daunatori - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

DSC08135

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

 

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Marinela Ardelean fondator al platformei WinesOfRomania

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Condițiile climatice ale toamnei 2023 au influențat pozitiv dezvoltarea unor patogeni și dăunători din culturile de rapiță din zona de vest a țării noastre (precipitații, umiditate relativă și temperaturi mai ridicate).

Ultimele controale fitosanitare efectuate în culturi de rapiță de pe teritoriul județului Timiș au pus în evidență prezența următoarelor organisme dăunătoare: larve de Helicoverpa armigera (cu densități destul de ridicate în unele sole, atac generalizat), larve, coconi și adulți de Plutella xylostella (molia verzei), afide (identificate ca fiind Myzus Persicae, atac masiv, generalizat, mai puternic pe marginea culturilor), larve de Delia radicum în rădăcinile plantelor de rapiță (mai ales la marginea culturilor), Erisiphe cruciferarum (făinarea rapiței, atac generalizat în unele sole).

Larvă de Helicoverpa armigera pe rapiță la 1 noiembrie 2023

Larvă de Helicoverpa armigera pe rapiță la 1 noiembrie 2023

Dintre dăunătorii amintiți, Helicoverpa armigera ne surprinde și în acest an, deși numărul de capturi la capcanele cu feromoni au fost mai scăzute comparativ cu anul 2022. Anul trecut, larvele de Helicoverpa armigera din generațiile III, posibil și IV (conform curbelor de zbor și al numărului mare de indivizi capturați până târziu în toamnă) au atacat agresiv culturile de rapiță deoarece porumbul era uscat din cauza secetei. În acest an nu m-aș fi așteptat să văd larve de Helicoverpa armigera prin rapiță la data de 1 noiembrie. Asta înseamnă că, în unele zone din Timiș, generația de toamnă s-a dezvoltat, existând sole unde atacul este generalizat, iar densitatea larvelor este de aproximativ 2 - 4/m2. Creșterea populațiilor de Helicoverpa armigera în Banat se datorează modificărilor climatice (creșterea temperaturilor vara și toamna), sistemelor agricole moderne bazate pe monocultură și rotațiilor scurte, dar și fecundității și mobilității ridicate a dăunătorului. Rapița este o gazdă minoră pentru acest dăunător.

Atac produs de Helicoverpa

Atac produs de Helicoverpa

Pe lângă Helicoverpa armigera, prin culturile de rapiță se observă la începutul lunii noiembrie larve, coconi și fluturi de Plutella xylostella. Molia verzei este un dăunător important al cruciferelor cultivate, mai ales la varză, conopidă, rapiță, muștar etc. Fermierii ar trebui să își verifice câmpurile de două ori pe săptămână, mai ales că, în ultimii ani, Plutella xylostella este nelipsită din culturile de rapiță atât toamna, cât și primăvara (are trei generații în condițiile României).

Cocon de Plutella xylostella pe frunză de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Cocon de Plutella xylostella pe frunză de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Adult de Plutella xylostella. La 1 noiembrie zburau nestingheriti prin rapiță

Adult de Plutella xylostella. La 1 noiembrie zburau nestingheriti prin rapiță

Atac produs de larvele de Plutella xylostella

Atac produs de larvele de Plutella xylostella

Controalele trebuie făcute în cel puțin cinci puncte din parcelă, verificându-se măcar 0,1 m2 (se vor număra larvele de pe această suprafață). La rapiță, pragul economic de dăunare la care ar trebui efectuat un tratament este de 20 - 30 larve/m2 (după „Canola Encyclopedia”, 2015). Mai multe despre acest dăunător într-un viitor articol.

Larvă de Delia radicum în rădăcina de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Larvă de Delia radicum în rădăcina de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

În această toamnă, de parcă nu erau suficienți dăunători la rapiță, s-a instalat și un patogen pe care îl văd mai rar toamna. Dacă ne-am obișnuit să vedem pe frunze pete produse de Phoma lingam toamna, iată că acum vedem pete pâsloase, făinoase pe ambele părți ale frunzelor de rapiță.

Atac de Erisiphe cruciferarum (făinare), în Timiș, la 1 noiembrie 2023

Atac de Erisiphe cruciferarum făinare. Timiș la 1 noiembrie

În unele sole verificate, atacul produs de Erisiphe cruciferarum era generalizat. Aproape că nu era o plantă fără micelii. Intensitatea sau virulența atacului m-a îngrijorat puțin. Dacă vom avea parte de o primăvară ploioasă în anul 2024 s-ar putea să avem probleme din cauza făinării, știut fiind că atacul din timpul formării silicvelor este foarte periculos pentru recoltă. Făinarea rapiței este severă în condiții de umiditate ridicată și temperaturi cuprinse între 15 - 200C. În astfel de condiții, toate organele plantei sunt acoperite de miceliile albe, dense cu aspect făinos, pulverulent.

Micelii albe de făinare pe frunză de rapiță la 1 noiembrie 2023

Micelii albe de făinare pe frunză de rapiță la 1 noiembrie 2023

În anul 2019, ne-am confruntat în Banat cu o infecție puternică produsă de fungul Erisiphe cruciferarum în perioada când silicvele erau formate (a fost o primăvară ploioasă). Controlați culturile și funcție de intensitatea și frecvența de atac, decideți efectuarea unui tratament. Tratamentele trebuie efectuate doar cu produse omologate și când temperaturile trec de 50C. Și despre acest patogen vom reveni cu informații mai amănunțite în următoarea perioadă.

Afide și micelii de făinare la 1 noiembrie 2023

Afide și micelii de făinare la 1 noiembrie 2023

O mare problemă în această toamnă sunt afidele prezente în culturile de rapiță din vestul țării. La o primă identificare este vorba de Myzus persicae. Nu am văzut încă Brevicoryne brassicae. Afidele trebuie întotdeauna investigate cu mare atenție deoarece foarte ușor se pot face confuzii.

Afid aripat

Afid aripat

Aduc în atenția dumneavoastră agresivitatea atacului de afide la rapiță. Nici o frunză fără colonii de afide în acest an. În solele verificate la 1 noiembrie 2023, partea inferioară a frunzelor de rapiță era ocupată în întregime de zeci de colonii de afide. La plantele mai mici, frunzele erau deja îngălbenite și se uscau. Din păcate, atacul de afide în solele verificate era generalizat, cu o densitate mai mare pe marginile culturii. Este bine să nu neglijați combaterea acestui dăunător deoarece este vector pentru virusuri. Iar virusurile pot produce pagube importante în producție. Dacă constatați atac masiv este bine să interveniți cu un insecticid omologat.

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre dăunătorii și patogenii prezenți în culturile de rapiță din vestul României.

ocotuna

Bibliografie
***Canola Encyclopedia. Diamondback Moth. Canola Council of Canada, n.d.: [http://www.canolacouncil.org/can.../insects/diamondbackmoth/].

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Toamna caldă și umedă (cel puțin în zona de vest a României) este foarte favorabilă dezvoltării ruginii brune.

În urma controlului efectuat la data de 23 octombrie 2023 prin samulastra de grâu, dar și prin culturile de rapiță semănate după grâu (unde grâul este buruiană), am observat că rugina brună a apărut și se manifestă cu intensitate și incidență ridicate.

395495327 122109335930088675 6926480170089807035 n

 

De ce este important să distrugem samulastra?

 

Samulastra este o „punte verde” unde dăunătorii și patogenii se dezvoltă nestingheriți de la recoltat și până la răsărirea noilor culturi de grâu (sau alte cereale păioase). Pentru rugina brună, grâul voluntar este cea mai comună gazdă, constituind sursa majoră de inocul pentru grâul de toamnă în toate zonele unde acesta este cultivat.

Rugina brună (ca și alte rugini) are nevoie de plante vii pentru a se dezvolta și a produce infecții. Din acest motiv, distrugerea samulastrei este foarte importantă în managementul acestei boli.

395471841 122109337232088675 2721447948587335126 n

 

Pe miriște, cât timp rezistă uredosporii ruginii brune după recoltat?

 

Ei bine, în funcție de condițiile climatice, pot rezista între 20 - 60 de zile, suportând chiar și uscăciunea. În această perioadă ei infectează samulastra, care este principala punte de trecere a ruginii în noile culturi [Popescu, 2005].

În toamnele blânde, pe tinerele plante de grâu răsărite pot fi observate pustule brune sau doar micelii. Patogenul va traversa iarna sub aceste forme, iar primăvara va produce noi infecții, vizibile pe la mijlocul lunii mai. În iernile geroase, structurile de rezistență ale fungului mor, iar sursa de inocul se reduce mult.

395457723 122109336104088675 1374628835427883642 n

Distrugerea samulastrei este o măsură profilactică foarte importantă în cadrul sistemului de combatere integrată a ruginii brune și nu numai. De aceea, recomand să nu se neglijeze această măsură.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În toamnele blânde, muștele cerealelor pot produce pagube în culturi. Cel mai adesea sunt predispuse la atacul muștelor, culturile semănate devreme și cele la care sămânța nu a fost tratată cu insecticid. În unele zone predomină musca de Hessa (Mayetiola destructor), iar în altele musca neagră a cerealelor (Oscinella frit).

Condițiile climatice ale ultimilor ani au susținut creșterea populațiilor de muște care produc daune culturilor de cereale păioase. Pe lângă condițiile climatice, tehnologiile folosite de către fermieri au un rol foarte important, rotațiile scurte și monocultura favorizând atacul muștelor. La aspectele menționate adaug pierderea diversității plantelor cultivate într-o fermă. Se poate spune că, sistemele agricole practicate în prezent susțin dezvoltarea patogenilor și dăunătorilor și implicit apariția pagubelor în producție.

Dintre cele două muște predominante în culturile de cereale păioase, aducem în atenția dumneavoastră în acest articol, musca de Hessa (Mayetiola destructor). Dacă îi cunoașteți ciclul de viață o veți ține sub control mai bine. Vă atragem atenția că, generația de toamnă este cea mai păgubitoare. Cel mai periculos atac este după răsărirea plantelor, moment când tinerele plăntuțe pot fi distruse.

 

Importanța cunoașterii biologiei și ecologiei muștei de Hessa

 

Acest dăunător este prezent în toate zonele de cultură a cerealelor din țara noastră, iar în condițiile climatice din România, Mayetiola destructor (musca de Hessa) poate avea între 2 și 4 generații/an. În zonele mai calde, dăunătorul va avea mai multe generații, pe când în cele mai reci, mai puține. Supraviețuiește peste anotimpul de iarnă sub formă de larvă matură în pupariu sub tecile frunzelor plantelor atacate, cât și în resturile vegetale din sol sau de la suprafața solului.

Musca de Hessa

Musca de Hessa

Împuparea are loc la începutul primăverii, iar primii adulți sunt observați în culturi în luna aprilie (de regulă). În anii în care toamnele și iernile sunt mai calde, zborul muștelor de Hessa poate fi observat chiar din luna martie. Viața adulților este scurtă (2 - 5 zile) - Roșca et al., 2011. Ei zboară în roiuri în zilele calde și însorite, având activitate intensă seara. În cele câteva zile de viață are loc împerecherea și depunerea ouălor. Femela depune între 150 - 500 ouă, grupate câte șase de-a lungul nervurilor frunzelor. Ouăle au culoare portocalie - roșietică, formă eliptică și sunt foarte mici. Eclozarea are loc la temperaturi cuprinse între 10 și 290C [Flanders et al., 2013] după aproximativ 3 - 10 zile (5 - 20 zile după unii autori). Imediat după eclozare, larvele se vor deplasa pe tulpini în zona tecilor, de obicei în zona celui de-al doilea nod și mai rar la primul (zona de creștere). În această perioadă, multe larve pot muri, mai ales dacă condițiile climatice nu sunt cele preferate de dăunător. Vântul, umiditatea, frigul, precipitațiile, seceta prelungită influențează negativ dezvoltarea larvelor [Hamilton, 1966; Stunt et al., 2012].

Când ajung în zona preferată de hrănire, larvele se fixează, rămân imobile și încep să se hrănească. Larvele de Hessa nu pătrund în tulpină. După aproximativ două săptămâni de hrănire, larvele se împupează și rămân în zona atacată până la recoltare. Recoltatul nu distruge pupele, deoarece acestea sunt localizate de obicei în partea inferioară a plantelor, așa că, fie rămân în resturile vegetale, fie cad la sol.

Pupele pot fi recunoscute ușor în zona atacată, ele fiind vizibile parțial la suprafața frunzelor (larvele înainte de a se împupa definitiv fac un orificiu în pupariu și frunză). Pupele de culoare rozie sunt protejate de un puparium turtit, de culoare maro - închis, foarte asemănător cu o sămânță de in [Gagne și Hatchet, 1989]. Stadiul de pupă poate dura toată vara fiind influențat de condițiile climatice. În verile secetoase, pupele pot intra într-o diapauză lungă (câteva luni, uneori ani). În condiții climatice favorabile, se poate dezvolta generația de vară pe samulastra de grâu sau orz, dar și pe alte poaceae spontane.

musca grau

Generația a II-a a muștei de Hessa (în zonele mai reci) sau a III-a (în zonele mai calde) apare la începutul toamnei. Adulții generației de toamnă încep să zboare în luna septembrie, iar ciclul lor de viață se desfășoară pe noile culturi de cereale, mai ales în cele de grâu, care sunt preferate. Femelele acestei generații depun ouăle pe plăntuțele răsărite aflate în stadiul de 2 - 3 frunze (stadiu fenologic preferat). Ciclul de viață al unei generații poate dura între 25 - 30 de zile [Roșca et al., 2011]. Generația de toamnă este cea mai păgubitoare.

 

Recunoașterea dăunătorului

 

Musca de Hessa prezintă dimorfism sexual. Femela este neagră, exceptând zonele abdominale laterale care au culoare roșietică și are aproximativ 3 - 4 mm. Masculul poate avea culoare neagră sau brună și este mai mic decât femela (2 - 2,5 mm). Datorită aspectului lor pot fi asemănați cu țânțarii.

Muștele de Hessa pot fi deosebite de alte specii de muște (care atacă cerealele) după antene (sunt moniliforme și au 12 - 18 segmente) și picioarele lungi sau mult mai lungi decât corpul [Foster et Hein, 2009].

Larvele neonate au corpul vermiform și lungimea de 0,7 mm. Timp de 4 - 5 zile culoarea larvelor este portocalie - roșietică (prima vârstă), după care capătă culoare albă (vârsta a doua). Când ajung la maturitate (vârsta a treia), pe spatele larvelor apare o dungă verzuie translucidă. Larvele mature au dimensiunea cuprinsă între 4 - 5 mm, formă cilindrică iar capul parțial invaginat [Gagne et Hatchet, 1989; Roșca et al., 2011].

 

Recunoașterea atacului

 

Atacul generației de toamnă este cel mai păgubitor. Larvele acestei generații pot ataca grâul, orzul și secara. Dintre cerealele enumerate, preferă grâul. Ovăzul nu este atacat.

Când larvele se hrănesc în zona de creștere, frunza centrală se îngălbenește, iar în final se va usca. Frunzele îngălbenite se desprind foarte ușor atunci când tragem de frunză în sus, deoarece țesuturile sunt distruse. Cu ajutorul unei lupe, putem observa cu ușurință în zona atacată larva care se hrănește. De regulă, culoarea plantele atacate este verde închis sau verzuie - albăstruie uneori. La plantele atacate este vizibilă stagnarea în creștere. Când plantele sunt atacate în fenofaza de 1 - 2 frunze, pot fi pierdute [Roșca et al., 2011; Whitworth et al., 2009].

Atac produs de muscă de Hessa. Fotografie realizată în samulastră

Atac produs de muscă de Hessa. Fotografie realizată în samulastră

La plantele atacate în stadii mai avansate de creștere se observă o înfrățire puternică și îngroșarea tulpinilor în zona bazală. Dacă îndepărtăm frunza îngălbenită vom găsi larvele sau pupele (în funcție de momentul când realizăm controlul).

Atacul generației de primăvară este diferit. Plantele atacate de larvele acestei generații se recunosc după îndoirea care apare la ultimul sau penultimul nod. În aceste zone paiul se albește comparativ cu restul tulpinii care rămâne verde. Uneori spicul are port erect, iar florile pot avorta. Astfel de simptome se pot datora și altor dăunători dar și unor fungi. Este important să verificăm zona afectată pentru a exclude fungii sau alți dăunători. În urma procesului de hrănire al larvelor, țesuturile tulpinilor de grâu slăbesc, se înmoaie și se pot frânge cu ușurință. În plus, datorită toxinelor din secreția salivară a larvelor care interferează cu fluxul de nutrienți din plante în timpul formării cariopselor pot apărea pagube calitative și cantitative [Popov, 1999 citat de Roșca et al., 2011].

Musca de Hessa este capabilă să producă pagube cantitative și calitative semnificative în anii cu populații masive. Pagubele produse pot ajunge la 25 - 30% (Hulea et al., 1975). Excepțional au fost raportate pagube de 80% (Arion, 1958 citat de Roșca et al., 2011). Cel mai adesea, pagube mari se înregistrează la grâul semănat devreme [Roșca et al., 2011].

atac musca

 

Importanța controlului fitosanitar pentru depistarea dăunătorului

 

Un prim control ar trebui efectuat la 18 - 21 de zile de la apariția plantelor în câmp. Într-o cultură, trebuie verificate minimum cinci puncte. În fiecare punct trebuie examinate cel puțin 20 de plante. Procentul de infestare se raportează la cele o sută de tulpini verificate.

În primăvară, controlul trebuie efectuat atunci când spicele încep să apară. Se va determina procentul de tulpini frânte din cele o sută controlate.

Monitorizarea zborului muștelor trebuie realizată atât toamna, cât și primăvara. Nu sunt PED-uri (prag economic de dăunare) pentru musca de Hessa. Din păcate, când atacul s-a instalat, dăunătorul nu poate fi ținut sub control cu nici un tratament.

Monitorizarea apariției muștelor în lanuri se poate face și cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali. Feromonii atrag masculii de Hessa [Knutson et al., 2017]. Studiile arată că nu există corelație între capturi și pagubele produse.

În timpul controlului fitosanitar, zborul muștelor poate fi observat foarte ușor, deoarece la atingerea plantelor vom vedea muștele care zboară la mică înălțime în zilele însorite. Pe marginea solelor densitatea muștelor este mai mare de obicei decât în interior.

Specialiștii în protecția plantelor pot prognoza apariția muștelor primăvara. În acest sens, lanurile de grâu trebuie verificate încă din ianuarie - februarie. În perioada amintită se fac controale pentru găsirea pupelor și verificarea stadiului de dezvoltare al acestora. Prin strângerea pupelor între degete și analizarea culorii lichidului care se scurge putem aprecia stadiul de dezvoltare. Atunci când curge un lichid alb și lăptos înseamnă că este o larvă sau o pupă timpurie. Dacă lichidul este roșiatic și relativ uscat înseamnă că adulții trebuie să apară.

grau

Se pot face controale și pentru monitorizarea ouălelor de pe frunze. Dacă la efectuarea sondajelor se constată mai mult de 4 ouă/frunză, un tratament poate fi justificat [Flanders et al., 2013].

 

Managementul integrat al muștei de Hessa

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

Metode profilactice

Musca de Hessa poate fi ținută sub control prin aplicarea unor strategii de combatere bazate pe măsurile de prevenție sau profilactice în principal.

În zonele cu populații masive de muște de Hessa și acolo unde sistemele agricole se bazează pe monocultură, se recomandă alegerea unui soi rezistent (cea mai ieftină metodă de combatere atunci când este disponibil pe piață) - Schmid et al., 2018. Vă atragem atenția că musca de Hessa se adaptează continuu. De aceea, barierele de rezistență ale plantelor gazde pot fi depășite. Este important ca soiurile de grâu alese să fie rezistente la biotipul local al muștei de Hessa. Din acest motiv, se poate întâmpla ca alegerea unui soi rezistent să nu fie o măsură eficientă întotdeauna.

Rotația culturilor este o măsură foarte importantă. A se evita monocultura și rotațiile scurte.

Distanța față de vechea cultură este o strategie foarte bună în lupta împotriva acestui dăunător. În acest sens, amplasarea noilor culturi este bine să se facă la distanțe mai mari față de vechile culturi [Schmid et al., 2018]. De ce? Pentru că musca de Hessa are un zbor slab și nu poate parcurge distanțe.

Distrugerea samulastrelor este foarte eficientă în combatere (generația de vară se dezvoltă pe samulastră) - Schmid et al., 2018.

interior musca

Întârzierea datei semănatului este o strategie ce poate fi practicată în anii în care toamnele sunt blânde (fermierii trebuie să studieze prognozele climatice). Abordând această strategie ferim culturile de atacul muștelor [Thiry et al., 2002]. Lăsând la o parte această strategie, se recomandă semănatul în epoca optimă din zona climatică unde vă aflați.

Arăturile (15 - 25 cm) sunt indicate în anii cu populații masive. Prin îngroparea resturilor vegetale cu pupe în ele, populațiile vor fi mult mai reduse [Roșca et al., 2011].

Despre arderea paielor (practicată în trecut foarte mult, astăzi acest lucru este interzis) se poate spune că reduce din rezervă, dar destul de puțin. Cele mai multe pupe sunt localizate în tulpini sub nivelul solului și nu sunt afectate de foc.

Metode chimice

În România, pentru musca de Hessa nu sunt omologate produse de protecția plantelor pentru tratarea semințelor. Cu toate acestea, substanțele omologate pentru combaterea unor specii de Delia, Agriotes, Zabrus la cereale pot ține sub control și musca de Hessa.

Tratamentele în perioada de vegetație se recomandă doar în următoarele situații: sistem agricol bazat pe monocultură, semănarea unor soiuri sensibile, distanța față de vechea cultură este mică (400 m), sămânța nu a fost tratată cu un insecticid, a existat atac de Hessa în trecut, ouăle sunt prezente pe frunze.

Important de reținut: culturile infestate puternic în toamnă (care au trecut peste iarnă cu o infestare mare) vor fi atacate din nou, iar rotațiile scurte favorizează atacul.

Toamna, tratamentul ar trebui efectuat în fenofaza de 2 - 3 frunze (eficiență bună). Rezultate foarte bune s-au obținut utilizând substanțe insecticide din grupa piretroizilor: deltametrin și lambda - cihalotrin. Substanțele amintite acționează asupra adulților, dar și a larvelor proaspăt eclozate (pot fi ucise în drumul lor către locul de hrănire).

Primăvara, un tratament chimic poate fi efectuat doar în urma controalelor fitosanitare în lanuri. Atunci când sunt observate mai mult de 4 ouă/frunză și dacă 20% din tulpini sunt infestate cu larve și pupe ne putem aștepta la pierderi. Substanțele din grupa piretroizilor pot fi aplicate primăvara pe măsură ce muștele apar și depun ouă, cu rezultate destul de bune uneori. Cu toate acestea, specialiștii arată că tratamentul aplicat primăvara forte rar s-a dovedit a fi eficient. La zboruri masive s-a constatat că acest tratament a contribuit la reducerea populațiilor [Flanders et al., 2013; Knutson et al., 2017].

În țara noastră nu sunt omologate substanțe pentru combaterea muștei de Hessa în vegetație. Există, însă, o singură substanță omologată pentru combaterea în vegetație a altor specii de muște (altele decât musca de Hessa). Lambda - cihalotrinul este omologat pentru combaterea muștei cenușii (Delia coarctata care atacă primăvara devreme și iernează sub formă de ou) și a muștei suedeze (Oscinella frit) - după Aplicația PESTICIDE 2.22.7.1, 2023. Cu siguranță are efect și asupra muștei de Hessa.

Controlul biologic

Musca de Hessa are dușmani naturali, în principal viespi parazite (de pupă și ou). Există aproximativ 41 de specii de viespi descrise, dintre care doar trei și-au dovedit eficiența, fiind și cele mai răspândite și cele mai valoroase în ținerea sub control a populațiilor de Hessa [Gahan, 1933]. Cele trei specii de viespi sunt: Platygaster hiemalis (parazit de ouă mai ales pentru generația de toamnă), Homoporus destructor și Eupelmus allynii. Nivelul de parazitare naturală poate fi foarte ridicat, între 56 și 98% [Schuster et Lidell, 1990]. Procentul de parazitare variază de la o zonă la alta funcție de condițiile climatice și densitatea populațiilor de muscă [Wise, 2007].

Femelă care depune ouă în timpul analizei la lupa binocular

Femela care depune ouă în timpul analizei la lupa binocular

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenție informații importante despre musca de Hessa (Mayetiola destructor Say). Aceste informații vă pot ajuta să gestionați corect combaterea acestui dăunător pentru ca rezultatele să fie eficiente și costurile minime. Procedând astfel, mediul va fi mai puțin poluat și entomofauna utilă protejată.

Bibliografie

1. Flanders K. L., D. D. Reisig, G. D. Buntin, D. A. Herbert Jr. and D. W. Johnson, 2013 - Biology and management of Hessian fly in the Southeast. Alabama Cooperative Extension System: ANR1069.
2. Foster J. E. and G. L. Hein, 2009 - Hessian fly on wheat. University of Nebraska-Lincoln, Institute of Agriculture and Natural Resources: G1923.
3. Gagne R. J. and J. H. Hatchett, 1989 - Instars of the Hessian fly (Diptera: Cecidomyiidae). Ann. Entomol. Soc. Am. 82: 73–79.
4. Gahan A. B., 1933 - The Serphoid and Chalcidoid parasites of the Hessian fly. USDA Miscellaneous Publication 174.
5. Hamilton E. W., 1966 - Hessian fly larval strain responses to simulated weather conditions in the green house and laboratory. J. Econ. Entomol. 59: 535–538.
6. Hulea A., Paulian F. Comes I., Hatman M., Peiu M., Popov C., 1975 - Bolile și dăunătorii cerealelor, Editura Ceres, București, 234 p..
7. Knutson A. E., K. L. Giles, T. A. Royer, N. C. Elliott and N. Bradford, 2017 - Application of pheromone traps for managing Hessian fly (Diptera: Cecidomyiidae) in the Southern Great Plains. J. Econ. Entomol. 110: 1052–1061.
8. Roșca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.
9. Schuster M. F., M. C. Lidell, 1990 - Distribution and seasonal abundance of Hessian fly (Diptera, Cecidomyiidae) parasitoids in Texas. J. Econ. Entomol. 83: 2269–2273.
10. Stuart J. J., M. S. Chen, R. Shukle, M. O. Harris, 2012 - Gall midges (Hessian flies) as plant pathogens. Annu. Rev. Phytopathol. 50: 339–357.
11.Schmid R. B., Allen Knutson, Kristopher L Giles, Brian P McCornack, 2018 - Hessian Fly (Diptera: Cecidomyiidae) Biology and Management in Wheat, Journal of Integrated Pest Management, Vol. 9, Issue 1, 14.
12. Thiry D. E., R. G. Sears, J. P. Shroyer and G. M. Paulsen, 2002 - Planting date effects on tiller development and productivity of wheat. Kansas Agricultural Experiment Station and Cooperative Extension Service SRL 133.
13. Whitworth R. J., P. E. Sloderbeck, H. Davis, G. Cramer, 2009 - Kansas crop pests: Hessian fly. Kansas State University Agricultural Experiment Station and Cooperative Extension Service: MF-2866.
14. Wise I. L., 2007 - Parasitism of the Hessian fly, Mayetiola destructor (Say) (Diptera: Cecidomyiidae), on spring wheat (Poaceae) in southern Manitoba. Proc. Entomol. Soc. Manitoba. 63: 23–32.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara a creat, în premieră, o pagină de extensie universitară pentru domeniul Protecția Plantelor - USVT Plant Protection.

„Pagina USVT Plant Protection, ne spune dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură USVT – Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, poate fi accesată de către toți fermierii români (profesioniști sau amatori), companii care activează în agricultură, cercetători, cadre didactice universitare sau din mediul preuniversitar, studenți (licență, master, doctorat), mici producători și orice persoană pasionată de agricultură și sănătatea plantelor.”

În curând, USVT va lansa extensii universitare și pe alte domenii prioritare pentru agricultura românească și nu numai.

Scopul extensiei universitare pe domeniul Protecția Plantelor este de a furniza informații relevante și utile fermierilor români și numai, deoarece specialiștii în protecția plantelor sunt foarte puțini la acest moment, iar fermierii au nevoie de astfel de informații pentru a gestiona corect bolile și dăunătorii din culturile agricole. „Gestionând corect patogenii, dăunătorii și buruienile, numărul tratamentelor aplicate va fi mai mic. În consecință, poluarea va fi mai scăzută, iar produsele vegetale vor fi lipsite de reziduuri de pesticide, nitriți și nitrați, micotoxine etc”, precizează dr. ing Otilia Cotuna.

Un obiectiv important al acestei extensii universitare este creșterea vizibilității universității în rândul fermierilor și al companiilor producătoare de inputuri pentru protecția plantelor, cât și pentru actualii și viitorii studenți și crearea unei comunități în jurul acestui canal de comunicare online. Vor fi promovate expertiza cadrelor didactice (experiență și cunoștințe) și resursele academice disponibile la universitate în domeniul protecției plantelor.

