Agricover, jucător important în piața de agribusiness din țara noastră, anunță că Ghiță Pinca, cel care a ocupat până în prezent funcția de director general, își va continua activitatea în cadrul companiei în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Distribution SA. Totodată, Bogdan Dimcea este numit în funcția de director general al Agricover Distribution SA.
Ghiță Pinca, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Distribution, va contribui la dezvoltarea strategiilor companiei, inclusiv prin dezvoltarea unor noi linii de afaceri care vor cuprinde o componentă semnificativă de inovație. „Sunt încântat de această nouă etapă în care mă regăsesc în cadrul Agricover Distribution și mă bucur să predau ștafeta către colegul meu, Bogdan Dimcea. Mi-am dedicat ultimii 15 ani pentru ca Agricover Distribution să ajungă un lider în acest domeniu, astfel încât fermierii cu care colaborăm să primească produse și servicii de calitate la un cost optim. Împreună cu Bogdan și echipa sa vom continua să dezvoltăm afacerea, prin identificarea de noi soluții inovatoare a căror adoptare de către fermieri să fie facilitată de sinergiile dezvoltate cu celelalte entități din Grupul Agricover”, a declarat Ghiță Pinca.
Bogdan Dimcea, director general Agricover Distribution
Bogdan Dimcea are o experiență comercială și operațională de peste 22 de ani, câștigată în cadrul unor companii precum Coca-Cola HBC, Red Bull România, CHS, Aectra Agrochemicals și Agricover Distribution. Înainte de a fi numit director general al Agricover Distribution, acesta a ocupat funcția de director de dezvoltare în cadrul companiei Agricover Technology. „Mă bucur că am oportunitatea acestui nou pas în cariera mea în cadrul Grupului Agricover, de care mă leagă o istorie îndelungată. În prezent, Agricover Distribution oferă fermierilor soluții tehnologice avansate precum semințe certificate, produse de protecție a plantelor, produse de nutriție a plantelor, biostimulatori și combustibili, lucrând în strânsă colaborare cu colegii noștri de la Agricover Credit, astfel încât fermierii să le poată utiliza în condiții optime și să obțină cele mai bune performanțe agricole. Pe viitor îmi voi dedica activitatea diversificării paletei de soluții tehnologice oferite fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatațiilor lor, pentru a contribui eficient la dezvoltarea unei agriculturi performante și sustenabile”, a precizat Bogdan Dimcea, care, în noua sa poziție, va fi responsabil de continuarea creșterii sănătoase a Agricover Distribution, prin identificarea și promovarea celor mai bune produse și servicii destinate creșterii performanței fermelor.
„De peste 20 de ani ne preocupăm să înțelegem nevoile fermierilor și să fim alături de ei pe întreg parcursul ciclului agricol, prin furnizarea promptă de soluții personalizate și de calitate. Această preocupare va continua să stea la baza dezvoltării noastre și mă bucur că îl promovăm, din interiorul organizației, pe Bogdan pentru a prelua conducerea Agricover Distribution și a continua succesul nostru. Îi mulțumesc lui Ghiță pentru întreaga activitate de până acum și mă bucur că vom continua să beneficiem de expertiza sa de neegalat în agribusiness. Le urez mult succes în noua etapă de dezvoltare a companiei”, a declarat Jabbar Kanani, președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Holding.
În 2021, Agricover Distribution a deservit peste 8.300 de clienți fermieri, înregistrând venituri de 1,716 milioane lei din vânzarea de tehnologii agricole, atât pentru cultura mare, cât și pentru culturi speciale precum, cultura cartofului, pomicultură și viticultură.
*****
Despre Agricover HoldingAgricover Holding este un grup de companii ultraperformant în sectorul de agribusiness european. Cu o experiență în domeniu de peste 20 de ani și o abordare antreprenorială la nivel de dezvoltare a afacerilor, Agricover este un generator de soluții inovatoare care transformă afacerile și viața fermierilor pe termen lung. Agricover Holding cuprinde liniile de business Agricover Distribution, specializată în distribuția de inputuri agricole, Agricover Credit, instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology, prin care fermierii au acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.Ediția cu numărul 13 a unuia dintre cele mai mari concursuri de băuturi distilate din Europa, Quintessence 2023, a fost cu noroc pentru Distileria Măgura Zamfirei, ale cărei produse au fost medaliate cu aur, argint și bronz. Sâmbătă, 4 februarie, Master Distiller-ul Alexandru Haită, fermier și proprietar al distileriei din județul Teleorman, a fost prezent la gala de premiere a concursului, în orașul Debrecen – Ungaria, pentru a primi trofeele.
„Ne bucurăm că munca noastră este recunoscută și recompensată cu medalii. Cu siguranță, în următoarea perioadă, o să aducem mai multe premii acasă. Între timp, noi lucrăm la mai multe produse insuflate de Spiritul Zamfirei și, desigur, la mai multe povești uimitoare”, ne-a spus Alexandru Haită.
La Quintessence 2023, Dry Gin No. 4 a fost premiat cu Aur. Este un gin obținut prin distilarea în alcool din cereale a boabelor de ienupar, plantelor aromatice și citricelor, la care s-au adăugat o serie de ierburi aromatice din pădurile din preajma distileriei. Alexandru Haită se mândrește că este primul gin artizanal distilat 100% românesc.
Haiduc Rum White a câștigat Argint. „Primul rom alb produs în Romania 100% în Distileria Măgura Zamfirei. Ca unic ingredient am folosit cea mai bună melasă din trestie de zahăr originară din America de Sud. Această materie primă nu o găsesc, din păcate, la noi în țară. Romul este produs conform tradițiilor din America de Sud, trecând prin procedeul de fermentare și apoi distilare „o dată și jumătate” în alambic de mici dimensiuni. Această metodă atipică de distilare scoate îin evidență notele bogate și pronunțate de melasă, miere și note dulci de vanilie. Haiduc Rum White este prietenos și nu conține zahăr, arome sau culori adăugate, fiind un rom corpolent, foarte fructat, cu pronunțate note de vanilie, uimitor prin buchetul său predominant de zahăr brun și subtile note de cafea”, precizează Alexandru Haită.
Medalia de Bronz a ajuns la Moonlight, cel de-al doilea gin produs la Distileria Măgura Zamfirei. Despre culoarea spectaculoasă, albastru ultramarin, proprietarul distileriei menționează că este obținută prin infuzarea cu flori de Clitoria Ternatea, fără absolut nici un pic de colorant artificial. „Moonlight Gin ne încântă vizual și cu un mic „spectacol de magie”, deoarece atunci când este mixat într-un gin tonic, el trece de la culoarea albastru ultramarin la un spectaculos violet deschis. Este un gin remarcabil prin prezenta lui, distilat sub clar de lună plină din 15 plante atent selecționate. Regăsim note de coacăze negre, vanilie, scorțișoară, piper roz, ghimbir, iris florentin și grăunțele paradisului.”
Distileria Măgura Zamfirei se află în comuna Călinești, județul Teleorman, acolo unde Alexandru Haită face agricultură de peste 15 ani, având astăzi o fermă vegetală de circa 1.100 de hectare, suprafață pe care an de an cultivă grâu, orz, secară, porumb. Tânărul fermier este și președintele Cooperativei Agricole Tinoasa – Teleorman, care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro.
„Am adus ferma în punctul în care tehnologia de ultimă generație, automatizarea și digitalizarea sunt prezente. Pentru noi a fost un pas firesc să trecem de la farming la distilate, fiind înconjurați de toate ingredientele și toată expertiza necesară pentru a face produse premium, 100% naturale. Așa am ajuns să fondăm Distileria Măgura Zamfirei în comuna teleormăneană Călinești. Ferma noastră are câmpurile întinse până la baza și în jurul Măgurei legendare, o colină artificială, o așezare omenească abandonată timp de mai multe secole. „Movila” noastră a căpătat în timp denumirea de Măgura Zamfirei, deoarece documente recente din arhiva Călinești arată că lângă acea colină existase o cârciumă unde călătorii făceau popas, deținută de o anume Zamfira. Alambicul în care Zamfira prepara băutura s-a pierdut, însă locul pe care s-a aflat conacul și-a păstrat magia. După sute de ani, iată, eu și soția mea, Alexandra, continuăm povestea Zamfirei cu ajutorul noii noastre distilerii. Am dezvoltat o serie de povești pornind de la puținele informații legate de Zamfira, de cârciuma ei și de Măgura, astfel încât Măgura Zamfirei să devină un simbol pentru județul Teleorman și, de ce nu, un punct de atracție turistică”, povestește Alexandru Haită, fermierul care, pasionat și dornic să învețe și să-și dezvolte afacerile, a urmat un curs de Craft Distiller în Olanda, după care a făcut modulul de Master Distiller, specializându-se în ginuri.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Floarea-soarelui este considerată de foarte mulți fermieri, pe bună dreptate, ca fiind cultura de siguranță ce face diferența în anii dificili, cu pluviometrie scazută.
Cu siguranță anul agricol 2022 a fost unul problematic, chiar dificil se poate spune, și totuși hibrizii Pioneer au demonstrat că pot face față în orice condiții, demonstrând performanță și stabilitate superioare competitorilor.
Un exemplu elocvent îl reprezintă testările Reţelei Independente de Testare şi Analiză în Câmp (RITAC) APPR, unde P64LE162 a fost pe medie cel mai productiv hibrid în cele patru locații de testare. De altfel, Pioneer este singura companie cu trei hibrizi în top 10 producții, ceea ce demonstrează că întreg portofoliul este perfect adaptat condițiilor din țara noastră.
Topul este completat, pe lângă P64LE162 pe primul loc, de P64HE144 pe locul 5 și P64LE99 pe locul 7, practic toți cei trei hibrizi ExpressSun® cu care compania Corteva a participat la aceste teste sunt clasați în primii zece, dovedind încă o dată, dacă mai era necesar, pretabilitatea hibrizilor Pioneer în condițiile din fermele din România.
Hibrizii ExpressSun® reprezintă soluția cea mai potrivită pentru a minimiza riscurile în cazul producției de floarea-soarelui.
Corteva Agriscience, prin brandul de seminte Pioneer® propune un sistem de soluții avansate care oferă fermierilor încrederea că investițiile și culturile lor sunt optimizate.
Corteva continuă să își extindă gama de produse pe piața semințelor, venind cu noutăți în portofoliul de hibrizi Pioneer® care este îmbunătățit anual cu hibrizi cu performanțe de producție și adaptabilitate unice.
Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience RO & MD
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
La Bod, în județul Brașov, Dan Luca administrează o fermă de aproximativ o mie de taurine pentru lapte, din rasa Holstein, precum și circa 600 de hectare de teren, suprafață care-i asigură furajele pentru animale. Crescătorul și-ar dori ca producția de lapte să-i aducă nu doar veniturile necesare pentru a-și plăti datoriile, dar și o sumă pe care s-o aloce dezvoltării. Însă, la momentul actual, ferma de vaci este la limită pe partea de profitabilitate. Partea vegetală face ca Dan Luca să nu fie pe pierdere și să continue cu zootehnia.
Dan Luca a înființat ferma în anul 2008 cu un nucleu de o sută de vaci din rasa Bălţată Românească și 300 de juninci gestante Holstein cumpărate din Europa. „Ulterior, am crescut efectivele şi le-am împrospătat doar prin reproducţie proprie în sistem intern, prin selecție. În prezent, avem 350 de vaci la muls, total efectiv în fermă aproximativ o mie de capete, de la viţei până la vacile de lapte. Tăuraşii îi păstrăm până la 500 kg, după care pleacă la abatorizare.”
Zootehnia rezistă datorită vegetalului
Ați spune că o așa fermă mare aduce și un profit pe măsură. Dar nu-i chiar așa. „Dacă nu aveam vegetalul să ne producem noi furajele, eram probabil pe pierdere şi închideam ferma de lapte. Dacă nu reuşeşti să-ţi produci singur furajele şi începi să cumperi cât mai multe, deja eşti foarte vulnerabil la schimbările de preţ. De exemplu, ce s-a întâmplat anul ăsta cu criza la nivel european, mondial, prețurile furajelor au crescut practic instantaneu, inclusiv la îngrăşămintele chimice. Norocul meu că pentru anul agricol o parte din ele le aveam deja cumpărate sau contractate înainte să vină criza. Din toamnă vine greul, trebuie să pregăteşti anul următor. Furajele şi şroturile, tot ce am avut de cumpărat, şroturile de soia, de rapiţă, de floare, îngrăşămintele pentru campania agricolă, prețurile la toate astea au crescut foarte repede, preţul la lapte a crescut cu paşi foarte mărunţi, foarte greu, şi încă n-a reuşit să compenseze creşterea inputurilor. Pentru cei care nu reuşesc să-şi facă nici producţia de masă verde deja e catastrofal şi probabil că e pierdere curată sau fermă neviabilă”, arată Dan Luca.
„Nu prea putem să influențăm prețul laptelui. Tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile.”
Pe cele circa 600 de hectare pe care le lucrează, fermierul brașovean produce furajele de volum, siloz de porumb, fân de lucernă, fân de iarbă, paiele, inclusiv cerealele, porumb, grâu, triticale, cam tot ce are nevoie în fermă. „Cumpărăm doar partea de premixuri şi şroturile proteice. Căutăm să găsim o soluţie în viitor, că deja sunt foarte scumpe şi devenim vulnerabili efectiv la fluctuaţiile de piaţă din lume. Pentru producţia de lapte, sursa de proteină este esențială. Sursa proteică, la fel ca sursa energetică, trebuie să fie într-un echilibru optim, iar partea proteică vine din şroturile proteice, mai vine din lucernă, pe care trebuie s-o facem. Pentru la anul, vreau să producem şi un siloz de cereale care şi el vine cu un aport de proteine suplimentar, astfel încât să reducem dependenţa de şroturile cumpărate.”
În anul înființării fermei de vaci, 2008, Dan Luca a apelat la banii europeni pentru modernizarea adăposturilor și pentru sala de muls. Apoi, în 2015, a mai făcut un proiect pentru accesarea de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, bani cu care a modernizat baza furajeră, a construit silozuri în care depozitează cerealele, șroturile, porumbul de siloz masă verde. Și-a făcut inclusiv o mini-fabrică de producere a furajelor concentrate.
Prețul mic pentru lapte, contracarat prin reducerea costurilor
Producția medie în ferma de la Bod este undeva la 27 de litri pe cap de vacă pe zi. Rezonabil, zice Dan Luca. „E loc de mai bine, clar, lucrăm la treaba asta, sper să reuşim mai bine.”
Marea problemă rămâne prețul laptelui, pe care fermierii noștri nu prea au cum să-l influențeze. „Faţă de anul trecut, a crescut cu vreo 40%, suntem la 2,4 – 2,5 lei/litru, în funcţie de parametrii laptelui. Și tot nu ne e uşor. Nu prea putem să-l influenţăm, cel puţin la nivel local fiecare fermier, e greu să negociezi cu procesatorii, să-ţi impui preţul de care ai nevoie. De aceea, tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile. Planul nostru de bătaie este să ne asigurăm cât mai mult din furaje în producţie proprie, să scădem cât se poate de mult dependenţa de cumpărări. Asta ar fi soluţia pentru reducerea cheltuielilor.”
Dan Luca este unul dintre fermierii căutați de procesatori, datorită calității laptelui produs în ferma sa. „Avem un lapte bun, curat din punctul de vedere al impurităţilor, NTG-urilor, celulelor somatice, grăsimea este undeva la 4,2%, proteina e 3,6%, deci e un lapte bun.”
Și dacă tot am ajuns la calitatea laptelui, l-am întrebat pe fermier ce părere are despre discuțiile din spațiul public referitor la faptul că laptele ar fi cancerigen. „Laptele e sursa de hrană a tuturor mamiferelor. Deci e o prostie, sunt poveşti, este spectacol numai pentru presă şi pentru marele public. Laptele n-are cum să fie cancerigen decât dacă îl contaminezi cu bună ştiinţă sau din greşeală. Dar laptele este sursa primordială de viaţă pentru orice mamifer, n-are cum să fie cancerigen.”
În voia sorții
Din fericire, zona în care Dan Luca are afacerea agricolă nu suferă încă foarte mult din cauza secetei. Totuși, în ultimii ani se simte efectul încălzirii globale, iar fermierii trebuie să se gândească la cum să facă rost de apă pentru culturi. „Cred că va fi nevoie de irigaţii şi pentru noi. În zona noastră suntem mai puţin vulnerabili şi expuşi la partea de secetă. Sigur, se simte şi la noi, cel puţin pentru culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, suferim de lipsă de apă, nu aşa de groaznic cum suferă fermierii de prin alte părți ale țării. În trecut au existat irigații și aici, dar pentru anumite culturi, pentru legumicultură, pentru cartof. Nu era nevoie. S-a schimbat clima. Din păcate, nu există o strategie pe termen lung care să fie agreată de toţi guvernanţii, de toate partidele... Nu ştiu, trebuie făcută o analiză pentru fiecare zonă cu particularităţile ei, dar eu cred că pentru noi, pentru zona în care-mi desfășor activitatea, funcţionează partea cu puţurile şi cu sisteme individuale de irigaţii.”
Anul agricol 2021 – 2022, una peste alta, a fost bunicel pentru crescătorul de bovine din județul Brașov. Culturile de toamnă au avut parte de o perioadă bună cu ploi la momentele potrivite, producţiile au fost acceptabile, cu beneficii care i-au permis lui Dan Luca să reia ciclul de producție. Culturile de primăvară au fost cele care au suferit din cauza lipsei de apă, însă nu atât de mult încât să fie compromise. „La nivel naţional, fermierii sunt foarte vulnerabili la capriciile vremii şi la capriciile pieţei mondiale, dovadă că suntem extrem de expuşi. România nu are absolut deloc putere şi se pare că nici planuri pentru a asigura producătorilor agricoli o stabilitate şi o predictibilitate, securitate alimentară nu prea există la noi”, a concluzionat Dan Luca.
Reportaj realizat de: ȘTEFAN RANCU
Articol scris de: MIHAELA PREVENDA
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlÎn perioada 2015 – 2022, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit 77.721 de solicitări de finanțare pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, în ferme mici și de mari dimensiuni, pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru dezvoltarea formelor asociative, precum și pentru decontarea primelor de asigurare. Valoarea totală a solicitărilor se ridică 5,6 miliarde de euro. Pentru finanțare au fost contractate 66.709 de investiții, iar valoarea totală a proiectelor ajunge la 2,6 miliarde de euro. Până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 1,86 miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a sprijinit financiar 20.124 de tineri fermieri prin intermediul submăsurilor (sM) agricole din PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), 13.924 de tineri fermieri sprijiniți prin sM 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 4.718 de tineri prin sM 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Totodată, prin sM 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” AFIR a finanțat 785 de tineri fermieri, iar prin sM 4.1a – „Investiții în exploatații pomicole” au primit fonduri 68 de tineri pomicultori. Din totalul tinerilor fermieri, 4.132 sunt din zona montană.
Cu ajutorul fondurilor europene disponibile fermierilor în cadrul submăsurii 4.1 s-au înființat 1.821 de ferme pentru culturi de câmp, 509 ferme pomicole, 126 de ferme pentru creșterea bovinelor de lapte, 153 de ferme mixte, 113 ferme pentru bovine de carne, 83 de ferme horticole, 68 de ferme de păsări, 51 de ferme porcine, 16 ferme de ovine și caprine și 7 ferme apicole.
De asemenea, 657.576 de hectare reprezintă suprafața exploatațiilor agricole finanțate prin intermediul submăsurilor gestionate de AFIR.
„Rolul pe care AFIR îl are în dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești este unul deosebit de important. Înseamnă și o muncă susținută de a analiza, verifica și confirma investițiile pe care fermierii noștri le propun. Fiecare proiect este evaluat cu cea mai mare atenție și toate sunt la fel de importante pentru că fiecare este o cărămidă pusă la temelia economiei agrare a României. Suntem mândri de beneficiarii noștri, de performanțele lor și le mulțumim pentru că munca lor de zi cu zi aduce țării hrană și dezvoltare. Agenția va fi mereu angrenată în modernizarea și tehnologizarea agriculturii și a creșterii performanței acesteia, iar fondurile europene nerambursabile sunt acel motor de care este mare nevoie în continuare”, declară George Chiriță, director general AFIR.
Fermă de vaci modernizată cu bani europeni
Într-un comunicat de presă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prezintă ca exemplu o investiție în sectorul agricol realizată de societatea Antoduti Com SRL, care a obținut fonduri europene prin intermediul submăsurii 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, în valoare de 414.179 de euro.
Obiectivul principal al acestui proiect îl reprezintă modernizarea fermei zootehnice din satul Orheiu-Bistriței, comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud. Cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile s-a construit și s-a dotat o sală de muls și un spațiu de procesare a laptelui, pe un lot pe care exista deja o hală cu destinația „fermă de vaci”, cu o capacitate de 120 de capete. „Modernizarea activității s-a realizat prin utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a bovinelor, moderne, cu monitorizarea și verificarea permanentă a calității produselor obținute și a stării de sănătate și bună stare a vacilor”, se arată în comunicatul AFIR. De asemenea, s-a construit o hală cu două spații funcționale, care include o sală de muls, respectiv de colectare și înmagazinare primară, pre-procesare a materiei prime.
Societatea Antoduti Com SRL vizează realizarea unei producții totale anuale de 960.000 litri de lapte.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pe 15 decembrie 2022, Summit Agro România a sărbătorit, la București, un sfert de secol de succes în agricultura românească și începerea unui nou secol de performanță alături de partenerii de afaceri - distribuitori, furnizori, fermieri, cercetători, reprezentanți ai Parlamentului României, ambasadorul Japoniei în țara noastră, mass-media. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de prezență pe piața românească a fost prezentată noua identitate vizuală, concepută să reflecte importanța asigurării unui viitor sustenabil, mai sigur, pentru noile generații.
„Generând o frumoasă tradiție culturală a lunii decembrie, în spiritul propriu de a arăta respectul față de pământ, față de trecut și încrederea în viitor, Summit Agro România reafirmă susținerea dezvoltării agriculturii și a fermierilor români cu produse și tehnologie japoneze, pentru culturile pământului mănos de pe meleagurile României, așa cum ne-a obișnuit deja de-a lungul celor 25 ani de inovație, unicitate și experiențe nipone”, a declarat dr. ing. Patricia Maria Știrbu, președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova.
Distinșii oaspeți au fost invitați să redescopere, să retrăiască, să se reîndrăgostească de spațiul carpato-danubiano-pontic și să celebreze împreună cu Summit Agro România și Asociația „Euro Foto Art” autenticitatea și bogația unei moșteniri culturale veritabile și profunde, valori promovate prin expoziția de fotografie „România Pitorească”, eveniment găzduit de Palatul Parlamentului. Instantanee despre viața, tradițiile ancestrale românești, nuanțe, planuri și viziuni, oameni și locuri, efectiv pulsând de viață, de uimire, de bucurie, de plăcere și de multiple revelații, au fost dezvăluite, astfel în premieră în România.
Evenimentul aniversar a debutat în Sala „C. A. Rosetti”, unde au luat cuvântul președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova - dr. ing. Patricia Maria Știrbu, amfitrionul evenimentului; Excelența Sa Ambasadorul Japoniei în România - Hiroshi Ueda; Rozália Bíró - preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, membru de onoare al Asociației Internaționale „Euro Foto Art”; vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor - Ioan Cupşa; președintele Asociației „Euro Foto Art” - Ștefan Toth.
În semn de mulțumire pentru colaborarea derulată, președintele AIEFA a înmânat dr. ing. Patricia Maria Ştirbu - preşedintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova, placheta jubiliară a evenimentului aniversar.
A urmat festivitatea de premiere a expozanților invitați, printre care și parteneri ai Summit Agro România: Gheorghe Boțoman – Agroprospect; Elena Biianu – Glissando și dr. Klaus Fabrițius - Membru Corespondent al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice din România, care au ținut scurte discursuri.
În încheiere, cei doi amfitrioni ai evenimentului, Patricia Maria Știrbu și Ştefan Tóth István - au înmânat premiile și medaliile concursului internațional.
Programul muzical al evenimentului aniversar a fost oferit de către artistul de violă Thurzó Sándor József, reprezentantul Grupului „Duo Sole Fide”, iar momentul de dans de către perechea Asociației Club de Dans Sportiv „Stephany Dance Academy” Tămășeu, Bihor: Tóth István Aramisz – Cantineau Lilly Fédérique, Andréa (F).
Vernisajul a avut parte și de o surpriză, când auditoriul a fost invitat la o vizită privată, organizată special, prin grandiosul Palat al Parlamentului - cea mai mare clădire din România și a doua din lume, miezul politico-administrativ al țării, oferind o incursiune istorică.
Pași către un viitor mai bun pentru generațiile ce vin
Pentru Summit Agro România, evenimentul cultural de la București a reprezentat un triplu moment aniversar: al istoriei, al valorilor și autenticității acestui tărâm de poveste – România pitorească, dar și pasul foarte important spre următorul sfert de secol, spre un viitor mai bun, mai sigur și mai sustenabil pentru generațiile ce vin, evoluție marcată prin transformarea identității vizuale a companiei.
„Din 15 decembrie 2022, ca parte a unei corporații globale, simbolizată de culoarea gri - a puterii și a anduranței, prin grija pentru Pământ și implicarea în agricultură, reprezentată de verdele crud, în lumina originilor sale din “Țara Soarelui Răsare” surprinse de portocaliul cald, Summit Agro reflectă mai mult ca niciodată misiunea după care se ghidează de câteva decenii, de a proteja natura cu produse atent selecționate și create astfel încât pământul să rodească și să ne rasplătească și pe viitor cu recolte bogate și sănătoase”, a precizat președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova, dr. ing. Patricia Maria Știrbu.
În lumina noilor culori ale identității vizuale – verde, portocaliu și gri, a fost învăluită și gala aniversară, organizată într-una dintre cele mai exclusiviste locații din București: Le Chateau – Castelul din inima capitalei, unde într-o manieră distinsă, elegantă și somptuoasă a avut loc celebrarea primului pătrar de secol de activitate întru prosperitatea fermierilor români și pentru dezvoltarea agriculturii din România.
Seara a fost deschisă de către președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova - dr. ing. Patricia Maria Știrbu, urmată de către domnul Takashi Tanaka – general manager al departamentului AgriScience al Sumitomo Corporation care a transmis gândurile sale prin intermediul unui scurt videoclip, neputand fi prezent la eveniment. În continuare, au luat cuvântul Antoine Meyer – CEO Summit Agro Europa; Atsutoshi Hagino – prim-secretar economic al Ambasadei Japoniei în România, însoțit de Tatsuo Kitagawa - consilier al Ambasadei Japoniei în România, șef adjunct al misiunii, transmițând mesajul Ambasadei Japoniei în țara noastră; Hiromichi Maruyama - președintele Summit Agro Internațional alături de Kenji Nakamura – General Manager al departamentului Agriscience (America, Europa, Orientul Mijlociu si Africa) al Summit Agro Internațional împreună cu echipa Sumitomo Internațional, prin intermediul unui clip video; Heiko Thomas - General Manager Nisso Chemical Europa; Paulo Costa - Global Commercial Director Sipcam – Oxon; prof. univ. dr. Răzvan Teodorescu – prorector USAMV București; Florian Ciolacu – director executiv Clubul Fermierilor Români; dr. ing. Dimitrie Muscă - director general Combinatu Agroindustrial Curtici.
Invitații au putut urmări un scurt clip video cu lansarea Marii Cărți a Vinului, urmat de cuvintele prof. univ. dr. Dorin Popa – președinte al Asociației de cultură și civilizație a vinului Millesime, vicepreşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, după care s-a adresat publicului Octavian Isăilă – director general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Sibiu.
În încheiere, Patricia Maria Știrbu ne-a invitat să ne bucurăm de momentele petrecute alături de lideri ai agriculturii. „Regăsirea trăirilor și spiritului României profunde și autentice, bucuria revederii dintre parteneri, colegi, iubitori de artă, lasă să se întrevadă evoluții de bun augur întru viitorul agriculturii și culturii românești”, a conchis președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova.
Recolte bogate cu produse și tehonologii japoneze
Summit Agro România aparține grupului de firme Sumi Agro Europe, care la rândul său aparține Sumitomo Corporation, companie globală japoneză, leader Fortune 500, ce a aniversat 100 de ani de la înființare în 2019 și activează în domenii diverse precum: finanțe, asigurări, comerț, produse chimice și electronice, servicii pentru îmbunătățirea stilului de viață, extracție și prelucrare a metalelor, transporturi și sisteme de construcții, mediu și infrastructură, media, bunuri și resurse minerale, energie etc.
Summit Agro România are ca principal obiect de activitate comerțul cu produse pentru protecția plantelor, produse pentru combatere biologică, biostimulanți și fertilizanți, oferind din anul 2021 și servicii de consultanță în asigurarea culturilor cu pachete personalizate, chibzuite, pentru culturi, animale, păsări, albine, pești, protejarea angajaților, clădirilor și utilajelor, precum și asigurări generale de persoane, de locuință, auto, voiaj, sănătate, viață, economii etc.
Prin numărul și diversitatea produselor și serviciilor din portofoliu, Summit Agro contribuie la prosperitatea agricultorilor români, oferindu-le de 25 de ani produse și tehonologii japoneze, care integrate în programe complete de protecție și nutriție a plantelor, de la semănat până la recoltat, asigură recolte bogate.
Printre mărcile cele mai cunoscute, comercializate în România de compania Summit Agro, se remarcă: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil / Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizanţii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid şi produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum și biostimulanții și fertilizanții foliari Kaishi, Shigeki.
Supărat pe Austria că se opune aderării țării noastre la spațiul Schengen, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri români, Dimitrie Muscă ne-a transmis că joi, 8 decembrie 2022, închide conturile bancare de la BCR – Erste Bank, unitate cu care lucrează de ani buni firmele pe care le administrează în vestul țării.
„Astăzi închid două conturi bancare la BCR aparținând CAI Curtici și CAI Olari. Am luat această decizie din cauza votului acordat de Austria, de a nu intra România în spațiul Schengen, o decizie nejustificată. Olanda și-a reevaluat poziția, iar Austria a rămas singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării țării noastre la Schengen. Prin boicotarea băncii cu care lucrez de ani de zile și care are capital austriac, îmi exprim dezaprobarea față de Austria”, a precizat dr. ing. Dimitrie Muscă, director general Combinatul Agroindustrial Curtici – județul Arad.
Dimitrie Muscă și fiul său, Călin, administrează un business integrat, cu o cifră de afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro și investiții pe măsură, de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la fabricarea produselor de panificație, lactate, preparate din carne, având propriile magazine de desfacere în partea de vest a țării.
România este stat membru UE din anul 2007, însă nu face parte din spațiul Schengen și pare că momentul aderării este încă departe.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Semănatul reprezintă etapa cea mai importantă în atingerea potențialului maxim de productivitate. Pentru a eficientiza investiția și a crește productivitatea și profitabilitatea culturii, trebuie considerați toți pașii importanți în procesul de semănat: pregătirea terenului-patului germinativ, stabilirea corectă a ratei de semănat, adâncimea de semănat, epoca optimă de semănat.
Datorită caracteristicilor sale îmbunătățite, orzul hibrid Hyvido® necesită o atenție sporită asupra practicilor agrotehnice, în comparație cu soiurile convenționale. Respectând cerințele agrotehnice, Hyvido® poate atinge potențialul maxim de productivitate în toate zonele de cultură a orzului din țara noastră. Syngenta vine în întâmpinarea fermierilor cultivatori de orz cu câteva recomandări agrotehnice.
Pregătirea terenului
Orzul hibrid are cerințe speciale în pregătirea solului. Patul germinativ bine pregătit, uniform, fără resturi vegetale, este esențial pentru o bună dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetație și pentru asigurarea numărului optim de frați din toamnă.
Densitate prea mare (>250 boabe germinabile/mp)
Semănatul
Pentru o dezvoltare optimă a culturii de orz hibrid, este necesar să avem minimum 180 de plante răsărite la metru pătrat. Variația ratei de semănat recomandată este de la 200 la 220 boabe germinabile/mp, în funcție de momentul de semănat și de calitatea pregătirii solului. În cazul semănatului târziu, sau a pregătirii mai slabe a patului germinativ, rata de semănat poate crește până la 220 boabe germinabile/mp.
Pentru a calcula norma de semanat, se poate folosi următoarea formulă: Ns = D x MMB x 100 / P x G; (D = densitate, P = puritate, G = germinație)
Indicii de calitate, aferenți fiecarui lot, se găsesc pe Certificatul de calitate al semințelor.
Este recomandat să evităm calculul aproximativ al normei de semănat, de exemplu 90-100 kg/ha, deoarece acest lucru poate duce la o creștere a densității plantelor. O densitate mare nu este în beneficiul hibrizilor de orz Hyvido®, deoarece poate avea un impact asupra gradului de înfrățire. Capacitatea superioară de înfrățire este un avantaj foarte important al hibrizilor de orz, în comparație cu soiurile convenționale. Pe lângă acest aspect, creșterea densității la semănat implică și creșterea costului per hectar al semințelor.
În cazul în care fermierul alege să nu calculeze rata optimă de semănat, recomandăm să se ajusteze semănătoarea la patru saci de 500 mii boabe/ha.
Hyvido® semănat la 3 cm
Adâncimea optimă de semănat este de 3 cm. Pe solurile nisipoase, se poate semăna la maximum 4 cm, pentru a evita riscul de descălțare din primăvară. Depășirea acestor limite duce la reducerea numărului de frați pe plantă. Semănat în epoca optimă, la adâncimea recomandată, și cu o fertilizare optimă, orzul Hyvido® poate da între 5 si 16 frați, care vor produce spice egale cu planta mamă.
Este recomandat ca fermierii să utilizeze echipamente pentru semănat de precizie. La începutul semănatului este util să se facă un test al semănătorii (o calibrare), folosind o cantitate de sămânță pentru 1-5 ha, iar apoi să se realizeze eventuale ajustări. Nu este indicat să se pună, de la început, în semănătoare, toată sămânța, sărind peste acest pas important.
Hyvido® semănat la 5-6 cm
Epoca optimă de semănat, în funcție de zona georgafică, este între 25 septembrie și 10 octombrie, la fel ca și în cazul orzului convențional.
Alături de toate celelalte etape din tehnologia de cultivare a orzului hibrid, pregătirea pentru semănat și semănatul sunt pași cheie pentru a obține culturi de orz profitabile și de calitate. Respectarea particularităților pe care le are tehnologia de cultivare a orzului hibrid face ca hibrizii Hyvido® să își atingă potențialul de productivitate.
Sursa: https://www.syngenta.ro/news/noutati/recomandari-agrotehnice-la-semanatul-orzului-hyvido
În județul Mehedinți, la Gârla Mare, Cornel Stroescu, împreună cu fiul său, Cristian, și cu fratele, Nicolae, administrează o afacere agricolă vegetală de circa 2.000 ha (cultură mare și legumicultură) și una zootehnică, de 16.000 găini ouătoare. Astfel, familia Stroescu e capabilă să schițeze un tablou care oglindește cu adevărat realitatea industriei agroalimentare din prezent, făcând parte dintre cei aflați în „prima linie” a frontului agriculturii: fermierii.
Despre familia Stroescu putem spune că face parte dintre fermierii mai mari și că știe cam toate greutățile cu care dau piept cei din sectorul agricol, inclusiv micii agricultori, Cornel Stroescu făcând parte de ani buni din diverse organizații profesionale, conducând unele structuri și reprezentând fermierii în dialogul cu autoritățile. Prin urmare, cei din familia Stroescu cunosc atât aspectele financiare ale unei afaceri agricole, mai mici sau mai mari, împrumuturile, ratele, creditele, cât și pe cele tehnice, dar și opreliștile politice pe care guvernanții le impun de mai bine de 20 de ani.
Nicolae Stroescu este inginer agronom și este familiarizat cu tehnica și tehnologiile. Cristian Stroescu, pe de altă parte, a studiat administrarea afacerilor și are în plan preluarea afacerii pe care a construit-o tatăl său, Cornel Stroescu. Crescând în fermă, Cristian Stroescu a dezvoltat o pasiune pentru munca în natură: „Îmi place să stau în aer liber, să muncesc pentru mine”.
Cristian Stroescu
Pierderi generate de calitatea recoltelor și lipsa depozitării
Din cauza secetei pedologice și a arșiței atmosferice instalate încă de la începutul anului, fermierii s-au confruntat cu schimbări în ceea ce privește calitatea recoltei și procesele cu care erau obișnuiți în anii trecuți. De obicei, recoltarea grâului are loc după data de 1 iulie. Anul acesta, Cornel Stroescu a început recoltarea în data de 17 iunie. Umiditatea era undeva la 10%, consecințele condițiilor climatice fiind clar vizibile. Nici pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui nu estimează succese însemnate. Nu a mai plouat serios de la finalul lunii mai, iar plantele deja au intrat în stres. În lipsa apei culturile de porumb și floarea-soarelui au și ele de suferit. „Grâul nostru se află în zona parametrilor de 72% - 76%, greutate hectolitrică care este cerută de majoritatea cumpărătorilor din piață. Atunci când bobul a acumulat substanţe nutritive şi proteice nu a fost apă, şi atunci parametrii scad”, spune Cornel Stroescu.
Cornel Stroescu
Un alt aspect care contribuie la pierderile fermierilor, alături de condițiile meteo care afectează parametrii recoltei, este lipsa spațiilor de depozitare pentru cereale. „Asta e o problemă de infrastructură a statului român. Lipsa silozurilor este un impediment în special pentru fermierii aflați la început de drum. Neavând spații pentru a păstra ceea ce produc în condiții optime, prețurile la cumpărare scad. Cu toate că au fost făcute promisiuni din partea guvernanților, cu ani în urmă, despre construirea de depozite, într-un anumit număr per județ, nu s-a construit nimic, iar fermierii au fost nevoiți în continuare să se descurce așa cum le-au permis propriile resurse financiare”, ne-a zis Nicolae Stroescu. Construcția unui depozit, spune Cornel Stroescu, este o investiție costisitoare pe care majoritatea nu o poate susține. „Încă nu ne putem permite să stocăm producția agricolă, pentru că în general foarte mulţi fermieri care au făcut investiţii încă nu s-au capitalizat, pentru că investiţiile în agricultură costă şi, bineînţeles, creditarea e aşa cum este din partea băncilor, de multe ori nu este, şi atunci când este, este cu dobânzi foarte mari, ratele foarte mari, perioade scurte. E foarte greu de construit spații de depozitare.”
Statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor
În opinia lui Nicolae Stroescu, România stă foarte bine la partea de tehnică agricolă, având utilaje de ultimă generaţie, de la tractor, pluguri, până la semănători și combine. În ceea ce privește sămânța, Nicolae Stroescu zice: „Testăm cu firmele producătoare de sămânţă sau multiplicatoare de sămânţă ce seminţe merg aici, ţinând cont de specificul locului, de ariditate, de lipsa de apă şi aşa mai departe. Am ajuns în anii cu precipitaţii cât de cât normale la producţii bune. Anul trecut, am avut medii mari şi la grâu, şi la rapiţă, tocmai datorită respectului pentru tehnologie. În agricultură sunt cinci factori limitativi de producţie, ei sunt strâns legaţi între ei: aerul, temperatura, lumina, solul şi omul. Nu se pot ajuta decât într-un fel de osmoză unul cu altul. Mai glumesc și spun că există și un al şaselea factor limitativ pe care nu-l putem de mult ameliora, factorul politic. Nu avem nici pesticide pentru el, nu avem nici alte soluţii pentru el”.
Nicolae Stroescu
Dar la finalul zilei, cea mai mare problemă a fermierilor rămâne în continuare apa, mai bine zis lipsa ei. Irigarea este un subiect intens dezbătut. Familia Stroescu vorbește despre canale de irigații care au fost astupate cu vegetație, odată funcționale și care deserveau culturi agricole de pe terenurilor lor, la doar 2 km de Dunăre. Statul a dat vina pe fermieri pentru stadiul deplorabil în care au ajuns instalațiile. În anul 2018 au fost reabilitate, în teorie, pompele de apă. În fapt, a fost dată o mână de vopsea pe exteriorul lor și puse în funcțiune doar pentru două ore, fără a se curăța măcar canalele magistrale de vegetație: „Două ore au funcţionat acele pompe, au fost vopsite frumos – deja sunt şi vândute la fier vechi o parte din ele”.
Ca răspuns, în lupta pentru a obține sisteme de irigații au fost formate asociații sau societăți ale producătorilor agricoli. Cornel Stroescu, alături de fratele lui și de vecini, este unul dintre fermierii care a încercat să înființeze o OUAI (Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). Dar și aici statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor. „Pentru a înființa o OUAI, fermierii trebuiau să îi găsească pe vechii administratori, mulţi dintre ei sau majoritatea au pământul în arendă, au murit şi n-am mai găsit documente. Ceea ce, printr-un artificiu legislativ, trebuia desfiinţat, reziliat, radiat, că nu poţi să te duci să scoţi un mort din groapă şi să-l învii. Deci asta mi se pare ciudat şi rea-voinţă politică. O altă variantă este găsirea a 15 membri dispuși să dea declarații la notar legate de terenurile pe care le dețin pentru înființarea unei organizații”, arată Cornel Stroescu.
În ciuda capacității de producție a țării, chiar și în condițiile climatice actuale, România se afla într-un cerc vicios, devenind, așa cum zice Cornel Stroescu, din exportator de grâu, importator de pâine congelată, din exportator de carne în importator de mezeluri. Astfel, pe rafturile magazinelor din țara noastră ajungeau, de pildă, ouă poloneze, la momentul respectiv fiind cele mai scumpe din piață, în condițiile în care România exportă 50% din producția de ouă, chiar la cel mai mic preț. „Ouăle poloneze erau cele mai scumpe pe rafturile magazinelor, dar de fapt ne punem întrebarea: cine aduce în ţară aceste ouă din Polonia? Cine? Că am avut o declaraţie a unui ministru, care spunea că o să controleze toate fermele de găini ouătoare din România ca să vadă de ce au crescut prețurile. Răspunsul acestor întrebări este dat de lipsa de implicare a guvernului și de legile scrise parcă împotriva fermierilor, oameni care susțin o bună parte din economia țării. Totodată, remarcăm dezinteresul celor care se ocupă de finanțarea proiectelor care ar trebui să susțină producția agricolă, anume: sisteme de depozitare, irigații sau recoltare”, concluzionează Cornel Stroescu.
Articol scris de: ILINCA OBADĂ & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlOrice lucru bine făcut trebuie să țină cont de mai multe aspecte care să se potrivească între ele. Așa se face că pentru o cultură bună, în cazul nostru vorbim despre grâu, trebuie să potrivim foarte bine genetica, tehnologia de cultură și condițiile pedo-climatice, pentru a avea atât calitate, cât și cantitate. Vă propunem să cunoașteți în articolul de față două soiuri de grâu potrivite condițiilor din sud-estul țării noastre, acolo unde au fost testate. Cel care s-a preocupat îndeaproape a fost chiar gazda noastră, Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş, din județul Călărași.
RGT Borsalino, un soi care promite mult
Primul soi de grâu despre care vom vorbi este cultivat în exclusivitate în cadrul fermei de la Vlad Țepeș, pentru producerea de sămânță, fiind testat și omologat abia anul trecut. Este vorba despre RGT Borsalino, produs de RAGT în Franța, fiind omologat acolo în cursul anului 2019, deci este un soi relativ tânăr. Fermierul care ne-a prezentat soiul de grâu, Constantin Mihalache, spune că în condițiile destul de grele de anul acesta, se comportă bine, spre foarte bine. „Date fiind condiţiile greu de îndeplinit pentru o cultură de grâu de anul acesta, având, practic, din decembrie până la sfârşit de mai 190 de litri de apă pe metru pătrat şi, după cum vedeţi, starea lui fitosanitară este bună, dar stindardul ne arată că a suferit enorm tocmai atunci când avea nevoie mai mult de un regim hidric bun.”
Caracteristicile lui ne-au fost prezentate tot de domnul Constantin Mihalache: „Este un soi de grâu extratimpuriu, de talie medie, ceea ce-i conferă o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, rezistent la ruginit, atât brună-galbenă, cât şi la fuzarium, cu o foarte mare putere de înfrăţire, aici am semănat în jur de 320-340 de boabe germinabile pe metru pătrat, a înfrăţit foarte bine, şi cu calităţi foarte bune atât de producţie, cât şi de panificație. În condiții normale pedoclimatice, producătorul ne spune că acest soi de grâu poate produce o cantitate extrem de bună, undeva la 11-12 tone, şi calităţi foarte bune de panificație. Categoria biologică a fost bază și va fi spre vânzare ca şi categorie biologică C1. După condiționare și însăcuit, va fi pus la dispoziţia fermierilor începând, probabil, cel mai devreme, cu 10 septembrie. Cu specificaţia că, dacă există un pat germinativ foarte bine pregătit şi avem o bonitate a solului bună spre foarte bună, densitatea să nu fie mai mare de 340 de boabe la momentul optim, ceea ce ar însemna probabil maximum 170 kg de sămânţă la hectar. Asta înseamnă economie atât pe logistică, cât şi la preţul pe hectar la înfiinţat. Sperăm să aducă rezultate bune spre foarte bune fermierilor din România, exemplificând de altfel că acest soi este aflat în exclusivitate la SC Agromec Vlad Ţepeş, pentru primul an de producere de sămânţă în România”.
În ceea ce privește condițiile de cultivare, gazda noastră ne explică: „Anul trecut, cultura premergătoare a fost cultura de rapiţă, unde am obţinut producţii foarte bune, în jur de 4.200 kg la hectar în această tarla. Sistemul de pregătire este minim-till, am făcut o singură trecere pentru o dezmiriştire uşoară, după care, la 30 de zile, am făcut o trecere cu un subsolier, în aşa fel încât să încorporez şi samursala de rapiţă care mi-a adus un plus de materie organică în sol. S-a fertilizat cu 200 kg de 18-46 şi, conform tehnologiei de administrat îngrăşăminte prescrise, aici fiind un sol acid, s-a mers pe nitrocalcar, s-a administrat mai mult nitrocalcar, în trei faze, ajungându-se până la cantitatea comercială de aproximativ 350 kg. S-au folosit trei aplicări de fungicid, erbicidat din toamnă, n-a mai fost nevoie de erbicidat de corecţie în primăvară, pentru că n-am avut infestări cu buruieni termofile gen volbură sau polygonum, şi atunci erbicidarea din toamnă a fost suficientă, deci aplicarea de trei fungicide. Insecticid la spic, pentru că am avut un atac din cauza secetei foarte pronunţate atât de afide, cât şi de tripşi, şi sperăm la o producţie foarte bună. Anticipăm o producţie de 6,5-7 tone la hectar, în condiţii extreme din cauza schimbărilor climatice la care suntem martori şi, din păcate, suntem obligaţi să le înfruntăm”.
„Principala calitate la Borsalina: este un grâu extratimpuriu, iar asta îl face ca momentul apariţiei spicului şi a înfloritului să fie foarte devreme şi să treacă peste arşiţa din mai, şi atunci producţia este cât de cât asigurată, numai anul acesta a fost, din păcate, caniculă şi secetă în săptămâna a doua din luna mai şi a treia, ceea ce l-a afectat foarte mult, dar, după cum se vede, a trecut cu bine peste această problemă, talia mică spre medie, ceea ce-l face foarte rezistent la cădere, şi nu avem probleme cu dozele suficient de bune pentru azot, şi atunci n-o să fie cădere, şi greutatea hectolitrică o să fie cea care trebuie; rezistenţa la rugini, atât galbenă, cât şi brună, şi la fuzarium. Ceea ce-l face un grâu – şi sperăm să fie – de o calitate, atât a producţiei, cât şi a panificaţiei, deosebită.”
Am reținut și un sfat din partea lui Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş: „Vreau să remarc şi să sfătuiesc sau să dau sugestia fermierilor ca aplicarea îngrăşămintelor să se facă în perioada în care există posibilitatea căderii de precipitaţii, în aşa fel încât cultura să folosească într-un procent cât mai mare aceste îngrăşăminte chimice. La fel, pe fenofaze de dezvoltare aplicarea de fungicide să se facă pe tipurile de boli care apar în anumite fenofaze ale dezvoltării grâului. Şi avem în primă fază dezvoltare pe oidium sau pe făinare şi pseudocercosporella, pătarea în ochi, după care ne confruntăm cu rugini şi septorioze şi bineînţeles tratament la spic pentru fuzarium, care, aşa cum ne sfătuiesc specialiştii, trebuie aplicat în maximum 24 de ore de la apariţia spicului din burduf”.
RGT Accroc, în revenire spectaculoasă
Un alt soi pe care cei de la Agromec Vlad Țepeș îl au în producție pentru sămânță este RGT Accroc, un soi deja cunoscut în România, „este soiul care practic a revoluţionat cultura de grâu din zona Tulcea-Constanţa, un soi de grâu care s-a adaptat foarte bine în România, în cea mai secetoasă zonă, Constanța-Tulcea. Fermierii de acolo îl cunosc foarte bine. De altfel, în urma publicităţii făcute de firma mea pe Facebook, foarte mulţi fermieri din zona Constanţa-Tulcea m-au contactat pentru a contracta această sămânţă de grâu, Accroc, grâu care a făcut în anii 2005-2006-2007, până prin 2015, recorduri în Constanţa, dar, din păcate, firma care l-a adus nu l-a mai promovat şi s-a cam pierdut sămânţa de la acest soi”.
„Accroc este un grâu timpuriu care s-a adaptat extraordinar de bine la condiţiile de secetă şi arşiţă din România, la fel apariţia spicului şi înfloritului se face timpuriu, ceea ce-l face să treacă foarte bine peste condiţiile severe din luna mai, cu arşiţă şi lipsă de precipitaţii, producţiile sunt foarte bune, am înţeles că în anumite zone din zona Constanţa a depăşit 10-11 tone la hectar. Deci e un grâu foarte dorit şi cultivat în zona Constanţa-Tulcea, pe locuri nisipoase, aride, secetoase.”
Aşa cum am procedat și cu celălalt soi, vom da cuvântul fermierului Constantin Mihalache, pentru a ne prezenta, pe scurt, caracteristicile soiului. „E un soi de grâu de talie medie, cu o calitate nu atât de bună de înfrăţire, dar spectaculos, foarte tolerant la secetă, la cădere. La fel, un grâu aristat, cu pruină – acolo n-am avut deloc probleme, cu soiul respectiv, pentru afide şi tripşi, foarte economicos la pesticide, deci ne încadrăm practic în cerinţele Comisiei Europene de reducere a pesticidelor, şi, la fel, aşteptăm rezultate spectaculoase şi acolo, tot undeva la 7 tone la hectar, în condiţii extreme pedoclimatice.”
Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html