Este greu de înțeles și total nerealist obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca până în 2030 emisiile de CO₂ să scadă cu 45% față de 2010 și să ajungă la zero până în 2050. Această afirmație trebuia continuată cu un alt obiectiv, la fel de neînțeles și total irealizabil, ca până în 2050 să dispară viața de pe Terra, pentru că tot ce este viu respiră și emite CO₂.

Se știe că peste 95% din corpul plantelor, din masa vegetală, este format din CO₂ și H₂O. De fapt, din H₂O se reține doar H, iar oxigenul este cedat în atmosferă îmbogățind aerul cu oxigenul atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

La fel, ar trebui să se știe că tot ce este viu pe Terra și tot ce mișcă pe acest pământ au la bază energia solară transformată în energia chimică potențială și înglobată în produsele sintetizate (hidrați de carbon, proteină, grăsimi) în procesul de fotosinteză. Prin urmare, CO₂ nu numai că nu este dăunător, el este vital pentru tot ce este viață și pentru tot ce mișcă pe acest pământ (oameni, animale, păsări, insecte, microorganisme, dar și mașini, trenuri, avioane etc.) fiind, totodată, folositor în multe alte domenii.

1.       Principalul rol al CO₂ constă în aceea că el constituie materialul de bază pentru formarea producției vegetale care, la rândul ei, constituie sursa de energie pentru tot ce mișcă pe planeta noastră. Să se asigure cât mai multă clorofilă pe pământ pentru a valorifica tot mai mult CO₂ și a elibera cât mai mult oxigen. Se apreciază că anual se consumă 175 de miliarde de tone CO₂ și se eliberează 460 de miliarde de tone oxigen.

2.       CO₂+H₂O → H₂CO₃ (acid carbonic), care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3.       CO₂ împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit”, căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la tasare-compactare.

4.       CO₂+H₂O→H₂CO₃, care, prin disociere, rezultă ioni de HCO^-₃, CO^--₃ și H⁺, care participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și în metabolismul plantelor.

5.       În depozitele pentru păstrarea fructelor este necesar să se asigure concentrații mărite de CO₂ (10%).

6.       Prin creșterea concentrației de CO₂ de la 0,03% la 0,28%, fotosinteza crește de trei ori deoarece CO₂ absorbit prin rădăcină (în sol concentrația de CO₂ este de zece ori mai mare) ajunge la frunze și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximumul de fotosinteză se realizează la concentrații de CO₂ de 2-5%, lucru care se poate realiza în sere și solarii.

7.       Aprecierea gradului de fertilitate a solului se poate face după cantitatea de CO₂ degajată din sol, deoarece aceasta dovedește că solul este bogat în materie organică și rădăcinile au o respirație intensă.

8.       De pe suprafața de un hectar se elimină zilnic 60 kg CO₂ din respirația rădăcinilor și 70 kg CO₂ din activitatea microorganismelor.

9.       În condiții de secetă, concentrația de CO₂ din atmosferă, mărită, încetinește procesul de fotorespirație a plantelor, determinând folosirea mai eficientă a apei din sol.

10.     S-a constatat că anumite microorganisme modificate genetic pot realiza din CO₂ biocombustibil.

11.     Unele semințe tari (cu repaus seminal îndelungat) pot încolți numai într-o atmosferă cu concentrația de peste 0,5% CO₂.

12.     În ultima perioadă, CO₂ este folosit la fabricarea unei proteine întrebuințate în furajarea animalelor. CO₂ și H folosit drept sursă energetică se introduc într-un rezervor de fermentare și rezultă o pulbere care conține 40% proteină.

Prin urmare, problema trebuie pusă nu sub aspectul reducerii emisiilor de CO₂, pentru că este folositor în multe domenii, ci de asigurare a mijloacelor care să valorifice cât mai mult CO₂. Aceste mijloace, care stau la îndemâna omului, constau în asigurarea a cât mai multă clorofilă care, cu miraculoasele ei cloroplaste, în procesul de fotosinteză, cu ajutorul energiei solare transformă CO₂ în produsele sintetizate ce conțin energie chimică potențială.

Dacă ne referim la zona ecuatorială și la cea subtropicală, care mențin vegetația permanent verde, dacă avem în vedere pădurile Amazoniei de 5.500.000 km² unde trebuie stăvilite defrișările și incendiile, numai această vegetație poate consuma o bună parte din emisiile de CO₂ de pe Terra.

Referindu-ne la țara noastră, avem în vedere, de pildă, că un fag matur care ocupă câțiva metri pătrați are suprafața cloroplastelor de 20.000 m² cu care poate face fotosinteză.

Dacă toate suprafețele improprii agriculturii ar fi împădurite, dacă toate zăvoaiele aflate de-a lungul râurilor ar fi întreținute, dacă s-ar înființa perdele forestiere de producție de-a lungul șoselelor și căilor ferate, pe diguri și canale, precum și perdele de protecția culturilor agricole, la care am adăuga arborii și arbuștii existenți în parcuri, care se vor extinde și se vor îngriji, precum și respectarea recomandărilor ca majoritatea suprafețelor agricole să fie menținute permanent verzi, am avea suficiente mijloace pentru a consuma emisiile suplimentare de CO₂ și a evita efectul de seră cu implicații negative în schimbările climatice. La fel, există posibilitatea înlocuirii combustibililor fosili cu motoare electrice, cu motoare care consumă H, motoare cu consum de biocombustibili etc. Prin urmare, există suficiente posibilități, dacă se vrea, și să nu mai fie atât de hulit CO₂, acest „oxigen” al vegetației, acest suport al vieții.

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

Commoditrader, platformă digitală de comerț cu produse agricole, lansează în România CommodiCarbon, un program de certificare a CO₂ care încurajează și recompensează tranziția fermierilor spre o agricultură conservativă. Pe lângă beneficiile majore aduse mediului înconjurător, se așteaptă ca această inițiativă să diversifice sursele de venit ale fermierilor și să le ridice marja de profit cu până la 70%.

Commoditrader a încheiat un parteneriat strategic cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) pentru proiectul CommodiCarbon, prin care să ofere fermierilor sprijinul necesar în tranziția spre o agricultură conservativă, oferindu-le consultanță în adoptarea noilor practici agricole.

„Suntem încredințați că, prin colaborarea cu Commoditrader, vom putea oferi beneficii suplimentare membrilor noștri, punându-le la dispoziție un model de afaceri mai adaptat nevoilor lor, dar totodată aliniat la exigențele societății. Politica Agricolă Comună ar putea juca un rol major în recompensarea practicilor agricole durabile, inclusiv C-farming”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Metodele de producție și de cultivare, cheia reducerii semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră

Agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare de schimbările climatice și totodată, una dintre industriile care pot face cea mai mare diferență prin absorbția de CO₂ din atmosferă și îl pot stoca în sol prin fotosinteza plantelor. Soluția în ambele cazuri este agricultura conservativă, care se bazează pe reținerea resturilor vegetale de la culturile anterioare, lucrările minime ale solului și rotația adecvată a culturilor. De asemenea, este cunoscut faptul că încălzirea globală este determinată și de emisiile gazelor cu efect de seră, motiv pentru care este necesar un management rațional al solului și al culturilor agricole, ceea ce transformă fermierii în eroii din prima linie în protejarea mediului înconjurător.

„Metodele de producție și de cultivare sunt cheia unei reduceri semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră și se estimează că o restructurare totală a întregii agriculturi europene poate duce la o micșorare cu 11%-23% a nivelului de GES în atmosferă,” menționează Ida Boesen, fondator Commoditrader.

CommodiCarbon va permite fermierilor să planifice o conversie completă sau parțială către agricultura conservativă, prin care se captează carbonul în sol și se reduc emisiile deCO₂. Evaluarea conversiei și cuantificarea emisiilor reduse de CO₂ se realizează în fiecare an, având în vedere că CO₂ se stochează anual atunci când se implementează agricultura conservativă. În urma acestora se eliberează certificatele de carbon, care pot fi vândute mai departe organizațiilor cu obiective climatice ambițioase, iar fermierii sunt recompensați anual.

„Fiecare hectar de teren agricol are un potențial mediu de stocare anuală de la 3 până la 7 tone de CO₂ , ca rezultat al implementării în totalitate a practicilor agriculturii conservative. Cu alte cuvinte, un fermier cu 100 de hectare poate înregistra și stoca amprenta de carbon a 25 de gospodării - în fiecare an, timp de 15-20 de ani. Agricultura are astfel posibilitatea de a face o mare diferență în lupta climatică și, în același timp, de a obține sprijin financiar pentru tranziția în sine,” continuă Ida Boesen.

Valoarea certificatului este estimată la 10-15 euro, însă variază în funcție de măsurile adiționale adoptate de fermier de la an la an, în procesul agriculturii conservative. Comparativ cu alte țări europene, potențialul României de a face agricultură conservativă este mai mare, datorită solului înalt calitativ și climei favorabile din țara noastră.

Beneficii ale agriculturii conservative

Certificatele de carbon pot fi considerate ca un plus de recoltă, care este valorificată la sfârșitul sezonului de producție și, la fel ca în cazul culturilor obișnuite, beneficiile încep să apară pe măsură ce se dezvoltă plantele. Pe lângă veniturile de pe urma vânzării certificatelor de carbon, se obțin și alte câștiguri, prin diminuarea semnificativă a cheltuielilor de producție, deoarece prin metodele agriculturii conservative se diminuează costurile cu combustibilul, cu forța de muncă și cu întreținerea utilajelor, cu până la 50%. Totodată, reținerea resturilor vegetale la suprafața solului duce la sporirea cantității de nutrienți benefici și apa înmagazinată în sol, un avantaj major având în vedere seceta de anul acesta, dezastruoasă pentru agricultura României, ce a condus la o scădere cu 14,5% a recoltei de cereale față de anul anterior.

Inspirația pentru această inițiativă vine din SUA, unde legătura dintre agricultura conservativă și un comerț activ cu certificate de carbon provenite de la fermele locale funcționează excelent. Marele avantaj al certificatelor de acest fel este trasabilitatea directă și, deci, marea lor credibilitate din perspectiva tranzacționării. Metoda și algoritmii de calcul din spatele CommodiCarbon se bazează pe cercetările recunoscute la nivel internațional, ghidurile IPCC (ONU Climate Panel) și modelelor dezvoltate de universități europene de vârf.

În spatele Commoditrader sunt fermierii, unul dintre ei având investiții într-o mare fermă din România

Fermier și investitor în Commoditrader, Kim Kjær Knudsen a făcut parte, în ultimii ani, din echipa Commoditrader și a fost primul fermier care a sprijinit în mod activ dezvoltarea companiei și, mai mult decât atât, a făcut investiții și într-o mare fermă din România, JD Agro Cocora. El consideră că proiectul ajută la deschiderea drumului către un viitor durabil pentru agricultură.

„În opinia mea, nu mai trebuie să fim doar producători de alimente pentru o populație mondială în creștere, ci trebuie să fim, de asemenea, o piesă centrală în rezolvarea provocărilor climatice. CommodiCarbon este un mare pas în această direcție și, ca fermieri, îl susținem!”, punctează Kim Kjær Knudsen.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html