Articolele tehnice de pe pagina USVT Plant Protection vor fi scrise de dr. ing. Otilia Cotuna și vor acoperi subiecte de actualitate din domeniul protecției plantelor. Pe lângă articolele tehnice vor fi emise alerte și informări importante ori de câte ori este nevoie, se va răspunde la întrebările puse de către persoanele care accesează informațiile postate, vor fi promovate activități care se desfășoară în cadrul USVT (conferințe, workshop-uri, târguri etc). De asemenea, vor fi evidențiate realizările importante în domeniul protecției plantelor ale cadrelor didactice (care sunt și cercetători), în special proiectele de cercetare și consultanță, precum și cărțile și lucrările științifice publicate în reviste ISI cu factor de impact.

„Strategia de marketing care stă la baza acestei pagini de extensie universitară a fost realizată de Departamentul de Imagine al USVT în colaborare cu doamna Alexandra Vidroiu, Social Media Manager & Digital Marketer, căreia îi mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Stați aproape de noi pentru a fi la curent cu informații corecte, din teren în timp real și nu ezitați să ne contactați atunci când întâmpinați probleme de protecția plantelor în culturile dumneavoastră. Vă putem ajuta cu diagnoză și recomandări de combatere. Vă invităm să accesați în social-media cu încredere extensia USVT Plant Protection”, transmite Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe măsură ce populația lumii este în continuă creștere, producătorii de alimente caută inovații pentru a hrăni mai mulți oameni și animale pe mai puține hectare de teren și într-un mod mai sustenabil.

Potrivit raportului Sisteme Alimentare Sustenabile, un studiu susținut de compania Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, 56% dintre consumatorii europeni afirmă că vor cere alimente produse în mod durabil, iar 42% dintre fermieri și-au schimbat deja planificarea agricolă pentru a se alinia la așteptările consumatorilor.

Pe măsură ce fermierii încearcă să îmbunătățească nivelul de calitate și randament al culturilor, ei cred din ce în ce mai mult că inovația în materie de editare genomică are multe de oferit, iar aceste tehnici contribuie la sănătatea consumatorilor și a mediului. Raportul relevă că 63% dintre fermierii europeni intenționează să utilizeze noi tehnologii de editare genomică a plantelor în următorii cinci ani, îmbunătățirea valorii nutriționale a culturilor și eliminarea alergenilor fiind prioritățile cel mai frecvent citate. În rândul consumatorilor, mai mult de jumătate (53%) declară că există posibilitatea să accepte aceste tehnici, dacă astfel vor putea cumpăra alimente produse în mod sustenabil. Îmbunătățirile în materie de sănătate și sustenabilitate sunt considerate în general ca fiind mai importante în climatul social actual. Pe lângă cei 24% dintre agricultori care consideră că valoarea nutritivă sporită a culturilor este cel mai mare beneficiu al noilor tehnici de editare genomică la plante, 17% sunt entuziasmați de potențialul de reducere a risipei alimentare, iar 15% citează nevoia redusă de combatere a dăunătorilor.

Noile tehnici, cum ar fi editarea genomică a plantelor prin metode precum CRISPR, le pot permite fermierilor să gestioneze mai bine bolile culturilor, rezistența acestora la condiții meteorologice extreme și la presiunea dăunătorilor, precum și să îmbunătățească conținutul de nutrienți al acestora. Editarea genomului cu ajutorul CRISPR este un instrument care permite dezvoltarea de produse îmbunătățite și aduce un plus de valoare pentru producători și consumatori, deoarece include secvența genetică a plantei sau a culturii vizate, făcând posibilă furnizarea de plante nutritive care ar putea apărea în natură sau ar putea fi dezvoltate prin ameliorare convențională, dar mai rapid și mai eficient. Cu ajutorul CRISPR, oamenii de știință oferă plantei noi trăsături benefice, cum ar fi: o nutriție îmbunătățită, rezistență superioară la boli, toleranță la secetă și randamente productive mai ridicate.

În SUA, unde se află sediul central al Corteva Agriscience, compania este lider în domeniul CRISPR pentru dezvoltarea agriculturii, în special pentru culturi cum ar fi porumbul, soia și rapița. Angajamentul companiei este de a încuraja utilizarea pe scară largă a tehnologiei în agricultură, abordând preocupările care îi interesează cel mai mult pe consumatori: sănătatea nutrițională, schimbările climatice, reducerea risipei de alimente și necesitatea unor tehnici de producție mai naturale. CRISPR îi ajută pe oamenii de știință de la Corteva să dezvolte soluții inovatoare, sustenabile cu o rapiditate și precizie mult mai mari decât în cazul ameliorării convenționale a plantelor și reprezintă un instrument care influențează pozitiv nivelul nutrițional al culturilor pentru oameni și mediu.

Adaptarea la tehnologiile inovatoare necesită modernizarea abordărilor existente în materie de evaluare a riscurilor și de reglementare. În conformitate cu cerințele Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), cercetătorii nu vor trebui să ceară aprobarea agenției dacă produc o trăsătură într-o cultură care există deja în mod natural într-o plantă compatibilă cu reproducerea. O plantă modificată nu va fi reglementată și nici nu va necesita etichetare în cazul în care conține „modificări" minore - o schimbare a unei perechi de baze de aminoacizi sau o eliminare a unei părți de ADN - care ar crea o trăsătură ce ar fi putut fi produsă prin ameliorarea convențională. Cu alte cuvinte, în SUA, plantele produse prin utilizarea unor noi tehnici de ameliorare sunt acum reglementate pe baza produsului final, nu a mijloacelor de creare.

Fermierii europeni sunt, de asemenea, dispuși sa asimileze rapid noile tehnologii agricole care ar putea produce alimente mai bogate din punct de vedere nutritiv și să se adapteze la o gamă largă de practici sustenabile. Este foarte important să continuăm să lucrăm împreună cu factorii de decizie politică și cu alte părți interesate pentru a crea un cadru pragmatic, bazat pe știință, pentru noile tehnici genomice, în care inovația să poată prospera, iar fermierii să aibă acces la produsele de care au nevoie pentru a crește seminificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor.

 

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Compania Bayer în parteneriat cu Universitatea de Științele Vieții (USV) „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre viespea rapiței (Athalia rosae L., sin. Athalia colibri Christ.). Aceste informații vă pot ajuta să gestionați corect în viitor combaterea acestui dăunător pentru ca rezultatele să fie eficiente și costurile minime. Procedând astfel, mediul va fi mai puțin poluat și entomofauna utilă protejată.

Athalia rosae

Athalia rosae

În culturile de rapiță răsărite, viespea rapiței este prezentă în acest an cu densități mai mari decât anul trecut în aceeași perioadă. La data de 11 septembrie 2023 în culturile de rapiță răsărite în procent de 50% (semănate la sfârșitul lunii august), Athalia rosae avea activitate intensă de zbor, împerechere, depunere ouă. Femelele analizate în laborator erau pline de ouă la data mai sus menționată.

La data de 27 septembrie 2023 în toate culturile de rapiță pot fi observați adulții, ouăle și larvele de viespe. În unele ferme se execută acum cel de-al doilea tratament pentru combaterea viespilor, puricilor și larvelor defoliatoare de lepidoptere (Pieris brassicae, Plutella xylostella etc).

Dăunătorul Athalia rosae poate fi gestionat corect și economic doar dacă îi cunoaștem biologia, modul de dăunare și monitorizare. În articolul de față găsiți informații utile despre acest dăunător nelipsit din culturile rapiță în luna septembrie.

viespea rapitei

 

Viespea rapiței - Athalia rosae l. - poate distruge plantele de rapiță în perioada de răsărire

 

Athalia rosae este o specie oligofagă, adică se hrănește cu crucifere cultivate, dar și sălbatice. Speciile sălbatice de crucifere și umbelifere preferate sunt: Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L. etc. Se poate spune că preferă ridichile, apoi rapița, varza, muștarul, cresonul etc. Acest dăunător este atras de izotiocianații și glucozinolații din plantele de crucifere. După unii autori, larvele de viespe au capacitatea de a reține în hemolimfă glucozinații, iar în momentul în care sunt atacate, din tegument exudă o picătură de hemolimfă (sângerare ușoară). În acest fel, larvele se apără de eventualii prădători (apărare bazată pe substanțele chimice din hemolimfă [Boevé & Schaffner, 2003; Vlieger et al., 2004].

vrapita

 

Importanța cunoașterii biologiei și ecologiei acestui dăunător

 

În țara noastră, viespea rapiței are două generații pe an, supraviețuiește în stadiul de larvă în cocon la adâncimea de 7 - 15 cm în sol și se împupează primăvara, pe parcursul lunii aprilie. Zborul primei generații de viespi începe în luna mai - începutul lunii iunie, funcție de condițiile climatice. Adulții pot fi recunoscuți ușor datorită culorii portocalii strălucitoare a corpului, exceptând părțile laterale și capul. Viespile sunt destul de mici, lungimea corpului oscilând între 5 - 8 și chiar 9 mm. Aripile au culoare galbenă la bază și mai negricioase la marginea frontală și la jumătatea exterioară. Abdomenul ambelor sexe este gros, dar mai ascuțit la femelă și mai rotunjit la mascul.

Rapiță răsărită aproximativ 50% la data de 11 august 2023 (semănată la sfârșitul lunii august). În această solă viespile erau prezente în densitate foarte mare și aveau activitate intensă de împerechere și depunere ouă

Rapiță răsărită aproximativ 50 la data de 11 august 2023 semănată la sfârșitul lunii august. În această solă viespile erau prezente în densitate foarte mare și aveau activitate intensă de împerechere și depunere ouă

După apariție, adulții se hrănesc o perioadă pe plante din familia Brassicaceae și Apiaceae, după care încep să se împerecheaze. Pe parcursul vieții, o femelă poate depune aproximativ 200 - 300 de ouă. Fiecare ou este depus într-o mică cavitate tăiată pe marginea frunzei plantei gazdă (în cazul de față rapița). Zonele unde femelele au depus ouă pot fi recunoscute destul de ușor deoarece țesutul este deformat. Ouăle de Athalia rosae sunt mari, ovale, transparente, cu aspect sticlos. Perioada embrionară poate dura între 5 - 12 zile funcție de condițiile de climă, cel mai adesea 6 - 8 zile [Lole, 2010].

daune viespe

 

Cum recunoaștem larvele

 

Larvele de Athalia rosae pot fi recunoscute relativ ușor, datorită corpului care are aspect ridat, culoare închisă sau verde - cenușie și este acoperit cu mici veruci. Larvele au 11 perechi de picioare, iar capul este mic și negru. Dimensiunea larvelor la completa dezvoltare poate fi cuprinsă între 18 - 25 mm. În condiții favorabile, dezvoltarea larvelor poate dura 10 - 13 zile la temperaturi peste 200C [Amiridze, 1973]. Cel mai adesea, stadiul larvar poate dura între 20 și 50 de zile.

Larvă de Athalia rosae la data de 4 octombrie 2023

Larvă de Athalia rosae la data de 4 octombrie 2023

Larvele mature din prima generație se retrag în sol în perioada iunie - iulie (unde își vor construi coconii și apoi se vor împupa). Adulții din generația a II-a apar pe parcursul lunilor iulie - august și ciclul se reia [Roșca et al., 2011].

Pe măsură ce culturile de rapiță răsar (în luna septembrie), adulții migrează în ele, se împerechează, iar femelele depun ouă. Larvele celei de-a doua generații de viespe pot produce pagube importante culturilor de rapiță cât și celor de varză de toamnă.

 

Recunoașterea daunelor

 

Larvele tinere (prospăt eclozate) se hrănesc în interiorul frunzei la început (mod de hrănire minier), apoi extern pe partea inferioară. Pe măsură ce se dezvoltă consumă epiderma inferioară și mezofilul frunzelor. În primele etape ale atacului, când larvele sunt mici, în frunze se observă orificii. Când larvele sunt mari, în urma procesului de hrănire, din frunze rămâne doar scheletul (nervurile principale). La atacuri masive tinerele plăntuțe se pot usca.

Daune produse de larve la rapiță la 4 octombrie 2023

Daune produse de larve la rapiță la 4 octombrie 2023

Larvele generației de primăvară pot consuma florile și silicvele în formare. Cel mai des le putem observa în culturile de muștar înflorite.

Generația de toamnă este considerată cea mai dăunătoare pentru rapiță deoarece poate produce pagube importante culturilor semănate devreme. Tinerele plăntuțe pot fi consumate complet de către larve [Lole, 2010; Roșca et al., 2011].

Împerechere la data de 11 septembrie 2023

Împerechere la data de 11 septembrie 2023

 

Metode de monitorizare

 

Metoda cea mai sigură constă în observarea directă a zborului adulților. Mai pot fi utilizate și capcanele galbene cu lipici. Capcanele galbene sau cele cu apă trebuie plantate în preajma plantelor gazdă. Zborul adulților este favorizat de temperaturile zilnice cuprinse între 18 și 190C cu un optim între 23 - 260C [Amiridze, 1973].

Pentru rezultate foarte bune în combatere, monitorizarea ar trebui să înceapă în luna mai și să continue până în luna septembrie. Monitorizarea se face cu scopul de a stabili momentul de activitate intensă al adulților de viespe. Când zborul este masiv trebuie să verificăm imediat și prezența larvelor pe frunze.

Pentru monitorizarea larvelor pot fi utilizate plante gazdă din familia cruciferelor. Metoda nu este eficientă, deoarece, de cele mai multe ori, până când vedem larvele, frunzele de rapiță pot fi deja devorate [Lole, 2010] .

Larvă tânără

Larvă tânără

 

Managementul integrat al viespei rapiței

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

Deși adesea ignorate, măsurile de prevenire ne pot scăpa de cheltuieli inutile. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este amplasarea noilor culturi de rapiță mai departe de cele vechi. Alte măsuri ce pot fi utilizate constau în: combaterea buruienilor gazdă din familia cruciferelor, rotația cu păioase sau rădăcinoase, efectuarea unei arături imediat după recoltarea rapiței (mai ales în zonele unde sunt populații mari de viespi, pentru distrugerea pupelor), fertilizarea echilibrată, înființarea de culturi capcană [Hill, 1987].

Combaterea chimică trebuie efectuată la avertizare și când pragul economic de dăunare este depășit sau întrunit (PED de peste 2 larve/plantă - Roșca et al., 2011; EPPO, 1998. Cu toate acestea, specialiștii recomandă tratamente și atunci când se constată zbor masiv de adulți în culturile de rapiță în curs de răsărire pentru ca femelele să nu apuce să depună ouăle.

