crama - REVISTA FERMIERULUI

Făinarea este una dintre bolile viței-de-vie cu efecte extrem de grave. E provocată de ciuperca numită Uncinula necator, care poate provoca valuri de infecții pe toate organele verzi ale plantei.

Ce trebuie să faci ca să-ți dai seama că strugurii au fost infectați de ciuperca Uncinula necator

Făinarea strugurilor se poate identifica relativ ușor. Boabele afectate par a fi „pudrate” de făină, de unde și denumirea bolii. Ele sunt învăluite de o pâslă de culoare alb-cenușiu, iar pielița strugurilor capătă accente cenușii-brune. Dacă sunt cuprinse în totalitate de boală, boabele nu se mai dezvoltă și rămân acre la gust. Pe măsură ce boala avansează, boabele de struguri încep să crape, sâmburii devenind vizibili.

Dacă totuși nu ești sigur că boala cu care te confrunți este făinarea viței-de-vie, poți folosi un truc cunoscut de viticultorii cu experiență: dacă atingi boabele atacate de făinare și apoi apropii mâna de nas, vei simți un miros puternic de pește.

Tratamente succesive la interval de 7 zile

Din păcate, în momentul în care boabele sunt afectate, boala e destul de avansată și greu de combătut. Este și motivul pentru care, de obicei, se aplică tratamente preventive contra făinării. Totuși, dacă te confrunți cu această situație, poți încerca să aplici două tratamente succesive, la interval de șapte zile:

  • Tratamentul 1: Vivando® (20 ml la 100 litri de apă) + Cabrio® Top (200g la 100 litri de apă) + Kumulus® DF (500g la 100 litri de apă);

  • Tratamentul 2: Sercadis® (15 ml la 100 l de apă) + Cantus® (100g la 100 litri de apă) + Kumulus® DF (500g la 100 litri de apă).

Material și foto furnizate de BASF Agricultural Solutions

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agicultură (APIA) pune în aplicare o nouă măsură pentru susținerea sectorului vitivinicol. Astfel, în urma intrării în vigoare la 31 mai 2021 a HG 590/2021 pentru completarea HG 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, ministrul Agriculturii a emis Ordinul nr. 118/2021 care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023. Ordinul a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598/16.06.2021.

Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi.

În ceea ce privește domeniului de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, APIA precizează că recoltarea înainte de coacere se face manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de:

  • 5.840 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată;

  • 5.548 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică;

  • 4.906 lei/ ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Sprijinul se acordă beneficiarilor declarați „eligibili” până la data de 15 octombrie 2021.

„Valoarea sprijinului financiar cuvenit beneficiarului se stabilește în funcție de suprafața reală măsurată în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.150, după punerea în aplicare a operațiunii de recoltare înainte de coacere, în limita suprafeței notificate, potrivit prevederilor art. 7 alin. 6. Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Condiții pentru acordarea sprijinului

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene şi al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice;

d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

e) copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare;

f) copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

Copiile documentelor are însoțesc cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

APIA primește și electronic documentațiile, cu precizarea că acestea trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

De reținut, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere;

b) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale;

c) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021;

d) să aibă depusă, potrivit prevederilor legale în vigoare, declarația de recoltă menționată la art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020;

e) suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin este de 0,1 ha, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 este de 1 ha;

f) suprafața maximă pentru care se poate solicita sprijin este de 50 ha, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, Ghidul solicitantului și modelul cererii-tip prevăzut prin normele metodologice, se găsesc pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Producătorul de vinuri organice Vifrana s-a listat, pe 14 mai 2021, pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), sub simbolul BIOW. Este a șaptea companie care se listează pe piața AeRO de la începutul anului 2021 și primul producător de vinuri organice prezent pe piața de la București. Listarea companiei vine în urma unui plasament privat derulat la finalul anului trecut prin care Vifrana a atras 9,5 milioane lei de la investitorii din piața de capital.

„Vifrana este primul producător de vinuri organice listat pe piața AeRO. Ne bucurăm să putem oferi investitorilor o gamă cât mai variată de emitenți pentru a-și diversifica portofoliile, precum și să susținem companiile în planurile lor de creștere prin mecanisme de finanțare bursiere. Sectorul agribusiness este tot mai bine reprezentat la BVB ca urmare a listărilor din ultimii doi ani a companiilor din domeniu și sperăm ca trendul acesta să continue. Succesul oricărei runde de finanțare depinde în mare parte de povestea companiei și de efortul intermediarului, iar suma atrasă în cazul Vifrana este o dovadă a acestei bune colaborări”, a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Compania a înregistrat în primul trimestru din 2021 o creștere de 34% a numărului de sticle de vin vândute, raportat la același trimestru din 2020 și vânzarea cu 97% mai multe sticle de vin roze, în aceeași perioadă. Cifra de afaceri estimată pe 2020 este de 5.429.000 lei.

Strategia Vifrana prevede dezvoltarea prezenței pe piețele externe din Germania, Olanda, Suedia și Marea Britanie, unde vânzările de produse organice au crescut cu 20% în 2020, iar creșterea pieței de vinuri BIO spumante este estimată la 47%.

desprenoi header 1

130 hectare cu viță-de-vie BIO și Denumire de Origine Protejată (DOP) – Adamclisi la nivel european

Compania Vifrana a fost înființată în 1998 și s-a reorientat spre cultivarea viței-de-vie și producției de vinuri începând cu anul 2006, când au fost puse bazele plantației viticole ecologică din județul Constanța, zona Adamclisi.

În prezent, producătorul de vinuri Vifrana are în exploatare 130 de hectare cu viță-de-vie, întreaga suprafață nefiind supusă tratamentelor chimice, ci tratată doar organic, respectând cerințele impuse de organismele de certificare ecologică.

Vinul Vifrana este atestat DOC și certificat de Austria Bio Garanție, fiind vândut preponderent prin intermediul lanțurilor de magazine, atât pe plan intern, cât și extern, asigurând astfel certitudinea și predictibilitatea încasărilor și a cashflow-ului. Crama dobrogeană are în portofoliu patru branduri de vin: Patrician, 10 (Zece), Symposion și Bob cu Bob.

Datorită zonei, generoasă din punct de vedere termic, s-a optat pentru o preponderenţă a strugurilor destinaţi producerii de vinuri roşii, corpolente, fără a-i omite însă nici pe cei destinaţi vinurilor albe, semiaromate. Soiurile de struguri din plantația de la Adamclisi sunt: Cabernet Sauvignon, Syrah, Fetească Neargă, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon Blanc. Strugurii sunt culeşi manual.

Crama, construită în mijlocul viei, în apropierea monumentului Tropaeum Traiani din localitatea Adamclisi, adăpostește hala de producție, zona de învechire a vinurilor, zona de îmbuteiere, laboratorul și zona de degustare. Este gravitațională, cu tehnologie de vinificare de ultimă generație, având recipiente de stocare și vinificare care însumează o capacitate totală de 70 de vagoane, instalații de frig și de aerisire, aproape 3.000 de baricuri din lemn de stejar, linie de îmbuteliere modernă.

Vifrana a obținut Denumire de Origine Protejata (DOP) – ADAMCLISI la nivel european, fiind un important exportator de vin organic din România.

„Ne dorim să stimulăm interesul investitorilor într-o afacere începută acum 12 ani și care s-a maturizat și a deschis un capitol unic în istoria companiilor din România cu acționariat autohton. Următorul pas este consolidarea internaționalizării Vifrana prin deschiderea unor noi piețe externe pe lângă cele pe care operează cu succes în prezent. Sustenabilitatea este vectorul principal pe care dorim să-l menținem la cel mai înalt nivel. Gândim și acționăm în spiritul noilor orientări europene și mondiale oferind vinuri curate cu amprenta zero de carbon”, a precizat, cu ocazia listării la BVB, Octavian Vucmanovici, director general și președintele Consiliului de Administrație Vifrana.

În cadrul plasamentului privat din decembrie 2020, un număr de 21,2 milioane de acțiuni nou emise au fost cumpărate de 87 investitori la un preț de 0,45 lei/acțiune. Goldring este consultantul autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat și listarea acțiunilor Vifrana pe piața AeRO. „Ne bucurăm să intermediem listarea pe piața de capital a unei societăți cu activitate de producție în zona agriculturii ecologice, respectiv Vifrana, producător român de vinuri organice și exportator de succes pe piețele externe. Ne încântă profilul activității, mai ales în orizontul Green Deal, dar și dinamismul Vifrana aflată la începutul unei traiectorii de creștere accelerată. Succesul plasamentului privat confirmă interesul investitorilor pentru diversificarea portofoliilor cu investiții în sectoare emergente și suntem nerăbdători să urmărim evoluția viitoare atât a afacerii Vifrana, cât și a cotației BIOW la BVB”, a completat Virgil Zahan, director general Goldring.

VINURI EMN

Istoria cramei Vifrana, pe scurt

2006 Cultivarea primelor 6,8 ha de viță-de-vie organică.

2007-2008 Extinderea suprafeței cultivate, aceasta ajungând la 130 ha în 2008.

2009 Tehnologizarea cramei prin contractarea furnizorului italian Della Toffola, al doilea cel mai mare producător mondial de tehnologie pentru crame. Investiția în această etapă depășește 1.599.000 euro.

2011 Finalizarea Cramei și obținerea certificării ecologice de la Austria Biogaranție.

2013 Primul premiu la o competiție internațională: Bronz pentru sortimentul Cabernet Sauvignon din gama Patrician.

2014 Inițierea colaborării cu Kaufland prin listarea permanentă a cinci sortimente.

2017 Listarea permanentă a trei sortimente din gama Bob cu Bob în lanțul de retail Lidl. Alte șase sortimente „in-out”.

2018 Redefinirea politicilor manageriale: consolidarea vânzărilor pe plan intern (extinderea portofoliului de clienți retail: Penny, cu trei sortimente ) și penetrarea inițială a pieței de desfacere externe (Germania).

2019  Retehnologizarea întregului flux de producție. Intensificarea exportului: Suedia și Olanda.

2020  Creșterea capacității de depozitare cu 25%.

Foto: Vifrana

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un ordin pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, având în vedere că sectorul a fost afectat în acest an și de pandemia de COVID-19.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (n.r., 22 septembrie 2020), pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Acte normative care se modifică și completează

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1079 și 1079 bis din 20 decembrie 2018.

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.531/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31, din 11 ianuarie 2019.

Anexele nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, și pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 şi 36 bis din 14 ianuarie 2019.

Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 28 august 2020.

Ordinul care modifică și completează unele acte normative în sectorul vitivinicol poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4320_597180ab5b475cc02205d1cb39365d7a.html

Publicat în România Viticolă

Jidvei anunță lansarea celei de-a șasea ediții consecutive a campaniei „Must de la Jidvei”. Prin acest demers, producătorul din județul Alba continuă să încurajeze și să sprijine producerea vinului de casă. Grupul Jidvei deține 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, a căror capacitate de stocare depășește 35 de milioane de litri. În zona DOC „Târnave” – sub denumirea Jidvei, se produc vinuri distinse în ultimul deceniu cu peste 500 de medalii în cadrul unor prestigioase concursuri de profil din lume. 

„Încurajăm comunitatea micilor producători să obțină cele mai bune vinuri în propria gospodărie, motiv pentru care specialiștii Jidvei le sunt alături cu sfaturi și asistență tehnică pe toată perioada vinificației. Mai mult, cele mai bune vinuri vor fi premiate în cadrul unui concurs devenit deja tradiție, care se va desfășura anul viitor și va fi jurizat de către renumiți degustători din țară”, a precizat Ana Necșulescu, director marketing Jidvei

Mustul este gata limpezit (deburbat) și nu conține resturi de pielițe, fragmente de ciorchini, praf sau sâmburi care pot afecta calitatea vinului de casă. Astfel, particulele de praf sau fragmentele de ciorchine sunt înlăturate cu ajutorul tehnologiei moderne de filtrare gravitațională.

În cadrul ediției de anul acesta, Jidvei pune la dispoziția celor care doresc să își producă vinul acasă must din sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc la prețul de 4,5 lei/kg (TVA inclus) și roze la prețul de 5 lei/kg (TVA inclus). La fel ca în anii precedenți, calitatea mustului este garantată prin Buletinul de analiză care însoțește fiecare livrare.

Cantitatea minimă care poate fi comandată este de 100 de kilograme pentru sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, respectiv 250 de kg pentru mustul roze.

Imediat după recoltarea strugurilor, cantitățile de must comandate vor fi livrate, în condiții optime, în localități din județele Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Dâmbovița, Gorj, Neamț, Harghita, Covasna, Prahova (până la Câmpina) și București.

„Având în vedere contextul actual, preluarea mustului se va realiza din puncte fixe de distribuție, comunicate ulterior. Pentru siguranța consumatorilor, au fost introduse măsuri igienico-sanitare suplimentare. Personalul Jidvei va purta măști și mănuși de protecție pe toată durata manipulării mărfii iar fiecare mașină de transport va fi dotată cu dezinfectant. De asemenea, clienții sunt obligați să poarte măști de protecție și să păstreze o distanță de 1,5 metri, limitând astfel contactul social”, a arătat Ana Necșulescu.

Comenzile de minimum 1.000 kg vor fi livrate la adresa specificată în comandă.

Persoanele care comandă minimum 250 de kilograme din același sortiment se pot înscrie la cea de-a V-a ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”, care se va desfășura în primăvara anului 2021.

Cei care doresc să comande must de la Jidvei pot plasa comenzi până la data de 1 septembrie 2020, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal) sau prin completarea formularului de pe site-ul www.mustdejidvei.ro.

Publicat în România Viticolă

Inginerul agronom, cu o vechime de 37 de ani în muncă, Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din județul Iași, se poate lăuda cu o fermă de elită, la Bivolari-Trifești. Fermierul pe care l-am vizitat recent este liderul unui business de succes, care înseamnă horticultură, agricultură, zootehnie și turism. Domeniile Lungu înseamnă 2.000 ha cu porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, precum și zootehnie cu capre de lapte Saanen, oi din rasă de carne, 40 struți, porci vietnamezi, porci Mangalița, taurine din rasa Aberdeen Angus, bivolițe, ponei, cai lipițani, păsări, cai. Mai mult, la ferma din Trifești, într-un cadru deosebit, se află hotelul La Domenii. Revista Fermierului a publicat de-a lungul timpului reportaje de la Domeniile Lungu. În această ediție, povestea se referă doar la partea de horticultură.

În plantația de viță-de-vie de la Domeniile Lungu sunt soiuri de struguri pentru vin și struguri de masă, iar pe 30 de hectare se întinde livada cu aproape toate soiurile de pomi fructiferi: caiși, cireși, vișini, pruni, meri, peri, gutui. „Plantaţia pentru struguri de masă este ceva mai veche, 2006-2007, iar din 2012 am început plantatul la vița-de-vie cu struguri pentru vin. În acest moment suntem la 150 de hectare, din care 147 pe rod. Avem doar trei hectare plantaţie tânără care va rodi abia peste doi ani, pentru că plantarea am făcut-o în toamna lui 2019”, ne-a spus Vasile Lungu, care a continuat să ne povestească despre vița-de-vie: „În general, sistemul nostru de conducere este cordon speronat unilateral, la majoritatea soiurilor facem tăiere la cep cu 1-2 ochi, excepţie făcând soiul Fetească neagră unde se merge pe cordiţă de 4-6 ochi, şi încercăm, atât cât ne permite vremea, să facem absolut toată treaba pe care o putem face în sezonul de iarnă”.

Seceta pedologică simțită în toată țara a fost și mai grea pentru plantele horticole care au nevoie de multă apă – un necesar de cel puțin 200 l/mp pentru a reconstitui rezerva de apă pentru ele, mai ales că irigațiile nu acoperă vița-de-vie. „Dacă la celelalte culturi avem sistem de irigat funcţional şi putem să venim în completare cu apă de irigat, la via pentru vin este exclus să putem să venim cu irigaţii pentru că nu avem amenajat şi nici n-am dorit aşa ceva. Noi dorim o producţie medie, undeva până în 10-11 tone de struguri la hectar, care să dea un vin de foarte bună calitate, cu DOC (Denumire de Origine Controlată) și cu o valoare economică foarte bună”, a explicat specialistul.

Hermeziu, un nume cu rezonanță

Fondurile europene au venit în sprijinul replantării unor suprafețe considerabile cu viță-de-vie în România, precum și pentru modernizarea plantațiilor, a cramelor, pentru achiziția utilajelor, cum este combina de recoltat struguri, în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de rară în perioadele de campanie.

Și Domeniile Lungu au beneficiat de programul de reconversie al viței-de-vie pe aproximativ o sută de hectare. „Restul suprafeţei am plantat-o şi din resurse proprii. Au apărut, şi dvs. ştiţi foarte bine, foarte multe crame cu suprafeţe de 100-250 de hectare, au apărut branduri noi în piaţă şi vinuri de foarte bună calitate și mi-ar face plăcere să cred că şi Crama Hermeziu de la Domeniile Lungu se încadrează în acel grup al noilor crame care au apărut în piaţă şi care îşi promovează vinurile de foarte bună calitate”, a afirmat investitorul ieșean.

Crama Hermeziu a fost construită din fonduri proprii şi, dincolo de terenuri, plantație și clădiri, s-a încercat crearea unei povești, a unui brand. Sunt șase ani de când au ieşit cu vin îmbuteliat în piaţă, au o cotă mică, dar o creştere constantă şi atenție crescută pentru calitatea vinului, mai ales că odată cu trecerea anilor o plantație de viță-de-vie poate să ofere o calitate crescută vinului.

Hermeziu este un nume cu rezonanță în zonă. Mama lui Costache Negruzzi făcea parte din familia mare de boieri Hermeziu și această moşie a fost administrată de descendenţii lui Costache Negruzzi până în ’45-’49 când a fost confiscată de sistemul politic al acelei vremi. „După anul 2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate. Am avut în arendă întâi terenul, după aceea l-am cumpărat, şi pe acele terenuri am plantat numai culturi horticole, vie și livadă”, a specificat Vasile Lungu.

Vinurile scoase pe piață sub brandul Crama Hermeziu au fost medaliate la concursurile la care au participat, în anul 2014 aveau deja trei medalii pentru Chardonnay și Sauvignon Blanc. „La început am fost surprinşi să obţinem medalii la majoritatea concursurilor întâi naţionale, cum sunt Bachus (Vrancea), sau concursul de la Chișinău, la concursul de la București IWCB-VINARIUM, la VinVest Timișoara. Surprinderea a fost și mai mare când cu Busuioaca de Bohotin vinificată în roze și sec, Feteasca neagră roze, Feteasca albă am luat medalii la concursurile internaționale de la Berlin, Bruxelles, Londra, Franța. Sunt peste 200 de diplome şi medalii de aur și argint obținute până în prezent, atât la nivel intern, cât şi la nivel internațional. Am participat în Georgia, la Batumi, de unde ne-am întors cu medalii de aur şi de argint la vinurile noastre”, a detaliat inginerul Vasile Lungu.

Se adeverește că, podgoreanul are grijă mai mare atunci când podgoria e mai mică, atunci când nu trebuie să te îngrijești de sute sau mii de hectare cu viță-de-vie. Dar ca să ai rezultate bune, mai spune podgoreanul ieșean, ai nevoie și de specialişti cu pregătire profesională, care să-şi iubească meseria, dar şi să fie harnici pentru a putea aplica ceea ce au învăţat.

Depozitul frigorific crește veniturile

În primii ani, veniturile sunt mici în raport cu cheltuielile de înființare a plantațiilor horticole. Abia după anul 5-6 încep să se vadă roadele. Plantația pomicolă de la Domeniile Lungu este deja în anul 10, și la măr se obţine o producţie de 40-50 tone la hectar. „Dacă punem doar un leu sau 1,50 lei, un preţ mediu de valorificare, putem vedea că într-adevăr sunt culturi foarte, foarte valoroase, care înseamnă o cheltuială de 10.000 de lei pe hectar, dar la măr poți obține și 30.000-40.000 lei venit. De asemenea, dacă ai şi depozit frigorific şi poţi să vinzi producţia extrasezon în reţelele market-supermarket, atunci veniturile sunt şi mai mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la strugurii de masă”, a explicat inginerul agronom.

Legumele și fructele se păstrează la Domeniile Lungu într-un depozit frigorific cu o capacitate de 600 tone. Ținând cont că pe cele aproape 30 de hectare de livadă au nectarin, cais, piersic, prun, cireş, vişin, măr şi ceva păr, pot asigura 10-11 luni aprovizionarea supermarketurilor. Strugurii au însă o perioadă mult mai scurtă. Spre exemplu, anul acesta au valorificat strugurii până la final de ianuarie, dar merele din depozit vor ajunge până se vor coace primele soiuri, în iulie 2020. Produsele lor se găsesc în toată reţeaua Carrefour din judeţul Iaşi, unde aprovizionează din două în două zile cu fructe proaspete: mere în perioada rece, iar în sezonul de vară absolut tot ce înseamnă fruct proaspăt.

Importurile de fructe pot fi stopate prin reînființarea plantațiilor pomicole

Prin PNDR 2020 trebuiau înființate vreo 35.000 de hectare cu pomi fructiferi, având în vedere că potenţialul României legat de culturile horticole este extraordinar de bun. De asemenea, există posibilitatea construirii de depozite frigorifice cu bani europeni, individual ori prin asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători. „Doar în felul ăsta putem stopa importurile din ţările vecine şi din Comunitatea Europeană, ştiind că terenul la noi este un teren fertil, un teren care poate da fructe cu aromă, cu savoare de cea mai bună calitate. Lucru dovedit de noi, deoarece fructele noastre sunt căutate pentru mirosul pe care-l au în lădiţa în care sunt ambalate. Aş solicita Guvernului, Parlamentului și tuturor celor care diriguiesc economia țării să aprobe un program pentru reînfiinţarea de plantaţii pomicole. Avem foarte mulţi versanţi, foarte multe dealuri cu foste livezi care se degradează în loc să fie cultivate cu specii pomicole pentru a fi valorificate în România. Va fi un câştig pentru toată lumea: şi pentru producător, şi pentru consumator, şi mai ales pentru bugetul României, unde toată lumea contribuie”, a precizat inginerul Vasile Lungu. O producție mare înseamnă și o contribuție substanțială la buget.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate la Domeniile Lungu:

  •       Traminer roz
  •       Sauvignon Blanc
  •       Chardonnay
  •       Fetească neagră
  •       Busuioacă de Bohotin
  •       Riesling de Rhin
  •       Fetească albă
  •       Fetească regală
  •       Cabernet Sauvignon

Soiurile de struguri de masă cultivate la Domeniile Lungu:

  •       Muscat Hamburg
  •       Muscat Adda
  •       Victoria
  •       Muscat timpuriu de București
  •       Cardinal
  •       Gellum
  •       Regina viilor
  •       Michel Palieri

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în intervalul 1 – 31 iulie 2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentând 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare. Ghidul solicitantului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin a fost aprobat prin Decizia nr. 1382 din 26 iunie 2020.

Cererile de plată trebuie să fie însoțite de următoarele documente: copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice/certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; copia poliței de asigurare; document de identitate bancară. „Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori”, precizează reprezentanții APIA.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar: să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha; suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole; să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate cel puțin cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Informaţii detaliate despre sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf

Publicat în România Viticolă
Luni, 15 Iunie 2020 20:48

Agricultura, pândită de renunțare?

Multe săptămâni agricultorii au stat cu ochii pe cer în așteptarea apei. Fermierii susțin că seceta a produs pagube pe o suprafață de vreo trei milioane de hectare, în timp ce autoritățile spun că e vorba de vreo 1,5 milioane de hectare. Ce e de făcut, ce așteptări au agricultorii noștri, cu ce probleme se confruntă și din cauza crizei generate de noul coronavirus ne-a spus președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, el însuși fermier cu state vechi și investiții masive în cultura mare, în viticultură și în zootehnie.

„Circa 3.000.000 ha sunt distruse în proporție de 80%-100%. Dacă nu vor fi ajutați, fermierii riscă să nu-și revină câțiva ani buni sau chiar să renunțe la agricultură.”

Reporter: Ce semnale primiți de la fermieri, având în vedere situația aceasta deosebită, pe de o parte seceta, iar pe de altă parte pandemia de COVID-19?

Adrian Rădulescu: Seceta lasă urme foarte grele, peste 50% din suprafața semănată în toamnă, circa trei milioane de hectare, sunt distruse la ora asta, așa cum transmit fermierii, între 80%-100%. E adevărat că sunt zone, diferența de teren, zone unde a plouat și unde ne permite, existențial ca națiune să mergem în continuare, adică nu este o chestiune în care să speriem populația, nici pe departe. Problema e de pierderile foarte grave pe care le suportă fermierii afectați. Mulți dintre ei, dacă nu vor fi ajutați, riscă să intre în pierderi mari și să nu-și revină câțiva ani buni ori chiar să renunțe la agricultură.

Reporter: Ce măsuri ar trebui luate pentru sprijinul acestora?

Adrian Rădulescu: Am avut discuții cu fermierii și majoritatea solicită să se simplifice acest mod în care se fac constatările, pur și simplu să se dea o declarație pe proprie răspundere și ulterior să verifice aceste comisii de constatare a pagubelor, pentru că suprafața este foarte mare, comisiile sunt foarte puține, timpul este foarte scurt și practic fermierii, după ce i-a lovit acest dezastru, întârzie și cu semănatul, acolo unde întorc culturile. Apoi, au nevoie de bani. Nu te poți mișca, stai și aștepți comisia ca să constate calamitățile.

Reporter: Cei mai mulți fermieri au terminat deja înființarea culturilor de primăvară și se uită pe cer...

Adrian Rădulescu: Nimeni nu se aștepta să ajungem aici, a venit perioada de semănat și trebuia să semeni, că putea să plouă oricând. Dar dacă se prelungește perioada fără precipitații, vor fi afectate și culturile de primăvară. Agricultorii așteaptă măcar o ploaie între 20-30 de litri, ca să fie siguri că cultura pe care o înființează răsare, sau așteaptă să vadă ce se întâmplă cu cea care a răsărit și, în funcție de asta, să vadă dacă administrează îngrășăminte, dacă a rezolvat restul de lucrări tehnologice care să ducă cultura până la capăt.

„Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.”

Reporter: Asigurarea culturilor împotriva secetei continuă să fie o problemă?

Adrian Rădulescu: Nimeni n-a vrut să se aplece cu adevărat asupra acestui lucru. Mă refer la factorii de decizie. Noi inventăm roata întotdeauna. Ea a fost inventată demult, dar probabil că nu ne place cu zece spițe și o vrem cu 20 sau cu 3. Trebuie copiat de afară un sistem de asigurare pentru agricultură care se practică în toate țările din Uniunea Europeană și pe ăla să mergem. Dar noi nici n-avem firme de asigurare proprii, firmele de afară care vin au învățat șmecheria „în România putem să facem bani numai dacă n-asigurăm două chestiuni: seceta și înghețul. Și pe astea le excludem”. Și atunci s-au găsit fel de fel de la bănci, care sunt în legătură cu societățile de asigurare, și dacă n-ai asigurare, băncile nu-ți dau credit. Însă, eu sunt „Stan pățitul”, așa că pentru mine lucrurile stau foarte clar. Asigurarea ar trebui să nu fie facultativă, ci obligatorie. La tot, și la casă, și la mașină, la culturi, la animale, la tot.

Se prefigurează două tipuri de criză, economică și alimentară

„Globalizarea nu merge. Acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie, sunt țări care sunt viabile și în situații de criză.”

Reporter: Sunt fermieri care au și zootehnie și care ar vrea să facă din grâu furaj pentru animale, masă verde.

Adrian Rădulescu: Silozul este principalul furaj folosit în sectorul de creștere a vacilor de lapte și a celor de carne. Din păcate, în acest moment este aproape imposibil ca fermierii să facă siloz din grâu, dacă nu se vor lua niște decizii. Nicușor Șerban a venit cu o soluție, să le dea voie din râuri, din bălți și așa mai departe să tragă apă și să irige 5, 100, 150 de hectare ca să poată să-și facă partea furajeră. Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.

Reporter: Situația întregii zootehnii e destul de gravă, nu doar la bovine sunt probleme, ci și la porc, pasăre, oaie. Agricultura așteaptă de mai bine de o lună niște reglementări, niște măsuri de sprijin. Până acum, n-am văzut nimic concret din partea guvernului.

Adrian Rădulescu: Eu cred că parlamentul, unde am tot avut discuții cu deputați, senatori, ar trebui să ajute guvernul. În opinia mea, lipsa de experiență a guvernului se vede în această perioadă, și atunci trebuie oameni care au luat decizii grele în agricultură, indiferent în ce partide sunt, în acel nucleu al parlamentului, rapid să se întâlnească și, în urma discuțiilor pe care le-au avut cu noi, să pună pe masă cu rapiditate, în extremă urgență, o serie întreagă de decizii care să-i ajute pe fermieri, o legislație care să-i sprijine în mod real, concret. Una e să vorbești și alta este să faci. Deocamdată, am auzit numai vorbe, dar fapte deloc. Din păcate, timpul nu ne permite să stăm să ne gândim, să mai vedem, să analizăm, să mai socializăm. Nu. Lucrurile ar trebui să se decidă foarte rapid și de oameni care să-și asume această responsabilitate și să facă lucruri. Faptul că nu există această responsabilitate, asta este. O vedem ca atare și o vom vedea după ce vom trece de acest lucru, când vom intra în două tipuri de criză, una economică și una alimentară.

Reporter: Se pune în discuție securitatea alimentară din ce în ce mai mult, de către fiecare țară, nu numai membră a Uniunii Europene, ci de către fiecare țară din lumea aceasta. De la Bruxelles vin tot felul de măsuri, ori mai degrabă sfaturi, recomandări, se lasă deciziile la nivelul fiecărui stat. Ce se întâmplă cu Uniunea Europeană, domnule Rădulescu?

Adrian Rădulescu: Problema e că fenomenul de globalizare n-a mers și s-a demonstrat că nu merge. Toată această poveste în care se spunea că omenirea se va globaliza acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie sunt țări care sunt viabile și în situații de criză. Sunt restricții impuse de criza aceasta sanitară. Ce se întâmpla, Doamne Ferește!, dacă chiar nu se dădea drumul sub nicio formă circulației mărfurilor, dacă nu existau acele culoare verzi și două luni nu circula nimic, iar România nu se putea aproviziona cu produse agroalimentare din Europa? Pentru că, din nefericire, depindem de importuri și la carne, și la fructe, și la altele. Și, culmea, astăzi, fermierii noștri spun că nu-și pot vinde carnea de porc, nu se vinde carnea de pasăre, nu se vând roșiile. Fermierii români sunt obligați să facă stocuri de carne, nu există spații de depozitare, e o întreagă tevatură care nu mi se pare normală.

Reporter: Dacă la carnea de porc noi asigurăm doar 30% din necesarul țării, cum se întâmplă că producătorul român nu are desfacere, nu are unde vinde porcul, carnea?

Adrian Rădulescu: Păi nu are pentru că este un lanț care se rupe tot timpul, din punct de vedere organizatoric, economic și legislativ. Să luăm porcul: n-avem ferme de scroafe, suntem dependenți de comerțul intracomunitar, și fiți siguri că nu ne dau purceii cei mai buni și ni-i dau când au… și la preț mai mult decât dublu. Azi, nu luăm grăsunul sub 120 de euro. Decidenții nu privesc lucrurile niciodată în viitor, în perspectivă și ca dezvoltare economică. Noi niciodată n-am avut o politică economică să urmărească parametrii economici și, din păcate, foarte mulți bani europeni s-au folosit neadecvat, neeficient. Niciodată, niciun proiect european, credeți-mă, n-a fost avizat din punct de vedere economic. Veneai tu cu niște cifre, le puneai acolo, ăia înmulțeau și împărțeau și „a, e bine! e perfect! Dă drumul la proiect să-l finanțăm”, după care în trei-patru ani dădeau faliment.

Îi condamn pe cei de la Ministerul Agriculturii. Eu am fost într-o funcție în minister, am trecut prin lucruri la fel de grele ca ei, dacă vă amintiți 2010, criza economică și așa mai departe. Deci eu spun că în plină priză economică m-am bătut cu ministrul de Finanțe, am ajuns la premier și n-am plecat de acolo până când n-am luat 600 de milioane din bugetul național, care erau plăți restante pe ultimele cinci luni ale anului 2009, însemnând: motorina, subvenții care se dădeau, la irigații, pe animale, și toate astea erau această sumă. Cel mai ușor este să spui că nu sunt bani sau că nu se poate! Nu se poate și am terminat. Hai să găsim soluții! Trebuie să se poată. Haideți să ne gândim care sunt efectele și cât de dezastruoase și câte probleme vom avea dacă nu luăm măsura atunci când trebuie.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu
Miercuri, 13 Mai 2020 22:15

„Paza bună trece primejdia”

Creșterea accelerată a plantelor, temperaturile ridicate și precipitațiile căzute în ultima vreme fac previzibilă apariția primelor pete untdelemnii, simptomele manei (Plasmopara viticola) și ale primelor semne lăsate de putregaiul negru (Guignardia spp.), în special în zonele unde, în anul 2019, acest patogen, mai puțin cunoscut, a dus la pierderi considerabile de recoltă.

Pentru Tratament 2 la vița-de-vie, lăstar 20-25 cm, răsfirarea inflorescențelor, vă propunem: Curzate® F 2,5 l/ha + Systhane™ Forte 0,1 l/ha. Propunerea se bazează pe studiul riguros al substanțelor active din componența celor două produse: miclobutanil (Systhane™ Forte) și cymoxanil, folpet (Curzate® F) al căror mod de acțiune este perfect corelat cu faza de vegetație a viței-de-vie din acest moment și în special cu simptomele prezente deja pe frunze.

Prin urmare, recomandăm:

  • Curzate® F (cymoxanil și folpet) în doză de 2,5 l/ha:
  • cymoxanil este sistemic local, acționează rapid, afectează o serie de funcții vitale ale patogenilor, combate toate biotipurile de mană și induce reacția de autoapărare a plantelor împotriva manei;
  • folpet asigură protecție imediată prin contact, fungicid multi-side, previne reinfectarea țesuturilor prin inhibarea germinației sporilor.

Conform literaturii de specialitate, folpetul acționează și împotriva putregaiului negru (Guignardia spp.), putregaiului cenușiu (Botrytis spp.) și antracnozei (Elsinoe spp).

  • Systhane™ Forte (miclobutanil) 0,1 l/ha:
  • miclobutanil, substanța activă sistemică din grupa triazolilor, omologată împotriva făinării (Uncinula necator), pătrunde rapid în țesuturi și se translocă acropetal prin xylem, stopând creșterea miceliului și procesul de sporulare.

De asemenea, este bine de știut că spectrul de combatere al substanței active miclobutanil include bolile: putregai negru (Guignardia spp) și antracnoză (Elsinoe spp).

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Publicat în România Viticolă

Viticultura, ca întreaga agricultură, suferă din cauza secetei prelungite. Totodată, în viticultură au fost probleme mari, anul trecut, cu grindina, în alte podgorii mistreții au făcut prăpăd, anul acesta viticultorilor le-au dat bătăi de cap înghețurile târzii, iar peste toate astea a venit noul coronavirus.

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) solicită autorităților măsuri urgente (pe care le publicăm mai jos) pentru combaterea consecințelor pandemiei de COVID-19 asupra cramelor autohtone. La doar câteva săptămâni de la declararea stării de urgență, încasările zilnice ale producătorilor au scăzut sub 50%, odată cu limitarea și oprirea activității operatorilor HoReCa. Cea mai mare parte a personalului cramelor, incluzând agenții de vânzări și cei care dețineau funcții suport, de marketing, a fost trimisă în șomaj tehnic.

Chiar dacă activitățile de distribuție și vânzare au fost limitate direct proporțional cu puterea de cumpărare actuală, există lucrările agricole specifice perioadei în culturile de viță-de-vie, care trebuie duse la bun sfârșit, conform planificării fiecărui producător. Cultura viței-de-vie nu poate aștepta, întrucât o plantație neglijată afectează recolta curentă și produce scăderi calitative pe o durată de până la trei ani.

Prin urmare, în ciuda absenței resurselor financiare, cramele din cadrul APVR se văd nevoite să continue investițiile agricole și înaintează Președinției și Guvernului României o serie de propuneri de măsuri necesare, care să fie puse în aplicare retroactiv, începând cu 26 martie 2020, și până în luna octombrie, după încheierea campaniei de cules. „Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele pe care pandemia de coronavirus și starea de urgență declarată pe teritoriul României le au asupra industriei vitivinicole locale. În contextul unei competiții deja acerbe, cu crame din Lumea Nouă și Lumea Veche, care beneficiază de o tradiție mai lungă, premise financiare mai bune și de susținerea statelor pe care le reprezintă, producătorii din România își văd amenințate afacerile. Orice scădere a calității va afecta ecosistemul local și va genera pierderi financiare pe termene scurt și mediu, greu de recuperat. De aceea, rugăm Președinția să urgenteze măsurile care privesc industria vitivinicolă și ne declarăm deschiși comunicării cu instituțiile statului”, a declarat Ana-Rodica Căpățînă, președinte APVR.

Formată din 15 producători, Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc aduce împreună crame de top, responsabile pentru peste 60% din valoarea producției de vin premium comercializată în țara noastră. Membrii asociației asigură locuri de muncă pentru peste 1.500 de persoane din mediul rural, precum și o cifră de afaceri anuală, cumulată, de peste o sută de milioane de lei, conform rezultatelor financiare aferente anului 2019.

Ce solicită producătorii

Măsuri cu caracter general:

  • Scutirea la plată a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe venit, pentru toți angajații implicați în procesul de viticultură;
  • Scutirea la plată a taxei pe valoarea adăugată, pentru facturile de intrare asociate achiziției de materiale destinate întreținerii plantațiilor viticole;
  • Rambursarea taxei pe valoarea adăugată, în maximum 30 de zile, prin procedura simplificată;
  • Plata în regim de urgență a tuturor arieratelor statului către societăți (concedii medicale, rambursări programe cu fonduri UE, plăți APIA);
  • Facilitarea obținerii liniilor de credit pentru capital de lucru, cel puțin prin băncile cu capital de stat (CEC Bank, Eximbank), precum și acoperirea totală sau parțială a costurilor aferente dobânzilor. 

Măsuri cu caracter specific:

  • Acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 2.000 euro/hectar, pentru suprafețele aflate în proces de reconversie/restructurare a plantațiilor - din anul întâi și până în anul al treilea, inclusiv;
  • Acordarea unui sprijin financiar, nerambursabil de minimum 1.000 euro/hectar din valoarea proiectului accesat, pentru suprafețele aflate în proces de modernizare a plantațiilor;
  • Acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 1.000 euro/hectar, persoanelor fizice/juridice care dețin suprafețe cu plantații de viță-de-vie de minimum un hectar, pentru plantațiile de vită-de-vie, altele decât cele menționate anterior;
  • Acordarea unei subvenții de 0,6 lei/kilogram struguri, dacă producția anului 2020 este cu 20% mai mică decât media ultimilor cinci ani;
  • Modificarea subvenției la motorină de la 1,89 lei/litru la 2,50 lei/litru;
  • Anularea obligațiilor de plată la bugetul Fondului pentru Mediu, conform OG 196/2005.

Despre APVR

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) este organizația interregională care aduce împreună 15 producători de vin: Alira, Budureasca, Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Davino, La Salina, Liliac, Oprișor, SERVE, Nachbil, Petro Vaselo, Viile Metamorfosis, Villa Vinèa și Vinarte.

Suprafața totală de viță-de-vie deținută și cultivată de către cramele membre APVR este de 1.261 hectare, iar numărul persoanelor din mediul rural angajate este de 1.500.

Brandurile cramelor din APVR sunt prezente și premiate la unele dintre cele mai apreciate competiții și târguri de profil din lume, dar și în restaurante și magazine recunoscute la nivel internațional.

 

 

 

 

 

 

Publicat în România Viticolă

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

4x5 b2b foodexpo 100

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista