Odată cu evoluția schimbărilor climatice, fermierii sunt tot mai conștienți de necesitatea adoptării practicilor sustenabile pentru a asigura o producție agricolă durabilă și rezistentă în fața provocărilor viitoare. În contextul Zilei Mondiale a Apei, sărbătorită pe 22 martie, este esențial de subliniat importanța gestionării eficiente a resurselor de apă în cadrul acestor eforturi.
Schimbările climatice aduc fluctuații neprevăzute în precipitații și temperaturi, ceea ce impune fermierilor să fie pregătiți să gestioneze și să utilizeze resursele de apă în mod responsabil și sustenabil.
Studiul „Impactul evenimentelor meteorologice extreme asupra productivității agricole în Uniunea Europeană” (Research for AGRI committee: The impact of extreme climate events on agricultural production in the EU - europa.eu), realizat la solicitarea Comitetului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Parlamentului European, publicat în aprilie 2023, indică tendințe alarmante în climatul din Europa, cu o creștere semnificativă a temperaturilor extreme de vară și a condițiilor tot mai secetoase în sudul continentului, dar și cu episoade accentuate de ploi torențiale în regiunile nordice și centrale.
Evenimentele climatice extreme sunt tot mai frecvente în Europa, cu diferențe regionale pronunțate, iar tendința de secetă severă și de temperaturi extreme va persista. Spre exemplu, numărul zilelor cu temperaturi ridicate va crește cel puțin de cinci ori până la sfârșitul secolului în cele mai reci climate, și până la treizeci de ori mai mult în climatul mai cald. Mai mult, severitatea secetei în sudul Europei s-ar putea tripla până la sfârșitul secolului, iar agricultura europeană va trebui să se adapteze rapid pentru a proteja culturile și a asigura securitatea alimentară în fața acestor schimbări. Prin urmare, condițiile mediului în prezent accentuează riscurile de secetă și inundații, afectând semnificativ sectoarele agricol și economic.
Pentru a face față acestor provocări, soluțiile de adaptare se concentrează pe promovarea unor practici agricole durabile, cum ar fi rotația culturilor și creșterea suprafeței acoperite cu vegetație, și pe gestionarea eficientă a apei, inclusiv retenția naturală și artificială a apei în sol prin lucrări conservative de menținere a structurii sale echilibrate.
Conform aceluiași studiu al Comisiei AGRI din 2023, no till sau reducerea lucrării solului au fost bine studiate prin sisteme experimentale în diverse regiuni din Europa. Lucrarea redusă a solului se dovedește a avea consecințe pozitive în ceea ce privește structura solului și abundența biosistemului, stocarea carbonului organic în sol și creșterea capacității de retenție a apei. În majoritatea cazurilor, lipsa lucrării solului sau lucrarea redusă duce și la o reducere a productivității cu aproximativ 5% (în medie, pentru mai multe culturi), cel puțin în primii ani.
Aceste schimbări ale climei au motivat fermierii români să adopte practici sustenabile în scopul obținerii unei productivități pe termen lung. Prin urmare, anul 2024 marchează o creștere a numărului fermierilor care asimilează soluții inovatoare de management a resurselor de apă în comparație cu anii anteriori.
Agricultura conservativă rămâne o preocupare semnificativă și persistentă pentru fermieri, cu o importanță în continuă creștere pe agenda lor, concentrându-se pe refacerea solului și îmbunătățirea procesului de gestionare a apei.
În România, una dintre soluțiile adoptate frecvent de unii fermieri este lucrarea minimă a solului, un sistem la care sunt forțați să recurgă din cauza secetei și a arșiței și va prevala cu siguranță în țara noastră în viitor pe acest trend ascendent notabil. Mai mult decât atât, este o abordare holistică a agriculturii care urmărește îmbunătățirea sănătății solului și gestionarea apei, minimizând în același timp impactul agriculturii asupra mediului.
O altă practică la care fermierii români au apelat pentru a face față condițiilor meteorologice extreme a fost alegerea hibrizilor toleranți la secetă și trecerea la tehnologii prietenoase cu solul. Compania Corteva Agriscience colaborează activ cu fermierii pentru a le satisface cerințele, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare care abordează nevoile lor imediate, menținând un accent puternic pe inovațiile viitoare precum genetica premium a hibrizilor marca Pioneer® Optimum® AQUAmax®.
Hibrizii Optimum® AQUAmax® ai Corteva au fost creați special pentru toleranța la secetă atmosferică și pedologică. De pildă, hibrizii de porumb P9889 și P9757 au demonstrat că pot exploata eficient apa disponibilă în sol, furnizând recolte remarcabile chiar și în condiții de secetă persistentă, cu producții consisestente și fiabilitate în timp. Într-o perioadă în care schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente, adoptarea de către fermieri a acestor hibrizi a reprezentat o mișcare strategică esențială pentru asigurarea unei producții agricole sustenabile și sigure în viitor.
**********
Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (Picmar Prod), explică cum a ales să gestioneze producțiile agricole în lipsa resurselor de apă suficiente în sol: „Temperaturile extrem de ridicate și seceta care persistă în ultimii ani în România reprezintă o prioritate pentru fermieri, deoarece trebuie să fim proactivi în adaptarea practicilor agricole pentru a face față provocărilor. Dat fiind că resursele de apă din sol sunt insuficiente, pentru mine de exemplu, alegerea hibrizilor adecvați a jucat un rol foarte important în gestionarea eficientă a acestor dificultăți. Experiența ca fermier și alegerea hibrizilor Optimum® AQUAmax® mi-au demonstrat că pot obține producții ridicate chiar și în condiții de secetă și arșiță. Sunt pregătit pentru 2024 care s-a arătat de la început a fi unul la fel de dificil ca anii trecuți”.
**********
În cele din urmă, viitorul agriculturii va depinde de fermierii care își pot ajusta tehnicile și pot folosi noi inovații pentru a se adapta la condițiile actuale. Rapiditatea cu care aceste schimbări vin peste noi devine un factor suplimentar pentru accelerarea procesului de asimilare a practicilor mai prietenoase cu solul pentru un management strategic al resurselor de apă. De aceea, compania Corteva Agrisicence este angajată în susținerea fermierilor cu soluții care să le înlesnească accesul la productivitate crescută chiar și în scenarii meteorologice extreme.
Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada 27 – 31 martie 2023, Clubul Fermierilor Români organizează o delegație la Bruxelles pentru a promova schimbul de generații în agricultură prin cele mai bune practici, cum ar fi programul de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură”, și, totodată, pentru a propune crearea unui Centru de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură.
Delegația Clubului Fermierilor Români este formată din membrii Consiliului Director, tineri fermieri absolvenți ai programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” și echipa executivă a Clubului. Programul include: participarea la Forum for the Future of Agriculture, întâlniri la DG AGRI, CEJA și ELO, precum și un eveniment organizat de Club în Parlamentul European, cu sprijinul eurodeputaților români Daniel Buda și Lucian Blaga. „Organizăm o recepție la Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles pentru a marca această ocazie specială. Suntem hotărâți să aducem schimbări pozitive în agricultura noastră și suntem entuziasmați să împărtășim experiențele noastre cu colegii noștri europeni”, a transmis Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
„Forum for the Future of Agriculture” este un eveniment anual dedicat agriculturii, care aduce împreună liderii din domeniul agriculturii și factorii de decizie pentru a discuta despre viitorul sectorului în Europa și în întreaga lume. Tema de anul acesta este „Fixing tomorrow, today” și se axează pe modalitățile și inovațiile prin care putem construi un sistem rezilient pentru un viitor sustenabil. „Intenția noastră este de a promova și de a aduce în atenția partenerilor europeni ideile din programul Tineri Lideri pentru Agricultură, care au avut un impact pozitiv în rândul participanților și care ne-au demonstrat necesitatea și oportunitatea creării unui Centru de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor din domeniul agriculturii”, a precizat Florian Ciolacu.
Participarea Clubului Fermierilor Români la acest eveniment este o oportunitate de a-și face cunoscute ideile și de a-și împărtăși experiența cu liderii din domeniul agriculturii din întreaga Europă. „Suntem mândri să reprezentăm România și să contribuim la dezvoltarea agriculturii europene. Proiectul Tineri Lideri pentru Agricultură pregătește tinerii pentru a prelua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și nu numai. Poate e puțin pentru unii, însă 220 de tineri au trecut până acum prin programul Tineri Lideri pentru Agricultura în patru serii anuale. Anul acesta vor fi probabil 150 de copii de fermieri absolvenți de facultate bursieri ai acestui program. Cred că Europa are șansa, prin acești tineri, să atace în mod concret și pozitiv sustenabil problema rupturii generaționale și a lipsei de atractivitate pentru agricultură”, a conchis directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.
Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele patru luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.
Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt: Norbert Lins - deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Daniel Buda - deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Herbert Dorfmann - deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.
Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.
„În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a punctat Cezar Gheorghe.
Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.
Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.
Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc
Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.
„Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată”, a arătat Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.
În opinia lui Cezar Gheorghe, disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității.
De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.
O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.
Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat aici: https://cfro.ro/articol/document-de-pozitie-impactul-razboiului-din-ucraina-asupra-agribusiness-ului-romanesc
Lobby la Bruxelles, făcut de APPR
Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) începe seria participărilor la conferințele organizate de „Platforma Europeană Agricultură și Progres” privind soluțiile menite să pună în acord ambiția, realismul și inovarea în agricultura europeană.
„Evenimentele susținute de Platforma Europeană Agricultură și Progres, la care APPR este membră prin Confederația Europeană a Porumbului, vor permite asociației noastre să ia parte la eforturile menite să supună atenției oficialilor europeni și publicului larg problemele fermierilor, dar și posibilele soluții. Se așteaptă mult de la digitalizare, de la agricultura de precizie, inclusiv de la ameliorarea de precizie a plantelor”, a arătat Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR.
Un grup de patru reprezentanți ai APPR s-au întâlnit, pe 3 martie 2020, cu membrii „Platformei Europene Agricultură și Progres” pentru a organiza, la Parlamentul European, o serie de evenimente privind ameliorarea de precizie a plantelor și protecția culturilor agricole. Membrii Platformei, organizații europene ale producătorilor din industria agroalimentară, își propun să-și demonstreze ambiția și disponibilitatea de a continua să aplice și să dezvolte mai departe practici agricole durabile, înțelegând imperativele acestui moment de cotitură în producerea de hrană. „În același timp, se subliniază nevoia de inovație bazată pe știință și claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ținând cont de realitatea și practicile agricole”, a precizat Cristina Cionga.
La Bruxelles, reprezentanții APPR s-au întâlnit, la Comisia Europeană, cu Pierre Bascou, director în cadrul DG AGRI, de la care au primit asigurări că propunerile României vor fi integrate în strategia FARM TO FORK (De la fermă la furculiță) și că obiectivele de performanță ale fermierilor europeni vor fi avute în vedere. „În această perioadă în care costurile de producție escaladează, Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și compensa fermierii și a-i proteja față de concurența din țările terțe”, a punctat directorul de la DG AGRI.
APPR a susținut ideea că agricultura este un domeniu antreprenorial de importanță deosebită, de aceea într-adevăr se așteaptă acțiuni energice din partea executivului de la Bruxelles și a guvernelor naționale. „Nu putem renunța la producția locală pentru a deveni dependenți de importuri de produse agroalimentare. Criza actuală generată de virusul covid-19 nu constituie decât o pledoarie pentru ca Uniunea să găsească un răspuns eficient la provocările legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și creșterea economică”, afirmă Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR.
Asociația Producătorilor de Porumb din România este o organizație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol și din industria agroalimentară. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și pentru organizațiile profesionale ale fermierilor din România.
Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) au încheiat azi, 3 martie 2020, un acord de colaborare inter-organizațională în domeniul agriculturii, sub numele de „Alianța pentru agricultură și cooperare”.
Parteneriatul este justificat de necesitatea unei colaborări strânse pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan național și european. „Obiectivul comun al celor patru organizații profesionale este promovarea intereselor convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară și serviciile conexe) au interese comune și complementare. Cele patru organizații convin să colaboreze, din poziții de egalitate și pe baza Acordului, prin susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă la lucrările COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri), dar și reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027. Acordul de colaborare inter-organizațională are caracterul unui document-cadru și acoperă întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune, conform programelor și acțiunilor care urmează a fi convenite. Organizațiile semnatare și membre în „Alianța pentru agricultură și cooperare” își păstrează identitatea organizației din care provin”, se precizează într-un comunicat de presă comun al organizațiilor care formează noua alianță.
La nivelul mediului asociativ din sectorul agricol, se înregistrează o lipsă de structură a dialogului civil cu decidentul public, atât național, cât și european, fapt care se reflectă în incoerența documentelor de poziție și în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale, se arată în comunicat. „În domeniul acesta, se confundă de multe ori dialogul social reglementat prin Legea 62/2011 (actualizată) cu consultarea părților implicate în sectoarele economiei naționale și, în special, în sectoarele agricol și alimentar. Consecința acestui fapt este simularea de cele mai multe ori a consultării civile și invitarea la dialog alături de reprezentanții legitimi ai sectoarelor a unor entități care deturnează, în funcție de diferite interese individuale sau de grup restrâns, discuțiile de la adevăratele teme de interes general. Fermierii români nu au o reprezentare consistentă la nivelul structurilor de dialog civil (CDG) instituite la nivel european, pentru a fi cu adevărat activi în vederea soluționării problemelor reglementate de politica agricolă comună. Legislativ, a fost creat cadrul general de participare a fermierilor români la structurile europene membre în CDG DG Agri prin Legea 52/2015, însă lipsa unei organizări naționale a dialogului instituțional a făcut imposibilă prezența reprezentanților români la masa negocierilor, afectând în mod categoric rezultatele negocierii programelor naționale de dezvoltare rurală”, specifică documentul transmis presei și semnat de președinții celor patru organizații unite sub umbrela „Alianța pentru agricultură și cooperare”, respectiv: Ionel Arion, Nicolae Vasile, Mircea Băluță și Nicolae Sitaru.
Amintim că, la jumătatea lunii februarie a.c., PRO AGRO și LAPAR au semnat un Acord de Colaborare Inter-Organizațională intitulat ,,Pactul pentru agricultură și progres”. Detalii, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/ultimele-noutati/item/4374-pro-agro-si-lapar-impreuna.html
Dacă ar fi să ne luăm după opiniile exprimate în cadrul celei de-a şasea ediţii a Forumului Eurosfat de către Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), dar și de către Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) nu este o condiționalitate la plata subvențiilor după 2020.
Dumitru a dat exemplul unor țări care nu au deloc cadastrul definitivat, însă au un LPIS (sistem de identificare a parcelelor) funcțional, dar și al unor țări membre ale Uniunii Europene (UE) care au și LPIS, și un cadastru național definitivat, acestea din urmă fiind cei mai eficienți în viziunea sa.
„Nu este de competența Comisiei Europene dacă Programul Național de Cadastru din România va continua sau nu. Sistemul de cadastru este foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat pentru că este un sistem bun pentru gestiunea resurselor. Noi avem în cadrul Politicii Agricole Comune un sistem de identificare a parcelelor. Este dovedit că acolo unde există un cadastru, sistemul de identificare a parcelelor este mult mai exact și duce la mult mai puține erori în gestiune. În UE, există state care au cadastru foarte bine pus la punct și au și un sistem de identificare a parcelelor care se bazează pe acesta; probabil că sunt cei mai eficienți în gestionarea PAC. Sunt și țări membre care nu au deloc cadastru și tot au un sistem de identificare a parcelelor, sistem de gestiune obligatoriu prin reglementarea PAC. În România există anumite particularități legate și de procesul de restituire a terenurilor, cum s-au făcut și de exactitatea informațiilor geografice și cadastrale. De aici am avut foarte multe probleme legate de nivelul erorilor în gestiunea PAC, a plăților pe hectar. Dacă omul a declarat mai mult, atunci, au apărut erori care fie au fost sancționate sau corectate ș.a.m.d. Eu cred că este foarte important dacă Guvernul României decide să continue programul de cadastru, dar nu este o condiționalitate”, a declarat Dumitru în cadrul conferinței Eurosfat de vineri, 9 iunie 2018.
La rândul său, secretarul de stat MADR a întărit afirmațiile lui Dumitru și a plusat pe faptul că țara noastră ar trebui să aibă un LPIS foarte eficient.
„Este o întrebare des vehiculată, dacă vom mai avea subvenții dacă nu se termină cadastrarea – fals! Aceasta este o chestiune povestită. Realitatea este următoarea – trebuie să avem un sistem de control foarte eficient și ne străduim să-l avem la un nivel cât mai performant, dar nu există o legătură directă între existența sau inexistența cadastrului și plata subvențiilor. Plata subvențiilor se face în condițiile în care există un sistem integrat de control al suprafețelor pentru care se fac plățile directe”, a adăugat oficialul guvernamental.
Nici jumătate din terenurile agricole, cadastrate
Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, preciza, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.
„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.
Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.
Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.
„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a conchis Daea.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, se declara neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România ar urma să treacă la plata pe fermă și considera la începutul lunii martie 2018 că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.
Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.
În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.
În România, acapararea terenurilor ar putea însemna inclusiv principalul factor pentru investiția directă în agricultură, în condițiile în care accesul la suprafețele arabile reprezintă un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, a declarat adjunctul șefului DG AGRI, Mihail Dumitru, în cadrul conferinței Eurosfat, care a mai spus că achiziția de terenuri agricole reprezintă în viziunea sa un subiect-capcană, alături de cel convergență-plăți directe.
„Din punctul meu de vedere, acapararea terenurilor este un subiect-capcană, cum subiect-capcană este și discuția pe viitor a continuării convergenței (n.r. - plăților directe ș.a.)”, a afirmat Dumitru, vineri, 28 aprilie 2017, la București. „Este o reală problemă acapararea terenurilor, dar noi vorbim într-o logică europeană, una care ține de libera circulație – una dintre cele patru libertăți fundamentale. Problema accesului la teren este un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderare”.
În viziunea oficialului european, România trebuie să definească foarte bine conceptul de acaparare a terenurilor și să delimiteze foarte clar aspectele pozitive și negative, tangente acestui fenomen.
Mihail Dumitru, cunoscut pentru pozițiile sale tranșante, a adăugat că românii ar trebui să se ferească de populism atunci când vine vorba despre acest acapararea terenurilor - subiect-capcană, așa cum îi place birocratului să-l definească - aspect care s-ar putea transforma într-unul nefavorabil pentru statul român.
„Acapararea terenurilor poate însemna principalul factor pentru investiția directă în agricultură. Dacă îl tratăm de pe o poziție pur naționalistă, populistă, acapararea terenurilor este văzută ca «au venit străinii și ne-au luat terenul; ne-au cumpărat țara». Fiți foarte atenți când discutați cu acest concept al acaparării terenurilor. Fără îndoială, există în fiecare stat membru tendința de a păstra baza productivă, agricolă, în controlul național. Însă, încercați să definiți limitele între care acest lucru este profitabil pentru stat sau este în defavoarea statului respectiv”, a adăugat adjunctul șefului DG AGRI.
La mijlocul anului trecut, Adrian Rădulescu, fost șef al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, unul dintre artizanii achiziției de teren pentru ferma de la Nana aparținând fostului șef de stat, Traian Băsescu, și apropiat al zonei politice de care și Mihail Dumitru a fost la un moment dat apropiat, afirma că nu mai puțin de 70 de procente din înstrăinările de teren sunt făcute către fonduri de investiții care fac speculații financiare cu suprafețe arabile, le arendează sau le comercializează în funcție de interes.
„La ora asta, poate puțin dintre dumneavoastră știu, și când am auzit, am fost pur și simplu șocat: aproape 70% din vânzările de teren către firmele străine sunt fonduri de investiții care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenuri, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în cumpărarea de terenuri. Ei trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții – imobiliare, de altă factură, nu terenuri. (...) M-aș bucura din tot sufletul (...) să încercăm să modificăm cât de rapid putem această lege (n.r. - Legea 17/2014)”, a punctat Rădulescu.
Acesta a precizat totodată că dacă, în acest moment, un investitor autohton sau străin dorește să achiziționeze teren, au mai rămas disponibile doar parcele și bucăți. În plus, Rădulescu a afirmat că acolo unde arendașii români au terenuri în suprafață mai mare și apar disponibilități de vânzare în interiorul exploatațiilor acestora, i se pare corect ca ei să aibă dreptul de preemțiune, fără a mai merge nici la Primărie și nici prin altă parte să-și caute dreptatea. În plus, românii ar trebui și ei să aibă acces la credite performante, astfel încât să facă față afluxului de străini cu disponibil în bani.
„Nu vom discuta niciodată de vânzarea terenurilor în România pentru români, atâta timp cât arendașul sau acel specialist care se stabilește într-o comună nu va avea acces la un credit agricol garantat numai cu terenul și pe minimum 30 de ani; restul sunt povești de adormit copiii”, a concluzionat fostul oficial de stat.
Convergența nu trebuie judecată doar prin prisma subiectului plăți directe în agricultură
În aceeași cheie a subiectelor-capcană a tratat Mihail Dumitru și aspectul convergenței. El a precizat că dacă vom cădea în cursa judecării convergenței doar prin prisma plăților la hectar, a tratamentului inegal a statelor din ultimele valuri de aderare față de țări cu ștate mai vechi în UE, vom scăpa din vedere contextul actual al discuției „contribuabil net-beneficiar net”, adică exact acele aspecte care par să țină agenda discuțiilor privitoare la viitorul bugetului comunitar afectat de Brexit, post-2020.
„Ideea convergenței este una cu încărcătură emoțională puternică. Noile state membre au acest sentiment că sunt tratate în mod inegal față de celelalte țări din UE. Să punem acest lucru în contextul discuției despre viitorul buget comunitar. Acesta se va discuta în termenii contribuabili neți-beneficiari neți. Ideea Uniunii Europene este cea de solidaritate, că statele membre s-au unit pentru a ajuta toate popoarele europene să se dezvolte, să crească convergența, să avem pace pe continent, să nu ne mai batem între noi și să trăim cu toții bine. Dacă se intră în logica convergenței, se intră în logica «vreau să fiu tratat egal, în consecință dați-mi și mie aceiași bani». De regulă, ideea convergenței se judecă printr-un indicator foarte simplu, și anume nivelul plăților directe la hectar. Acesta s-ar putea să fie un subiect fals, pentru că s-ar putea să fie alte elemente pe care trebuie să le luați în considerare atunci când faceți asemenea analiză, a exista sau nu un element de defavorabilitate între statele membre, privit exclusiv din punctul de vedere al plăților la hectar”, a conchis Dumitru.
Anul trecut, Executivul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș dădea publicității Programul de Convergență 2016-2019, elaborat pe baza Regulamentului (CE) Nr. 1466/1997 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului şi Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.
Programul de Convergenţă era realizat ținând cont de Codul de conduită referitor la Specificaţiile privind Implementarea Pactului de stabilitate şi creştere şi la Liniile orientative pentru formatul şi conţinutul Programelor de stabilitate şi de convergenţă din 3 septembrie 2012.
„Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de convergență reprezintă o componentă a Semestrului European care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare. Semestrul European este instrumentul principal pentru Strategia Europa 2020, instrumentul preventiv al Pactului de stabilitate şi creștere (amendat prin intrarea în vigoare, în data de 13 decembrie 2011, a pachetului de 6 acte comunitare), al Procedurii de dezechilibre macroeconomice şi al Pactului Euro Plus”, se preciza în document.
Aceeași sinteză de raport arăta că țara noastră a realizat în anul 2015 un deficit structural al bugetului general consolidat de 0,3% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanța în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM). România a atins ținta privind OTM de 1% din PIB în anul 2014, mai devreme decât era anticipat.
„Comisia Europeană a constatat în analiza amănunțită din cadrul raportului de țară că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, au fost identificate riscuri privind pozitia investițională netă, inițiative parlamentare care pot afecta sistemul bancar și politicile fiscale prociclice”, au adăugat autorii raportului.
Programul de convergență ediția 2016 avea la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare și cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018. Actuala planificare bugetară națională estimează un deficit bugetar ESA de 2,9% din PIB pentru anii 2016 și 2017. De asemenea, se așteaptă o abatere de la OTM în anii 2016 și 2017, în principal ca urmare a reducerilor de taxe și impozite aprobate prin noul Cod fiscal și majorărilor salariale sau ale unor drepturi de asistență socială aprobate în anul 2015.
„Guvernul României își menține angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită în urma realizării unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență, totodată ținând cont de îndeplinirea criteriilor nominale și reale de convergență”, precizau tehnocrații în document.
Potrivit raportului „România – Rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, țara noastră este una din cele care a beneficiat din plin de instrumentele PAC, primind din 2007 și până în 2013 investiții de 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Raportul Comisiei din 2014 cuprinde numeroase realizări ale acestei politici în România: plățile directe au sprijinit un milion de beneficiari, fondurile de dezvoltare rurală au promovat practici agricole durabile și au îmbunătățit potențialul diferitelor sectoare și filiere agro-industriale, resursele publice injectate au stimulat creșterea economică și au creat locuri de muncă în zonele rurale, încurajând și tinerii fermieri.
Totodată, se mai precizează în raportul dat publicității odată cu atelierul Eurosfat, România a fost dată ca exemplu de bune practici în ceea ce privește acțiunile de corectare a constatărilor de audit ale Comisiei și ale Curții de Conturi și a fost de asemenea lăudată pentru flexibilitatea cu care și-a adaptat plățile directe și programele de dezvoltare rurală la necesitățile sale specifice.
Orientările viitoarei PAC, așa cum se conturează în această etapă incipientă a dezbaterilor pe plan european, conțin multe elemente de oportunitate pentru România, în special din prisma valorizării fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a susținerii în continuare a dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate (LEADER), a stabilirii priorităților cu măsuri sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.
În prima jumătate a lui 2019, țara noastră va prelua, pentru prima dată de la aderarea la UE în 2007, Președinția rotativă a Consiliului UE. Acest rol plasează România în fruntea conducerii comunității europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de șase luni, țara noastră va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcționării corecte a Uniunii și stabilirea priorităților acesteia. Din această postură, România va putea promova ca prioritate în consultările din diverse consilii elemente ce țin de reforma PAC – atât de poziția acestei politici în arhitectura generală a fondurilor europene, cât și aspecte tehnice (ex. Convergența plăților directe pe suprafață post 2020) și tematice (asocierea fermierilor, accesul la piață a fermelor mici și mijlocii, dezvoltarea noii generații de fermieri și educația vocațională agricolă etc).
Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.
„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.
El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.
Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!
Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).
De altfel, există și un calendar!
„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.
În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.
Incitant!
Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...
Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.
Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).
Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.
R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.
A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.
Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.
R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?
A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.
În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.
Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.
Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.
R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?
A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.
Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.
R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?
A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.
R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?
A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.
R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?
A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.
R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?
A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.
R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?
A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.
R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?
A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.
Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.
R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.
A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.
R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?
A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.
R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?
A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.
„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”
Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...
Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește
De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.
R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?
A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.
R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?
A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.
Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.
R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?
A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.
R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?
A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.
R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?
A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.
R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?
A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.
Actuala perioadă de programare (2014-2020) a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute sume pentru refacerea sistemului secundar de irigații din România, precum și pentru susținerea producătorilor agricoli în vederea achiziției de instalații de udat eficiente în ceea ce privește consumul de apă și energie, a declarat directorul general adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Mihail Dumitru, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.
„Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final”, a afirmat Dumitru.
În plus, a mai spus oficialul Comisiei Europene (CE) în interviul acordat, forurile europene continuă să sprijine prin intermediul PNDR 2014-2020 instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferă modalități de modernizare. Se continuă și acel efort „puternic” de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, partea de agromediu și măsurile care să prevină schimbările climatice.
Mihail Dumitru este responsabil cu Aspectele Generale de Dezvoltare Rurală și Cercetare din cadrul AGRI (Directoratul H), o direcţie care aparţine de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister naţional) de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv cu Programele de Dezvoltare Rurală I și II (Directoratele F și G). A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor '90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puţin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ianuarie 2011, acesta a ajuns director la Comisia Europeană după luni de zile de probe în care a reuşit să eclipseze peste 100 de contracandidaţi.
Revista Fermierului: Simplificarea este cuvântul de ordine aflat pe buzele tuturor celor care gestionează fonduri europene. Cum se vede această dorință de schimbare la Bruxelles?
Mihail Dumitru: Simplificarea este un punct de mare prioritate pe agenda politică europeană, atât unul care vizează PAC în mare măsură, dar și alte politici europene. De aceea, la preluarea mandatului, comisarul Phil Hogan a făcut și el din simplificare o prioritate absolută. Deja suntem în al doilea an al acestui proces complex.
Simplificarea PAC - politică evident care a acaparat un grad mare de complexitate, în special prin ultima sa reformă când s-a încercat să fie integrate în ea situațiile deosebit de diverse din statele membre, din regiunile europene - are două componente, prima având legătură strict cu partea legislativă europeană. Când s-a lansat acest proces de simplificare, comisarul Phil Hogan a stabilit trei parametri de care trebuie să ținem cont atunci când facem propuneri de simplificare.
În primă instanță, simplificarea trebuie să ducă la îmbunătățirea condițiilor de accesare și de utilizare a banilor europeni de către beneficiarul final: fermier, IMM, autorități locale; beneficiarul final să fie cel care obține acest avantaj. În al doilea rând, măsurile de simplificare nu ar trebui să aducă atingere acordului politic obținut foarte greu pentru această reformă PAC; elementele esențiale ale politicii trebuie să rămână așa cum au fost stabilite ele în procesul de codecizie. În al treilea rând, prin simplificare nu trebuie să punem în pericol buna gestiune a fondurilor europene. Principiul de gestionare corectă în fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare.
Pe parcursul acestor doi ani de mandat a existat un întreg proces în care comisarul, Comisia Europeană, au cerut statelor membre, tuturor miniștrilor Agriculturii din statele membre, să facă propuneri; am primit un volum foarte mare de răspunsuri. În plus, comisarul Hogan a cerut și Parlamentului European să facă propuneri. Toate acestea au fost analizate, sortate, contrar principiilor stabilite și s-a început un proces de revizuire a legislației secundare în special. (...) Ca exemplu, anumite elemente privind controlul fermierilor, declararea sau aplicarea sunt deja abordate sau schimbate în legislația secundară.
Alte elemente care sunt, de asemenea, foarte importante în special pentru dezvoltarea rurală, se găsesc acum în procesul de validare a unei propuneri legislative de modificare a legislației secundare. Acestea se referă, în special, la a face mai simplă utilizarea instrumentelor financiare în dezvoltarea rurală. Când mergem mai departe către statele membre, către autoritățile de gestiune, există toată transpunerea acestei legislații în normele locale, în ghidurile aplicantului, în proceduri care pot să complice foarte mult procesul. Iar acesta este un alt aspect al simplificării. De aceea, noi, CE, lucrăm foarte mult cu statele membre prin intermediul seminariilor, prin schimburi de bune practici, prin ghiduri, prin tot felul de discuții și documente de orientare, astfel încât să determinăm statele membre să nu adauge legislației europeane elemente „gold plating”, adică alte straturi de complexitate în normele interne.
R.F.: Se află și România pe lista țărilor care au tendința de a apela la acest „gold plating”?
M.D.: Vă voi da un exemplu clasic care vine la noi, la CE, și de care beneficiarii se plâng: unui ghid al aplicantului i se adaugă niște elemente care vin în plus față de regulamentul de bază sau de regulamentul de aplicare. De foarte multe ori, aceste elemente adăugate în plus apar dintr-o bună intenție, de a-l sfătui pe beneficiar cum anume să-și orienteze mai bine cererea de finanțare, cum să-și pregătească dosarul. De foarte multe ori este posibil ca într-un ghid al aplicantului să apară elemente sub forma unor solicitări ale administrației naționale, entitate care vrea să se asigure că anumite elemente de eligibilitate care sunt prevăzute expres în legislația națională, sunt transpuse într-un număr de documente, de solicitări administrative, de avize, care nu sunt neapărat necesare.
Cred că inclusiv administrația română poate face un control al acestor cerințe și poate printr-un simplu screening să vadă în ce măsură unele se justifică, altele nu.
R.F.: PNDR 2014-2020 abordează problematica accesărilor fondurilor FEADR dintr-o nouă perspectivă față de exercițiul anterior. Sunt încă necesare elemente de fine tuning în ceea ce privește buna funcționare a acestui program?
M.D.: Pentru că acum avem un termen de comparație, PNDR 2014-2020 este un program bun, în special pentru România. Țara noastră a învățat în primul exercițiu. România a reușit să facă o programare de această dată mai rapidă, să își adune toate informațiile necesare, să facă o analiză destul de pertinentă și să identifice nevoile cele mai importante, care pot fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Din punctul meu de vedere, PNDR 2014-2020 este un program echilibrat ca structură, ca nevoi identificate, acoperă anumite elemente pe care vechiul program nu le avea în vedere; irigațiile spre exemplu. Există în acest PNDR o importantă parte alocată refacerii sistemului de irigații (secundar) și investițiilor în ferme. Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final.
În plus, sprijinim în continuare instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferim modalități de modernizare. Pe de altă parte, continuăm efortul puternic de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale. De asemenea, se continuă foarte bine cu partea de agromediu și cu măsurile care să prevină schimbările climatice.
R.F.: Avem anumite învățăminte trase din implementarea PNDR 2007-2013 de care trebuie să ținem cont în programarea aceasta?
M.D.: Trebuie să învățăm din greșelile din perioada trecută, pentru implementare. În programarea precedentă am întâmpinat anumite dificultăți să punem programul în aplicare în totalitatea lui și să cheltuim toți banii pe care i-am avut la dispoziție. Cred că trebuie să învățăm că este necesar să lansăm foarte repede toate măsurile. Să vedem unde anume acesea nu funcționează. De asemenea, trebuie să ne gândim ce ajustări trebuie făcute, de ce nu funcționează o măsură și ce ajustări trebuie făcute, astfel încât să nu mai întârziem cu lansarea la timp a măsurilor.
O investiție mare ia timp, durează doi-trei ani. În momentul în care un contract a fost semnat, trebuie să ne asigurăm că beneficiarul lansează și derulează programul repede. Trebuie să-i ajutăm pe beneficiari să-și asigure partea de cofinanțare. Sunt o serie întreagă de probleme cu care ne-am confruntat în programul trecut, pe care le-am învățat și pe care le putem de această dată evita fiindcă le-am conștientizat, fiindcă am găsit niște mecanisme ca să nu ne mai confruntăm cu aceeași situație, cum a fost cazul în trecut.
Va trebui, de asemenea, să se facă o monitorizare atentă. Spre exemplu, în cazul unui proiect care nu avansează, ar trebui ca AFIR, Autoritatea de Management, să ia o decizie rapid: - continuă să aibă contractul respectiv sau îl oprește și îl relansează? De asemenea, există o altă dinamică a organizării de „call for application”, de apeluri pentru depunerea de proiecte. Aici, iarăși trebuie să ne mișcăm repede.
R.F.: Comisarul Hogan a prezentat un pachet de sprijin pentru sectoarele în criză, grav afectate de embargoul rusesc. Către care domeniu din România ar trebui să meargă pachetul majoritar de finanțare? Către sectorul laptelui sau către cel al cărnii de porc?
M.D.: Situația diferă de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Înțeleg că situația sectorului cărnii de porc din România este foarte diferită față de alte state membre. Există chiar deficiențe și prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă. Poate că într-acolo ar trebui să privim foarte atent, ce se întâmplă și ce nevoi sunt de intervenție. Situația este, de asemenea, deosebită în România în ceea ce privește evoluția pieței laptelui, pentru că în România a existat o reducere a șeptelului, pe când în alte țări a existat o creștere și un excedent al laptelui care a dus la colapsul pieței ș.a.m.d. Nu există o formulă generală.
Cred că fiecare stat membru și fiecare minister de resort trebuie să observe foarte atent situația concretă din țara respectivă, să realizeze o analiză obiectivă, să stabilească dacă sprijină sau nu un domeniu și ce forme de susținere să adopte. Și vă pot da un exemplu: foarte multe state membre UE, în special în cele din nordul Europei, au sprijinit sectorul de profil în perspectiva dispariției cotelor de lapte. Pe urmă și-a făcut apariția o situație proastă pe piață și ne-am trezit cu investiții făcute care nu mai sunt viabile și care trebuie oprite. Dacă aceste investiții s-au făcut cu o marjă de flexibilitate destul de mare, astfel încât să putem converti foarte repede producția de lapte în producția de carne este foarte bine. Am avut exemplul unor state membre care au venit la CE și au spus că trebuie făcut ceva. Ei făcuseră aceste investiții foarte rigide. În PAC există principiul durabilității, prin care o investiție trebuie ținută o perioadă de timp, nu i se poate schimba obiectul de activitate. Dacă acolo au fost adăugate anumite elemente de strictețe, fermierii sunt închiși în situații imposibile. Ar trebui să privim cu foarte mare atenție acest aspect și să lăsăm o marjă de flexibilitate în a defini măsurile și sprijinul pe care-l dăm fermierilor, astfel încât să nu-i omorâm încercând să le dăm sprijin și pe urmă să se confrunte cu situația din care nu mai pot ieși. Un fermier care a investit în producția de lapte și se trezește că nu mai poate să vândă laptele, afacerea lui s-a terminat.
R.F.: A tot circulat în ultimele luni prin România un mesaj propagandistic de tipul „zero fonduri europene absorbite”. Este așa sau nu?
M.D.: Când rostim sintagma „zero fonduri europene”, trebuie să ne gândim la ce ne referim mai exact. Ne putem referi la câte fonduri europene a cheltuit România și câte au fost rambursate din bugetul comunitar. Având în vedere că suntem la începutul unui ciclu de programare și că toate programele au fost aprobate, aș spune că ideea de zero fonduri europene nu există. La aprobarea fiecărui program, orice stat membru primește un avans ca să înceapă programul respectiv. Acești bani sunt transferuri efective, nete, din bugetul comunitar în bugetul statului român. Această sumă poate merge până la trei la sută din valoarea programului respectiv.
Există un sistem diferit între fondurile agricole, în special FEADR, și celelalte finanțări provenite din fondurile europene structurale și de investiții, gen fondul regional, fondul social european, fondul de pescuit și fondul de coeziune. Pentru celelalte fonduri (în afară de FEADR) este nevoie ca înainte de a putea trimite o cerere de rambursare la CE, să existe procesul oficial de acreditare a instituțiilor delegate care gestionează fondurile. Acest proces este în România și în multe alte state europene unul întârziat. Este foarte posibil ca un proiect depus pe fonduri regionale să fi fost lansat, să se fi făcut cheltuieli, acestea să fi fost plătite din bugetul național, dar banii să nu fi fost declarai la CE pentru simplul motiv că nu se putea declara. Și asta din cauză că organismul de finanțare nu fusese încă certficat și aprobat de CE. În cazul PNDR, noi nu avem acest sistem, ci unul de acreditare a agenției de plăți (încă de la început). Practic, pe PNDR s-au putut face cheltuieli, acestea au fost declarate către CE și rambursate. Există o sumă care a fost comunicată către CE, sunt informații publice, cel puțin pe PNDR din niciun punct de vedere nu putem vorbi de zero.
R.F.: Puteți vehicula o sumă aproximativă?
M.D.: Cred că este vorba de o primă tranșă declarată și plătită de 57 de milioane de euro, iar o a doua tranșă, recent depusă, de circa 230 de milioane de euro.
R.F.: Chiar dacă dumneavoastră profesați foarte mult pe zona Pilonului II, nu cred că au trecut neobservate problemele pe care țările UE le-au avut cu plățile directe. Situația din România a fost însă mai dureroasă. Care credeți că au fost piedicile din calea plății la timp a subvențiilor pentru Campania 2015?
M.D.: Prin noua reformă a PAC – reforma Cioloș – sistemul de plăți directe s-a schimbat. A rămas o plată de bază, iar pe urmă s-au adus niște elemente cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare – acele elemente de practici agroecologice (înverzire), plăți cuplate ș.a.m.d. Deja, pe Pilonul I al PAC, implementarea noii politici a fost întârziată cu un an; n-a început la 1 ianuarie 2014, a început la 1 ianuarie 2015. Această reformă PAC a solicitat o refacere a tuturor sistemelor de gestiune. Acel sistem IT, sofisticat, pentru gestiune, a trebuit să fie refăcut, softurile dedicate și acest proces n-a fost simplu nicăieri, nu numai în România. A fost un proces complex în Europa, în general. Unele state membre au reușit să și-l pună la punct foarte repede, altele (printre care și România), nu au reușit să și-l pună la punct atât de repede, astfel încât, practic, la 1 ianuarie 2015, totul să fie operațional și să pornească. Din acest motiv, CE a realizat gradul de complexitate și chiar a aprobat niște termene mai lungi pentru depunerea cererilor, pentru efectuarea controalelor. Am înțeles că România, cu aceste păsuiri, a reușit totuși să avanseze și, cel puțin pe plățile directe, în mare măsură, au reușit să fie începute și plătite. Există în continuare anumite restanțe. Este un proces complex însă. Urmează controlul și verificarea. Să sperăm că toate aceste lucruri s-au făcut foarte bine.
Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a confirmat miercuri, 8 iunie 2016, intenția sa de a prelungi data până la care statele membre pot efectua plăți directe PAC fără reduceri ale ratei de rambursare ale UE către statele membre în cauză.
Efectiv, această măsură prelungește termenul limită până la care trebuie să se facă plăți directe de la 30 iunie și 15 octombrie.
Inițiativa comisarului Hogan răspunde dificultăților cu care un număr de state membre/regiuni se confruntă în prezent, dificultăți în finalizarea plăților înainte de termenul limită de 30 iunie, precizează comisarul pe pagina oficială a Directoratului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute după 30 iunie, fără aplicarea oricărei reduceri pentru întârziere. În conformitate cu normele obișnuite, reducerile (aplicabile autorităților) ar fi de 10% la plățile efectuate în luna iulie, 25% la plățile efectuate în luna august și 45% pentru plățile efectuate în luna septembrie.
„Este o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de plăți, în cadrul noii PAC. Ea reprezintă un nivel fără precedent de flexibilitate din partea Comisiei Europene și, pe baza nivelurilor actuale ale plăților, ar putea genera mai multe milioane de euro economisire pentru acele state membre/regiuni și potențial agricultorii lor, care nu vor fi efectuate plățile până la 30 iunie. În baza angajamentului pe care l-am avut cu un număr de membru state/regiuni, eu sunt mulțumit că această măsură, una aflată la maximum cât poate merge Comisia, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în ceea ce privește oferta de flexibilitate maximă și care asigură rambursarea integrală a valorii plăților”.
Recunoscând dependența pe care mulți fermieri o au de plățile directe, în special având în vedere impactul dificultăților actuale de pe piață cu privire la situația lor pe fluxul de numerar, comisarul, de asemenea, a spus că „această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini rata plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate eliberarea tuturor plăților restante, în scopul de a maximiza nivelul plăților efectuate până la 30 iunie”.
Achim Irimescu arată cu degetul către Daniel Constantin pentru întârzierea plății subvențiilor
Plata subvenţiilor în agricultură se realizează într-un ritm accelerat, în condiţiile în care din noiembrie 2015 şi până în prezent au fost efectuate plăţi de peste 1,22 miliarde de euro iar întârzierile la plată sunt cauzate exclusiv de fosta conducere, transmitea Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă după ce, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune simplă împotriva ministrului de resort.
Mai mult, cei de la Ministerul Agriculturii afirmă totodată că fostul ministru al Agriculturii (Daniel Constantin – n.r.) a luat decizia greşită de a aplica, în 2015 şi 2016, un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014.
„Urmare adoptării astăzi (miercuri – n.r.), în plenul Camerei Deputaţilor, a moţiunii simple iniţiate de PSD şi ALDE, facem următoarele precizări: În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat – peste 1,22 miliarde euro din noiembrie până în prezent – deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri. Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor: adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor; Ordinul 619 (pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură în perioada 2015 – 2020 – n.r.) a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie; contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015); decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – data la care ar fi trebuit sa înceapă plăţile în avans!; neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăţi ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ; eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni”, precizează Ministerul Agriculturii.
Comunicatul vorbeşte şi despre eşecul în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care în 2015 a fost dezangajat un miliard de euro şi au fost efectuate corecţii financiare de peste 800 de milioane de euro pentru cele două agenţii de plăţi.
În plus, în document se afirmă că fostul ministru al Agriculturii a indus în eroare Ministerul Finanţelor solicitând creşterea salariilor la Agenţia de Finanţare şi Investiţii Rurale (AFIR) pe motiv că acestea se plătesc din fonduri europene în condiţiile în care sumele respective provin de la bugetul de stat.
„Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finantare si investitii rurale (AFIR) pe motiv că acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1.800 salariaţi ai AFIR! Culmea, toată aceasta situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!”, subliniază comunicatul MADR.
Comunicatul prezintă şi principalele realizări ale actualului şef de la Agricultură, amintind, printre altele, simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016, în condiţiile în care dosarul este de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015, şi reintroducerea posibilităţii de accesare de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni.
De asemenea, pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020 şi a fost adoptat actul normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 ţări pentru creşterea profitului producătorilor români.
Un alt proiect legislativ important este, potrivit MADR, cel privind Fondul Mutual, care se află în dezbatere cu fermierii. Stabilirea unui astfel de fond va permite despăgubirea calamităţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri, se arată în comunicatul citat.
Totodată, reprezentanţii MADR precizează că au fost lansate dezbateri asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor români pe piaţa UE şi internaţională. În plus, pentru luna octombrie a acestui an se are în vedere realizarea unui Fond de creditare a agriculturii care să faciliteze finanţarea fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut.
La capitolul realizări, comunicatul aminteşte şi deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu şi anunţă că peste 750.000 ovine au fost deja exportate, urmând să fie adoptate noi demersuri pentru deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor. De asemenea, au fost făcute demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc şi a fost stabilită legislaţia necesară unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE fiind astfel evitată declanşarea acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României.
Potrivit Ministerului Agriculturii, adoptarea unei moţiuni simple nu implică în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens fiind prerogativa exclusivă a prim-ministrului.
Ca informație de ultimă oră, surse din interiorul MADR și APIA afirmă că actuala conducere ministerială forțează mâna dezvoltatorilor ca până la data de 30 iunie 2016 să pună la punct programele informatice necesare efectuării plăților restante, propunându-le să semneze contractul și, astfel, să-și asume un eventual eșec prin compensări financiare.