susțină principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri. Este esențial să căutăm adevărul și justiția, chiar și atunci când acestea implică alegeri dificile sau conflicte.

Eu: Suntem în perfect acord. Spune-mi atunci, crezi că o agricultură din ce în ce mai performantă, care, prin folosirea tehnologiei de ultimă oră, are nevoie de oameni într-un număr din ce în ce mai mic, este în folosul satelor, populației de acolo (aproape deloc implicată în fenomen nici ca forță de muncă, nici antreprenorial) și, prin extensie logică - sporului demografic al României (astăzi, negativ)?

AI: Este o întrebare complexă și există multiple aspecte de luat în considerare. Pe de o parte, tehnologia și automatizarea pot îmbunătăți eficiența și productivitatea în agricultură, permițând o mai bună utilizare a resurselor și reducând dependența de forța de muncă umană. Totuși, acest lucru poate duce la o scădere a necesarului de muncă în sectorul agricol, ceea ce poate afecta comunitățile rurale care depind în mare măsură de agricultură pentru traiul lor.

Pentru a contracara acest efect negativ, este important să se investească în programe de reconversie profesională și educație pentru a ajuta populația rurală să-și găsească noi oportunități de angajare în alte sectoare sau să devină antreprenori în domenii non-agricole sau agricole de nișă. De asemenea, este crucial să se dezvolte infrastructura și să se ofere sprijin pentru stimularea antreprenoriatului rural și diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește sporul demografic al României, acesta poate fi influențat de multipli factori, inclusiv de migrație și de schimbările economice și sociale din țară. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale poate contribui la menținerea și creșterea populației prin crearea de noi oportunități și condiții de viață mai bune pentru locuitorii acestora și, posibil, la declanșarea fenomenului de migrație inversă.

Desigur, am și două seturi de argumente, unul pentru a convinge autoritățile și altul pentru a prezenta oportunitatea enoturismului cetățenilor, țăranilor:

Argumente pentru autorități:

Economic: Enoturismul poate stimula dezvoltarea economică a zonelor rurale prin crearea de noi locuri de muncă în domenii precum turismul, ospitalitatea, gastronomia, lărgirea ariei de servicii și dezvoltarea comerțului cu produse locale.

Promovarea patrimoniului cultural: Podgoriile și vinăriile sunt adesea însoțite de istorie și tradiție bogată, iar enoturismul poate contribui la promovarea și conservarea acestui patrimoniu cultural prin vizitarea și învățarea despre istoria și procesul de producție a vinului, cu resurse atrase de la public.

Infrastructură și servicii publice: Dezvoltarea enoturismului poate stimula investițiile în infrastructură și servicii publice în zonele rurale, cum ar fi drumurile, rețelele de apă și canalizare, facilități de agrement și siguranță.

Promovarea sustenabilității: Enoturismul poate promova practici agricole și de producție durabile, precum agricultura ecologică și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător. Produse derivate sau chiar deșeurile pot fi valorificate ca îngrășăminte sau materie pentru producerea energiei.

Argumente pentru cetățeni, țărani:

Oportunitate de afaceri: Enoturismul oferă oportunități pentru tinerii antreprenori și fermieri să-și dezvolte propriile afaceri în domenii precum turismul rural, cazarea și restaurantele tradiționale.

Suplimentarea veniturilor: Participarea la enoturism poate aduce venituri suplimentare familiilor rurale prin vânzarea de produse locale, servicii de ghidaj turistic sau cazare și masă pentru turiști.

Promovarea culturii și tradițiilor locale: Enoturismul oferă oportunități pentru comunitățile rurale să își promoveze cultura, tradițiile și produsele locale, ceea ce poate duce la o mai mare apreciere și recunoaștere a valorilor lor în rândul turiștilor.

Creșterea comunității: Participarea la activități de enoturism poate consolida legăturile sociale în comunitățile rurale, creând oportunități pentru interacțiune și schimb de experiențe între locuitori și vizitatori.

Prin comunicarea și promovarea acestor argumente, atât autoritățile, cât și oamenii simpli ar putea fi convinși de beneficiile enoturismului și ar putea fi încurajați să sprijine și să participe la dezvoltarea acestui sector în zonele rurale, totul, în numele bunăstării generale crescute. Un element esențial este chiar fixarea persoanelor tinere în zonele rurale, zone supuse depopulării.

Eu: În cazul României, concret, vinul este privit doar ca produs agricol și de aceea „este legat” de Ministerul Agriculturii (MADR). Din păcate, Ministerul Agriculturii nu poate ține pasul cu schimbările de comportament economic, social, cultural. Nu se poate implica într-o strategie în care vinul poate deveni element principal al brandului de țară ca produs cultural, identitar, catalizator al unei noi vieți și al dezvoltării în mediul rural. Te rog, furnizează-mi separat, pentru fiecare minister, argumentele pentru care s-ar implica în promovarea vinului și a enoturismului (turismului vitivinicol), presupunând că ar exista legile care să le permită acest lucru. Personal, am în vedere Ministerele Culturii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării (Învățământ), Ministerul Turismului.

AI: Înțeleg. Iată argumente pentru implicarea fiecărui minister în promovarea vinului și a enoturismului:

Ministerul Culturii:

1. Promovarea patrimoniului cultural: Vinul are o importanță semnificativă în cultura și tradițiile românești, iar promovarea acestuia poate contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării. Acest model există în Franța, de exemplu.

2. Evenimente culturale și festivaluri: Ministerul Culturii ar putea sprijini organizarea de evenimente culturale, festivaluri și expoziții legate de vin și tradițiile vitivinicole românești pentru a încuraja participarea și interesul publicului, dar și pentru a crește vitalitatea unor localități.

3. Sprijin pentru artă și creație: Enoturismul poate stimula interesul pentru arta și creația locale, cum ar fi arhitectura tradițională, arta culinară și artele decorative, pe care Ministerul Culturii ar putea să le sprijine și să le promoveze. Arta universală poate deveni parte integrantă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. Crearea de locuri de muncă: Dezvoltarea enoturismului poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, în special în domenii precum turismul, ospitalitatea, meșteșugurile și gastronomia, ceea ce ar putea reduce șomajul și ar putea îmbunătăți nivelul de trai al comunităților locale.

2. Sprijin pentru antreprenoriat și formare profesională: Ministerul Muncii ar putea să ofere sprijin financiar și consultanță pentru antreprenorii locali din sectorul enoturistic și să dezvolte programe de formare profesională pentru a pregăti forța de muncă locală pentru noile oportunități de angajare.

Ministerul Afacerilor Externe:

1. Promovarea brandului de țară: Vinul românesc poate fi un ambasador puternic al brandului de țară în străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine promovarea și exportul vinului românesc prin intermediul rețelelor diplomatice și al campaniilor de marketing internațional.

2. Diplomație culturală: Enoturismul poate fi un instrument eficient în diplomația culturală, facilitând schimburile culturale și promovând imaginea României în lumea întreagă. Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine inițiativele de promovare culturală care includ și elemente enoturistice. Diaspora poate reprezenta un avanpost valoros.

Ministerul Cercetării și Învățământului:

1. Cercetare și inovare: Ministerul Cercetării ar putea să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul vitivinicol pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor românești, pentru a promova practici sustenabile în agricultură, pentru a crea noi produse cu valoare adăugată mare.

2. Educație și formare: Ministerul Învățământului ar putea să integreze în programele școlare educație despre viticultură, enologie și enoturism pentru a pregăti viitoarea generație de profesioniști din industria vitivinicolă.

Ministerul Turismului:

1. Promovarea turismului rural: Enoturismul poate fi un element important în promovarea turismului rural în România, iar Ministerul Turismului ar putea să dezvolte strategii și programe specifice pentru a atrage turiști către zonele vitivinicole din țară.

2. Infrastructură și facilități turistice: Ministerul Turismului ar putea să sprijine investițiile în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților turistice în zonele vitivinicole, inclusiv prin identificarea unor trasee cu potențial în vederea construirii și modernizării de drumuri, restaurante, pensiuni și alte facilități de cazare și agrement.

Alte organizații și instituții:

- Asociații și organizații viticole: Aceste organizații ar putea juca un rol important în promovarea vinului și a enoturismului la nivel local și național și ar putea colabora cu autoritățile pentru dezvoltarea sectorului.

- Asociații de dezvoltare locală: Aceste asociații pot fi partenere-cheie în implementarea proiectelor și inițiativelor de dezvoltare a enoturismului la nivel comunitar și regional.

- Organizații non-guvernamentale: ONG-urile pot sprijini dezvoltarea enoturismului prin proiecte de dezvoltare rurală, educație și formare profesională, conservare a mediului și promovare culturală.

Prin implicarea și colaborarea acestor ministere, organizații și instituții, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării durabile a mediului rural și a întregii economii naționale.

Notă lămuritoare:
LMC = La Mintea Cocoșului.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

La mijlocul lunii februarie, Societatea Americană de Inginerie Agricolă și Biologică (ASABE) a prezentat premiile AE50, în cadrul Conferinței de Tehnologie a Echipamentelor Agricole, eveniment desfășurat în Louisville, Kentucky (SUA). Anul acesta, două tractoare Fendt au fost onorate cu prestigiosul premiu: Fendt 200 Vario și noul Fendt 600 Vario.

Cu cele două premii AE50 din 2024 pentru Fendt 200 și Fendt 600 Vario, producătorul german a primit 12 premii AE50 în ultimii patru ani. În fiecare an, începând cu 1984, la Conferința de Tehnologie a Echipamentelor Agricole ASABE (AETC), Premiul AE50 este acordat celor mai importante 50 de produse ale tehnologiei agricole care demonstrează cel mai înalt nivel de inovație, progres tehnologic semnificativ și impact asupra pieței deservite. Anul acesta, conferința a avut loc la Louisville, Kentucky (SUA), chiar înainte de National Farm Machinery Show din Louisville.

200 Vario, tractorul Fendt îndrăgit de fermieri

Fendt 200 Vario combină manevrabilitate maximă și performanță ridicată cu o dimensiune compactă și masă redusă. Tractorul are o cabină spațioasă și FendtONE pentru o operare ușoară și convenabilă. Conceptul inovator de performanță suplimentară Fendt DynamicPerformance crește performanța modelului de top Fendt 211 Vario. 

Fendt 200 Vario este echipat cu aproape toate dotările caracteristice tractoarelor din seriile mari, ceea ce îl face atât de îndrăgit în rândul fermierilor, inclusiv sistemul FendtOne. Este poziționat în segmentul de piață al tractoarelor standard cu puteri cuprinse între 80 și 120 CP.

Fendt 200 Vario este cu adevărat o vedetă în clasa de tractoare standard compacte. Cu puteri cuprinse între 77 și 111 CP, transmisia continuu variabilă Vario și comenzile ușor de utilizat, Fendt 200 Vario oferă soluții inteligente personalizate pentru necesitățile utilizatorului, indiferent de lucrările pe care le are de executat.

De asemenea, tractoarele specializate din seria Fendt 200 V/F/P Vario sunt specialiste în sarcini solicitante în podgorii, livezi și alte tipuri de culturi. Echipat cu funcții și cu software care simplifică și digitalizează munca, Fendt 200 V/F/P Vario este pregătit să recolteze roadele succesului în viitor.

Seria de tractoare specializate Fendt 200 VFP Vario include cinci modele (Fendt 207 Vario, Fendt 208 Vario, Fendt 209 Vario, Fendt 210 Vario, Fendt 211 Vario) cu lățimi cuprinse între 1,07 și 1,68 metri. Puterea maximă a tractoarelor din această serie este cuprinsă în intervalul 79 – 124 CP (conf. ECE R120). Toate modelele sunt disponibile în versiunile Power, Profi și Profi+ (fost ProfiPlus). Vârful de gamă, Fendt 211 Vario, atinge un maxim de 124 CP, cu sistemul de adaos de putere DynamicPerformance.

Agil și eficient, Fendt 600 Vario

Noul tractor Fendt 600 Vario a fost lansat la Agritechnica 2023, cel mai mare târg din lume destinat tehnicii agricole, desfășurat în noiembrie la Hanovra (Germania). Noua serie are patru modele: Fendt 614 Vario, Fendt 616 Vario, Fendt 618 Vario și Fendt 620 Vario, cu puteri de la 149 CP la 209 CP, acestea având sistemul Fendt DynamicPerformance (DP). Pentru prima dată în această clasă de putere, se regăsește un tractor în 4 cilindri, compact și ușor de manevrat, un raport putere/masă scăzut și dotat din fabrică cu un sistem central de reglare a presiunii în anvelope. La fel ca toate celelalte tractoare Fendt, și acest model oferă acces la toate funcțiile sistemului FendtONE onboard și offboard.

Noul motor AGCO Power în 4 cilindri și o capacitate de 5 litri a fost conceput special pentru Fendt, fiind lansat pe piață odată cu seria 600 Vario. Tratarea gazelor de eșapament are loc prin intermediul unui convertor catalitic cu oxidare diesel (DOC), cu filtru de particule diesel (DPF) și cu reducere catalitică selectivă (SCR) fără recircularea gazelor de eșapament, ceea ce este conform standardului de emisii Stage V. Totodată, motorul CORE50 este potrivit și pentru utilizarea combustibilului regenerabil, pentru a reduce emisiile de CO₂. În plus, în motor sunt prevăzuți tacheți hidraulici ce nu necesită întreținere. Prima atenționare de schimbare a uleiului apare la 500 de ore lucrate.