Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea la festivalul „Apold Weinfest”, de la Apoldu de Sus din județul Sibiu, acolo unde se află și plantația viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior. Evenimentul are loc sâmbătă, 30 iulie 2022, cu începere de la ora 13.00, iar intrarea în incinta festivalului va fi permisă cu o oră mai devreme.

USAMV Cluj-Napoca propune participanților la festival o listă de vinuri din producția proprie: Sauvignon Blanc, Riesling Italian și Traminer Roz, respectiv cupajele Eruditus și Docentus.

De asemenea, în zona de food court vor fi pregătite meniuri care vor avea la bază produse de la Ferma Cojocna și stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul universității clujene.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului va fi întreținută de interpreți și ansambluri folclorice, între care și Ansamblul folcloric „Tradiții” al USAMV Cluj-Napoca, iar de la ora 19.00 este programat concertul lui DJ Oli Sinth.

Biletele la festival costă 30 de lei și pot fi achiziționate la fața locului sau online, de pe Eventim: rb.gy/qhkwqh.

USAMV Cluj-Napoca participă pentru prima dată la un eveniment de anvergură în județul Sibiu, acolo unde a achiziționat în 2020, la Apoldu de Sus, Plantația viticolă Vinea Apoldia Maior, cu o suprafață de 65 de hectare de viță-de-vie nobilă.

Foto: Nicu Cherciu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) reamintește producătorilor de vin că 24 iunie 2022 este termenul limită de depunere a propunerilor de programe de promovare a vinurilor, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019−2023.

Programele se întocmesc cu respectarea cerințelor și formatului din „Ghidul solicitantului – Măsura de promovare a vinurilor”, precizează MADR.

Finanțarea programelor de informare și promovare a vinurilor puse în aplicare în cadrul PNS 2019-2023 se realizează din fonduri de la Uniunea Europeană (UE) în proporție de până la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, restul fiind în sarcina beneficiarilor, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 150/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol.

Mai multe informații, aici: https://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie/promovarea-vinurilor-pe-pietele-tarilor-terte.html

Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.

În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.

Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).

Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.

Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de  (bio)utilitate.

Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.

În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm  în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal,  confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).

Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).

Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.

Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.

Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)

Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).

Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.

O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.

P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Agri-Alianţa, companionul viticultorilor români încă din 2008, le oferă acestora un aliat de nădejde pentru vii productive: defoliatorul ERO Binder Seilzug EB 490 Professional, versiunea de ultimă generaţie de defoliator profesional. Poate fi folosit oricând, de la înflorire până la recoltare.

În perioada de coacere, defolierea grăbeşte acumularea zahărului în boabe, pigmentarea şi colorarea uniformă a boabelor de struguri. Astfel, calitatea recoltei creşte.

Struguri intacți

Sistemul cu role contra-rotative îndepărtează eficient frunzele. Rolele prind frunzele, care sunt desprinse şi aspirate apoi de un ventilator de înaltă performanţă. Astfel, strugurii rămân intacți.

Rolele sunt proiectate pentru tracţiune maximă pe suprafaţa frunzei, ceea ce asigură îndepărtarea eficientă a frunzelor, chiar şi în via umedă. Una dintre role este adânc crestată pentru un flux îmbunătăţit de aer. Este, de asemenea, echipată cu un pieptene de curățare, patentat, care împiedică acumularea de reziduuri pe role. În plus, sistemul de eliminare a resturilor este conceput astfel încât acestea să nu fie proiectate spre tractor.

Construcţia robustă asigură longevitate şi fiabilitate. Carcasa ventilatorului şi capacul frontal sunt realizate din oţel inoxidabil. Rulmenţii gresabili contribuie la durata mare de viaţă cu mentenanţă redusă. Deschiderea se face fără unelte, pentru curăţare mai uşoară.

Sunt disponibile mai multe modele: pe un rând (EB 490 Professional HD), pe două rânduri (EB 490 Professional HDC sau EB 490 Professional XHC ), sau peste rând.

Combinaţia între aspiratorul performant şi unitatea optimizată de îndepărtare a frunzelor asigură o defoliere de înaltă calitate la viteze sporite de deplasare. Ventilatorul este robust şi protejat contra obiectelor străine. Curăţarea este simplă şi necesită puţin timp şi efort.

Cilindrul din plastic previne deteriorarea coardei, ceea ce face posibilă utilizarea defoliatorului şi imediat după înflorire. Datorită multiplelor reglaje hidraulice, utilajul se adaptează specificului podgoriei.

Opţional sunt disponibili pre-tăietori hidraulici, care taie corzile şi lăstarii înaintea dispozitivului de îndepărtare a frunzei pentru a obţine rezultat optim de îndepărtare a frunzelor, şi detectori foliaj, care permite capului de îndepărtare a frunzei să menţină o presiune uniformă asupra foliajului chiar şi pe terenuri înclinate sau denivelate. Pentru modelele XHD, sistemul hidraulic VITIContour de detectare a foliajului permite operatorului să regleze intensitatea pentru a o adapta la viteza de înaintare. Dispozitivul roll-over permite capului de desprindere a frunzei să pivoteze 80° pentru o desprindere eficientă a foliajului pe o singură parte.

Discuţia cu specialiştii Agri-Alianţa vă va ajuta să descoperiţi opţiunea optimă pentru plantația dumneavoastră, pentru a economisi manoperă şi a câştiga productivitate şi eficienţă.

Material furnizat de Agri-Alianţa, distribuitor autorizat Kubota, ERO şi BRAUN

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 25 mai 2022, schema de ajutor de stat, în valoare totală de 300.000.000 de euro, introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Proiectul „Microgranturi în domeniul agroalimentar”, parte a acestei scheme de ajutor de stat, este implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În acest sens, transmite MADR, a fost semnat contractul cu AM POC din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru accesarea fondurilor în valoare totală de 50.000.000 de euro.

Beneficiarii sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, microîntreprinderile și întreprinderile mici şi mijlocii.

Înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar” încep pe 27 mai 2022 și se vor încheia pe 31 mai a.c. Formularul cererii de finanțare a ajutorului de stat se depune prin aplicația electronică IMM Recover. Cererile se finanțează în ordinea depunerii, iar ajutorul financiar nerambursabil sub formă forfetară este în valoare de 5.000 euro/beneficiar, la cursul valutar aferent lunii mai 2022, respectiv 4,9479 lei. Pentru depunerea cererilor de finantare solicitanții/împuterniciții/reprezentanții acestora trebuie să dețină semnătură electronică.

• Cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

• Datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;

• Cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

• Cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;

• Cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

• Cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

• Cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

•  Au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;

•  Au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019;

•  Îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant.

Fondurile alocate pentru acordarea Microgranturilor din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat pentru activități specifice din domeniul industriei agroalimentare în cadrul POC 2014-2020 aprobate prin OUG nr. 61/2022 sunt în valoare totală de 50.000.000 euro, din care 29.845.080 euro (respectiv 25.000.000 euro FEDRREACT EU şi 4.845.080 euro cofinanţare de la bugetul de stat) şi 20.154.920 euro de la bugetul de stat.

„Mă bucur că am reușit să direcționăm 300 de milioane de euro pentru capitalizarea fermelor și  unităților de producție, bani europeni care inițial erau prevăzuți în Programul Operațional Competitivitate. Ne vom asigura că fondurile vor ajunge cât mai curând la beneficiari. Voi depune în continuare toate eforturile pentru a direcționa spre agricultura și industria alimentară românească fonduri din toate sursele disponibile, inclusiv cele care sunt alocate altor domenii, dar riscă să nu fie utilizate”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

MADR informează că a publicat Ghidul solicitantului aferent măsurii „Microgranturi în domeniul agroalimentar” pe site-ul instituției și poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/microgranturi-in-domeniul-agroalimentar.html.

Informații privitoare la înscrierea și procedura de accesare a măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităților din domeniul agroalimentar”, în valoare de 250 de milioane de euro, din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 61 din 06 mai 2022 sunt disponibile accesând link-ul: http://turism.gov.ro/web/2022/05/24/anunt-lansarea-etapa-de-inscriere-si-procedura-granturi-pentru-capital-de-lucru-domeniul-agroalimentar-documente/

A fost deblocată situația referitoare la procura notarială

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță potențialii beneficiari că împuternicirea notarială solicitată în conformitate cu prevederile OMADR nr. 134/2022 privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar“ poate fi depusă și ulterior completării formularelor de înscriere în sistemul informatic IMM RECOVER, dar nu mai târziu de încheierea contractului de acordare a ajutorului de stat.

