La București, în zilele de 9 și 10 mai 2024, se desfășoară seminarul „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, eveniment de formare practică organizat în cadrul proiectului european AMR F&V. Sunt prezenți aproximativ 80 de fermieri și medici veterinari din țara noastră. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România sunt parteneri de diseminare. Sesiuni de formare practică sunt planificate în fiecare stat membru al Uniunii Europene în perioada 2024-2026.

Instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

La evenimentul de la București, instruirea include sesiuni plenare cu prezentări privind actualizările legislative și sesiuni dinamice ale grupurilor de lucru axate pe specii specifice, împărtășind perspectivele, problemele și soluțiile fermierilor și medicilor veterinari, cu sesiuni de informare plenară și studii de caz identificate ale poveștilor de succes.

Obiectivul sesiunii de instruire

• Informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la implicațiile Regulamentului (UE) 2019/4 privind furajele medicamentate și ale Regulamentului 2019/6 privind produsele medicinale veterinare în practica lor zilnică la fermă;

• Facilitarea tranziției către o utilizare redusă a antimicrobienelor prin informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la măsurile care ar putea preveni apariția infecțiilor;

• Încurajarea schimbului de bune practici care informează fermierii și medicii veterinari cu privire la posibilele abordări pentru reducerea utilizării antimicrobienelor în practica de zi cu zi.

„Câte lucruri avem zilnic de învățat, trebuie doar să fim receptivi. Ca părinte, niciodată nu mi-am pus problema de unde provine rezistența la un antibiotic, în cazul unei infecții bacteriene, știind că nu facem automedicație. Se vede treaba că nu este de ajuns ca noi să fim prudenți, ci și cei care ne asigură hrana. În cazul  bacteriilor, dacă am înțelege cât de repede se adaptează aceste microorganisme comparativ cu organismul uman, poate am fi mai prudenți atunci când am decide utilizarea antiobiticelor nu doar pentru consum uman, ci și veterinar. Participarea la acest seminar mi-a demonstrat încă o dată că, în România, avem fermieri responsabili, care cunosc prevederile sanitar-veterinare, le aplică în fermele lor și sunt interesați să afle noutățile din domeniu”, ne-a declarat Liliana Piron, director executiv LAPAR.

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.

Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.

Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.

Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.  

Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.

Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.

Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?

Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.

Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.

Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.

Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.

Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

O scrisoare deschisă, semnată de președinții Copa și Cogeca, Christiane Lambert și Lennart Nilsson, împreună cu reprezentanții a peste 60 de organizații membre din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, a fost trimisă recent președintelui Comisiei Europene - Ursula von der Leyen și prim-ministrului Belgiei, Alexander De Croo. „Este o acțiune extraordinară pentru a răspunde situației extrem de severe cu care se confruntă comunitatea agricolă europeană”, arată Copa-Cogeca.

Publicăm în rândurile ce urmează scrisoarea deschisă a celei mai puternice organizații profesionale a fermierilor și cooperativelor agricole din UE, Copa – Cogeca.

Agricultura și silvicultura au servit tradițional drept piatra de temelie a proiectului european datorită importanței lor strategice. Sectoarele noastre produc o gamă largă de bunuri esențiale pentru toți și sunt actori-cheie în asigurarea securității alimentare pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE, fiind cei mai mari exportatori de produse alimentare și agricole din lume.

Fermierii sunt primii care simt consecințele evenimentelor meteorologice extreme, contribuind în același timp la tranziția verde prin reducerea emisiilor și stocarea carbonului, fiind custozii zonelor rurale și a biodiversității. În plus, ne implicăm activ în inițiativele de agricultură și silvicultură inteligente din punct de vedere climatic și durabile în regiunile noastre.

În ultimii ani, vocile fermierilor europeni și ale cooperativelor agricole au devenit din ce în ce mai vitale, însă îngrijorările noastre au fost în mare măsură ignorate. În schimb, mulți factori de decizie par să perceapă sectorul nostru doar ca pe o problemă, ignorând sutele de mii de inițiative de sustenabilitate virtuoase și neglijând importanța strategică a agriculturii și silviculturii în cadrul proiectului european. Acest paradigmă trebuie să se schimbe acum! Fermierii și cooperativele agricole europene fac parte din soluție!

Ne confruntăm cu o convergență fără precedent a provocărilor economice, climatice și sociale și cu alte obstacole care pun în pericol mijloacele de trai și competitivitatea numeroșilor fermieri. Mulți dintre noi ne găsim prinși între costurile în creștere și presiunile de pe piață exercitate de câțiva retaileri concentrați și alianțe de achiziții care activează în statele membre. În plus, anumite aspecte ale politicii comerciale a UE pun o presiune nesustenabilă asupra unora dintre produsele noastre esențiale, împiedicându-ne să adoptăm pe deplin tranzițiile necesare. Din toate părțile Europei, efectele evenimentelor climatice extreme și ale tensiunilor geopolitice au consecințe imediate asupra comunităților noastre rurale și a capacității sectorului nostru de a continua să furnizeze societății bunuri accesibile. Cum putem să ne pregătim eficient pentru înnoirea generațională în astfel de circumstanțe?

Aceste provocări au fost exacerbate de constrângerile și reglementările suplimentare din partea Uniunii Europene. Pactul Verde pentru agricultură a fost un tsunami reglementar, cu prea multe consultări grăbite, ținte de sus în jos lipsite de evaluare și propuneri adoptate fără studii de fezabilitate. Numărul tot mai mare de proteste agricole legitime din ultimele săptămâni și luni subliniază necesitatea urgentă ca Uniunea Europeană să-și îndrepte atenția înapoi către zonele rurale, agricultură și silvicultură în cadrul politicilor sale. Membrii noștri susțin demonstrațiile pașnice. Acest lucru nu poate fi subliniat suficient. Nu vom încuraja nicio acțiune care contravine regulilor stabilite de societatea noastră democratică.

Cu toate acestea, fermierii noștri, proprietarii de păduri și cooperativelor agricole au nevoie de stabilitate, vizibilitate și predictibilitate pentru a putea privi cu încredere spre viitor. Un model cooperativ competitiv menit să îmbunătățească puterea de negociere a fermierilor în lanțul de aprovizionare alimentară, să faciliteze investiții comune pentru a permite fermierilor să obțină mai multă valoare adăugată pentru produsele lor și să încurajeze sustenabilitatea economică, socială și ambientală a fermierilor trebuie promovat. Autonomia noastră productivă și tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie busola strategică a UE.

Astăzi, în calitate de membri ai Copa și Cogeca, subliniem necesitatea urgentă de a aborda preocupările ridicate de mii de fermieri protestatari și de a oferi o perspectivă pe termen lung pentru sector.

Pe termen scurt, accentul trebuie să fie îndreptat către următoarele aspecte:

1. Implementarea unor măsuri urgente pentru simplificarea muncii și vieții fermierilor și introducerea unor măsuri de stimulare care fac diferența. Acest lucru implică eliminarea oricăror constrângeri administrative excesive incompatibile cu condițiile agronomice, precum și legislația de sus în jos care nu se potrivește tuturor. Prin urmare, salutăm un pachet de simplificare destinat să abordeze preocupările fermierilor. În acest sens, solicităm Comisiei Europene să acorde derogări de la cerințele de condiționalitate (de exemplu, GAEC 1, GAEC 6, GAEC 7), scheme ecologice și angajamente agro-mediu și climă construite pe acestea. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție specifică și GAEC 2 pentru a evita orice impact economic negativ asociat cu implementarea acestuia. Un pas preliminar (chiar dacă parțial și insuficient) a fost deja făcut pentru 2024 în ceea ce privește GAEC 8.

2. Consolidarea propunerii Comisiei privind reînnoirea Măsurilor de Comerț Autonom pentru Ucraina (ATM), prin includerea cerealelor, semințelor oleaginoase și a mierii în sistemul de măsuri de salvagardare automate propuse pentru carne de pasăre, ouă și zahăr. Am solicitat, de asemenea, modificarea perioadei de referință pentru acest sistem de la volumul mediu al anilor 2022/2023 la cel al anilor 2021/2022. Trebuie garantat un sprijin specific pentru serviciile vamale la frontierele cu Ucraina.

3. Asigurarea reciprocității în standardele de producție agricolă și un teren de joc echitabil în comerțul nostru. Trimiteți un mesaj puternic și opriți acordul UE-Mercosur în forma sa actuală.

4. Asigurarea unei remunerații corecte pentru fermele europene în lanțul alimentar, cu implementarea urgentă și eficientă a Directivei privind Practicile Comerciale Incorecte în fiecare stat membru, distribuție mai echitabilă a prețurilor în lanț împreună cu o interdicție eficientă a vânzării sub cost.

5. Susținerea unei avansări în cazul plantelor NGT de categorie 1 pentru a transmite un mesaj orientat spre viitor pentru sectorul nostru în ceea ce privește inovația și soluțiile practice.

6. Reglementări suplimentare cum ar fi Directiva privind Emisiile Industriale (IED), Legea privind Restaurarea Naturii (NRL) și Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje, care încă se află în discuție de către legislatorii UE, reprezintă „abordări impuse țintite de sus în jos” lipsite de mijloace, tranziții și finanțare adecvate. Acest lucru ar trebui corectat și să reflecte, acolo unde este necesar, mandatele Parlamentului European. Implementarea acestor piese de legislație pe teren în forma în care sunt finalizate în prezent este probabil să ducă la o pierdere de competitivitate, costuri crescute și povară administrativă pentru membrii noștri, precum și la neînțelegeri și respingere.

7. Căutăm sprijin pentru o decizie pozitivă urgentă în ceea ce privește propunerea Comisiei de a modifica anexele Convenției de la Bern pentru a permite gestionarea populației de lupi, ceea ce ar fi benefic pentru fermieri și comunitățile rurale din întreaga UE. În săptămânile și lunile următoare va fi necesar să evaluăm impactul Pactului Verde asupra sectorului agricol și să învățăm din el. Pentru mandatul 2024-2029, pledăm pentru o reglementare redusă de o calitate superioară. Ca prim pas, va fi crucial să elaborăm un inventar general al impactului legislației adoptate, permițând în același timp timp pentru consultări și discuții tehnice privind orice inițiativă nouă. În aceste timpuri provocatoare, apreciem mâna întinsă și dorința de a participa la discuții facilitate de dialogul strategic lansat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Suntem dedicați și implicati activ în asigurarea succesului acestui dialog strategic pentru a restabili perspectivele fermierilor și cooperativelor agricole într-un mod constructiv.

Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol, pentru a beneficia de oportunitățile oferite de cercetare, inovație și tehnologii noi și pentru a ajuta agricultura și silvicultura să revină pe drumul cel bun, mandatul viitoarei Comisii trebuie să se concentreze pe patru piloni imperativi:

1. Următorul buget al UE trebuie să reflecte numeroasele provocări cu care se confruntă fermierii.

2. Agenda politicii comerciale trebuie să fie consistentă cu ambiția stabilită în cadrul pieței interne, garantând în același timp măsuri de reciprocitate robuste și asigurând atenție producțiilor UE sensibile.

3. Orice noi propuneri legate de agricultură trebuie să fie însoțite de un studiu de fezabilitate, discutat cu părțile interesate.

4. Este necesar un Comisar pentru Agricultură și Zone Rurale cu un rol cheie ca vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe măsură ce numărătoarea inversă se apropie de alegerile care vor avea loc în doar câteva luni, cei care sunt la inima primei politici europene comune și care cred în viitorul Europei așteaptă cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În atenția fermierilor europeni și români care au dat faliment, sunt în insolvabilitate (faliment nedeclarat de instanță) sau care vor deveni insovabili (viitor faliți) după 2024. Când am scris articole de presă sau am postat pe rețelele de socializare, de fiecare dată am lucrat cu materialul clientului. Același lucru îl fac și acum. Cred că este timpul ca toți fermierii să se aplece în această perioadă și asupra anumitor lucruri și decizii care le va influența viața și familiile în mod dramatic în următorii patru ani. Această afirmație se bazează pe realizările din ultimii patru ani. Este adevărat că cei (la fermieri mă refer) care plătim cotizații am dori ca alții să facă astfel de analize, dar asta este viața.

Citim în presă că în perioada 6 - 7 martie 2024, la Romexpo București, are loc congresul popularilor europeni (PPE), organizat de ,,filiala” locală, adică de PNL. Pe lângă toată gargara obișnuită la astfel de momente, în care vor promite câte în lună sau în stele, vor dori (cel puțin asta este intenția) să o susțină pentru un nou mandat ca președinte al Comisiei Europene pe nimeni alta decât ,,prietena noastră de suflet”, a fermierilor, doamna Ursula von der Leyen. Vorbim de aceeași persoană care a reușit cu ajutoare de nădejde, cum ar fi social democratul Timmermans (altă lumină a vestului) să adopte două strategii (Farm to Fork și Green Deal) care au dus la distrugerea structurilor agricole din toate țările Uniunii Europene, aceeași doamnă care a reușit să politizeze activitatea EFSA, agenția care aprobă sau respinge moleculele fitosanitare după dorințele celor care sunt în Comisie, este aceeași persoană care a coordonat creșterea numărului de condiționalități și restricții în UE.

Să nu uităm că această ,,doamnă” a reușit distrugerea industriei de fertilizanți din Europa, a reușit distrugerea competivității industriei de mașini agricole din UE, în ambele cazuri și în multe altele, aceste sectoare care lipsite de resursele Rusiei nu mai sunt competitive. Nici industria alimentară nu o duce foarte bine. Apoi, tot renumita Ursula a forțat acceptarea produselor de dumping din Ucraina și nu numai, atât direct, cât și ,,spălate” sub diverse alte origini.

Știu, sunt activiștii ,,slava Ucraina” care vor sări de fund în sus (mulți dintre ei nu pe gratis) să mă acuze de trădare, dar răspunsul meu este că sunt de acord cu orice sancțiuni aplicate Rusiei dacă sunt respectate și asumate de toată lumea, nu noi proștii (adică fermierii europeni) trebuie să le respectăm și apoi alții (din țări din afara UE) vin să ne vândă produsele rusești drept ale lor. Și aici mă refer la îngrășămintele rusești care invadează UE având proveniență din Turcia, Georgia sau mai știu eu de unde, iar noi trebuie să le cumpărăm suportând și marja intermediarilor, fiindcă, nu-i așa, și gura lor mănâncă.

Mulți dintre acești intermediari finanțează numeroase organizații care fac gargară (i se spune lobby) la Comisia Europeană, dar nu dăm o lege ca aceste sume să fie publice, oare de ce? Cum să nu te întrebi de ce finanțează firme din Asia sau Orientul Mijlociu activitatea acestor ONG, cum sunt cele care se ocupă de climă sau conservarea naturii. Normal, aceste firme de lobby au sume alocate ,,convingerii europarlamentarilor” care vin apoi să ne spună ce greu o duc ei acolo și cât s-au luptat pentru interesele fermierilor. Chiar am uitat toți că avem un fost europarlamentar care a fost condamnat pentru activitățile de lobby de la UE, apoi o vicepreședintă grecoaică care nu a avut timp să ducă saci de bani la bancă și îi ținea în apartament. Mai are dreptate și Marcel Ciolacu când zice că banii să treacă prin bancă. Alo, chiar suntem tâmpiți?

De ce industria de Apărare trebuie să primească mascat o ,,subvenție” de 50 miliarde euro în următorii patru ani, care se adaugă deja la cele câteva zeci de miliarde date până acum, subvenție care se vede că a fost acordată doar pentru interese economice (dovadă că acum tot aceiași politicieni europeni și americani i-au lăsat baltă pe ucraineni, care au fost doar carne de tun în acest conflict) dar nu avem bani să ne susținem industria de fertilizanți, nu poți susține agricultura și mediul rural, nu putem susține sistemele de sănătate și multe alte sectoare, dar noi trebuie să spunem că ne este bine?

Măi, oameni buni, chiar se consideră de acești populari, inclusiv cei de la noi, vezi liberalii și UDMR, că fermierii români și familiile acestora sunt tâmpiți și cretini, încât să înghițim această broască a nenorocirii veșnice, pentru a accepta alegerea într-o astfel de funcție a unei monstruoase personalități, depășită în realizări doar de persoane etalon ale istoriei precum Hitler, Stalin, Mussolini sau Mao? Ce știe să facă această doamnă atât de minunat încât fermierii (nu discutăm de alte categorii sociale necunoscandu-le problemele specifice) să accepte ca în loc de gazarea fascistă a lui Hitler să îmbrățișeze ,,gazarea economică” a Ursulei von der Leyen? Cum să accepte acești amărâți să plătească pensii speciale eurodeputaților și parlamentarilor naționali, pentru asta fiind buget, dar nu putem să cerem un cadru legislativ corect pentru fermieri?

Nu am văzut multă lume să protesteze când sistemul bancar mondial a fost la pământ din cauza unora asemănători cu tanti Ursula a noastră, iar apoi toate popoarele au plătit mii de miliarde de euro și dolari ca să acopere gaura și nimeni nu a făcut pușcărie. Este drept că fermierii nu au timp să citească Financial Times, dar și când o fac vine valul schimbării, iar în acele momente ar fi bine mulți să stați în casele voastre.

Eu sper și cred că la Congresul PPE de la București, atât asociațiile profesionale naționale, dar și cele europene trebuie să organizeze PROTESTE GIGANTICE prin care să ceară înainte de toate, ÎNDEPĂRTAREA DUȘMANULUI DE CLASĂ AL AGRICULTURII EUROPENE, adică doamna Ursula să fie lăsată la vatră, sau popularii nu trebuie să mai fie aleși în forurile europene.

Cred că, după ce am plătit 30.000 euro/lună salariu și în plus am acceptat toate nenorocirile mai sus menționate, sau altele cum ar fi vaccinurile negăsite și multe altele, ar fi bine ca Ursula von der Leyen să se preocupe de yoga și de modeling și să ne lase cu problemele noastre, pentru majoritatea Ursula fiind autoarea principală.

Apropo, lideri de asociație avem pentru o astfel de gândire și asumare publică a răspunderii? Poate cineva să facă o listă de minimum zece revendicări europene care să fie baza unor astfel de momente cruciale și care vor face diferența între a supraviețui sau a muri, pentru mulți dintre fermierii mici și mijlocii?

Atenție! Când faceți manifestații și proteste, sunați mai întâi la administrația prezidențială pentru a cere programul de odihnă și reflecție al locatarului de la Cotroceni, ca să nu deranjați. Mai are rost să discutăm că referitor la reformarea UE ar trebui să ne reprezinte președintele Republicii?

Acest mesaj trebuie sa fie înțeles și de către social democrați (adică PSD-ul condus de Marcel Ciolacu) care au și ei faliții lor, vorbesc de alți demnitari europeni ca Frans Timmermans, care au pus tot sufletul în a implementa concepțiile antisociale și antieconomice ale doamnei Ursula, care, la fel, nu trebuie să fie acceptați drept propuneri de demnitari europeni, pentru deserviciile și criza economică care abia începe, cu toate că sunt mulți specialiști care spun că ar fi trecut. Poate în capul și buzunarele lor, dar nu și în economia reală. Iar când te lauzi cu creștere de 3%, iar inflația este de 9% (inflația pe coșul zilnic este de peste 13%), înseamnă că ai făcut ASE-ul la berăria din colț.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Scriu aceste rânduri în Ajun de Crăciun, aruncând din când în când privirea pe geamul casei natale de la munte. Zăpada căzută peste noapte îmi oferă o stare de liniște și melancolie, care mi-a dat imboldul de a scrie textul care urmează și unde încerc să prezint cât mai fără implicare observațiile referitoare la unul dintre subiectele cele mai disputate în mediul agricol – noile tehnici genomice (NGT). Cred și sper că de fapt actorii implicați în acest proces ar fi trebuit ca fiecare, fără patimă și fundamentalism, să își prezinte poziția și argumentele, iar apoi decidenții să își asume răspunderea deciziilor.

Subiectul arzător, la care mă refer în rândurile ce urmează, îl reprezintă încercarea Comisiei Europene și a președinției spaniole de a trece un proiect de regulament privind noile tehnici genomice (NGT), încercare nereușită la acest moment, datorită opoziției unor țări (printre care România, Polonia, Ungaria, Croația și altele) sau a abținerii altora (cum ar fi Germania și Belgia).

O mențiune care este importantă pentru a avea o înțelegere cât mai clară, NGT-urile sunt tehnici de ameliorare, dar așa cum este formulat proiectul de regulament, dar și discuțiile purtate, bine sau rău, numele de NGT a fost transferat și asupra produselor care se vor obține în urma aplicării acestor tehnici, deci în concluzie așa cum avem formularea de reglementare la acest moment, NGT înseamnă tehnicile, însă și produsele obținute în urma aplicării acestor tehnici.

În general (mai puțin organizațiile ecologiste), peste tot în spațiul comunitar, aproape toată lumea este de acord cu faptul că NGT-urile trebuie acceptate, deoarece UE are o problemă de competitivitate din ce în ce mai mare cu restul zonelor agricole mondiale, cum ar fi America de Sud și de Nord, dar cu câteva observații care au generat apariția a două tabere beligerante.

Combatanții

Prima poziție ar fi cea a celor care consideră că piața NGT-urilor trebuie lăsată liberă, să fie permisă brevetarea (patentarea) procedeelor, dar și a genelor, nefiind necesară trasabilitatea acestor produse mai ales în cazul NGT 1 (care au sub 20 de modificări a unor nucleotide), aici regăsindu-se marile firme de semințe, o parte din fermieri care au opinii de liberalism absolut (adică piața trebuie lăsată liberă la modul absolut), o parte din clasa politică (fără a respecta neapărat doctrina lor) și o parte din cercetători, mai ales cei din structurile private.

A doua poziție consideră necesară implementarea NGT-urilor, dar fără brevetarea tehnicilor și a materialului genetic dincolo de cât asigură brevetele de soi/hibrid obținute prin sistemul UPOV, trasabilitatea NGT 1 și agrearea prealabilă a produselor pe terțele piețe, tabără care este reprezentată de activiștii de mediu, de organizațiile care reprezintă agricultura ecologică, de o parte a structurilor de cercetare, mai ales cele finanțate din fonduri de stat, dar și din mediul privat, cum ar cazul firmelor mici de ameliorare și o parte dintre fermieri, unde se regăsesc mai ales cei cu orientări care consideră că piața trebuie ferită totuși de libertățile extreme și nu în ultimul rând, o parte din clasa politică.

Legislația și problemele acesteia

Primul aspect care trebuie reținut ar fi modul cum definește Directiva 2001/18 organismele modificate genetic (OMG): „Orice organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere și/sau recombinare naturală”.

Actuala legislație solicită o analiză obligatorie de evaluare a riscului, etichetare, trasabilitate și monitorizare a organismelor modificate genetic și a produselor derivate. Legile nu interzic diseminarea OMG în mediul înconjurător și comercializarea produselor derivate din OMG, dar presupun o autorizare. Statele au dreptul, dacă doresc, să interzică cultivarea OMG, chiar dacă este autorizată la nivel european.

Ca o paranteză, cu toate barierele birocratice introduse în UE, se cultivă și la acest moment circa 150.000 ha de porumb MON 810, din care vreo 100.000 ha în Spania și 50.000 ha în Portugalia, și cred că experiența acestor state în ceea ce privește modul de coexistență și trasabilitate al produselor ar fi fost bine de analizat de cât mai multe țări, dar asta este.

Această definiție și legislație a stat la baza deciziei CJUE din 2018 care a considerat că propunerea noilor NGT ar constitui procedee și produse care ar trebui supuse legislației OMG, ceea ce a blocat pentru o perioadă procesul de cercetare în UE, iar clasa politică bruxelleză a luat în considerare necesitatea unei propuneri legislative care să reglementeze în mod distinct (unii îi spun dereglementare) noile tehnici genomice, astfel că în iulie 2023 au venit cu o propunere de regulament, dar discuții privind necesitatea acestuia existând de mai mult timp.

Analize, probleme, concluzii, dar cine se apleacă asupra lor?

În general, când sunt astfel de situații încerc să mă uit ce fac țările cele mai dezvoltate în domeniul agricol din spațiul UE și aici am în vedere în special Franța, dar și Belgia, Germania sau altele.

Astfel, Franța în anul 2021, înainte cu un an de a apărea propunerea de regulament a Comisiei Europene, a organizat în cadrul Comisiei de evaluare a deciziilor științifice și tehnice din cadrul Adunării Naționale (Parlamentul francez) o dezbatere și analiză amplă privitoare la noile tehnici genomice și unde au invitat reprezentanții industriei de semințe, ai institutelor de cercetare unde locul central l-a ocupat INRAE, apoi reprezentanți ai fermierilor ,,convenționali”, dar și cei reprezentând agricultura biologică, plus mulți alți invitați din diverse domenii, inclusiv din comitetul de etică privind cercetările.

Aici se impun câteva mici observații, dintre care prima este reprezentată de faptul că aceste consultări ar fi fost benefice dacă ar fi fost organizate și în România de către Comisiile de agricultură din Parlament, care ar fi putut să asigure un cadru de dezbatere, dar și acces la numeroase informații, inclusiv sau mai ales cele din partea autorităților.

Cred că în acest sens ar fi benefic ca pe viitor astfel de propuneri ale unor regulamente comunitare sa fie analizate în cadrul unor astfel de dezbateri, iar la final cum este firesc și normal decizia să aparțină autorităților desemnate prin lege, chiar dacă convin sau nu prin soluția adoptată. Nu trebuie uitat că în primăvară ministrul Daea a decis să meargă pe anumite formule din cadrul PNS agreate de anumite organizații profesionale și asta a fost. Că ulterior s-au dovedit un dezastru pentru fermieri, mai ales celebrele GAEC-uri, asta este altă discuție, dar în final asta este democrația.

Dar, mergem mai departe și trebuie reținut că Ministerul Agriculturii francez a cerut și un raport propriu (chiar dacă EFSA a făcut o analiză la nivel comunitar) către CTPS, unde între concluzii se arată și faptul că ,,Raportul evidențiază dificultățile de coexistență pe piață a soiurilor derivate din NGT și a soiurilor nederivate din NGT, din cauza în special a limitelor legate de detecție”.

O altă concluzie se referă la ,,acceptabilitatea societății care trebuie luată în considerare și trebuie să conducă la gândirea caracteristicilor a căror publicare ar oferi un beneficiu împărtășit pe scară largă de diferiții actori ai filierelor”. Astfel ar trebui să avem în vedere că obținerea unor varietăți de plante cu calități nutriționale deosebite pot convinge consumatorii să accepte aceste noi tehnici genomice.

Raportul subliniază că dezvoltarea NGT-urilor și a brevetelor ,,privind trăsăturile editate va duce la o consolidare a problemelor legate de proprietatea intelectuală. Problemele se referă în special la accesul la informațiile privind brevetele atașate soiurilor și accesul la aceste soiuri pentru programele de ameliorare”.

Ar fi meritat ridicată observația legată de faptul că în cadrul dezbaterilor europene, statele membre ar fi putut cere lămuriri Comisiei Europene legate de faptul că pe de-o parte introducem restricții și condiționalități din ce în ce mai numeroase (interzicere molecule pesticide, procent de pârloagă, procent de leguminoase, altele) care în ansamblul lor duc la reducerea randamentelor de producție și competitivității fermierilor europeni, dar pe de altă parte argumentăm prin recomandarea adoptării NGT necesitatea creșterii randamentelor pentru a asigura hrană țărilor sărace și a adaptabilității culturilor la schimbările climatice.

Însă, până la acest moment creșterea randamentelor culturilor prin folosirea NGT-urilor este invocată doar de anumiți politicieni, fără a fi susținută și de cercetători.

Principiile INRAE Franța pot fi o bază de discuție?

Întorcându-ne la subiect, o să prezint pentru început cele șase principii considerate de bază de către INRAE Franța și înscrise în viziunea oficială a institutului, prezentate în cadrul comisiei parlamentare de către doamna Carole Caranda, director adjunct cu cercetarea.

Primul principiu se referă la menținerea unei capacități de expertiză în concordanță cu misiunea de cercetare publică al INRAE. ,,Considerăm că se încadrează în misiunile noastre de cercetare publică și este responsabilitatea noastră socială de a explora beneficiile și limitele, dar și posibilele riscuri ale produselor derivate și utilizarea acestora”.

În continuare, trecând la al doilea principiu se arăta că ,, … acesta este evident, dar trebuie reafirmat. Aceste tehnologii sunt esențiale pentru dobândirea cunoștințelor. Editarea genomului permite pentru a explora variabilitatea genetică, funcția de studiu, reglarea și evoluția genelor. Această cercetare este esențială pentru îmbunătățire cunoașterii și înțelegerea vieții”.

Al treilea principiu se referă la utilizarea tehnologiilor de editare ale genomului în ameliorarea plantelor și unde sublinia că: ,,Evaluarea posibilităților oferite de această tehnologie este perfect legitimă și complementară instrumentelor tradiționale de ameliorare a plantelor”.

Celelalte trei principii se referă la desfășurarea experimentelor în conformitate cu reglementările europene și naționale, apoi principiul de deschidere a cercetării de realizare a unor proiecte în cadrul cercetării multidisciplinare și, dacă este posibil, multi-sectoriale.

Al șaselea principiu tratează problema proprietății intelectuale. Doamna Caranda arăta că: ,,INRAE ​​își reiterează atașarea la existența certificatul de soi de plante și la nebrevetabilitatea plantelor rezultate din editarea genomului”.

Despre principiul privind brevetarea, mai pe larg

Legat de ultimul principiu este de menționat că la nivel european pozițiile s-au mai schimbat de-a lungul timpului sau poate au fost greșit interpretate de unii comentatori (timpul va decide), dar cert este că în 2019 Copa Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Europa, afirma prin intermediul secretarului general Pekka Pesonen că: „Ne opunem oricărei forme de brevetare pentru gene de la plante și animale și trăsături genetice care pot fi găsite în natură sau obținute prin mutageneză. Depunerea de brevete pentru produse, trăsături sau gene derivate din tehnici de inginerie genetică ar trebui să fie posibilă numai pentru produsele care conțin ADN care nu poate fi găsit în natură și care nu pot fi obținute prin metode convenționale de ameliorare, obținere sau prin tehnici de mutageneză”. Motivul acestei opuneri îl reprezenta riscul definit ca fiind ,,…. catastrofal atât pentru fermieri, cât și pentru micii crescători și ar duce la o reducere a numărului de soiuri disponibile pe piață”.

Temerea este dată de faptul că din ce în ce mai mulți cercetători de pe diverse continente, dar și specialiști în domeniu, consideră că sistemul de brevete încurajează concentrarea pe piața semințelor în mâinile câtorva mari corporații, fiind poate principalul motor care stă la baza concentrării pieței de semințe certificate pentru agricultură.

În același spirit evaluează situația și CTPS (Comitetul Tehnic Permanent de Selecție a Plantelor de Cultivat) care consideră că ,,Pentru a elimina frâna brevetabilității trăsăturilor editate, care se pare că va prelungi munca amelioratorului pentru a se asigura că acesta nu se găsește în postura de contravenient, comisia consideră că ar fi oportun ca toți operatorii să decidă să nu solicite brevete asupra caracteristicilor editate”.

Doamna Catherine Regnault-Roger, profesor la Universitatea din Pau și membră a Academiei agricole franceze arată într-un material realizat în cadrul institutului Sapiens că, la acest moment, 80% din brevetele privind NGT-urile sunt deținute de americani și chinezi, iar europenii au sub 10%. Mai mult, dacă analizăm brevetele depuse în anul 2020 la WIPO (Organizația mondială privind drepturile de proprietate), 10.624 de brevete sunt depuse de China, urmată cu 8.800 de brevete de către SUA, 1.027 de brevete de către Franța și 2.048 de brevete de către Germania. De menționat că, aici sunt incluse și brevetele privind cercetările medicale pentru oameni și animale care sunt cele mai numeroase.

În schimb, este de menționat, așa cum afirma în cadrul dezbaterilor parlamentare din Adunarea Națională franceză, domnul Fabien Nogue, director de cercetare în cadrul INRAE, ,,cvasi totalitatea brevetelor privind NGT la plante în Europa sunt brevetate de Corteva”, care de altfel a depus o activitate susținută de prezentare a acestor tehnologii atât către delegațiile tuturor statelor membre de la Bruxelles, dar și în fiecare țară prin intermediul tuturor organizațiilor unde este parte sau în mod direct în vederea adoptării regulamentului privind NGT.

La cele menționate mai sus se impune a se prezenta și o probabilă contradicție în cazul propunerii de regulament care pe de-o parte asimila varietățile NGT 1 cu varietățile convenționale, care la acest moment nu pot fi brevetate decât ca varietăți (soiuri sau hibrizi) în sistemul UPOV și pot fi folosite în ameliorare fără a se putea invoca brevetabilitatea.

În același timp tehnologiile folosite pentru obținerea NGT 1 sunt folosite și în cazul NGT 2 și pot fi folosite și în cadrul obținerii unei noi generații de OMG, doar că în cazul celor două grupe din urmă brevetarea tehnologiilor este posibilă conform legislației actuale din UE.

Având în vedere cele de mai sus, apare contradicția următoare, o tehnică folosită la NGT 1 care nu poate fi patentată, dar care se folosește ulterior pentru obținerea unui NGT 2 se mai poate patenta, în condițiile în care un patent are în vedere inovativitatea și specificitatea, adică mai simplu spus nu trebuie folosit în alte situații?

Sau, în situația în care o tehnică folosită la NGT 2 sau OMG și care ulterior este folosită la NGT 1 mai este sau nu sub patent, cât timp la NGT 1 nu se permite brevetarea nici unei tehnologii?

Din păcate Comisia Europeană a complicat și mai mult lucrurile, intenționat sau nu, greu de spus, lăsând reglementarea modului de patentare inclusiv din aplicarea NGT-urilor pentru anul 2026, iar până atunci să ne descurcăm cu legislația existentă. Doar că în 2026 ce s-a patentat nu se mai poate anula, fiindcă legislația nu se aplică retroactiv.

Trasabilitatea între necesitate și oportunitate

Comisia Europeană în proiectul de regulament privind NGT-urile a inserat obligația ca în cadrul culturilor ecologice să nu se folosească nici un fel de varietate NGT, iar un al doilea aspect de reținut este dat că prin noile strategii Farm to Fork și Green Deal dorește să ducă suprafețele ecologice la 25% din suprafața agricolă a UE. Ori așa cum vom vedea în continuare, lucrurile sunt un pic antagoniste dacă nu se va interveni pentru clarificarea aspectelor neclare

Așa cum rezultă atât din studiul făcut de CTPS pentru Ministerul Agriculturii francez, cât și din intervențiile făcute de specialiștii de la INRAE, dar și din luările de poziție ale altor specialiști din alte țări, varietățile obținute din aplicarea noilor tehnici genomice nu pot fi detectate la acest moment în laboratoare, deci cum mai putem verifica marfa cu origine din producția ecologică, care așa cum știm cu toții este verificată pentru pesticide, dar ce facem cu NGT-urile?

Aici se ridică două aspecte, primul fiind cel datorat impurificării accidentale cu polen, lucru demonstrat în cazul unora din culturile OMG, situație care a impus existența unor distanțe de izolare (a se vedea acest aspect și în cazul suprafețelor de floarea-soarelui high oleic unde este aceeași problemă), iar a doua poate fi datorată unor impurificări voite cu NGT care pot conferi anumite rezistențe la boli și/sau dăunători, dar care neputând fi detectate, duc la încălcarea însăși a obiectivului de bază al agriculturii ecologice.

Normal că fermierii, mai ales cei din sistemul convențional, inclusiv eu, nu ne dorim trasabilitate, fiindcă înseamnă obligații birocratice suplimentare, dar întrebarea există privitor la garantarea calității produselor ecologice și așa cum am arătat este cauzată de un articol propus de Comisie în cadrul proiectului de regulament și trebuie rezolvat într-un fel sau altul, deoarece apoi ne vom trezi cu fel de fel de decizii ale CJUE care mai mult vor încurca decât ajuta. Doar că CJUE judecă în conformitate cu legislația existentă, bună sau rea.

Poate ar fi trebuit Comisia Europeană să reflecteze un pic dacă în loc să încerce o așa zisă de reglementare a NGT-urilor printr-un regulament separat, nu ar fi trebuit mai bine să schimbe definiția OMG din Directiva 2001/18 și să se aplice principiul din SUA unde definirea acestora se referă la produsul obținut și nu la tehnicile folosite.

În acest caz, simpla analiză și constatare ulterioară că tehnicile NGT nu duc la obținerea de OMG dădea drumul la aplicarea acestora (atât NGT 1 cât și 2) conform varietăților convenționale fără probleme și nu ar mai fi fost necesară o altă reglementare, dar este de menționat că s-ar fi aplicat restricții privind patentarea, care poate și asta ar fi încurcat.

Rețineri privind folosirea NGT?

În 2016, într-un interviu, domnul Arlo Thompson, directorul de cercetare al firmei Pioneer pentru Europa spunea „Folosirea CRISPR-Cas este ușoară, problema este identificarea locului exact unde se taie secvența de ADN. Putem să tăiem și să eliminăm acea secvență şi apoi să lăsăm planta să activeze procesele de reparare şi refacere a catenelor de ADN. Se pot face modificări, scoate, adăuga segmente, dar mai important este să știm foarte precis locul în care vrem să facem aceste modificări”.

Aceleași observații au rezultat și din raportul CTPS, care pornind de la acest fapt a enunțat o serie de rezerve potențiale, cum ar fi faptul că lipsa acurateței locului de tăiere a secvențelor de ADN poate duce și la apariția unor mutații nedorite și cu impact ulterior în expresia proprietățile plantelor respective, că este vorba de toxicitate nutrițională, sau asupra microbiotei din sol prin exudatele radiculare.

Mai mult, o altă rezervă potențială este despre pericolul diseminării în mediu a unor însușiri care se pot transfera natural la plante compatibile sexuat dar care sunt în același timp buruieni, astfel conferindu-le însușiri nedorite a exista la acestea.

Concentrarea și globalizarea industriei de semințe, între riscuri și oportunități

Într-o lucrare publicată de Phil Howard și Amos Stromberg se prezintă evoluția concentrării industriei de semințe între 1996 -2022, unde vorbim la acest moment de patru mari companii globale (care dețin și activități de pesticide) pe piața semințelor, acestea fiind Bayer (care deține printre altele Monsanto), Corteva (care are în portofoliu Pioneer), Sinochem care deține prin intermediul ChemChina compania elvețiană Syngenta și BASF care are și ea activități în domeniul semințelor în curs de dezvoltare și nu ar fi o surpriză dacă în viitor se va anunța o eventuală achiziție a unei firme de semințe. La acestea se mai adaugă firme specializate doar în semințe, precum germanii de la KWS, francezii de la Limagrain, japonezii de la Sakata și danezii de la DLF, firme care au în general cifre de afaceri între 0,5 și 1,4 de miliarde euro.

Mecanismul avut în vedere că a contribuit la stimularea concentrării activității este dat de situația în care un start-up înregistrează un brevet pentru un nou proces de inginerie genetică sau pentru o nouă plantă modificată genetic și nu o poate exploata fără să devină dependentă de una sau mai multe brevete deja deținute de companiile de semințe. Condițiile pentru obținerea dreptului de licență în general obligă micile companii să fie absorbite sau să semneze contracte de exclusivitate, dezvoltând corporațiile multinaționale încă și mai mult.

În același material invocat mai sus, doamna Catherine Regnault-Roger profesor la Universitatea din Pau arăta că datorită costurilor extrem de mari, doar giganții care au afaceri în domeniul pesticidelor și al semințelor gen BASF, Corteva, Bayer, Sinochem-Syngenta își pot permite să susțină financiar dosarele de reglementare în vederea obținerii brevetelor globale.

Aceste afirmații sunt susținute și de graficele de mai jos unde se observă că primele patru companii dețin circa 52% din piața globală de semințe și circa 62% din piața globală de agrochimicale (semințe și pesticide).

În loc de concluzii avem întrebări

Acest articol a încercat prezentarea și dezvoltarea pe scurt a observațiilor ridicate de diverse organizații sau guverne în raport cu propunerea de regulament, iar în opinia mea răspunsul trebuie să și-l dea fiecare fermier sau persoană interesată, iar ca întotdeauna politicul decide, că ne place sau nu. Dar în esență, întrebările care necesită soluționare ar fi următoarele:

Prima întrebare se referă la modul prin care se poate garanta coexistența între varietățile convenționale și cele NGT, mai ales în cazul agriculturii ecologice, unde fermierii intenționat sau nu, pot folosi NGT-urile, dar acestea nefiind detectabile, cum le vom identifica? Cum vom garanta consumatorului final care crede în aceste valori ale agriculturii ecologice că nu este înșelat?

Principiul bunei credințe există ce-i drept, dar în practică este dublat de metode de control care pot permite aplicarea după caz a justiției. Deci, dacă nu există până la acest moment metode de detectare a varietăților NGT, cum protejăm sectorul de agricultură ecologică, care în viziunea Comisiei ar trebui să ajungă la minimum 25% din suprafața agricolă comunitară? Este drept că nici trasabilitatea nu poate garanta 100% acest lucru, dar oare fără cât se poate garanta?

A doua întrebare, este pregătită agricultura europeană și nu numai, pentru rămânerea pe piață a doar 6-8 firme de semințe și cum poate fi protejat atât fermierul, cât și consumatorul final de abuzurile de poziție dominantă sau de cartel, așa cum constatăm și în alte domenii (cum ar fi domeniul cipurilor sau cazul petrolului)?

Acceptarea brevetelor în cadrul varietăților obținute prin metode convenționale, așa cum se doresc a fi asimilate și NGT 1, foarte posibil va duce la accelerarea concentrării firmelor de semințe.

Nu există nici un dubiu că toate aceste costuri care sunt percepute de fiecare autoritate implicată în aprobarea dosarului de reglementare, de fapt sunt niște impozite indirecte colectate de la populație în final. Doar că ulterior marja de profitabilitate a acestor firme poate deveni expresia unui abuz, în condițiile în care nimeni nu poate renunța la mâncare, deci va plăti cât se cere. Autoritățile au avut în vedere aceste aspecte și care pot fi soluțiile de contracarare a unor astfel de situații?

Poate ar trebui să ne aducem aminte de un exemplu recent din UE, când fabricile de îngrășăminte chimice datorită unor decizii greșite privitoare la aprovizionarea cu gaze și-au încetat activitatea, ceea ce a creat oportunitatea pe fondul războiului din Ucraina, ca toți furnizorii de îngrășăminte nord africani să își crească prețurile de circa trei ori în condițiile în care nu le-au crescut costurile, fără ca fermierii europeni să poată fi protejați.

Mai mult, trebuie să avem în vedere mai ales în cazul unor turbulențe geostrategice cum sunt acum în Ucraina sau Orientul Mijlociu, dar mâine pot fi în orice altă regiune, ce vom face dacă vom rămâne fără furnizori de astfel de produse, datorită poate blocări a lanțurilor de aprovizionare sau din orice alte motive? Oare experiența pandemiei nu ne-a învățat nimic?

În condițiile în care susținerea unor dosare de reglementare depășește posibilitățile unor firme de ameliorare mici și medii, dar se acceptă brevetarea, să se înțeleagă că viitorul acestor firme dar și al fermierilor mici nu mai există? Autoritățile sunt pregătite să-și asume aceste decizii?

Să înțeleagă firmele mici și mijlocii că viitorul lor este sumbru, iar toate afirmațiile legate de dezvoltarea și consolidarea clasei de mijloc sunt doar lozinci electorale pentru anumite momente, dar de fapt nu contează?

În încheiere, este foarte adevărat că decizia finală este luată de politic pe baza unor interese care pot fi sau nu aceleași cu ale interesului național, doar că activitatea de supraveghere a acestor decizii politice poate fi asigurată de toți factorii implicați, doar prin dezbateri largi, serioase, fără patimă și egoism și ce este mai important fără interese ascunse.

În rest numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Peelhy dezvoltă bio-stickere antimicrobiene pentru decontaminarea fructelor și legumelor proaspete cu coajă comestibilă. Acest start-up, al cărui fondator este român, a concurat cu peste 120 de soluții din 11 țări europene în cadrul BASF Innovation Hub 2023 și a ajuns în Marea Finală. Soluția câștigătoare a competiției este SpeedPox, din Austria, un  start-up care se ocupă cu reinventarea procesului în care sunt create rășinile epoxidice. BASF Innovation Hub este o competiție destinată soluțiilor de tehnologie curată (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork), parte integrantă a Pactului Verde European.

Start-up-ul românesc Peelhy a câștigat faza regională a competiției BASF Innovation Hub pentru un viitor sustenabil, organizată pentru Europa Centrală și de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pașculea, dezvoltă o idee de decontaminare a fructelor și legumelor proaspete cu coajă comestibilă, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolvă prin spălare. „Problema pe care am identificat-o este suprafața neigienică a fructelor și legumelor cu coajă comestibilă chiar și după spălarea sub jet de apă. Pe suprafața acestora rămân microbi și reziduuri de pesticide. Eticheta noastră apare direct pe fruct la stand și poate fi foarte ușor utilizată pentru că ea conține exact cantitatea de substanță ce igienizează. Eticheta antimicrobiană igienizează mult mai bine decât o face doar spălatul fructelor și legumelor cu apă la chiuvetă”, a arătat Marius Pașculea.

Soluția câștigătoare a Marii Finale și a ediției din acest an BASF Innovation Hub este SpeedPox, un start-up care reinventează procesul în care sunt create rășini epoxidice, o clasă importantă de materiale plastice, făcându-l mai accesibil pentru industriile auto, de sport, de agrement și multe altele. Fondatorii vor folosi marele premiu câștigat, în valoare de 5.000 euro brut, pentru a-și dezvolta în continuare ideea.

BASF Innovation Hub are loc pentru al treilea an la rând, iar interesul de participare al start-up-urilor a fost unul ridicat la ediția din 2023. „Anul acesta am primit peste 120 de înscrieri din 11 țări europene, mai mult decât în edițiile precedente. Europa are obiectivul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru înseamnă că guvernul, industria și indivizii trebuie să lucreze împreună, iar start-up-urile joacă un rol foarte important în acest context”, a declarat Andreas Lier, Managing Director BASF pentru România, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Sebastian Metz, director general al AHK România a adăugat: „Vom fi întotdeauna bucuroși să răsplătim inovația, mai ales când vizează sustenabilitatea și economia circulară. Este o veste foarte bună că atât de multe start-up-uri s-au înscris în competiția BASF, deoarece arată că tot mai mulți actori din societățile noastre, nu doar marile companii, au îmbrățișat ideea unui viitor verde. La fel ca în fiecare an, au fost multe proiecte bune pe hârtie. Consider că toate aceste tinere companii inovatoare care ne-au trimis planuri și schițe aplicabile, care pot fi implementate la costuri rezonabile, merită tot sprijinul nostru”. AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 600 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană.

BASF Innovation Hub este o competiție destinată ideilor care se ocupă de soluții de tehnologie curată (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork), care fac parte integrantă din Pactul Verde European. Competiția se organizează pentru 11 țări europene, inclusiv România. Anul acesta s-a desfășurat din luna mai până în noiembrie și au fost primite peste 120 de înscrieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O echipă de tineri fermieri, membri ai Clubului Fermierilor Români, a câștigat, pe 7 decembrie 2022, premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Premiul recunoaște contribuția pozitivă a fermierilor asupra mediului prin adoptarea și diseminarea de noi tehnologii și practici agricole.

În cadrul Congresului Congresului European de la Bruxelles, 16 echipe de tineri fermieri din toată Uniunea Europeană au prezentat mai multe proiecte care vizează îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor aplicate în agricultură, care pun accentul pe utilizarea responsabilă a resurselor de mediu, folosind soluții digitale și aplicații de management integrat al fermelor, pentru respectarea cerințelor Pactului Ecologic European, strategiilor Biodiversitate și Farm to Fork.

Echipele care au depus aceste proiecte au concurat în cadrul a trei categorii: „Cel mai bun proiect digital”, „Cel mai rezilient proiect” și „Cel mai bun proiect pentru îmbunătățirea zonelor rurale”. Proiectele au fost analizate de un juriu format din șase membri: Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European; Pierre Bascou - director DG AGRI Comisia Europeană; Diana Lenzi - președinte CEJA; Thierry de l’Escaille - secretar general ELO; Pekka Pesonen - secretar general COPA – COGECA; Peter Schmidt - președinte Divizia Agricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu EESC.

Tehnologiile digitale scad costurile și consumul de pesticide

Proiectul depus de echipa de tineri fermieri din România a avut ca studiu de caz ferma EVEL-H COMPANY din județul Vaslui, exploatația agricolă fiind astăzi un exemplu pentru fermele din regiune privind avantajele pe care le oferă digitalizarea în agricultură. Proiectul românilor a concurat cu alte opt proiecte în categoria lui, „Cel mai bun proiect digital”.

Studiul de caz prezintă impactul digitalizării asupra predictibilității și sustenabilității afacerilor agricole, cu scopul de a demonstra că agricultura românească poate fi un exemplu de reziliență și performanță, în raport cu modelele occidentale.

Tânărul fermier Alin Luculeasa, Manager Operațional, și-a asumat în fermă rolul de a transforma amenințările unei zone cu importante constrângeri naturale în oportunități, totul cu ajutorul tehnologiei. Din dorința de a practica o agricultură cât mai prietenoasă cu mediul, Alin Luculeasa a introdus treptat tehnologii digitale în activitățile din fermă începând cu anul 2017, reușind să reducă semnificativ costurile și să scadă consumul de pesticide, în unele cazuri, până la 80% față de dozele recomandate de producători.

La scrierea proiectului au contribuit colegii lui Alin Luculeasa: George Chiriță, Petruța Deac, Raul Ioan Gușeilă, Radu Mărtinescu și Răzvan Prelipcean, prin implicarea Samirei Maskan, coordonator Program Comunitate Clubul Fermierilor Români.

Tinerii fermieri care au realizat proiectul câștigător sunt absolvenți ai Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români, ajuns anul acesta la a patra ediție.

„Suntem onorați să primim acest important premiu, care recunoaște performanța digitală și de mediu a fermierilor români. Din multe puncte de vedere, România poate fi luată ca exemplu privind sustenabilitatea în agricultură, însă mă bucur că prin participarea la concursuri în foruri europene avem oportunitatea de a arăta atât decidenților, cât și celorlați fermieri europeni că agricultorii din România contribuie prin acțiunile lor la atingerea obiectivelor Green Deal”, a declarat Alin Luculeasa la decernarea premiului din Parlamentul European de la Bruxelles.

„Suntem mândri de tinerii noștri și ne bucurăm să vedem că eforturile lor sunt recunoscute la nivel european. Fermierii români sunt nu doar modele de performanță economică și de mediu, ci și modele de reziliență în fața unei lumi aflate în crize multiple, de la schimbările climatice, la amenințări pandemice și conflicte regionale. Clubul Fermierilor Români va continua să susțină astfel de inițiative, în virtutea misiunii asumate de a crea până în 2027 o masă critică de tineri fermieri care să asigure schimbul generațional și, odată cu el, transformarea agriculturii românești”, a adăugat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada octombrie – noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de zece reuniuni zonale adresate fermierilor.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. O primă serie de reuniuni a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii din: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

Clubul Fermierilor Români își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

• Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.

• O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.

• Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

• Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, prezintă o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, aduc în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, vorbește despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea asigurărilor agricole.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români anunță că pe data de 2 mai 2022 au început înscrierile în cea de-a doua ediție a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Programul se adresează fermierilor antreprenori cu o experiență de minimum cinci ani în administrarea afacerii, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor pe care le dețin.

Ediția 2022-2023 a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” va debuta pe 22 noiembrie și se va desfășura pe parcursul a cinci săptămâni de pregătire intensivă, cuprinzând cursuri interactive la sală, urmate pe parcursul anului 2023 de sesiuni practice, de schimb de experiență, care vor avea loc în fermele participanților.

În contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune și al riscurilor asociate schimbărilor de mediu și climă, programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate, moderne, care facilitează alinierea afacerilor la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor competitive, atât din România, cât și la nivel european.

În același timp, o direcție strategică a programului este aceea de a le oferi fermierilor participanți interesați oportunitatea de a crea un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, care să le permită păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

În total, 50 de fermieri antreprenori din toată țara sunt așteptați să participe la a doua ediție a programului. În program se pot înscrie fermieri indiferent de vârstă, dimensiunea sau tipul afacerii agricole. Înscrierile în cea de-a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” se desfășoară în perioada 2 mai - 26 august 2022.

„Prima ediție a programului Antreprenor în Agricultura 4.0 ne-a întărit convingerea că transformarea agriculturii românești este posibilă prin educație. Fermierii absolvenți ai acestui program și-au însușit nu doar cunoștințe noi, cu aplicabilitate imediată în activitatea managerială din fermă, ci un model de gândire, de acțiune și de implicare socială, care le oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea unui business sustenabil. Mai mult, ei au pus bazele unei comunități solide, unite, foarte active, prin intermediul căreia dezbat în permanență subiecte de interes și aspecte ce țin de cele mai recente schimbări din domeniul agriculturii. Suntem onorați să fim catalizatorul acestui proces și ne propunem să creștem comunitatea antreprenorilor în Agricultura 4.0, în misiunea noastră de a transforma agricultura românească într-una performantă, competitivă și rezilientă”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prima ediție a programului s-a desfășurat în perioada decembrie 2021 – martie 2022 și a numărat 21 de fermieri antreprenori provenind din toate regiunile țării, care au participat la cele 18 module ale programului, cumulând aproximativ 180 de ore de curs.

Filmul de prezentare a primei ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” este disponibil pe următorul link: https://youtu.be/qAlPk1nnnoI  

Curricula Program

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Management/ Leadership; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Managementul strategic al fermei; Influență și inteligență emoțională; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - disitribuție (Supply chain); Simulări de business; Fizionomie, comportamente și tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Comerț cu cereale; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Marketing în agribusiness; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ; Public Speaking.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Calendar înscrieri și selectare participanți

• Perioadă înscrieri: 2 mai – 26 august 2022
• Desfășurare interviuri și selecție candidați: 16 mai – 31 august 2022
• Anunțarea candidaților selectați: 30 mai - 02 septembrie, lunar
• Publicare listă finală participanți: 19 septembrie 2022
• Începerea cursurilor: 22 noiembrie 2022

Înscrierile se fac completând formularul disponibil pe site-ul Clubului Fermierilor Români: https://cfro.ro/formular-inscriere-antreprenor-40.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Mai multe informații despre programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0” sunt disponibile aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0

Fermierii europeni își doresc să aibă acces și să utilizeze îngrășăminte organice, să alterneze culturile, căutând permanent soluții pentru a păstra și pentru a crește fertilitatea solului. Însă, astăzi, fermierii europeni sunt supuși concurenței neloiale cu produse venite din țări terțe care nu sunt obligate să respecte aceleași reguli de producere ca în Uniunea Europeană.

Joi, 28 aprilie 2022, unii dintre cei care au un cuvânt de spus în felul în care se face și mai ales se va face agricultura în Europa au ieșit în spațiul public cu declarații controversate.

Unul este chiar responsabilul de strategiile europene Green Deal și Farm to Fork, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care a declarat: „Dacă nu înțelegem că Farm to Fork este o încercare de a salva agricultura, nu de a o pedepsi, în lumina efectelor devastatoare ale pierderii biodiversității și ale schimbărilor climatice asupra producției de alimente la nivel global, suntem într-adevăr într-o atitudine greșită”.

Președintele COPA, cea mai mare organizație a fermierilor europeni, Christiane Lambert a răspuns: „Domnul Timmermans pare că nu trăiește pe aceeași planetă cu noi”.

Soluțiile extreme nu fac bine nimănui, asta este cert. Așa cum este adevărat că fermierii își pot face treaba și mai bine decât în prezent, dar pentru asta au nevoie de instrumente.

„Este o realitate că fermierii europeni pierd din competitivitate în mod constant. Este o realitate că astăzi nu avem sau nu mai avem acces la fertilizanți în cantități suficiente, la produse de protecția plantelor care sunt scoase aproape zilnic din uz. Este o realitate că fermierul european plătește importurile cu furaje proteice pe care nu le poate produce în Europa, neavând acces la cele mai noi tehnici de ameliorare genetică. Este o realitate că milioane de hectare sunt cultivate în mod sustenabil astăzi în UE, prin acoperirea terenurilor cu covoare vegetale, lucrări minime ale solului, cantități drastic diminuate de combustibil utilizate în agricultură și investiții majore în tehnologii digitale. Da, fermierii înțeleg că sunt ambiții mari legate de strategia Farm to Fork, dar să nu uităm că fermierii sunt supuși unei concurențe neloiale cu produsele venite din țările terțe care nu trebuie să respecte aceleași reguli de producere. Reziliența este esența muncii agricultorului și nu noi suntem cei care profită de această criză, din contră suntem și noi direct afectați de impactul acesteia”, a punctat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html