Perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, derulată în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026 (care a extins categoria beneficiarilor eligibili și pentru persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990), s-a încheiat la data de 30 octombrie 2026.
Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la nivel național au fost depuse 245 de cereri, pentru un efectiv de animale solicitat de 1.296.053 capete porc gras și 143.542 capete animale de reproducție.
Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Plățile se se fac până la data de 31 decembrie 2026. Conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot efectua plăți ulterior acestei date.
Ajutorul se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro. Valoarea totală maximă a schemei este de 11.540.120 euro (58.800.373,436 lei), sumă asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2026.
În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.
În perioada următoare, APIA face verificările administrative pentru toate cererile depuse, urmând ca după finalizare să fie emise deciziile de plată sau notificările de respingere.
Toate informațiile referitoare la plăți și lista beneficiarilor cărora li se acordă sprijin peste pragul de 10.000 euro vor fi publicate pe site-ul APIA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.
„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);
Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;
Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:
Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;
Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.
Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura este un domeniu în continuă transformare, fermierii având nevoie de produse și soluții eficiente pentru a face față tuturor provocărilor ce apar pe parcursul unui sezon, fie ele tehnologice sau financiare. Eficiența produselor pentru nutriția plantelor a devenit o preocupare tot mai importantă, mai ales în contextul în care prețul îngrășămintelor i-a determinat pe mulți fermieri să-și regândească costurile pentru fiecare hectar.
În acest context, compania Corteva Agriscience încercă să aducă în piață produse inovatoare și sigure pentru a asigura sporuri de producție chiar și în condiții dificile. Un bun exemplu este produsul Utrisha™ N, biostimulatorul biologic bazat pe bacteria naturală Methylobacterium symbioticum, ce are capacitatea de a capta azotul atmosferic și de a-l transforma în formă asimilabilă pentru plante în mod continuu, pe tot parcursul perioadei de vegetație. Cu alte cuvinte, culturile beneficiază de o sursă biologică de azot, fără emisii suplimentare de gaze cu efect de seră și fără impact negativ asupra mediului. Produsul este omologat pentru diferite culturi, putând fi administrat la porumb, floarea-soarelui sau cereale, cartof, rapiță, dar și culturi pomicole, viticole sau legumicole.
Rezultatele obținute în urma administrării acestui produs au evidențiat sporuri de producție chiar și de 800 kg/ha în culturile de porumb. În continuare, vă prezentăm opiniile unor fermieri care au utilizat produsul în campaniile anterioare, unii dintre ei încă din primul an de la lansare, pentru a evidenția motivele și criteriile care i-au determinat să continue utilizarea Utrisha™ N și în sezoanele următoare.

Aurel Placinschi, un fermier cu multă experiență din zona Moldovei și unul dintre colaboratorii companiei Corteva Agriscience încă din primii ani pe piața din România, a ales să testeze Utrisha™ N la mai multe culturi din cadrul societății Agricola Țigănași din județul Iași, iar principalul motiv a fost acela de a descoperi dacă produsul va contribui la reducerea dozei de îngrășăminte administrate.
„În general, principiul nostru este să testăm în fermă orice produs nou, iar atunci când Corteva a adus pe piață un produs așteptat de fermieri, având în vedere ce se întâmplă în piața îngrășămintelor, am decis să-l testăm. Am făcut acest lucru pentru că orice produs ce ne ajută să reducem doza de îngrășământ este binevenit. Dacă reducem aplicările cu azot, care este destul de scump, dar și dificil de administrat pentru efectul lui maxim, este un lucru bun. Așa că am ales să aplicăm Utrisha™ N în culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă. La porumb am văzut un efect imediat, am obținut un spor de producție foarte important într-un an dificil. Am aplicat produsul în stadiul de 6-8 frunze, vorbim despre cultură în irigat, așa că plantele aveau o stare de vegetație bună, erau sănătoase și pregătite să absoarbă produsul. De aceea spun că sporul de producție a fost obținut datorită azotului suplimentar, respectiv 712 kg/ha. Rezultatul ne-a convins să utilizăm Utrisha™ N în mai multe sole și la mai multe culturi. Cred că poate fi un produs de bază în tehnologia pe care vrem să o aplicăm în fermă”, a arătat Aurel Placinschi, în primul an de utilizare a produsului.
Aurel Placinschi, video: https://www.youtube.com/watch?v=ld1lklvxr2c

Și în județul Botoșani, Utrisha™ N a trecut testele agricultorilor încă de la prima utilizare și a demonstrat faptul că este o soluție eficientă pentru orice fermă. „Este ceea ce ne trebuie nouă”, spune Alexandru Țicalo, societatea Rural Economy, care lucrează o suprafață de 600 ha în localitatea Mihăileni. Dumnealui a ales să utilizeze produsul pe două parcele diferite, aplicând Utrisha™ N doar pe jumătate din suprafața fiecăreia tocmai pentru a avea parte un test corect.
„Azotul are o importanță foarte mare mai ales în cultura porumbului, o cultură unde știm că se aplică destul de greu atunci când este necesar plantelor. Fiind situați într-o zonă foarte bună în ceea ce privește precipitațiile și având nevoie de azot pentru a abține o producție de boabe semnificativă, trebuie să-l aplicăm fazial pentru că altfel încep problemele. Din stratul culturii și până la final, porumbul are nevoie de azot. Am aplicat Utrisha™ N în cultura de porumb atunci când plantele aveau suficient foliaj, adică de la stadiul de 6-8 frunze până la 10 frunze, dar fără a apela și la alte produse, tocmai pentru a-i putea vedea efectul. Am observat chiar la 4-5 zile de la administrare faptul că plantele erau mai verzi față de cele care nu au primit produsul, iar pe parcursul vegetației erau mult mai viguroase, au legat mult mai bine, iar umplerea boabelor a fost integrală, e clar că au fost multe plusuri. Dacă planta este mai verde, mai sănătoasă, de acolo vine și producția, deci și profitul. Este ceea ce ne trebuie nouă pentru a aduce plus valoare culturii. Sporul de producție obținut a fost de circa 800 kg/ha în plus față de martor. Consider că este un produs care merită încercat 100%, iar din partea mea are doar cuvinte de laudă”, a precizat Alexandru Țicalo.
Alexandru Țicalo, video: https://www.youtube.com/watch?v=1VgG_nLTfs4
Utrisha™ N s-a dovedit a fi un produs util încă de la prima utilizare și în fermele mixte. Un bun exemplu este ferma lui Mircea Dumitru, un important crescător de animale din județul Brașov, care lucrează și o suprafață de 300 ha. Porumbul pentru siloz ocupă o suprafață importantă și necesită atenție specială pentru a asigura hrană suficientă și de calitate animalelor.
„În principal noi producem furaje pentru animale, de aceea recolta de 65 tone porumb siloz/ha este una foarte bună pentru noi. Am folosit produsul companiei Corteva pentru prima dată pentru că am fost curios să văd ce știe să facă și pot spune că a dat rezultate bune. S-a văzut clar că e un plus de producție, aș zice cu minimum 30% mai mult. Am fost mulțumit de produs, cultura a fost verde pe tot parcursul vegetației, au fost știuleți mari, cu alte cuvinte am avut o producție de calitate. Ce pot spune despre produs este că l-am testat, a trecut proba și îl recomand fără probleme celorlalți fermieri”, a specificat Mircea Dumitru.
Mircea Dumitru, video: https://www.youtube.com/watch?v=QnSbkD_VdO8

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.
Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.
Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.
Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).
Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.
Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.
„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.
Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.
România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.
Suma totală autorizată la plată până la data de 1 aprilie 2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.
Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.
Foto: APIA
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Ca urmare a faptului că mai mulţi crescători numără aproape 100 de capete de animale şi susţin că nu dezvoltă afaceri, iar creşterea animalelor în sistem de libertate constituie un vector pentru apariţia unor epizootii, reprezentanți ai Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea susţin necesitatea redimensionării fermelor de subzistenţă.
„Ministerul Agriculturii trebuie să stabilească numărul de animale de la care se porneşte autorizarea şi ce înseamnă exploataţie de subzistenţă. Un crescător cu 100 de vaci nu mai este o creştere de subzistenţă, nesupusă autorizării”, a afirmat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, citat de presa centrală.
În plus, el a adăugat că principalele epizootii înregistrate în Deltă, care au produs efecte economice grave, au fost cauzate de creşterea în libertate a unor animale, iar printre acestea se numără pesta porcină africană (PPA).
„Anul trecut, în nebunia cu PPA, am depistat o fermă cu 300 de porci lăsaţi liberi şi, de aici, toată tevatura pe care o ştiţi. Instituţiile cu abilităţi în domeniu trebuie să se pună la o masă rotundă şi să stabilească ce înseamnă exploataţie de subzistenţă şi ce înseamnă o fermă”, a mai spus șeful DSVSA.
La rândul său, comisarul şef al Gărzii de Mediu, Nicolae Acceleanu, citat de Agerpres, a menţionat că unii crescători de animale au devenit agresivi la adresa reprezentanţilor instituţiei statului şi că probleme ridicate de ei riscă să afecteze sănătatea publică.
„S-a ajuns în situaţia delicată în care oamenii au ajuns să aibă râie căprească din cauza animalelor. (...) Oamenii şi-au luat animale pentru a primi subvenţii, dar nu s-au îngrijit şi de existenţa terenurilor pentru amenajarea fermelor”, a conchis oficialul Gărzii de Mediu.