MADR precizează că împuternicirea notarială în care se specifică mandatul pentru reprezentare este necesară în cazul în care etapele măsurii se realizează prin împuternicit pentru persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale (PFA/II/IF).

Împuternicirea notarială va fi încărcată în aplicația electronică IMM Recover în urma solicitării de clarificare transmisă de către Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În cazul în care formularele au fost semnate de către împuternicit și nu se depune împuternicirea notarială până la semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat, atunci solicitarea devine neeligibilă și nu se mai încheie contractul.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ediția de primăvară a festivalului de vinuri RO-Wine are loc în zilele de 21 și 22 mai 2022 în București. Cei care vor trece pragul de la Fratelli Studios au posibilitatea să deguste vinuri premium din România și din alte colțuri ale lumii, premiate la cele mai importante concursuri internaționale, și, totodată, să cunoască poveștile cramelor.

La această ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, vizitatorii au ocazia să descopere peste 600 de etichete de vinuri premium provenite de la un număr record de producători. Vor participa 118 producători de vin din România, SUA, Franța, Italia, Argentina, Noua Zeelandă, spumante de top din Champagne, bere craft și cafea de specialitate.

„RO-Wine | The International Wine Festival of Romania este festivalul ce s-a născut din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional. De la 38 de producători de vinuri în 2016, festivalul nostru a ajuns astăzi la 118 producători”, arată Marinela Ardelean, organizatorul și sufletul festivalului RO-Wine.

Festivalul va cuprinde și o zonă special dedicată vinurilor din Republica Moldova, o secțiune specială de vinuri bio din Italia, o zonă gourmet reprezentată de selecții de specialități internaționale și zona de panificație unde, precizează Marinela Ardelean, participanții vor avea la dispoziție de la „produse aburinde de patiserie fină de inspirație franceză până la varietăți de pâine”.

Ediția de primăvară RO-Wine 2022 se va desfășura pe o suprafață mult mai extinsă decât edițiile anterioare și va fi alcătuită din mai multe săli de degustare, lounge-uri amenajate special dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, sala pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului.

La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate, veniți special în România pentru festivalul de vinuri.

„Suntem nerăbdători să ne revedem în București, la ediția de primăvară a festivalului RO-Wine. Le mulțumim producătorilor care s-au înscris într-un număr record și așteptăm cu entuziasm să degustăm o selecție specială de vinuri din toată lumea”, ne-au spus Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

În cele două zile în care se desfășoară, 21 și 22 mai, festivalul are ușile deschise pentru vizitatori între orele 12:00 și 20:00.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau HoReCa este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului: https://romaniawinefestival.com/hctcj/.

Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului https://www.bilete.ro/ro-wine/, sau în aria de acces a festivalului.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

Producții bune în ultimii ani

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

Toate soiurile spun o poveste

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

Mustul, salvare pentru micii producători

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

Dezvoltare pas cu pas

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Adesea, reducerea recoltei de struguri este cauzată de starea în care se află părţile lemnoase ale viței-de-vie, care transportă apa şi substanţele nutritive, le distribuie şi le stochează.

Probleme cauzate de starea deficitară a părţilor lemnoase la viţa-de-vie

Aproape toate problemele de fiziologie şi multe boli ale viţei-de-vie sunt legate de starea părţilor lemnoase:

• Dăunătorii pot coloniza ţesuturile conducătoare, obstrucţionând transportul de apă şi de substanţe nutritive;

• Țesutul lemnos slab nu poate deservi volumul de fructe dorit, deci strugurii vor fi mai mici;

• Părţile dezvoltate necorespunzător sunt expuse riscului de îngheţ iarna sau primăvara;

• În absenţa unui depozit adecvat de carbohidraţi, mugurii şi florile pot fi distruşi de temperaturile joase sau nu se dezvoltă corespunzător, încă din etapa de diferenţiere a mugurilor.

Cum contribuie Vitaséve la dezvoltarea şi funcţionarea părţilor lemnoase

• Vitaséve facilitează formarea şi dezvoltarea ţesutului conducător;

• Prin stimularea ţesutului divizor intercalat în ţesutul cambium, Vitaséve are efect dublu: intensifică creşterea ţesutului lemnos şi formarea ţesutului libero-lemnos;

• Fluxul de substanţe nutritive va fi mai intens într-un ţesut conducător cu secţiune mai mare;

• Prin stimularea metabolismului, Vitaséve contribuie la creşterea cantităţii de zahăr depozitat în fruct, ţesut lemnos şi muguri de rod.

Astfel, dăunătorii nu pot obstrucţiona fluxul în ţesutul vegetal, nu se formează dopuri şi plantele nu vor fi distruse subit.

Utilizarea Vitaséve în plantaţiile tinere duce la creşterea semnificativă a producţiei, atât cantitativ, cât şi calitativ (conţinutul de zahăr).

Totodată, în secţiunea părţilor lemnoase, nu am observat ţesut conducător blocat. Datorită creşterii în secţiune a ţesutului conducător, chiar şi viile bătrâne reuşesc să utilizeze mai eficient apa şi substanţele nutritive.

La viile bătrâne tratate cu Vitaséve am identificat diferenţe semnificative la nivelul ţesutului, chiar şi la tulpinile de viţă-de-vie la care, în trecut, au fost observate simptome de Apoplexie (ESCA). În secţiunea părţilor mai în vârstă ale cepurilor de rod, inelele de dezvoltare noi nu prezintă blocaje în ţesutul lemnos şi afişează fascicule conducătoare dezvoltate, cu diametru mare.

Efect spectaculos într-o plantaţie bătrână infestată cu ESCA

Am monitorizat efectele Vitaséve la câteva mii de tulpini, coarde, cordiţe din podgorii din Villány, Eger şi din alte zone din Ungaria.

Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut într-o plantaţie bătrână de Cabernet Sauvignon din Villány, puternic infestată cu ESCA. În acest caz, efectul Vitaséve a fost evident, produsul contribuind la menţinerea viei şi la încetinirea şi ţinerea sub control a procesului de deteriorare a ţesutului lemnos.

Cu ajutorul Vitaséve se formează, în fiecare an, ţesut conducător nou, cu secţiune considerabilă. Astfel, reuşim să reducem extinderea simptomelor bolii şi numărul de tulpini distruse.

Vitaséve stimulează biosinteza zaharurilor

Vitaséve iniţiază un proces susţinut de producere a zahărului, din care rezultă celuloză, oligozaharide utilizabile imediat în procesul de dezvoltare a plantelor, precum şi depozite de zahăr şi polizaharide în fructe, respectiv în muguri şi cordiţe pregătite pentru iernat.

De zaharuri depinde şi creşterea foliară, volumul şi calitatea recoltei, precum şi perioada recoltatului şi durata de viaţă la raft a produsului.

După aplicarea Vitaséve, strugurii din podgoria de la Villány pot fi ţinuţi cu două săptămâni mai mult pe tulpină. Măsurătorile conţinutului de zahăr din struguri au arătat o creştere de 1-1,5 M°.

Un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe

Vitaséve este un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe, pentru o funcţie ţintită. Componentele sale se potenţează reciproc, amplificând efectul benefic pentru dezvoltarea plantelor cu tulpină lemnoasă.

Vitaséve conţine Sulfat de Magneziu (MgO) 5%, Molibden (MO) 0,1%, Bor (B) 0,2%, Mangan (Mn) 0,5% şi Zinc (Zn) 0,5%.

Vitaséve se aplică foliar, de 2 ori câte 5 l/ha, la începutul creşterii vegetative, la stadiul de 6-10 frunze, respectiv 5 l/ha în perioada premergătoare recoltării. Vitaséve nu lasă reziduuri şi poate fi amestecat cu alte produse.

Mai multe detalii, aici: https://malagrow.ro/product/vitaseve/

Viticultorii aleg combinele ERO pentru performanţa premium, uşurinţa şi confortul în operare, durabilitate şi viteza de deplasare între plantații. Pe scurt spus, pentru a-şi asigura un avantaj competitiv.

Combinele de recoltat struguri din seria ERO Grapeliner 5000 au fost create ca răspuns la cerinţele viticultorilor, care ştiu că un vin bun necesită nu doar struguri de calitate, ci şi o recoltare atentă şi eficientă, respectând specificul fiecărui soi.

Acurateţe

Combinele ERO Grapeliner 5000 pot fi adaptate specificului soiului de struguri deoarece sunt echipate cu un cap de recoltare cu reglaje fine. De asemenea, numărul de bătători şi distanţa dintre bătători sunt reglabile, iar amplitudinea şi forţa de ciupire ale acestora pot fi reglate din cabină în timpul lucrului.

Motorizarea este în 6 cilindri, cu cilindree de 6057 cm³, care oferă 150 CP sau 175 CP şi se conformează standardelor de emisii Stage V.

Buncărul de struguri este montat lateral, cu deschidere laterală ce oferă operatorului o vizibilitate bună în timpul descărcării. El este disponibil în trei dimensiuni: 2200 L (în dotare standard), 2600 L sau 3000 L.

Performanţă

Combina este dotată cu trei sisteme de separare a frunzelor:

• Jet de aer încrucişat combinat cu rotorul de scos frunze care permite eliminarea frunzelor înainte de a atinge masa;

• Ventilatorul inferior de aspiraţie;

• Ventilator suplimentar de aspiraţie la transportorul transversal de la partea superioară.

Cele trei sisteme asigură o recoltare perfectă. În buncăr vor ajunge doar boabele. Astfel, rezultatele sunt ca la culesul manual.

Combina poate fi echipată și cu sistem de desciorchinare și selectare VITISelect. Desciorchinătorul este compus dintr-un tambur cu diametru mare și un rotor cu degete din plastic, pentru a respecta cât mai mult forma strugurilor. Acest desciorchinător este echipat cu un sistem de autonivelare chiar şi în pante mai mari, iar sensul de rotire poate fi inversat automat. Din desciorchinător, boabele ajung pe masa de sortare. Aceasta masă este compusă din mai mulţi tăvălugi. Viteza de rotire și distanța dintre ei pot fi reglate pentru a obţine o recoltă cât mai curată.

Adaptabilitate

Combinele ERO Grapeliner 5000 îmbină performanţa şi acurateţea în culegerea strugurilor pe suprafeţe mari cu adaptarea la terenuri în pantă. Mulţumită poziţionării optime a motorului şi a buncărului de struguri, ele au centrul de gravitate jos, ceea ce le asigură stabilitatea. În plus, sistemul Twin-Lock^TM asigură tracţiune optimă şi siguranţă în condus, chiar şi pe terenuri dificile.

Buncărul este poziţionat între roţile din faţă şi cele din spate. Astfel, maşina poate urca mai uşor pantele. Compensarea pantei laterale, ajustabilă hidraulic din cabină, este de 75 cm.

Sistemul de recoltare este concentrat pe o singură parte a maşinii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curăţare.

Vizibilitate

Cabina centrală confortabilă oferă o vedere optimă asupra roţilor din faţă şi asupra rândurilor de vie recoltate. Cabina cu geamuri generoase oferă şoferului cea mai buna vizibilitate. Sistemul cu 15 lumini de lucru (opţional LED) asigură o bună vizibilitate la lucrul pe timpul nopţii şi astfel oferă o economie de timp.

Sistemul unic de autoghidaj permite ca operatorul să fie concentrat efectiv pe reglajul mașinii în timpul recoltării pentru a realiza o recoltare cât mai curată.

Material furnizat de Agri-Alianţa, distribuitor autorizat Kubota, ERO şi BRAUN (https://agrialianta.com/)

Ce pierdem lăsând de treizeci de ani încoace la butoanele Administrației centrale oameni incompetenți, indivizi mărunți, slujbași fără viziune și fără voinţă de acțiune?

Există țări viticole puternice unde se câștigă bani pe toată filiera vinului: din amonte și afluenți (industrii și servicii furnizoare de materiale oenologice, tehnologie, sticlă, etichete, dopuri, plante, utilaje, vase, substanțe de protecție fitosanitară, îngrășăminte, irigații, software ș.a.m.d.) până în aval cu largi estuare și delte (comerț clasic și on-line, industria ospitalității – oenoturism, procesatori de plăți, curierat). Nimic nou sub soare. În general (cu excepția României), aceste țări își leagă de VIN (și produsele derivate) brandul de țară, integrează vinul în patrimoniul cultural, au în circulație legi importante (altele decât cele agricole sau de reglementare fiscală/comercială) care fac din vin un produs-vedetă. Repet, nimic de neînțeles până aici (nu şi pentru guvernanții de pe Dâmbovița care consideră subiectul prea complicat).

Specială este poziția unor țări care n-au avut o viticultură notabilă, care au debutat târziu în această activitate sau care nu erau recepționate ca forță vinicolă. Vorbim aici de Marea Britanie, Statele Unite și... Germania.

Ora exactă în vin se dă la Londra! Ratingurile, poziționările comerciale pe piața globală vin (!) dintr-o țară care, în afara unor (puține) vinuri spumante, nu propune nimic la raftul de vin. Cum e posibil?! Păi, cam e... Cele mai puternice școli de cunoaștere oeno (și nu mă refer la școala de viticultor sau de vinificator) se află aici. Jurnalismul de profil a fost încurajat (și susținut). Concursurile și târgurile internaționale – pe lângă cele de mai sus – dau „forța”, puterea de influență a Regatului Unit. De aici pleacă licențele pentru WSET (Wine & Spirit Education Trust), aici se „întronează” Masters of Wine, iar medalia de tip concurs (purtătoare a numelui unei mari publicații) este prezentă peste tot în lume ajutând la vânzarea vinului.

Statele Unite. Mike Veseth explică foarte bine în cartea „Războaiele Vinului” cum a redevenit America competitor de prim rang în piața vinului, abia după anii '60. S-a investit în școli/universități, au fost încurajați formatorii de opinie în domeniu prin găzduirea subiectului „oeno” în ziare, reviste (Wine Spectator are unul dintre cele mai mari tiraje print din lume), show-uri TV, producții cinematografice hollywoodiene.

Germania. Această țară s-a luptat cu stereotipiile „țara berii” și „dar fac nemții vin?”, ajungând arbitrul pieței mondiale. Care au fost jaloanele traseului către succes? Sprijinirea târgurilor de profil și a concursurilor. Astăzi, Prowein (Düsseldorf) este un fenomen al domeniului aducând bani și putere Germaniei. Marile concursuri precum Berliner Wine Trophy (frate cu VINARIUM în VINOFED) ajută marii comercianți, lanțurile de retail, dar și consumatorii să se ghideze într-o aglomerare din ce în ce mai mare a vinurilor ofertate. Este admirabilă (și folositoare) angajarea de susținere a unei inițiative private din partea autorităților locale, de land și de țară. Timp de 30 de ani m-am străduit să captez atenția autorităților de la noi pentru un efort consolidat în a ne înscrie și noi în cursă. N-am așteptat reacția/acțiunea statului și am continuat să construim, să inovăm, să ne perfecționăm. Am crezut, însă, că statul ni se va alătura, mai ales că aveam deja dovada viabilităţii proiectului nostru.

VINARIUM este posesorul unui palmares impresionant de performanțe: implementarea unui sistem electronic de jurizare bazat pe un soft de producție proprie, o realizare care, la data respectivă, mai avea doar un singur „omolog” pe plan mondial; primul concurs din lume desfășurat on-line și singurul care s-a ținut la data fixată în plină pandemie; realizarea unui sistem alternativ de evaluare prin monitorizarea de tip „neurofeedback”. Aceste premiere au nevoie de popularizare. Continuarea cercetării trebuie susținută. Obligația firmelor este de a face profit, ceea ce le îndepărtează de la o implicare pronunțată în finanțarea științei. Statul, însă, poate să o facă. Poate şi trebuie să susțină performanța în folosul tuturor. Da. Ați anticipat bine. Haideți să formulăm împreună întrebarea firească: DE CE NU O FACE? O bucățică de răspuns ar fi: ...pentru că nu îl forțăm! Provocările economice din următoarea perioadă s-ar putea să ne arate cât costă, de fapt, neimplicarea.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB