Față de alte țări terțe sau state membre ale blocului comunitar (UE28), România consumă în prezent doar 0,45 litri de pesticide la hectar, în medie, fapt care ar putea să-i determine pe producătorii autohtoni din sectorul agricol să opteze pentru o convergență către sectorul bio, mai exact către un obiectiv realist de 500.000 ha cultivate în regim ecologic, este viziunea lui Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) exprimată joi, 21 iunie 2018, în cadrul dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.
„Privim cu mare interes la ceea ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide. Și vă dau un exemplu: cantitatea de pesticide utilizată în Coreea de Sud este de 11 litri pe hectar. În Europa, cantitatea de pesticide utilizată pe hectar, în Olanda, este de cinci litri – cea mai mare (n.r., din Uniunea Europeană). Nu discutăm de cantitățile care sunt achiziționate de statele membre, ci discutăm fix de cantitatea de pesticide utilizată. România consumă doar 0,45 litri pe hectar. Ne punem întrebarea în această situație: - am putea să mergem către o convergență corectă către sectorul bio? Este un obiectiv ambițios sau realizabil – 500.000 ha până în 2020? Noi spunem că da. Realist, da, pentru că avem aceste condiții create, avem două resurse naturale care nu sunt poluate – pământul și apa. Și, atunci, cu investiții foarte clare în sector, putem ajunge la această performanță de a avea un sector bio extrem de competitiv la nivel național”, a afirmat Botănoiu după mai multe luni de silenzio stampa.
El a lăudat pașii făcuți până în prezent de agricultorii bio, dar a tras încă o dată un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial cu produse agroalimentare, în prezent România fiind exportatoare de materie primă de proveniență agricolă.
„Sunt încântat că de la vânătorii de subvenții, cum erau cei din agricultura convențională, am început să ne structurăm și să ajungem la cei care vor să practice agricultura biologică, cei care vor să facă agricultură de calitate, cu produse cu înaltă calitate, produse căutate. Cu ce n-aș putea fi de acord este faptul că, astăzi, exportăm materie primă, și asta este în defavoarea României, pentru că nu aduce acea plusvaloare, nu garantează acel venit de care cu toții avem nevoie. (...) Dacă nu găsim acele politici echilibrate care să ducă la o dezvoltare corectă, vom constata că avem politici corecte, am avut strategii, dar ne-am lovit de o mare barieră care, de-a lungul timpului, au fost aceste reglementări (...) cu controale exagerate câteodată. Și recunoaștem asta”, a mărturisit secretarul de stat.
De asemenea, secretarul de stat afirmă că propunerea de tăiere a bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), ca urmare a Brexitului, nu va face altceva decât să diminueze din competitivitatea statelor europene la Marea Neagră.
„Europa încă nu și-a definit obiectivele. Dacă dorim securitate alimentară, dacă dorim să continuăm statutul de primă putere mondială din punct de vedere al calității produselor, al exporturilor de produse cu valoare ridicată, nu cred că asta este măsura de a tăia bugetul, de a pune fermierii în situația de a răspunde la crizele macroeconomice (cazul Rusiei – singurii care au plătit au fost fermierii, pentru că din bugetul agricol s-a tăiat). Mai există o specificitate a sectorului agricol românesc, și anume pe lângă această situație a numărului mare de ferme pe care le avem, eu nu practic un comerț civilizat la Marea Neagră. Noi nu avem o Bursă MATIF, nu am o Bursă Amsterdam (...), lucruri corecte, civilizate, instrumente foarte clare, ci noi ne confruntăm cu Rusia, Ucraina, Turcia care, de fiecare dată, prăbușesc prețul și tu trebuie să faci față cu pierderile de venit pe care le înregistrează fermierii, indiferent dacă ei produc în convențional sau în bio. De aici cred că trebuie pornită discuția, cu aceste instrumente”, a mai punctat oficialul guvernamental.
Nu în ultimul rând, el s-a declarat împotriva propunerii plafonării subvențiilor acordate fermierilor europeni și spune că țara noastră nu va putea lucra exploatațiile partajate (soluția găsită de birocrații europeni la plafonarea plăților directe), în condițiile în care, cităm: „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”.
„Noua Politică Agricolă Comună este o propunere care avantajează doar produsul și nu statele membre. (...) Eu cred că plafonarea este o mare greșeală, dintr-un motiv foarte simplu: România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni. Numai Siria a pierdut patru, dar acolo este altă situație. Și, atunci, întrebăm: - în situația în care noi plafonăm aceste subvenții (sigur că vor exista acele opinii de a partaja exploatațiile), problema este cine va lucra acele exploatații partajate? Și asta pentru că agricultura României este o agricultură duală, cu 13.000 de exploatații care produc pentru piață și 850.000 de mici beneficiari (o plajă enormă pentru agricultura bio) care se alătură celor două milioane de cetățeni care nu sunt fermieri activi sau veritabili cum vor să-i definească la nivel european, dar care reprezintă o plajă destul de mare, deci reprezintă un număr enorm în complexul acestui sector important care se cheamă sectorul agricol. (...) Dacă ne dorim o plafonare a subvențiilor, cred că trebuie anunțată cu 10 ani înainte, pentru ca fermierii să se pregătească, statele respective să-și poată face strategii și bani pentru a acționa în perioada următoare”, a conchis Botănoiu.
Tot în acest context, Laurent Moinet, fermier bio din Franța și președinte al IFOAM - EU Farmers Group, a declarat: „Suntem bucuroși că asociațiile de agricultori ecologici din întreaga Europă se pot întâlni săptămâna viitoare în țara dvs, cu ajutorul Bio Romania, în centrul producției ecologice românești. Agricultorii organici solicită o PAC mai echitabilă pentru micii agricultori, care să îi ajute să treacă la agricultura ecologică și, respectiv, agroecologie. Fermierii de dimensiuni mici produc 70% din produsele alimentare din lume, joacă un rol important în gestionarea peisajelor și ar trebui să fie susținuți în mod corespunzător prin PAC, de către guvernele naționale.
Agricultura ecologică este una dintre principalele practici agricole care poate atinge obiectivele de mediu ale viitoarei PAC și ar trebui să aibă un rol important în cadrul acesteia. Agricultorii care fac mai mult pentru a proteja mediul și clima ar trebui recompensați pentru beneficiile efective pe care le aduc societății, inclusiv sol fertil, apă curată și alimente sănătoase; acest lucru vine în totală contradicție cu ceea ce se calculează astăzi pentru "venitul pierdut" în comparație cu ceea ce ei ar fi produs dacă nu ar fi făcut eforturi suplimentare. O PAC orientată spre rezultate ar trebui să cuantifice și să distribuie banii publici pe baza bunurilor publice care sunt livrate de fiecare agricultor”.
IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.
Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.
Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Reuniunea se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.
Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.
Laptele bio românesc este cel mai scump din Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care producătorii autohtoni îl comercializează la un preț de peste 0,50 euro pe litru, a declarat Marian Cioceanu, președintele Bio România, joi, 21 iunie 2018, cu ocazia dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.
În plus, el a afirmat că salută inițiativa de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc.
„Laptele bio românesc este cel mai scump lapte din Uniunea Europeană - peste jumătate de euro un litru (...). Cooperativa Bio Carpathia livrează 30.000 de litri de lapte bio la fiecare două zile câtorva procesatori din România; este un succes. Această «Bio Carpathia Cooperativă Agricolă» a evitat prăbușirea sectorului bio din 2015 încoace. Am pierdut jumătate din fermieri care, majoritatea, erau crescători de vaci de lapte, dar cei care au rămas au făcut-o datorită acestei cooperative care a negociat pentru ei un preț bun la lapte și chiar fără subvenții; din 2015, pajiștile certificate ecologic nu au mai primit subvenții. Chiar fără ele, acești fermieri, având un preț foarte bun la lapte, au supraviețuit”, a afirmat Avraham Marian Cioceanu. „Dorința noastră de agenție bio se împlinește prin intrarea în procedură parlamentară de aprobare a unei legi de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți”.
În ceea ce privește susținerea producției agricole bio, Thomas Fertl, membru IFOAM –EU si reprezentantul grupului fermierilor a precizat că în România se impune finanțarea substanțială a conversiei și certificării ecologice.
„Piața ecologică europeană este în continuă creștere. În 2016, a crescut cu 11,4% și a ajuns la
33,5 miliarde de euro, iar terenul cultivat ecologic a crescut cu aproape un milion de hectare. În România se impune un sprijin puternic și consecvent pentru conversia și certificarea ecologică, asigurându-se astfel creșterea sectorului alimentar ecologic pentru cât mai mulți fermieri români”, a spus Fertl.
Referitor la inițiativa legislativă privind înființarea Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc, Michel Reynaud, membru IFOAM –EU și reprezentantul grupului certificatorilor, a precizat: „IFOAM UE salută faptul că România urmărește înființarea unei Agenții pentru produse BIO; este o inițiativă meritorie pe care o susținem și care ar putea contribui la sensibilizarea agricultorilor, consumatorilor dar și a mass-media în ceea ce privește beneficiile agriculturii ecologice, precum și la dezvoltarea Pieței ecologice din România. Există, de fapt, o dinamică în cadrul sectorului ecologic, mai cu seamă în industria laptelui; vorbim despre o oportunitate reală pentru România de a-și dezvolta propria piață ecologică cu fermierii mici, în loc să importe lapte organic”.
IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.
Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.
Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa, care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Conferința se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.
Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Domnul Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.
Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture, care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.
Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
În cadrul acesteia, vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE, au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.
Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței, vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.
Fermierii acordă importanță maximă acestei teme pentru că este important să contribuim și noi la viitoarele prevederi deoarece agricultura ocupă un rol important pentru România. Astfel, Ministerul Agriculturii,împreună cu fermierii ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România și să obținem astfel rezultate mai bune și simplificarea aplicarii PAC, poate creșterea subvențiilor pentru fermierii români, și mai multe fonduri europene.
Aproape 20 de miliarde de euro urmează sa fie investite în agricultura românească, precum și în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), și este important să discutăm despre sumele care ne vor fi alocate după 2020. Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum și absorbția fondurilor europene.
Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre exemplu, țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol, iar la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.
În continuare vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.
Participați la cea mai importantă conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.
Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR – Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Felix ARION – General Manager, Agro Transilvania Cluster; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator, SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj (APIA Cluj); Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.
Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un număr mare de participanți, dar și mass-media. Cu o experienţă de peste 12 ani, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.
PRIA Agriculture va reuni 200 de participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează în agricultură și în domenii conexe.
Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/
Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661.
Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.
Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.
Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.
Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.
Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.
Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.
În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.
De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.
În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).
Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.
Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.
Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.
„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.
În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.
Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.
Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.
Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.
Într-o discuție avută cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), Gabriela Zoană, a reiterat ideea potrivit căreia pentru țara noastră este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre, precum și nevoia de a găsi variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri, în contextul în care una dintre cele trei propuneri vehiculate la Bruxelles sunt de a plafona plățile către agricultori la suma de 60.000 de euro.
Într-o declarație transmisă recent presei, Zoană a precizat că a susținut și susține în continuare poziția României la Bruxelles, menținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la același nivel și susținerea sistemului plăților directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lăsată la dispoziția statelor membre/plafonarea voluntară.
„România va fi în continuare favorizată de Politica Agricolă Comună (PAC) și după 2020. Fermierii mici și mijlocii vor fi favorizați, dar va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri”, a spus vicepreședintele COMAGRI.
În cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), căruia i-a prezentat poziția României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc și i-a solicitat ca viitoarea PAC să țină cont de specificitatea agriculturii românești.
În plus, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a avut mai multe discuții cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziția României pentru viitoarea PAC.
Cu ocazia discuției cu Tajani, Gabriela Zoană a punctat necesitatea menținerii bugetului PAC, fără conceptul de cofinanțare națională.
„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a precizat eurodeputatul S&E.
Miercuri, 2 mai 2018, este planificată prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a variantei de buget propusă pentru perioada post-2020, iar în data de 30 mai 2018, la Strasbourg, vor fi prezentate propunerile de reformă.
Înainte de acest moment decizional, discuțiile purtate la nivel european lăsaseră loc unor speculații în ceea ce privește bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aproximativ 38 la sută din bugetul total al Uniunii Europene (UE).
Conform documentului de presă transmis de europarlamentarul Gabriela Zoană, nu au fost puțini cei care au susținut diminuarea masivă a fondurilor destinate acestei zone, iar cel mai dur scenariu prezentat inițial de CE prevedea o scădere chiar și de 30 de procente a fondurilor alocate PAC 2020.
Negocierile se îndreaptă în acest moment către trei direcții principale și este extrem de probabil ca miercuri, 2 mai 2018, CE să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:
1) Sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 Euro/beneficiar/an - CE are în vedere o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie și mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole. În plus, micii fermieri vor fi considerați prioritari și vor fi sprijiniți printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european și național oferit pentru a înțelege și aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce privește producția și desfacerea produselor agricole. În România, ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.
Cu toate acestea, în viziunea europarlamentarului Gabriela Zoană trebuie protejați și cei cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, europarlamentarul român consideră că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării;
2) Existența a nouă principii de bază a viitoarei PAC - a) Sprijinirea fermelor și exploatărilor agricole viabile pentru creșterea securității alimentare în UE; b) Creșterea competitivității și a orientării producției pe nevoile pieței de desfacere; c) Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar; d) Creșterea contribuției agriculturii la îmbunătățirea condițiilor climatice; d) Promovarea dezvoltării sustenabile și managementul eficient al resurselor naturale; e) Conservarea naturii și conservarea peisagistică; f) Atragerea tinerilor către sectorul agricol; f) Creșterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale și dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură; g) Satisfacerea nevoilor și așteptărilor societății în ceea ce privește alimentația;
3) Identificarea variantei optime de ajustare a contribuțiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.
În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.
În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la PE, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.
„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se mai menționează în documentul de presă.
O suită de măsuri menite să-i protejeze pe micii fermieri europeni și pe producătorii de alimente de practicile comerciale incorecte ale marilor corporații ar urma să fie anunțate de reprezentanții Comisiei Europene, joi, 12 aprilie 2018.
Concret, ar urma astfel să fie interzise unele practici, cum sunt plăţile întârziate, anularea comenzilor în ultimul moment şi schimbări retroactive ale contractelor de către cumpărători.
Propunerea CE vizează producătorii mici şi mijlocii, care au sub 250 de angajaţi sau o cifră anuală de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, conform Reuters, citată de agenția națională de presă.
Cu toate că există la nivel naţional legi care au acelaşi scop, CE a anunţat că vrea să armonizeze aceste reglementări la nivelul UE.
Măsurile Comisiei vin după eforturile similare din Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că vor fi majorate preţurile minime pe care le pot cere retailerii pentru produsele alimentare şi vor fi limitate promoţiile din supermarketuri.
Prinşi între subvenţiile agricole mai scăzute şi producţiile în exces la anumite produse, cum ar fi laptele, fermierii europeni se plâng de mult timp că sunt presaţi de marjele de profit şi de războiul preţurilor din sectorul de retail.
Asociaţia Fermierilor Olandezi (LTO) a anunţat că salută propunerile CE, în timp ce Asociaţia Retailerilor Europeni, EuroCommerce, a avertizat că noua legislaţia va majora preţurile pe care le vor plăti consumatorii şi nu va rezolva dezechilibrele între cerere şi ofertă.
Reglementarea practicilor comerciale nu va rezolva ineficienţele şi problemele de pe piaţă, apreciază Eurocommerce.
PRIAevents organizează Conferinta PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Women in Agriculture în data de 22 martie 2018, la hotel Radisson Blu Bucuresti, începând cu orele 14:00.
Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Conferința va fi însoțită de gala PRIA - Women in Agriculture, în cadrul căreia vom recunoaște și premia eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. In cadrul evenimentului vom avea lectori-surpriză, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.
Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare. În continuare, vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești, dar și anumite probleme cu care ne confruntăm.
Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.
Participați la cel mai important eveniment agricol al primăverii, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și presă.
Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.
Printre temele abordat,e se numără:
• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020? PNDR și dezvoltarea agriculturii României. Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene? Cum pot ajuta băncile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE? Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune. Ce măsuri se vor deschide în acest an? Ce sume sunt alocate fiecăreia?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe producătorii și procesatorii pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole
• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole;
• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea prin folosirea eficientă a energiei
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2018?
• Arendarea terenurile agricole in vederea comasării;
• Norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
• Alocarea fondurilor suplimentare din partea Guvernului pentru plata subvențiilor și infrastructura de irigații.
Lectorii invitați sunt: Petre DAEA – Ministrul Agriculturii, Rovana PLUMB – Ministrul Fondurilor Europene, Valeriu TABĂRĂ – Președinte, ASAS, Doina SILISTRU – Președinte, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Senatul României, Alina VLĂDOIANU – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Alina Mihaela TOMA – Președinte, FGCR, Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), și Tudorel ANDREI – Președinte, INS, Irina FLOREA – Director Executiv, Mere de Itesti, Maricica VRABIE – Director General, Hort Altoi Focsani, Profira ONODE – Director Executiv, Asociatia Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Galați.
PRIA Agriculture reunește 250 de participanți, dintre care: reprezentanţi ai Guvernului României; reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; reprezentanți ai APIA și AFIR; reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă; membri Pro Agro, LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR; reprezentanți ai Camerelor de Comerț; reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice; reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor; reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare; consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.
Cu o cerere de aproape 50.000 de capete de suine din rasele Bazna și Mangalița (circa 45.000 de capete, cifră vehiculată în cadrul ultimei sale conferințe de presă chiar de către ministrul Agriculturii, Petre Daea), solicitări venite de la 5.094 de crescători, dar cu doar 188 de fermieri români care încă deţin material biologic al raselor-vedetă de porci, oficialul guvernamental mărturisește că programul (n.r. - schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele specificat mai sus) are nevoie de timp, urmând să se desfășoare de-a lungul a opt ani, astfel încât nevoile să fie acoperite.
Chiar și în atare condiții, șeful MADR dă asigurări că necesarul va fi acoperit la timp, astfel încât consumatorii să aibă cât de curând pe rafturi produse realizate din carnea acestor porci.
„Spuneam de la bun început: România, din nefericire, a abandonat aceste două rase. Prin grija multora din România - şi în situaţia asta se află 188 de fermieri sau de crescători care au material biologic - prin grija lor, prin multiplicarea materialului biologic (n.r. - vom face faţă) la toate solicitările pe care le au cei care s-au înscris în program (...) Însă sigur, ştiţi foarte bine că acest porc nu creşte peste noapte, iar în perioada asta unii cresc şi ajung la 130 de kilograme, alţii se reproduc, luăm purceii şi îi distribuim. Îi vom avea în timp”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, cu ocazia participării sale marţi, 6 martie 2018, în satul Nou, comuna sibiană Roşia, la prima livrare de purcei de la un furnizor către un crescător în cadrul programului guvernamental de susţinere a creşterii raselor autohtone Mangaliţa şi Bazna.
Ministrul cabinetului Dăncilă a arătat, de asemenea, că instituția pe care o păstorește ]i va stimula şi pe cei 188 de crescători actuali să îşi mărească efectivul-matcă, pentru a putea spori numărul de livrări. El a mai relatat că a ajutat cu mâna lui la preluarea şi încărcarea celor 38 de purcei, fiecare de 10-15 kilograme, care au fost preluaţi de la gospodarul din comuna Roşia pentru a fi livraţi în satul sibian Bradu.
„Unii dintre purcei au avut şi 15 kilograme, pentru că i-am simţit la mână când i-am luat”, a adăugat oficialul guvernamental.
El a participat în curtea gospodarului din satu Nou şi la o degustare de carne de porc Mangaliţa, iar înainte de a pleca, a fost abordat de mai mulţi locuitori din sat, ocazie cu care i s-a oferit de către o femeie şi o pâine ardelenească mare, în formă de inimă.
Conform comunicatului ministerului de resort, programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel, în comuna Bazna, 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului. Același document de presă relevă totodată că, în aceeași zi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună, și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.
Potrivit vocilor autorizate din MADR, în cursul zilei de joi, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de patru purcei în județul Hunedoara, de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui, către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.
Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa ;i sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.
„Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare”, se mai precizează în finalul comunicatului.
Daea vorbea de opt ani. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020
Executivul Tudose (pe atunci) aproba în 10 ianuarie a.c. o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, de care aceștia vor beneficia în perioada 2018 - 2020, fondurile totale alocate depăşind patru milioane de euro.
Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum doi şi maximum zece, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.
„Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi crescătorilor de porci. Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel”, se menționa într-un comunicat al Guvernului.
Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care: să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 şi maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract.
„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în program în baza unei cereri, care se depune la direcţia agricolă judeţeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum şi în registrul de evidenţă al ajutorului de minimis. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat”, potrivit aceluiași document de presă al Executivului de la București.
Efectele aşteptate în urma derulării acestui program sunt: creşterea numărului de capete şi conservarea celor două rase de porci, dar şi echilibrarea balanţei comerciale cu acest produs, în condiţiile în care în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină de ani buni carnea de porc proaspătă şi refrigerată, România asigurând doar jumătate din necesarul de consum.