Tratarea semințelor de rapiță și muștar este considerată foarte importantă deoarece poate asigura o protecție de aproximativ 6 - 8 săptămâni pentru dăunători. Cu toate acestea, de multe ori nu este așa. În România, pentru tratarea semințelor este omologat insecticidul ciantraniliprol. Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, tau - fluvalinatul, acetamiprid + lambda - cihalotrin, etofenprox, gama - cihalotrin [după aplicația PESTICIDE 2.23.6.1, 2023].

Din managementul integrat nu ar trebui să lipsească măsurile biologice. În cazul viespei rapiței poate fi utilizat produsul Spinosad (pesticid obținut prin fermentare din bacterii naturale - Saccharopolyspora spinosa), care este foarte eficient la doze mici și acționează prin ingestie și contact asupra insectelor. Controlul prin contact este extrem de eficient. Însă, prin ingestie, eficacitatea crește de 5 - 10 ori. Impactul acestei substanțe asupra entomofaunei utile este considerat scăzut comparativ cu alte produse biologice. Un punct tare este faptul că asigură un control mai rapid și eficient, comparativ cu alte produse biologice. Produsele pe bază de Bacillus thuringiensis (B.t.), controlează larvele de lepidoptere foarte bine dar nu și pe cele de viespe [Lole, 2010] .

Disecție la femelă de Athalia rosae la 11 septembrie 2023. Femela era plină de ouă

Disecție la femelă de Athalia rosae la 11 septembrie 2023. Femela era plină de ouă

 

Bibliografie

Amiridze N., 1973 - Some experimental data to ecology of turnip sawfly. In: Kanchaveli L.A., ed. The proceedings of Georgian Plant Protection Institute, vol. 24. Tbilisi: Georgian NIIZR. 105 - 107 p.
Boevé J. L. & Schaffner U., 2003 - Why does the larval integument of some sawfly species disrupt so easily? The harmful hemolymph hypothesis. Oecologia 134, 104 – 111.
EPPO Standards, 1998. Guidelines on good plant protection Practice, Rape, PP 2/8 (1), disponibil pe https://gd.eppo.int>standard>pp2-008-1-en, 10 p.
Hill D. S., 1987. Major temperate crop pests. Agricultural InsectPests of Temperate Regions and Their Control (ed. by DS Hill),pp. 448 – 449. Syndicate of the Cambridge University, Cam-bridge, UK
Lole M., 2010 - Turnip sawfly: biology and control, Factsheet 11/10, Field Vegetables Project FV 317.
PESTICIDE 2.23.6.1, 2023.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.
Vlieger L., P. M. Brakefield and C. Müller, 2004 - Effectiveness of the defence mechanism of the turnip sawfly, Athalia rosae (Hymenoptera: Tenthredinidae), against predation by lizards, Bulletin of Entomological Research (2004) 94, 283–289, DOI: 10.1079/BER2004299.

ocotuna

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Acum, mai mult ca oricând, fermierii europeni au nevoie de o gamă largă de instrumente pentru a-și proteja culturile de presiunea dăunătorilor și a bolilor. Schimbările climatice agravează și mai mult aceste probleme într-un moment în care trebuie să producem mai durabil.

Inițiativele politice, cum ar fi Pactul Verde European al Uniunii Europene, au ambiția de a face agricultura mai durabilă, de a reduce riscul utilizării pesticidelor și de a promova alternative la pesticidele convenționale.

Produsele de biocontrol fac adesea parte din aceste discuții. Datorită originii lor naturale, acestea răspund unei aspirații societale mai largi de a se baza mai mult pe soluții naturale, care se extinde dincolo de agricultură și alimentație. Majoritatea produselor de biocontrol sunt autorizate pentru utilizarea în producția ecologică și sunt esențiale pentru setul de instrumente al agricultorilor ecologici. Există o gamă largă de soluții de biocontrol, inclusiv substanțe naturale, microorganisme, feromoni sau agenți de biocontrol invertebrați.

Multe soluții de biocontrol sunt deja disponibile și utilizate pe scară largă în Europa. Compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii Corteva Agriscience a fost lider în controlul dăunătorilor de origine naturală în Europa și în întreaga lume timp de decenii cu spinosad. Substanță naturală obținută prin fermentarea unui microorganism din sol, spinosadul este una dintre cele mai utilizate soluții de biocontrol pe scară largă la peste 200 de culturi și un instrument indispensabil atât pentru fermele convenționale, cât și pentru cele ecologice.  

Cercetarea în domeniul biocontrolului este mereu în creștere și există un număr mare de produse inovatoare care sunt dezvoltate și introduse pe piață. Corteva și alte companii care sunt membre ale CropLife Europe și-au luat angajamentul de a investi patru miliarde de euro în biocontrol până în 2030 pentru a sprijini obiectivele Pactului Verde European. Având natura ca punct de plecare, există multe oportunități de a dezvolta produse care pot funcționa bine pentru a răspunde nevoilor de protecție a culturilor, fiind în același timp sigure de utilizat.

 

Utrisha™ N, biostimulatorul care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție

 

Corteva aduce variante noi, una dintre acestea fiind o soluție cu microorganisme pentru a controla aflatoxinele din porumb, precum și biostimulanți care sprijină eficiența utilizării nutrienților si toleranța plantelor la stres. Recent, Corteva a anunțat achiziția Symborg și Stoller, două companii biologice care ne vor consolida și mai mult oferta de biocontrol și biostimulanți.

Ca parte a portofoliului de produse biologice din Europa, Corteva Agriscience a introdus biostimulatorul Utrisha™ N, care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție. Tehnologia inovatoare oferă valoare prin gestionarea integrată eficientă a nutriției în condiții naturale de câmp, adaptându-se la nevoile de creștere ale plantelor și contribuind în mod durabil la maximizarea potențialului de producție. Componenta activă a Utrisha™ N este o tulpină de bacterii naturale Methylobacterium symbioticum care fixează azotul din aer și îl transformă pentru plantă. În acest fel, Utrisha™ N oferă o sursă alternativă de azot care reduce dependența de absorbția azotului din sol și asigură accesul plantei la azot pe tot parcursul sezonului. 

În România, Utrisha™ N este în curs de omologare. Lansarea acestui produs îi va ajuta pe fermierii locali să crească productivitatea și profitabilitatea prin implementarea unor practici agricole durabile. La începutul lunii iunie a acestui an, Utrisha™ a fost, de asemenea, verificat ca fiind un program cu certificare USDA Process Verified (PVP) de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Pentru a primi această verificare, Serviciul de Marketing Agricol al USDA a efectuat un audit riguros al respectării de către Corteva a standardelor exigente de management al calității 9000 ale Organizației Internaționale de Standardizare. Asigurarea eficienței și siguranței produselor de biocontrol este esențială. Prin urmare, Corteva susține un cadru de reglementare pentru produsele de biocontrol. Fermierii au nevoie de soluții care să funcționeze și există  opțiuni eficiente de biocontrol care pot fi utilizate fie ca atare, fie în combinație cu cele convenționale, ca parte a programelor de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor.

Produsele de biocontrol nu înlocuiesc pesticidele convenționale. Cu toate acestea, ele reprezintă segmentul de protecție a culturilor cu cea mai rapidă creștere, urmând să reprezinte 25% din piața globală până în 2035. În acest context, sprijinirea adoptării biocontrolului de către agricultori va rămâne esențială.

Corteva Agriscience aduce noi soluții și realizează importanța existenței unui cadru politic și de reglementare favorabil pentru prezența acestor produse pe piață. Biocontrolul are un rol-cheie de jucat, alături de alte soluții, cum ar fi inovarea în domeniul ameliorării plantelor sau instrumentele digitale și de agricultură de precizie, pentru a face agricultura UE mai durabilă.

 

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

 

Macheta Utrisha interior

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Ca la orice cultură agricolă, și la rapiță nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători.

Mulți fermieri întreabă care sunt „secretele” unei culturi de rapiță sănătoase și cu producții bune. Specialiștii Alcedo fac câteva recomandări.

 

Cum se alege momentul semănatului la rapiță

 

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna „adevărată” nu mai începe la 1 septembrie, ci mult mai târziu, pentru că precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

 

Necesarul nutrițional al plantei trebuie asigurat în primele faze de vegetație

 

Cand vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

produse pt news 2023 3produse pt news 2023 4

 

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă

 

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doză 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumafaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zârna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul Galera Super în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac salbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea-soarelui, zârna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița. 

 

Ce facem dacă avem samulastra de cereale păioase?

 

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doză de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doză de 0,75 l/ha.

produse pt news 2023

Tot pentru combatera samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență. Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maximum puterea substanței active. Doza la rapiță, la fel ca la toate celelate culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

 

Cum protejăm cultura de rapiță de boli

 

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

De reținut că, încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doză de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doză de 0,5 l/ha, care va asigura un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

produse pt news 2023 1

 

 

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

 

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doză de 0,1 kg/ha, inhibă sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofaza când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea).

 

Cum protejăm cultura de rapiță de dăunători

 

Ce insecte avem în toamnă? Păi, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).

Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

produse pt news 2023 2

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid dacă în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

 

Articol furnizat de compania ALCEDO

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Schimbările climatice și condițiile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocări pentru fermieri, în special atunci când discutăm de protecția culturilor de toamnă - grâu, orz, secară, rapiță și muștar. Din cauza acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale țării, fermierii sunt nevoiți să semene culturile de toamnă în condiții de secetă la nivelul solului și atmosferei, datorate temperaturilor ridicate ale aerului. În aceste condiții pedoclimatice neprielnice, nu putem să avem o cultură bună și bine pregătită pentru a intra în perioada de iernare.

Din momentul răsăririi și până la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fiziologice importante, care corespund cu perioada formării nodului de înfrățire, fenofaza de inițiere a fraților, formarea primordiilor și a numărului de boabe în spic, procese foarte importante pentru viitoarea recoltă. De aceea este recomandat ca atunci când pregătim tehnologia de înființare a culturii să utilizăm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastră geografică, sisteme și produse adaptate pentru fertilizare, biostimulatori care să ajute plantele să treacă peste stresul fiziologic (consum mare de energie în formarea fraților și a noii recolte) și stresul produs de factorii abiotici și utilizarea produselor de protecție a plantelor, pentru a menține cultura sănătoasă de la răsărire până la recoltare.

Condițiile pedoclimatice, cumulate cu celelalte elemente ce țin de tehnologia specifică culturilor de cereale semănate toamna, influențează dezvoltarea plantelor de cultură, însă, schimbările climatice și toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizează dezvoltarea unor dăunători foarte importanți ai culturilor, care produc pagube directe și indirecte. Insectele dăunătoare, prin atacul lor în perioada de toamnă, afectează plantele de cultură cauzând diminuări foarte importante cantitativ precum și calitativ ale producției. În unele zone ale țării, atacurile puternice ale dăunătorilor, necontrolate în toamnă, cauzează pagube în ciclul doi de vegetație (după iernare) ducând la pierderi de recoltă de 50-60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromiterea totală a recoltei. Aceleași situații, menționate la culturile de cereale, le întâlnim și la cultura de rapiță de toamnă.

Afidele sunt cunoscute ca fiind specii de insecte ce produc pagube însemnate atât cerealelor păioase, cât și rapiței. Afidele cerealelor, cunoscute sub denumirea populară de „păduchii cerealelor”, sunt insecte polifage ce trăiesc în colonii, aptere sau diptere cu aparat bucal care înțeapă și se hrănesc cu sucul celular.

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase. Foto: iStock

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase

Toamnele călduroase și lungi favorizează dezvoltarea coloniilor de afide, atacul precum și migrarea lor de la o cultură la alta. Speciile de afide întâlnite în culturile de cereale sunt: păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) şi păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

Pe lângă pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pagube foarte mari prin infestarea culturilor cu viruși care produc virozele plantelor cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV - wheat dwarf virus) sau virusul îngălbenirii și piticirii orzului (BYDV - barley yellow dwarf virus).

Virozele cerealelor păioase (piticirea galbenă a orzului). Foto: iStock

Virozele cerealelor păioase piticirea galbenă a orzului

Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnă, Summit Agro România vă oferă soluția salvatoare: DECA 2.5 EC - insecticid de contact din grupa piretroizilor de sinteză ce are 25g/L deltametrin substanță activă și acționează asupra insectelor dăunătoare prin contact și ingestie.

DECA 2.5 EC are efect de șoc, combate dăunătorii în stadiul de adult și larvă, acționând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indiviizii paralizați nu se mai pot hrăni, iar în acest fel plantele de cultură sunt protejate.

Tratamentele cu produsul DECA 2.5 EC se fac la avertizare sau la apariția dăunătorilor în cultură. Numărul de tratamente recomandat este de 1-2 pe sezon, având o protecție de 7-10 zile de la aplicarea tratamentului. Doza recomandată pentru controlul afidelor în toamnă este de 0,15 L/ha produs comercial.

Colonie de afide în cultura de rapiță. Foto: iStock

Colonie de afide în cultura de rapiță

Pentru controlul insectelor dăunătoare din cultura de rapiță - purici de pământ (Psylliodes chrysocephala), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemorum) și afide (Aphis spp.), ca tratament în toamnă, vă recomandăm să utilizați produsul DECA 2.5 EC aplicat în doză de 0,15-0,25 L/ha.

Un alt dăunător deosebit de periculos în toamnă pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei). Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este MOSPILAN 20 SG - insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce combate un spectru larg de dăunători din culturile agricole.

Atacul larvelor de viespea rapiței. Foto: iStock

Atacul larvelor de viespea rapiței

MOSPILAN 20 SG este un insectcid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în Țara Soarelui Răsare. Este omologat în România pentru culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță-de-vie, pomicultură și legumicultură, precum și trandafiri sau crizanteme și combate 19 specii de insecte dăunătoare culturilor agricole. Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, de culoare albastră, omogene, fară tendință de sfărâmare și conține 200 g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare până în 2033 în Uniunea Europeană.

Acțiunea rapidă a substanței active (acetamiprid) asigură combaterea dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apă) favorizează o absorbție superioară în plantă, datorită stabilității granulelor și dizolvării ușoare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidă și la o perioadă de protecție îndelungată.

Logo Mospilan MOV

Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapiță pentru combaterea viespei rapiței (Athalia rosae), și este recomandat a fi aplicat în tratament de toamnă în doză de 150g/ha.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

 

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, director tehnic Summit Agro România

RGB Sumi Agro horizontal imagotype CMYK positive HIGH

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista