cristian stoica - REVISTA FERMIERULUI

În ultimii 50 de ani, populația lumii s-a dublat, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), estimată să ajungă la 8,5 miliarde până în 2030 și 9,7 miliarde până în 20501. Schimbările climatice și nevoia de a satisface cerințele pentru o populație în creștere accelerează necesitatea de a adapta producția alimentară globală pentru un impact minim asupra mediului înconjurător.

Criza climatică în desfășurare a avut impact global semnificativ, iar conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)2, seceta reprezintă un pericol pentru culturi și creșterea animalelor domestice în fiecare parte a lumii, cu aproximativ 55 de milioane de oameni afectați la nivel global în fiecare an. Scăderea disponibilității apei afectează 40% din populația lumii, iar până la 700 de milioane de oameni sunt în pericol să fie afectați ca rezultat al secetei până în 2030.

Uniunea Europeană s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Pentru a atinge acest obiectiv, adaptarea la schimbările climatice reprezintă acțiuni care să diminueaze impactul său prezent și viitor. În prezent, se înregistrează date despre secete extreme3,4 care devin din ce în ce mai frecvente în Europa, iar pagubele pe care le provoacă cresc de asemenea. Cu o creștere medie globală a temperaturii de 3°C, se proiectează că seceta va apărea de două ori mai des și pierderile substanțiale în productivitatea agricolă și reducerea suprafețelor adecvate pentru cultivare vor crește. Unele studii 5,6 indică faptul că în prezent și în viitorul îndepărtat există o mare variabilitate a intensităților secetei în diferite regiuni climatice europene, proiecțiile climatice arătând că evenimentele meteorologice mai frecvente și mai extreme sunt de așteptat până la sfârșitul secolului al XXI-lea. De exemplu, în Europa Centrală, probabilitatea anuală de apariție a unei secete extreme crește semnificativ în lunile de vară, ajungând la 25%, iar pentru Europa de Est și Alpi, secetele severe și extreme au probabilități mai mari în viitorul îndepărtat, cu valori în jur de 20% severe și 40% extreme.

 

Noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii

 

Pentru România, s-au observat schimbări semnificative în condițiile de secetă în lunile de vară, cu o tendință semnificativă de uscare. Conform analizei datelor Observatorului European al Secetei7 pentru anul 2024, 65,2% din suprafața terestră a României, incluzând atât terenurile arabile, cât și cele agricole, inclusiv pădurile, prezintă risc de secetă. Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie8 au declarat de Ziua Mondială a Apei în martie că perioada cuprinsă între 2023-2024 a reprezentat un an agricol marcat de secetă în Sud, Sud-Est și Sud-Vestul țării și au avertizat că această lună februarie a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună februarie și că 2024 nu va face excepție de la anul extremelor meteorologice în țară.

Având în vedere impactul secetei asupra peisajului agricol din România în ultimii ani, este important să identificăm soluții durabile pentru a crește productivitatea culturilor. De exemplu, noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii români în obținerea unor producții mai mari și mai constante prin cultivarea plantelor mai rezistente la boli și secetă. Mai mult, NGTs reprezintă un instrument suplimentar în trusa de instrumente a fermierilor pentru a se adapta condițiilor climatice într-un mod sustenabil și, contribuind la securitatea alimentară atât a producătorilor, cât și a consumatorilor, reflectă angajamentul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură, Corteva Agriscience.

NGTs reprezintă o tehnologie cu o precizie și un potențial fără precedent, editarea genelor bazându-se pe propriul ADN al plantei în variabilitate indusă, fără includerea „genelor străine”, așa cum este cazul organismelor modificate genetic (OMG). Procesul realizat prin NGT poate apărea în mod natural, dar instrumentul doar îl accelerează, permițând fermierilor să abordeze mai rapid provocările emergente, inclusiv cele prezentate de schimbările climatice.

 

Utilizarea NGTs aduce numeroase beneficii agriculturii și producției alimentare

 

Culturile care necesită mai puțină apă pentru a crește devin din ce în ce mai importante în contextul schimbărilor climatice care afectează chiar și regiunile care erau anterior bogate în apă. Mai mult, protejarea mediului înconjurător prin limitarea poluării solului este abordată cu ajutorul NGT prin măsuri precum cultivarea plantelor cu rezistență la boli și insecte, reducând necesitatea pesticidelor. În plus, îmbunătățirea eficienței utilizării azotului în culturi reduce numărul de îngrășăminte necesare.

**********

„NGTs au potențialul de a stimula cercetarea și dezvoltarea de soiuri mai bine adaptate la condițiile din ce în ce mai dificile din agricultura de astăzi, ca plante care rezistă mai bine la condițiile de secetă, boli, dăunători și o productivitate crescută. Este un mare pas înainte în agricultura românească și fermierii le pot vedea ca instrumente valoroase care ar putea îmbunătăți competitivitatea noastră în UE prin integrarea NGTs în practicile curente.” - Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici” și membru al Consiliului de Administrație al Asociației Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), precum și președinte al Asociației Grânarii.

**********

Spre exemplu, prof. Ezura Hiroshi, PhD, de la Universitatea Tsukaba din Japonia, s-a dedicat aplicării NGTs pentru îmbunătățirea culturilor horticole precum pepenele și roșiile și a dezvoltat cu succes un soi de roșii CRISPR cunoscut sub numele de roșia HIGH GABA. Această roșie prezintă o creștere semnificativă a conținutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în comparație cu roșiile obișnuite, fiind o moleculă sintetizată natural în toate organismele vii. Astfel, GABA este cunoscut pentru potențialul său de a reduce tensiunea arterială ridicată la oameni, iar creșterea conținutului său în roșii poate avea implicații semnificative pentru sănătatea publică, deoarece poate contribui la îmbunătățirea sănătății inimii. Prin urmare, consumul regulat al acestor roșii poate oferi o alternativă naturală și accesibilă la suplimentele de GABA, contribuind la promovarea unui stil de viață sănătos și la prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.

Fermierii europeni, inclusiv cei din România, pot integra NGTs în practicile lor curente, producând alimente bogate în nutrienți într-un mod sustenabil. Conform studiului Sistemelor Alimentare Durabile8, un proiect de cercetare comandat de Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, această nouă tehnologie asociată cu agricultura durabilă și producția de alimente mai nutritive beneficiază de un sprijin puternic din partea fermierilor și consumatorilor. 63% dintre fermierii din Europa intenționează să integreze noi tehnici de îmbunătățire a plantelor în următorii cinci ani, prioritatea fiind îmbunătățirea valorii nutritive a culturilor și eliminarea alergenilor. Printre consumatori, peste jumătate (53%) manifestă o disponibilitate de a accepta aceste tehnici la achiziționarea alimentelor produse în mod durabil, doar 11% exprimând reticență.

Prin utilizarea eficientă a resurselor și implementarea tehnologiilor inovatoare, NGTs joacă un rol crucial în construirea unei agriculturi durabile, oferind alimente sănătoase și echitabile pentru populație. Corteva Agriscience susține importanța accesului larg și utilizării NGTs, investițiilor în cercetare și dezvoltare și crearea de politici agricole durabile, fiind esențiale pentru construirea unui sistem alimentar durabil și rezistent. 

1 World population to reach 8 billion this year, as growth rate slows | UN News
2 Drought (who.int)
3 This is how frequent extreme droughts could become in Europe | World Economic Forum (weforum.org)
4 https://climate.ec.europa.eu/climate-change/consequences-climate-change_en
5 Frontiers | Hot Spots and Climate Trends of Meteorological Droughts in Europe–Assessing the Percent of Normal Index in a Single-Model Initial-Condition Large Ensemble (frontiersin.org)
6 Dashboard - European Drought Observatory - JRC European Commission (europa.eu)
7 Specialiștii avertizează că anul 2024 va reprezenta încă un an al extremelor meteorologice în România | Site-ul de stiri al TVR (tvrinfo.ro)
8 Sustainable Food Systems, European research report (corteva.com)

 

Articol scris de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAX V FLECTO BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista